Cronicarii moldoveni Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce au scris Letopisetul Tarii Moldovei dupa cum urmeaza:

G. Ureche: 1359 159! "de la al II lea descalecat, #ragos $oda, pana la %ron $oda& Miron Costin: 159! 1''1 "%ron $oda #a(i)a $oda& Ion Neculce: 1''1 1*!3 "#a(i)a $oda a + a dmonie a lui C. Ma,rocordat& Grigore Ureche -etopisetul lui Grigore Ureche nareaza .apte din istoria Moldo,ei "1359 159!&, perioada de mari .ramantari care l .ace pe cronicar sa ,or(easca despre Moldo,a ca despre o tara /miscatoare si neasezata0. In aceste conditii, principala atitudine a oamenilor era lupta, cronicarul urmarind sa trezeasca in contemporani sentimentul patriotic si ideea ca )ugul turcesc poate .i inlaturat. In centrul cronicii lui Grigore Ureche sta .igura lui Stefan cel Mare caruia cronicarul ii realizeaza un portret de tip medalion dupa rigorile clasicismului, ilustrand mai intai o trasatura .izica pentru ca accentul sa cada pe portretul moral. Grigore Ureche a pri(egit de mic impreuna cu tatal sau in 1olonia si a studiat la -2o2, intrand mai de,reme in contact cu ideile umaniste care se mani.estau de)a in acea tara. Intors in tara, incepe sa scrie -etopisetul moti,at de pretul pe care il pun umanistii pe cultura si pe scrierile ,echi. #esemenea, e.ortul lui de a recupera istoria /ca sa nu se piarda in negura uitarii0 este un act de patriotism )usti.icat de conditiile social istorice si politice in care traia cronicarul. Cronica sa nu este o simpla insiruire de date reci, istorice, ci o opera in care se regasesc si elemente de literatura intrucat cronicarul nareaza e,enimente, comenteaza si realizeaza portrete de domnitori sau (oieri dupa modelul clasic. 1rin urmare, Grigore Ureche pune (azele lim(ii literare romanesti prin accent pe portretul literar. #in punct de ,edere istoric apar in cronica sa elemente de etnogeneza, Ureche .iind printre primii care semnaleaza unitatea romanilor "/toti romanii de la 3au se trag0&. %par si elemente de continuitate si latinitate a poporului si a lim(ii romane. Cronica lui Grigore Ureche nu s a pastrat in original, ci intr o copie realizata de trei calugari care au si inter,enit in te4t "Misail Calugarul, 5imion #ascalul, 6ustatie -ogo.atul&.

Miron Costin 6ste cel mai erudit dintre cronicarii moldo,eni, cunoscator al culturii greco latine si a lim(ilor greaca si latina. Ca si inaintasul sau, pri(egeste impreuna cu .amilia in 1olonia si ,a studia la colegiul din 78r. Isi construieste o cultura solida si, cand ,a re,eni in Moldo,a, ,a scrie -etopisetul de unde l a lasat Grigore Ureche. #aca acesta e4cela in arta portretului, Miron Costin e4celeaza in arta descrierii. 9 ast.el de descriere apare in cronica atunci cand cronicarul prezinta o in,azie de lacuste in timp ce mergea inspre colegiu. 5ustine si el ideile despre etnogeneza si nareaza implicat comentand, intre(andu se, argumentand. :umatate de cronica prezinta elemente traite de cronicar. % a,ut o ,iata grea, z(uciumata pentru ca in cei '5 de ani de ,iata s au perindat ++ de domnii. Moare decapitat de Constantin Cantemir .iind acuzat de unelitiri impotri,a domniei. 1entru ca nu a a,ut timp in cronica sa sa ,oar(easca despre primul descalecat, ,a scrie o opera aparte intitulata /#e neamul moldo,enilor din ce tara au iesit stramosii lor0. 6ste o opera in care cronicarul, dintr un adanc sentiment de patriotism se ,a ridica cu argumente puternice impotri,a celor trei copisti ai cronicii lui Grigore Ureche care negau originea no(ila a neamului nostru, a.rimand ca romanii s ar trage din /tanharii adusi de ;raian de la 3oma0. #e o deose(ita importanta este /1redoslo,ia0 asezata in .runtea acestei lucrari. %ceasta pre.ata este de.apt o marturie dramatica a unui carturar patriot care n a putut suporta ocarile aduse acestui neam. ;e4ul capata caracter polemic si pe alocuri accente pam.letare. %ceasta scriere pornita din sentimente no(ile reprezinta de.apt z(uciumul unei constiinte care cunoaste indoiala, teama, mahnirea si durerea, admiratia, indignare si dispretul. 5i el isi asuma responsa(ilitatea celor scrise stiind ca ,a .i )udecat de posteritate. 1e langa cele doua opere, a mai scris si un numar insemnat de lucrari istorice si poeme in lim(a romana si polona.

Ion Neculce Nu a a,ut sansa ca ceilalti doi cronicari sa se .ormeze in 1olonia. 3amane or.an la 9 ani si pleaca la rude in Muntenia. %st.el, are posi(ilitatea sa constate ca si in Muntenia se ,or(ea lim(a romana. 5e inrudeste cu .amilia Cantemir si, mai tarziu, ,a .i s.etnicul de taina, prietenul si indrumatorul lui #imitrie Cantemir. 1eregrineaza impreuna cu Cantemir in 3usia timp de * ani, dupa ce domnitorul a .ost in,ins de turci la 5tanilesti "1**1& si a tre(uit sa se autoe4ileze in aceasta tara. #easemenea mai pri(egeste inca + ani prin lume, dupa care re,ine in Moldo,a< ii sunt inapoiate titlurile si a,erile, iar la (atranete incepe sa scrie -etopisetul de acolo de unde l a lasat Miron Constin. 64celand in arta naratiunii, cronicarul prezinta po,esti din amintire, intamplari traite de el si, de aceea, naratiunea este su(iecti,izata, e4primand o pro.unda implicare a naratorului in te4t. ;onul, pe alocuri cald cand ,or(este despre tara, pe alocuri (ar.itor = cand ,or(este despre domnitori si (oieri, con.era te4tului .luenta si accesi(ilitate. Ca si Creanga, cronicarul .oloseste lim(a ,ie a poporului, dand impresia de oralitate prin cate,a elemente precum: .ormule de adresare, inter)ectii care e4prima sentimente pro.unde, e4presii si pro,er(e populare. % sasea parte din opera este ocupata de .igura lui Dimitrie Cantemir. 1ortretele lui se remarca prin e,identierea unei singure trasaturi dominante, .ie .izica, .ie morala, .ie poziti,a sau negati,a. In .runtea -etopisetului, Neculce asaza o culegere de !+ de legende "/9 sama de cun,inte0&. Cronciarul acorda ,aloare documentara acestor legende, dar lasa pe cititor sa le aprecieze cum doreste "/Cine ,a citi si le ,a crede, (ine ,a .i, iara cine nu la ,a crede, iara cine nu la ,a crede, iara (ine ,a .i, cine precum ii ,a .i ,oia asa ,a .ace0.

Contri(utia cronicarilor la dez,oltarea lim(ii romane 1. Istorie %u pus (azele istoriogra.iei romanesti %u transmis idei .rundamentale in legatura cu etnogeneza 3eprezinta contri(utia documentara cea mai (ogata pentru istoria noastra medie,ala +. -im(a romana Cronica reprezint aun ni,el superior de .olosire a lim(ii romane a lim(ii romane .ata de te4tele religioase 3eprezinta e.ortul de trans.ormare a lim(ii din mi)loc de comunicare in mi)loc de transmitere si de creatie a culturii 3. -iteratura Cronicile contine primele e4emple de compunere in lim(a poporului "primele .orme de literatura orginala& Implicarea autorilor in te4t si participarea la )udecarea oamenilor si a e,enimentelor "caracterul su(iect al relatarilor& Caracter memorialistic 1rezenta unor procedee ale prozei artistice "naratiunea, descrierea, portretul, caracterizarea, dialogul& 5itlul ela(orat