Tema 4: Mecanismul cursului valutar

1. Modelul actual al etalonului monetar.

2. Cursul valutar: concept, clasificare, funcii
3. Tehnici de calculul al cursului valutar real.
4. Modelul cursului valutar i factorii determinani.
5. Metode de determinare a cursului valutar.
1. Valoarea monedei i paritatea puterii de cumprare.
n lunga istorie a monedei, componentele sale, componenta-etalon i cea semn, au evoluat, modificndu-i
att forma, ct i substana din care au fost confecionate.
La nceputurile monedei, etalonul era asimilat cu un obiect sau animal; apoi, pe msura evoluiei societii,
etalonul a fost confecionat din metale preioase (aur, argint) . n aceste cazuri, valoarea paritar cuprins n etalon
era uor msurabil i se putea realiza cu aceeai uurin compararea ntre monede, avnd n vedere unitile de
msur folosite (buci, grame) i uniformitatea nsuirilor calitative ale substanei din care erau formate etaloanele
monetare naionale.
Creterea complexitii economiei, dar i a gradului de cunoatere a mecanismelor de
obinere i dimensionare a valorii a permis trecerea la o nou form a etalonului monetar,
etalonul putere de cumprare. Acest etalon este mai aproape de situaia real din economie
(seamn cu structura PIB), dar este mult mai greu de urmrit, msurat i de comparat.
Moneda =etalon +semn
Categoria de ban (moned) trebuie neleas ca avnd, n permanen, dou componente:
1. Componenta etalon (Be), sub forma puterii de cumprare corespunztoare unitii
monetare;
2. Componenta semn (Bs), sub forma bancnotelor, instrumentelor i mijloacelor de plat,
banilor electronici etc.
Procesele complexe care duc la obinerea valorii, fie c se desfoar n mediul natural
nconjuctor, n societate i n economie, sunt responsabile pentru nivelul etalonului monetar, al
masei monetare din economie i al cursului valutar al monedei naionale.
A. Influenarea etalonului monetar
n accepiunea actual, etalonul monetar este reprezentat de puterea de
cumprare a unitii monetare. Etalonul monetar, la nivel naional, reflect, ca
structur, totalitatea bunurilor din P.I.B., iar ca valoare, nivelul valorii din puterea
de cumprare corespunztoare unei uniti monetare. Valoarea-etalon a puterii de
cumprare este cuprins n dimensiunile sale cantitativ calitative, dimensiuni
date de dimensiunile similare ale masei de mrfuri i servicii produse de economia
naional .Valoarea - etalon se conserv n cele trei dimensiuni principale ale
bunurilor: cantitativ, calitativ i fiabilitate.
nc din anul 1976, rile membre ale FMI au acceptat demonetizarea aurului, acesta fiind
desprins de mecanismul determinrii etalonului monetar att pe plan intern ct i pe plan
internaional. Moneda i va exercita funciile prin raportarea direct la valoare paritar a puterii
de cumprare.
Figura 1.1 Formarea i utilizarea PIB
Pe plan naional, puterea de cumprare etalon este realizat prin contribuia tuturor
ramurilor economiei naionale, precum i a activitilor de export/import n proporia contribuiei
lor la P.I.B.
1
(vezi fig. 1.1)
De fapt puterea de cumprare ca ban marf etalon ca i toate produsele din economie
concentreaz valoarea etalon n toate cele trei dimensiuni: dimensiunea cantitativ q,
dimensiunea calitativ k i dimensiunea timp t, conform figurii 3.










Figura 1.2. Dimensiunile etalonului putere-cumprare
B. Influenarea emisiunii de bani - semn
Componenta semn a monedei este pus n circulaie de sistemul bancar. Baza acestei
emisiuni depinde ns de modul n care lucreaz ntreprinderile, att n privina cantitii i
valorii produciei, ct i a modului cum gestioneaz fiecare firm disponibilitile bneti sau
trezoreria sa. Masa de bani (Mb), numerar i de cont, este dependent de:

Mb = SQp / Vc
unde: SQP = suma preurilor mrfurilor din economie; VC =viteza de circulaie a semnelor
bneti.
Este clar c exagerrile n evaluarea produselor introduce i n circulaia banilor - semn
efectul de amplificare al inflaiei, efect cuprins n factorul (Qp).
Un efect de mare importan pentru evoluia masei monetare l reprezint modul n care
firmele respect termenele de rambursare a creditelor. Procedeul de creditare se bazeaz pe
emisiunea de bani - semn, avnd la baz formarea de disponibiliti n economie. Se produce
fenomenul de multiplicare care amplific masa monetar. Aceast form de prezentare
permite s sesizm factorii care influeneaz puterea de cumprare, micarea n timp a valorii
etalon i direciile de aciune pentru stabilizarea sau creterea banului marf etalon.
2.Cursul valutar: concept, ,clasificare, funcii.
Def. Cursul valutar sau rata de schimb reprezint rezultatul raportului dintre valoarea -
etalon a unei monede, naionale sau internaionale, i valoarea etalon al altei monede, cu care
se compar n cadrul mecanismului cursului valutar.

(1.1)

unde:
v
C - cursul valutar sau rata de schimb;
1 n
E - etalonul naional al unei tere ri;
I
E - etalon internaional;
2 n
E - etalon naional al rii care face comparaia.
Cursul valutar influeneaz extrem de mult asupra economiei mondiale i n special

1
P. Bran, Relaii financiare i monetare internaionale, Editura Economica, Bucureti, 1995, pag. 66.
INDUSTRIE
AGRICULTUR
TRANSPORTUR
I
SERVICII
K
t
q
v
C =( )
2 1 n ni n
E sauE E =
2 n
nE pentru 1
1 n
E sau 1
i
E
asupra comerului extern i a investiiilor. Totodat cursul valutar ocup un rol important i n
politica monetar a rii.
Funciile cursului valutar deriv din urmtoarele:
- Cursul valutar n calitate de indicator economic. Cursul valutar permite de a calcula preul
exportului sau importului i volumului investiiilor internaionale n moneda naional. La
nivelul macroeconomic cursul valutar este legat de inflaie i de ali indicatori, care sunt
necesari de evaluat pentru realizarea contrapunerii internaionale. Astfel cursul valutar poate
servi drept indicator al competitivitii externe i poate s indice direcia n care trebuie de
corectat balana de pli a rii. Dar mai nti de toate cursul valutar este un indicator monetar i
d indiciu pieei n ceea ce privete msurile de politic monetar realizate n ar.
- Cursul valutar n calitate de scop sau instrument. Cursul valutar poate fi privit i din
punctul de vedere al scopului politicii economice a statului. Statul poate gestiona cu cursul
valutar n acelai mod ca i cu alte componente ale politicii monetare pentru obinerea
rezultatelor dorite n domeniul inflaiei, sectorului real sau al balanei de pli.
Ct privete clasificarea cursurilor valutare, potrivit FMI (1982) toate valutele n
dependen de nivelul lor de liberalizare se mpart n trei grupe:
- Valute cu cursuri fixe:
o fixate de o valut;
o fixate de un co valutar.
- Valute cu cursuri flexibile limitate:
o curs flexibil limitat fa de o valut;
o curs flexibil limitat conform unei politici comune
- Valute cu cursuri flotante
2
:
o cursuri valutare corectate;
o flotare corectat;
o curs valutar flotant independent.
Complexitatea etalonului monetar sub forma sa actual, de putere de cumprare, face ca
modelele practice de determinare a cursului valutar s fie mult mai cuprinztoare, fiind nevoie de
modele care s cuprind influena unui numr mare de factori pentru o perioad mare de timp. n
acest sens, modelul general al cursului valutar cuprinde:
- modelul cursului real, ;
- modelul cursului economic.
ntre cele dou niveluri ale cursului valutar (cel real i cel nominal) se poate stabili
urmtoarea relaie:
e = P P E * (1.2) unde:
e cursul valutar real;
E cursul valutar nominal (economic);
*
P - indicele preurilor pe piaa valutei;
P - indicele preurilor pe piaa monedei naionale.
Informaia privind cursul valutar poate fi utilizat n operaiuni care in de procesul de
comunicare economic prin bani.
Astfel, cursul valutar poate fi utilizat pentru:
- evaluarea bunurilor;
- schimbul valutar;
- evaluarea fondurilor;
- reglarea comunicrii prin bani.

2
BNM declar un regim al cursului de schimb de tip managed float (cu flotare dirijat), ns
deseori se observ opunerea ei contra presiunilor de apreciere a leului, fiind totodat mai
permisiv in cazul tendinelor de depreciere a lui.
Aceste utilizri ale informaiei privind cursul valutar dovedesc utilitatea cunoaterii
corecte a semnificaiei sale privind valoarea aflat n circuit internaional.
Banca Naional a Moldovei menine regimul cursului de schimb valutar flotant i
stabilete cursul oficial al leului moldovenesc n raport cu dolarul SUA n baza cursurilor
valutare preponderente pe piaa valutar intern.

3. Tehnici de calculul al cursului valutar real.
Exist cteva tehnici de stabilire a cursului valutar:
1. Stabilirea cursului valutar n baza paritii puterii de cumprare.
Paritatea puterii de cumprare reflect bunurile i serviciile ce se pot achiziiona cu unitile
monetare din dou ri. Metoda dat se aplic la determinarea cursului valutar real.
Pentru determinarea cursului valutar real, piaa monetar internaional a sintetizat mai multe
procedee de calcul, dintre care: Determinarea cursului de revenire
Aplicaie: n baza informaiilor cuprinse n tabelul de mai jos, care arat preurile unei
uniti cantitative de msur (ton) n dou ri la un co de mrfuri reprezentative pentru
economiile ce se compar, determinai cursul valutar real al euro fa de dolarul american prin
metoda calculului cursului de revenire:
Produsul
Ponderea,
P
i
, %
Preul
Piaa UE Piaa SUA
Produsul A 40 110 /t 100 $/t
Produsul B 30 215 /t 200 $/t
Produsul C 30 321 /t 300 $/t
Total 100 X X

Produse
i servicii
P
i
,
%
Preul
Curs de
revenire
Curs de
revenire
ponderat
Piaa UE Piaa
SUA
A 1 2 3 4 = 2/3 5 = 4 x 1
Produsul A 40 110 /t 100 $/t 1,10 0,44
Produsul B 30 216 /t 200 $/t 1,08 0,324
Produsul C 30 321 /t 300 $/t 1,07 0,321
Total 100 X X X 1,085

Concluzii: Cursul real al perioadei creia i aparin informaiile privind preurile la
produse i ponderea lor n relaiile bilaterale i P.I.B. fiecrei ri este de USDEUR 1,085.
2. Metoda coului valutar se aplic la determinarea cursului valutar al DST i altor
monede prin calcularea mediei ponderate a unui numr de monede.
Stabilii sumele cu care fiecare valut particip la co pe baza urmtoarelor informaii:
- ponderea valutelor n co: 40,56% USD; 35,40% EURO; 11,51% GBP; 12,52% JPY;
- cursul de schimb curent: 1,42273 USD/DST
1,1824 USD/EURO
1,6650 USD/GBP
117,85 JPY/USD.
Rezolvare:
S
i
= cursul
USD/DST
x P
i
x cursul
i/USD
S
USD
= 1,42273 x 40,56 % = 0,5770
S
EUR
= 1,42273 x 35,40 %: 1,1824 USD/EURO = 0,4260
S
GBP
= 1,42273 x 11,51 %: 1,6650 USD/GBP = 0,0984
S
JPY
= 1,42273 x 12,52 % x 117,85 JPY/USD = 21,0000
Concluzii: Sumele cu care fiecare valut particip la coul DST sunt: 0,4260 EURO,
21,00 JPY, 0,0984 GBP i 0,5770 USD.

4. Modelul cursului valutar i factorii determinani.
n accepiunea actual moneda i exercit funciile prin raportarea ei direct la valoarea
paritar a puterii de cumprare.
Multitudinea de factori care influeneaz etalonul putere de cumprare se clasific n
factori interni care dau dimensiunea naional a etalonului i factori externi care condiioneaz
dimensiuni le externe ale etalonului respectiv, alturi de interpretarea internaionala a factorilor
interni.
Factori interni
Grupa 1. Factori economici i de evaluare redai prin P.I.B. i preuri.
Grupa 2. Factori de ordin monetar (dobnd, credit, mas monetar).
Grupa 3. Factori macroeconomici (situaia finanelor publice), sociali, politici,
psihologici din fiecare ar.
Factori externi
Grupa 4. Poziia economic a rii respective pe piaa internaional redat de situaia
balanei de pli.
Grupa 5. Evoluia raportului cerere/ofert al monedei n cauz fa de alte monede pe
piaa internaional.
Grupa 6. Factori economici, politici, militari, psihologici de pe piaa internaional
precum i aciunile instituiilor financiar monetare internaionale i regionale.
Figura 1.3. Modelul factorilor de influenare a etalonului putere cumprare
Fiecare din aceste grupe de factori acioneaz n sens de formare i modificare (+/ ) a
etalonului monetar naional care este acceptat n operaiuni pe piaa monetar internaional
3
.
Avnd informaia privind evoluia cursului leului moldovenesc fa de dolar i a
principalilor factori economici, financiari, monetari ai economiei moldoveneti, factori care
influeneaz cursul valutar putem stabili n ce msur ei au avut un rol determinant asupra

3
P. Bran, Relaii financiare i monetare internaionale, Editura Economica, Bucureti, 1995, p. 67.

Etalon PC
Grupa 2
Grupa 1
Grupa 3
Grupa 5
Grupa 4
Grupa 6
+/A
+/A
+/A
+/A
+/A
+/A
Plan naional Plan internaional
evoluiei cursului leului moldovenesc.
Grupa 1. P.I.B. i preurile
Problema ce se pune n continuare este aceea de a afla n ce mod se va schimba
puterea de cumprare n urma apariiei unor modificri n legtur cu evoluia P.I.B. i a
preurilor. Creterea PIB-ului va influena pozitiv asupra etalonului monetar, iar scderea lui
negativ. Pentru aflarea gradului schimbrii cursului valutar economic n funcie de variaia
preurilor n momentul t
n
se folosete expresia:
AP
c
= [100 (
p
100
100)] (1.3)
n care:
AP
c
modificare a etalonului putere de cumprare ca urmare a modificrii indicelui
preurilor
p indicele preurilor (100 plus creterea fa de perioada anterioar).
n aa mod creterea indicelui preurilor va influena negativ asupra etalonului
monetar, iar scderea lui negativ.
Grupa 2. Dobnd, credit, mas monetar
Monitoringul dobnzii, creditului i a masei monetare n corelare cu evoluia P.I.B. are un
efect favorabil asupra cursului valutar.
O cretere a dobnzii, descurajeaz cererea de credite i n continuare se reduce creterea
masei monetare ca rezultat se redreseaz cursul valutar economic. Pe cnd o relaxare a dobnzii
are efecte nefavorabile asupra cursului valutar economic.
Grupa 3. Factori financiari, politici, sociali, psihologici
Efectul acestor factori asupra cursului valutar economic este greu de cuantificat, mai uor
fiind de apreciat evoluia deficitului bugetar. Efectul su ajunge n cursul valutar prin dereglrile
pe care deficitul le creeaz emisiunii de moned naional, prin atragerea masiv de capital intern
i extern, prin creterea fiscalitii.
Grupa 4. Situaia balanei de pli
Cursul valutar economic este deosebit de sensibil la modul n care balana unei ri se
echilibreaz. Deficitul balanei de pli determin o reducere a ncrederii posesorilor semnelor
bneti ale rii. Excedentul balanei de pli determin o sporire a ncrederii pentru moneda rii
respective.
Grupa 5. Raportul dintre cererea i oferta de bani semni pe piaa extern
Raportul cerere-ofert poate aciona prin intermediu exportului i importului pe pia,
intervenind direct asupra monedei rii. Modificarea n favoarea ofertei unei monede fa de
cerere duce la influenarea cursului valutar economic, diminundu-l.
Grupa 6. Factori economici, politici, sociali, militari, psihologici de pe plan
internaional. Evenimentele internaionale pot direct sau indirect s aduc prejudicii sau
avantaje pentru etalonul monetar naional. Aceti factori sunt subiectivi, relativi, imprevizibili i
greu de apreciat ca influen asupra cursului valutar, de aceea modelele de decodificare sunt
foarte complicate, experiena activitii pe piaa monetar avnd un rol esenial.

5. Metode de determinare a cursului valutar.
Cursul valutar este preul unei uniti monetare exprimat ntr-o alt moned, cu care se
compar valoric.
De obicei, cursul de schimb al unei monede se exprim sub forma numrului de uniti de
moned naional (Y) ce revin unei uniti de moned strin (X): 1X=n*Y
X se numete moneda de baz (eng. base currency), iar Y se numete moneda contant
(eng. quoted currency).
n practica bancar, este acceptat o marcare a cursului valutar. La o astfel de marcare
sunt stabilite locul unde se nscrie cursul valutar, moneda cotrii (moneda cotant) i baza
cotrii (moneda de baz):
1 USD = 0,9242 CHF sau USD / CHF 0,9242

moneda de baz curs valutar moneda cotant moneda cotant moneda de baz curs valutar

sau BERN 0,9242CHF/USD

Ultimele dou cifre din nscrierea cursului valutar se numesc puncte procentuale (points)
sau pipsuri (pips).
O sut de puncte formeaz un numr de baz, care n jargonul dealerilor se numete
figura mare (big figure).
De exemplu, modificarea cursului valutar al leului moldovenesc fa de dolarul S.U.A. de
la 12,20 la 12,30 lei pentru un dolar se apreciaz ca o cretere a cursului dolarului cu 10 puncte,
iar dac cursul coroanei daneze s-a modificat de la 5,7030 la 5,7018 coroane pentru un dolar o
scdere a cursului dolarului cu 12 puncte.
Atunci cnd valoarea unei monede crete (scade) se poate afirma c aceasta s-a apreciat
(depreciat). Termenii apreciere/depreciere se folosesc atunci cnd modificarea cursului valutar
este rezultatul confruntrii cererii i ofertei pe pia, n situaia unui regim al cursului de schimb
flotant. Termenii de valorizare/devalorizare se folosesc atunci cnd modificarea cursului valutar
este rezultatul unei decizii oficiale ntr-un regim al cursului de schimb fix (se modific paritatea
cursului de schimb).
Metode de cotare valutar
Cotarea reprezint operaiunea, prin care se stabilete cursul unei monede n raport cu
alta. Prin metod de cotare se subnelege modalitatea specific a fiecrei ri de exprimare a
raportului de schimb al monedei naionale cu monede strine.
n practica internaional sunt cunoscute dou metode de cotare:
cotare direct (incert, nesigur) (practicat de majoritatea rilor), unde cursul valutar
se exprim prin numrul de uniti monetare naionale ce revin la o unitate (10, 100 sau 1000
uniti) de moned strin, de exemplu:
1 dolar S.U.A. = 14,3025 MDL (lei moldoveneti)
10 ISK (coroane suedeze) = 1,8408 MDL
100 JPY (yeni japonezi) = 12,1254 MDL
1000 TRL (lire turceti) = 0,0087 MDL
cotarea indirect (cert) (practicat pe pieele valutare din Anglia, Uniunea European,
Canada, Australia i, din septembrie 1978, n S.U.A., parial, a fost introdus cotarea indirect a
dolarului fa de marc, francul francez, belgian, lira italian, guldenul olandez (azi euro),
francul elveian, coroanele rilor scandinave, yenul japonez, peso-ul mexican, ns pentru
celelalte monede se utilizeaz cotarea direct), unde cursul valutar se exprim prin numrul de
uniti de moned strin ce revine la o unitate de moned naional, de exemplu:
1 = 1,5940 $ S.U.A
1 = 2,2440 CHF (franci elveieni)
1 = 198,20 JPY (yeni japonezi)
Cotarea monedelor pe pieele internaionale este un proces continuu. n cadrul regimului
flotrii libere, cursul se modific n fiecare moment, sub influena cererii i ofertei de moned
strin.
Cotaia monetar se exprim prin doi termeni: cursul de cumprare i cursul de vnzare:
- cursul de cumprare, exemplu: USD/NOK 5,5986
- cursul de vnzare, exemplu: USD/NOK 5,5998
Cursul de cumprare este preul pe care bncile i ceilali operatori de pe piaa de schimb
l ofer pentru o unitate de moned strin.
Cursul de vnzare este preul la care operatorii vnd moneda strin.
n notaia curent a bncilor aceste cursuri se noteaz sub forma:
USD/NOK 5,5986-5,5998 sau USDNOK 5,5986/98.
Diferena dintre cursul de vnzare i cursul de cumprare se numete spread sau marj
i reprezint ctigul operatorului respectiv.
Spread-ul trebuie s acopere cheltuielile dealerului legate de organizarea schimbului monetar
i s asigure profit.
Spread-ul se poate exprima i n form procentual astfel:
100

=
vnzare de curs
cumparare de curs vnzare de curs
Spread

Determinarea cursului valutar prin metoda cross-rate. Aceast metod se bazeaz
pe principiul c dou mrimi egale cu a treia sunt egale ntre ele. Astfel, cursul a dou valute
se calculeaz prin intermediul unei a treia valut care, de regul, este de larg circulaie (de ex.
USD). Mai departe, vom vedea 3 tipuri de calcul al cross-cursului innd cont de tipul cotrii
valutelor la dolar: direct sau indirect.
1) Calculul cross-cursului pentru valutele care se coteaz direct ctre dolarul SUA,
adic dolarul este baza cotrii pentru ambele valute.
S se stabileasc prin metoda cross-rate cursul leului moldovenesc fa de rubla
ruseasc lund n calcul urmtoarele date:
1 $ = 14,5432 14,5440 MDL
1 $ = 31,3615 31,3845 RUR
Rezolvare:
1 $
vnzare de curs cumprare de curs
MDL 14,5440 14,5432 = (cotare direct)

1 $
vnzare de curs cumprare de curs
31,3845RUR 31,3615 = (cotare direct)
|
.
|

\
|
|
.
|

\
|
=
3615 , 31
5440 , 14
3845 , 31
5432 , 14
RUR
MDL

Concluzii: Cotarea dubl a leului moldovenesc ctre rubla ruseasc va fi: 1 RUR
vnzare de curs cumprare de curs
MDL 0,4637 0,4634 = .

6. Anticiparea a cursului valutar.
n practica financiar s-au conturat dou metode de prognozare a cursului valutar:
- Prognozarea n baza analizei fundamentale,
- Prognozarea n baza analizei tehnice.
Analiza fundamental reprezint studiul factorilor de influena asupra unei ivariabile,
cu scopul prognozrii dinamicii si valorii ei. In cazul dat variabila reprezint cursul valutar, iar
factorii de influena sunt indicatorii care caracterizeaz dezvoltarea economiei nationale.
Cunoaterea valorii viitoare a cursului valutar este importanta pentru mai multi
participani a relaiilor economico-financiare. Pentru unii cunoaterea acestor valori este factorul
care influeneaz volumul si structura produciei, iar pentru alii este un instrument speculativ.
Din acest punct de vedere, cu toate ca analiza fundamentala este utilizata si de speculani,
consideram ca ea este mai utila pentru investitori si pentru agentii economici ce activeaz
sectorul economiei reale. Aceasta afirmaie o argumentam in felul urator: analiza fundamentala
presupune studiul situaiei economiei naionale pe un interval relativ mare de timp si rezultatui
prognozelor capatate, de obicei, se adeverete pe termen mediu si lung, fiindca procesele care au
loc in economie, pentru a se adapta necesita timp. n cazul speculanilor, se poate spune ca,
necesita un instrumentoriu mai flexibil care ar permite studierea oricarui interval si prognozarea,
deasemenea pe diferite intervale. Anume din aceste motive analiza fundamentala ne ofera
posibilitatea prognozarii cursurilor valutare pe perioade medii si lungi. Cu alte cuvinte analiza
fundamentala puncteaz trendul cursului valutar, iar oscilaiile relativ mici si scurte nu pot fi
prevzute.
Tocmai din aceasta cauza investitorii apeleaz la prognozele realizate pe baza analizei
fundamentale. Nici un investitor nu poate fi indiferent fata de evenimentele care au loc in tara
unde sunt plasate investiiile sale, ba mai mult fiecare din ei incearca sa prevada evenimentele
importante. Anume dinamica cursului valutar este unul din evenimentele care foarte mult
influenteaza strategia investitionala.
Dupa cum sa menionat analiza fundamentala se bazeaz pe studiul general al
economiei nationale. Pentru ca acest studiu sa fie efectuat ca un proces continuu sunt utilizati un
sir de indicatori macroeconomici, ramurali care reflecta dinamica variabilelor caracteristice. In
continuare vom descrie indicatorii care sunt utilizati n rile cu economie de pia dezvoltat,
pentru ca apoi sa ncercm realizarea analizei economiei moldoveneti.
Produsul national brut. - Reprezint valoarea bneasca a tuturor bunurilor si
serviciilor realizate de catre rezidentii unei tari intr-un anumit interval de timp, creterea acestui
indicator este un semnal pozitiv pentru aprecierea valutei nationale.
Produsul intern brut - Reprezint valoarea bneasca a tuturor bunurilor si
serviciilor realizate pe teritoriul unei tari intr-un anumit interval de timp. Creterea acestui
indicator in general este un semnal pozitiv pentru aprecierea valutei naionale.
Compararea primelor doi indicatori ofer informaii pentru un studiu mai detaliat referitor la
investitiile interne si externe.
I ndicele preturilor de consum - Este o mrime care reflecta nivelul preturilor de
consum, reprezentat de un cos de bunuri si servicii. Importanta este dinamica acestui indicator.
In general, creterea acestui indicator este un semnal pozitiv pentru deprecierea valutei naionale.
I ndicele volumului investitiilor - Reprezint o valoare care reflecta nivelul investiiilor in
economie, creterea acestui indicator este un semnal pozitiv pentru aprecierea valutei nationale.
I ndicele cheltuielilor guvemamentale - Reprezint volumul cheltuielilor guvernamentale pe o
perioada de timp anumita. Creterea acestui indicator este un semnal pozitiv de depreciere a
valutei naionale.
I ndicele volumului comerciabil net. - Indicele care reflecta volumul produse si realizate din
totalul celor produse. Creterea lui este semnal pozitiv de apreciere a valutei nationale.
I ndicele produciei industriale- Acest indicator ofera informaii privitor la dinamica volumului
produciei industriale. Creterea acestui indicator este semnal pozitiv de apreciere a valutei
nationale.
I ndicele utilizarii potentialului de productie - Reprezinta dinamica utilizarii potentialului de
productie. Creterea acestui indicator este semnal pozitiv.
I ndicele comenzilor industriale - Indicele dat reflecta nivelul comenzilor industriale, creterea lui
este semnal de apreciere a valutei nationale.
I ndicele stocurilor de productie - Reprezinta volumul stocurilor de productie. Creterea acestui
indicator este semnal pozitiv de depreciere a valutei nationale.
I ndicele de constructii - Reflecta volumul constructiilor realizate. Creterea lui inseamna posibila
crestere a cursului valutar.
Indicele inflaiei - Reprezinta modificarea nivelului preturilor pe economie. Creterea lui duce la
deprecierea valutei nationale.
I ndicele preturilor producatorilor - Reflecta nivelul preturilor producatorilor. Creterea lui
contribuie la deprecierea valutei nationale.
Indicele de ocupare a fortei de munc - Reflecta ponderea persoanelor ocupate din totalul
persoanelor apte de munca. Creterea acestui indicator este un semnal pozitiv de apreciere a
valutei nationale.
I ndicele cheltuielilor pentru salarizare - Reprezinta volumul salariilor platite intr-o perioada pe
economie. Creterea acestui indicator poate semnala intr-un caz aprecierea, iar in alt caz
deprecierea valutei nationale, in dependenta de structura cheltuielilor populatiei.
I ndicele vinzarii de automobile - Reprezinta volumul automobilelor vindute. Creterea acestui
indicator poate semnala aprecierea valutei nationale, in cazul cnd automobilele sunt de
productie autohtona.
I ndicele veniturilor personale - Reflecta volumul veniturilor populatiei. In acest caz, deasemenea,
semnalul va depinde de structura cheltuielilor populatiei.
Balanta de plai - Nu este un indicator, ns ofera informatii referitor la comertul exterior
al tarii, care are o influiena nemijiocit asupra dinamicii cursului valutar.
Existenta acestor indicatori ne permite analiza generala a situaiei economiei tarii
respective. ns, dup cum se observa, toi aceti indicatori isi realizeaz influena sa asupra
dinamicii cursului valutar si depinde de analitician ce ponderi va oferi fiecarui din indicatorii
enumerai. Deci, posibilitatea prognozarii eficiente depinde de experiena si cunotintele
analiticianului.
Cu toate ca majoritatea prognozelor nu se indeplinesc, vom ncerca s apreciem situaia
economiei naionale pentru a prevedea posibilele oscilaii ale cursului leului moldovenesc.
Pentru aceasta vom utiliza un sir de indicatori macroeconomici si vom ncerca depistarea
legturii care exist ntre ei si cursul MDL.
Graficul 6.1. reflecta dinamica indicelui produciei industriale (IPI) comparativ cu
dinamica indicelui vnzrilor cu amnuntul (IVA).

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25
Graficul 6.1. Aprecierea ciclitatii.

Putem observa ca acesti indicatori nregistreaz o anumita ciclitate pe intervalul de
un an. Ciclul este compus din trei valuri, primul si al doilea mai mici, iar al treilea cel mai mare,
adica cu oscilatie sporita. Punctele culminante ale valurilor corespund lunilor martie, mai si
octombrie respectiv. Aceasta este valabil pentru IPI, deoarece IVA nregistreaz o anumita
abatere de la dinamica lui. La nceputui anului dinamica indicatorilor este sincron, nsa n
decursul anului apar intervale de diferen. IVA reprezint modificarea dinamicii vnzrilor cu
amnuntul n interiorul rii, adica este compus din vinzarile mrfurilor autohtone si a mrfurilor
importate. Din acest motiv exist diferena ntre dinamica vinzrilor si dinamica produciei.
Volumul vnzarilor depind de veniturile personale, care n cazul Republicii Moldova sunt dificil
de apreciat. Ins exist un instrument a politicii fiscale studierea cruia ne va da posibilitate de a
aprecia att dinamica veniturilor personale ct i a vnzrilor, este vorba de cheltuielile
guvernamentale.
IPI este indicatorul care reflecta volumul produciei industriale, mai bine spus
dinamica modificrii acestei variabile fata de perioada precedenta. In general producia depinde
de vnzri, vinzrile pot fi realizate in interiorul tarii si in exteriorul ei sub forma de export. ns
exist cazuri cnd producia creste fr creterea vinzarilor, n acest caz cresc stocurile de
producie. Astfel creterea stocurilor de producie si creterea exportului este reflectat de
indicatorul IPI, dar nu poate fi reflectat de IVA, la rndul sau creterea vinzrii importurilor nu
depinde nicidecum de IPI. Daca vom continua gndul ajungem la urmtoarea idee: creterea
stocurilor, in unele momente, provocata de creterea produciei, posibil va duce la creterea
cererii de credite pentru finanarea stocurilor menionate. Aceasta ar trebui sa duca la majorarea
ratei dobnzii, care la rndul sau va duce la aprecierea cursului valutei naionale. ns trebuie de
avut in vedere ca stocurile de obicei cresc nu din cauza creterii produciei, dar din cauza scderii
cererii fata de bunurile respective de aceea se considera ca aceasta este un proces negativ care va
influena cursul valutei naionale spre depreciere. Oricum aceasta varianta de desfurare a
evenimentelor, teoretic este posibila. Am ajuns la a doua parte a ideei, anume, producia care este
destinata exportului. In acest caz creterea produciei stimulata de creterea cererii din exterior va
duce la majorarea ofertei de valuta strina pe pia naionala, care va implica aprecierea cursului
valutar. innd cont de cele menionate putem trage concluzia ca creterea produciei
influeneaz aprecierea valutei naionale, iar scderea ei la deprecierea valutei naionale.
In cazul vnzarilor situaia nu este atit de unilateral, adic creterea vinzarilor nu
ntotdeauna va duce la aprecierea valutei nationale, deoarece cum a mai fost menionat vinzarile
sunt compuse din vnzarea bunurilor de producie autohtona si de cele importate. Astfel daca
ponderea bunurilor importate este mare, atunci creterea vinzarilor va fi nsoita de deprecierea
valutei naionale. Apelnd la graficul 4.1. vom accentua momentele de maxima diferena intre IPI
si IVA. Atunci cnd IPI este deasupra IVA, adica tempul de cretere a produciei industriale este
mai mare dect a vinzrilor cu amanuntul, cursul MDL/USD va fi de depreciere, leul se va
aprecia, iar cnd IVA va fi deasupra IPI, leul se va deprecia. Aceasta este argumentat mai sus.
innd cont de aceasta putem determina ciclitatea dinamicii MDL reiind din acesti doi factori.
Lunile mai-iunie, septembrie-octombrie sunt momente de apreciere, iar lunile decembrie-
ianuarie, martie-aprilie, iulie-august sunt momente de depreciere. Inc o data menionam ca
aceasta este influena acestor doi factori.
Graficul 4.2. reflecta dinamica indicelor ratei dobnzii de baza pe termen lung, pe termen
mediu si scurt, si a indicelui MDL nominal.

Graficul 6.2. Dinamica comparativ.
Acest grafic este destinat pentru depistarea corelaiei care exist ntre rata dobnzii si
cursul valutar. Se observa ca exist o legtur specifica contradictorie. Clar se vede ca rata
dobnzii nu are nici o influena direct asupra cursului valutar. Mat mult seamn ca modificarea
cursului valutar duce la modificarea ratei dobnzii. In condiiile unei economii de pia
dezvoltat rata dobnzii este un instrument important de gestiune a cursului valutar. Rata
dobnzii i reflect influena prin intermediul micrii fluxurilor de capital, ns in R. Moldova
nu poate fi vorba despre un astfel de mecanism, deoarece capitalul care intr in tara este stimulat
de ali parametri. Rata dobnzii nu este un instrument de gestiune a cursului valutar important
pentru BNM, fiindc prin intermediul lui nu pot fi atrase investiii din strintate. Corelaia care
exist ntre cursul MDL si rata dobnzii se datoreaz exclusiv prin micrile interne de fonduri,
atunci cnd rata dobnzii pentru lei creste mijloacele disponibile sunt convertite din valuta in lei
moldoveneti si plasate ca depozite sau credite. innd cont ca aceste operaiuni sunt efectuate de
ctre bncile comerciale, fiindc populaia nu dispune de un nivel de cunotine necesar pentru
efectuarea unor tranzacii relativ riscante, cursul valutar nregistreaz o modificare relativ
determinat . Cu toate acestea rata dobnzii rmne un factor indirect si foarte important pentru
sectorul real al economiei.
Exist corelaie i ntre dinamica indicelui preturilor de consum, a bazei monetare si a
indicelui MDL nominal. Corelarea acestor indicatori nu este foarte precisa, ns se observa o
urmare a IPC dup indicele MDL nominal. Aceasta este firesc innd cont ca economia naionala
depinde foarte mult de import. Aceasta fiind clar punem alta ntrebare: exist careva ciclitate in
momentele cnd deprecierea leului este nsoit de o inflaie mai mica? Putem afirma ca o forma
nu prea pura de ciclitate exist. Ciclul are durata de un an. Luna iulie fiind moment de
nregistrare a tempului maximal de apreciere a MDL si de reducere a inflaiei . Nu trebuie de
uitat ca inflatia este un fenomen monetar, n practic se observ c modificarea bazei monetare
duce la modificarea IPC in aceeai direcie. Determinarea tipului inflaiei este destul de
complicat. Economia nationala se ntlnete atit cu o balan de plai pasiva, care preseaz cursul
MDL, ct si cu o oscilatie sporita a bazei monetare.
Concluzii. Studiul realizat sugereaz ideea ca cursul MDL, intr-o msura anumita poate
fi prognozat. Acesta se datoreaz ciclitatii pe care o nregistreaz economia naionala.
Prognozarea valorii concrete a cursului valutar necesita un studiu cu mult mai aprofundat,
destinat determinrii influentei fiecrui factor, plus prognozarea valorilor factorilor respective.
Scopul capitolului dat este de a determina care factori real influeneaz cursul MDL si care
instrumente au putere pentru gestiunea cursului valutar. Am ajuns la concluzia ca BNM nu
dispune de instrumente clasice in ntregime, ele sunt nlocuite cu unele metode de reglementare
valutar care au efectele sale att pozitive, ct si negative.
Analiza tehnic sau chart-ista reprezint studiul dinamicii careva variabile, utiliznd
instrumente specifice. De obicei, cnd este vorba de analiza tehnic se formeaz asocieri cu
specularea pe pia valutar sau cea financiara. Intr-adevr analiza tehnic este unul din
principalele instrumente ale speculanilor valutari. Cu toate ca esena analizei tehnice consta n
extrapolarea dinamicii precedente, pe viitor, exist si alte mijloace ce permit depistare crorva
legiti si reguli in dinamica variabilei studiate. In afara de acesta analiza tehnic permite
aprecierea situaiei pe intervale foarte mici de timp (10-30 secunde), ceea ce nu poate fi obinut
prin alte instrumente analitice. Dup cum a fost menionat analiza tehnic, include un ir de
instrumente specifice, care permit studiul diverselor aspecte si pe intervale de timp diferite. ns
pentru a le putea utiliza in ntregime este necesara o dinamica necontrolata sau foarte slab
controlata, fiindc in caz contrar aceste instrumente vor fi nlocuite cu alte mijloace mai
adecvate.
Pentru a presupune posibilitatea sau imposibilitatea utilizrii analizei chart-iste pe pia
naionala, trebuie sa caracterizam instrumentele de baza care o compun. Cu toate ca exist o
mulime de instrumente, le vom caracteriza intr-o forma relativ integrala, dar in acelai timp
restrns.
Modelul trendului. Trend este numita direcia de dezvoltare a dinamicii cursului, astfel
trendul poate fi ,,de cretere", de scdere" si lateral". Anume modelul trendului i pune scopul
depistarea felului trendului, in afara de aceasta unele momente care caracterizeaz trendul, cum
ar fi durata de viata a trendului, etapa de dezvoltare si volatilitatea lui. Pentru determinarea
acestor parametri modelul trendului include instrumente ca: liniile de rezistenta si susinere.
Aceste linii pot avea diferite combinaii numite figuri. Figurile obinute ofer informaii referitor
la caracteristicile trendului. La prima vedere ar prea ca nu este real ca o figura sa prevad
dinamica cursului, ns situaia este inversa, dinamica cursului formeaz figurile si cercetrile
istorice au demonstrat existenta unui set de semnale referitoare la figuri si la dinamica cursului.
O problema delicata reprezint depistarea si cunoaterea figuri lor pe graficul cursului valutar.
Mediile simple ca instrument al analizei tehnice sunt utilizate pe larg. Nectnd la faptul
c acest procedeu presupune extrapolarea mrimilor precedente pe viitor, ele au o nsemntate
anumita. Mediile sunt instrumente statistice de analiza care numaidect in cont de dinamica
precedenta. In analiza tehnic exist cteva tipuri de medii simple. Ele sunt comune in ceea ce
tine reprezentativitatea lor. Un element important al oricrei medii este gradul ei, adic ct e
valori precedente au fost folosite la calcularea mediei. Este clar ca cu ct gradul mediei este mai
mare cu att valoarea ei depinde de datele mai ndeprtate. In afara de valorile pe care le
genereaz media, este importanta si dinamica ei individuala. in calitate de semnal apar
interseciile ntre medie si grafic, punctele de maxima diferena si nsi direcia mediei.
Mediile compuse. Nu se deosebesc de mediile simple in calcul, ns prevd utilizarea
simultana a ct or-va medii. Aceasta da posibilitatea depistrii interseciilor ntre doua medii cu
grad diferit. Astfel de puncte de intersecie reprezint semnale pentru trader. Tot pe baza
mediilor se construiesc canalele de modificare a preturilor, care sunt de mai multe tipuri.
Specificul acestor canale este ca ele nvluie graficul cursului si orice rzbatere a cursului din
aceasta nvluire reprezint semnal de necorespundere a cursului dinamicii sale precedente.
Oscilatorii reprezint indicatorii care reflecta dinamica cursului fata de media dorita. Ei
deasemenea se bazeaz pe analiza statistica. In prezent sunt muli indicatori care sunt inclui in
componenta oscilatorilor. Ca semnale ale oscilatorilor sunt considerate: interseciile lor cu
mediile, punctele ce urmeaz dup max sau min ale oscilatorului s.a.
Analiza indicatorilor de volum. Volumul in cazul dat reprezint cantitatea de valuta
tranzacionat intr-un interval de timp. Indicatorii de volum sunt utilizai pentru aprecierea
lichiditii pieei. Corelarea lor cu liniile de rezistenta sau suport ale graficului ofera semnale ce
caracterizeaz trendul.
Analiza specifica. In cadrul acestei analize sunt incluse candelstics, numerele Fibonacci
si graficul cruce-zero.
Candelstics reprezint segmente care reflecta dinamica cursului pe o anumita perioada.
Aceste segmente au mai multe componente. De exemplu, aceste segmente pot avea ,,corp" si
,,umbra". ,,Corpul" reprezint intervalul ntre preul de deschidere si preul de nchidere a
activului. ,,Umbra" este oscilaia ntre max si min pe aceasta perioada. Candelstics pot avea
diferite combinaii clasice, nelegerea crora genereaz informaii referitor la posibila dinamica
a cursului.
Numerele Fibonacci reprezint un ir numeric inventate de matematicianul Fibonacci,
care mprite la precedentul sau dau valoare 0,618 sau in termenii analizei tehnice 61,8%. n
baza acestor numere sunt trasate nite linii din punctul max in min si aceste linii vor reprezenta
linii de rezistenta sau suport.
Graficul cruce-zero (points & figures). La crearea acestui grafic se ia in consideraie
numai modificarea absoluta a preului. Nivelul preului ce depete cel anterior se marcheaz cu
cruce, iar cel ce este mai jos cu zero. Astfel, crucea este semnal de vnzare, iar zero de
cumprare.
Teoria ciclurilor. Baza teoriei ciclurilor consta in ideea ca totui in natura este supus
ciclurilor de evoluie - natere, viata si moarte. Cnd este vorba de cicluri trebuie de clarificat
unele notiuni: perioada - este intervalul ntre maximile sau minimele trendului, amplituda -
reprezint mrimea oscilaiei de la min la max, faza - este valoarea abaterii ciclului precedent de
cel actual, in afara de aceasta orice ciclu trece prin urmtoarele etape de dezvoltare: introductiva,
cretere, maturitate, abunden, diminuare. In componenta teorii ciclurilor este inclusa si teoria
valurilor lui Elliot, care a artat ca in perioada de 80 ani exist 8 valuri, 5 dintre care reprezint
trendul de cretere, iar 3 trendul de depreciere. Aceasta teorii a fost elaborate pentru cursurile pe
pia valorilor mobiliare si nu ntotdeauna este util pentru practicarea ei pe pia valutar.
Analiza tehnic dinamica. In baza acestei analize se aria ideea, pe care G. Soros
a numit-o ,,legitatea reflexitatii". Ea presupune ca orice modificare a preului influeneaz
comportamentul participanilor, care provoac in continuare modificarea preului. Fiecare
participant analiznd situaia pieei ii formeaz careva convingeri referitor la dinamica preului.
Aceste convingeri il implica in aciune. Aciunea sa intr-o careva msura influeneaz dinamica
cursului. Care la rndul sau devine un semnal pentru un alt participant. Acest tip de analiza este
destui de complex, dar este foarte util. Unica problema este posibilitatea aprecierii ,,dorinei
pieei".
In continuare vom ncerca utilizarea unor instrumente din cadrul analizei tehnice pentru
prognozarea dinamicii cursului leului moldovenesc (MDL). Pentru aceasta vom folosi dinamica
cursului MDL pe perioada ianuarie 1999-aprilie 2003. In baza rezultatelor obinute vom trage
concluzii referitor la posibilitatea utilizrii analizei chart-iste pe pia naionala.
In aceasta perioada se observa prezenta a mai multe trenduri scurte. Aceste trende sunt
ct de cretere, att si de descretere, exist si perioade caracterizate de trendul lateral. Cu toate
acestea, ncepnd cu ianuarie 1999, dinamica cursului MDL este caracterizata, in decursul ntregii
perioade, pina in aprilie 2003, de ctre un trend de depreciere fata de dolarul american (USD). In
R. Moldova regimul cursului MDL poate fi considerat de tipul ,,legrii mobile", n care ca valut
principal de referin este dolarul american. Dup cum se observa sunt trei trenduri generale.
Aceste trenduri se deosebesc prin durata lor si nclinaie. Primul trend, ncepnd cu anul 1999 a
avut cea mai mare nclinaie, aceasta reflecta o depreciere nominala sporita a MDL, care dup
cum se vede a fost continuarea crizei din 1998, in plus la aceasta pe intervalul dat graficul a fost
cel mai volantibil, ceea ce se motiveaz prin neputina Bncii Centrale de a stabiliza situaia. Al
doilea trend care a nceput in anul 2000 si a durat pn in prima jumtate a anului 2002, este
caracterizat de o depreciere lenta si relativ stabila. In cazul dat Banca Centrala a putut utiliza
instrumentele politicilor sale adecvat. Al treilea trend s-a caracterizat printr-o depreciere brusca a
MDL fata de USD la sfritul 2002 nceputul 2003 si aceasta depreciere a pus nceputul unui nou
trend cu o nclinaie mai mare de ct cel precedent. Aceasta depreciere a avut loc, posibil, din
cauza influentei factorilor sezonieri si parial, din cauza evenimentelor ce sau petrecut pe pieele
financiare internaionale.
Accentuam asupra factorilor sezonieri, deoarece, conform graficului 4.4, se observa o
anumita asemnare a dinamicii cursului MDL/USD in cteva momente.


Graficul 4.4 Analiza comparativa.
In cazul dat analiza trendului nu poate da rspuns la ntrebarea, care va fi dinamica
cursului MDL, fr a lua in considerate careva aspecte ale analizei fundamentale. Astfel, innd
cont de problema deblocrii finanrii externe s-ar putea presupune ca MDL v-a nregistra o
depreciere sporita si va continua trendul nou, cu o nclinaie mai mare, cel puin pe perioada pn
in lunile mai-iunie 2003. Aceasta afirmaie se bazeaz parial pe studiul graficului 4.4 in care este
reprezentata analiza comparativa a dinamicii MDL /USD.
Suprapunnd dinamicele anuale observam ca exist patru perioade in care dinamica
cursului este asemntoare. Asemnarea nu este foarte precisa si stabila, uneori faza este destui
de simitoare, totui in linii generale o putem considera suficienta. Aceste grafice sunt
intersectate de patru drepte. Fiecare din aceste drepte semnaleaz momentul de asemnare ntre
grafice si marcheaz luna cnd are loc aceasta repetare. Astfel, dreapta A corespunde lunii
ianuarie, aici se observa clar ca in acest moment, in decursul perioadelor studiate, are loc o
depreciere scurta si brusca a MDL, care este urmata de o reapreciere necomplet sau de un ,,flat",
adic de un trend lateral. Cum putem motiva aceasta modificare? Noi consideram cel mai
probabil rspunsul care accentueaz procesul de convertire a veniturilor din vnzrile de srbtori
ale comercianilor, in valuta forte. Linia B corespunde lunii martie, deprecierea leului in aceasta
perioada este legata de creterea volumului importurilor, in special datorita creterii cererii de
combustibil nsoit de lucrrile agricole de primvara. Linia ce corespunde lunii iunie, ncepnd
cu aceasta perioada MDL nregistreaz o apreciere destui de stabila care se menine pn in luna
septembrie. Cea mai simpla, pare ar fi lmurirea ca aceasta perioada corespunde creterii
exporturilor naionale, bazate pe producia agricola. Linia D corespunde lunii noiembrie,
aprecierea relativa a MDL, care are loc dup aceasta perioada poate fi cauzata de creterea
indicelui produciei industriale complectat de convertirea economiilor din valuta strina in valuta
naionala, pentru cheltuielile de srbtori.
Concluzii
Analiznd datele prezentate concluzia ar fi c analiza chart-ista compusa dintr-un ir de
instrumente specifice poate fi util pentru determinarea dinamicii cursului MDL, ns nu putem
spune ca toate instrumentele valabile pe pieele internaionale sunt adecvate pe pia naionala.
Aceasta se petrece din cauza mrimii mici a pieei leului, a volumului relativ redus a tranzaciilor
si a elementelor de reglementare care apar a momente de soc pia. Pe de alta parte majoritatea
instrumentelor analizei tehnice nu necesita alta informaie de ct dinamica precedenta a cursului,
ns aceasta nu a putut ajuta pentru prognozarea deprecierii de ultimul timp al MDL. Avnd in
vedere aspectele analizei tehnice dinamice, putem meniona c participanii pieei valutare, in
special bncile comerciale, nu utilizeaz pe larg analiza tehnic, uneori aceasta se datoreaz
lipsei mijloacelor informaionale, ns au un hibrid compus din careva aspecte ale analizei
dinamice plus instrumentele analizei fundamentale. Aceasta ne poate permite nelegerea
modului de gndire i de aciune a participanilor pieei, care dup ct e tim pot influena foarte
mult dinamica cursului valutar. Astfel analiza tehnic dinamica este unul din instrumentele
analizei tehnice, care are un rol deosebit si care pare a fi cel mai adecvat pentru utilizare pe piaa
naionala. Aceasta putem argumenta prin numrul relativ mic al participanilor pe pia. Numrul
mic de participani ofer mai multe anse pentru aprecierea corecta a ,,dorinei pieei", adic a
puterii cumprtorilor si vnzatorilor la un anumit moment. Apreciere corecta a acestui parametru
face ca aciunile bazate pe o astfel de analiza sa capete rezultate pozitive.