http://www.scribd.

com/doc/23718021/Aditivii-alimentari

ADITIVII ALIMENTARI ? Ce sunt E -urile? Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se n?elege oricesubstan?? care in mod normal nu este consumata ca aliment n sine ?i carenu este utilizata ca in gredient alimentar caracteristic, avnd sau nu ovaloare nutritiva, prin a c?rei ad ?ugare inten?ionat? la produselealimentare in scopuri tehnologice pe parcursul p rocesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemen ea produsealimentare, devine o componenta a acestor produse alimentare.. E-urile sunt acei aditivi ad?uga?i n alimente cu rol de ndulcitori, coloran?i,emulgatori, conservan?i. Mul?i dintre ace?tia erau folosi?i si nainte de1989. Alinierea la no rmele Uniunii Europene a presupus folosireacodurilor de tip E pentru aditivii alim entari. Numeroase organisme interna?ionale de s?n?tate au tras nsaserioase semnal e de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice,declarndu-le toxice. Folosire a lor ndelungat? sau improprie poate duce,in timp, la formarea unor afec?iuni gra ve care nu mai pot fi tratate.Potrivit rapoartelor organiza?iilor interna?ionale , mortalitatea in rndul popula?iei globului, cauzat? de consumul alimentelor mbog? ?ite cusubstan?e artificiale, se afla pe locul al III-lea, dup? consumul de drog urisi medicamente si dup? accidentele de circula?ie. In Romnia num?rul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua cre?tere ?i se estimeaz? c?aceast? afec?iune va deveni n scurt timp boala mileniului III mpotrivac?reia nu exista nc? premisele c? se va descoperi un antidot. E -urile amenin?? s?n?tatea In Romnia nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimente. Societatea este intr-o continua evolu?ie. Tehnologia este prezenta inaproape toa te mediile. Produsele alimentare sunt si ele ob?inute ast?zi cuajutorul celor ma i noi procedee. Supraproduc?ia si oferta foarte variat? ioblig? pe produc?tori s? fac? tot ceea ce este posibil pentru ca alimentullor sa aib? succes. Astfel, pr odusele sunt conservate pe perioade lungi, seintroduc culori cat mai atractive, vitamine produse pe cale artificiala etc.Conservan?ii, aromele, coloran?ii - int r-un cuvnt aditivii - sunt indica?i pe ambalaj cu litera E urmat de un num?r format din trei cifre sau patrucifre. Majoritatea cump?r?torilor nu cunosc semnifica?i a acestui cod.Unele dintre aceste substan?e sunt nocive, toxice, chiar cancerige ne. Oamenii de ?tiin?? afirma c?, in cantit??i mici, consumul lor nu constituieun pe ricol pentru organism. Totu?i, pentru a preveni eventualele pericole,Statele Uni te ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din E -uri. In Romnia, labo ratoarele nu pot detecta to?i aditivii ce suntintrodu?i in alimente, iar de mult e ori produsul este introdus pe pia?? doar prin datele furnizate de produc?tor. Exista astfel riscul de a nu se respectacantitatea adaosurilor sintetice confor m reglementarilor legale.Exista unele substante in alimente, care s-au dovedit a produce tumori canceroase .Dintre acestea sunt: >>unele mase plastice cu care seambaleaz? alimentele >> pe sticidele - substan?e care sefolosesc pentru combateread?un?torilor in agricultu ra>>ngr???mintele chimice, ca siadaosurile de nitrati si nitritifolosite pentru c onservareaalimentelor, mai ales in combina?iecu alimentele bogate in proteine(ca rne si produse animale, deexemplu), mai ales daca acestealimente sunt pr?jite sa u suntconsumate mpreun? cu bauturicarbo-gazoase>>toxinele unor ciuperci care se p ot forma pe alimentele care numai sunt foarte proaspete >>substan?ele care se fo rmeaz? inurma afum?rii sau pr?jiriialimentelor si, in general, inalimentele nc?lz ite peste 350 0

C.Astfel, consumarea c?rnii si a pe?telui care au fost afumatereprezinta un risc crescut deformare a maladiilor canceroaseale sistemului digestiv>>gr?simile sau produsele dincarne consumate in cantit??i maricresc riscul de apari?ie acanceru lui ? Alimentele-otrava Consumul ndelungat de alimente, care au in compozi?ie aditiviob?inu?i pe cale sin tetica, supune organismul la un adev?rat bombardament chimic care afecteaz? orga nele interne. Pentru a se ap?ra,acesta ajunge sa produc? anticorpi peste m?sur?, care in cele din urma participa si ei la v?t?marea organelor. In cazurile nefer icite rezultatul 2 acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar siapari?ia u nor tumori maligne sau benigne.Studiile de specialitate arata ca sunt cteva produ se a c?ror folosirendelungata favorizeaz? crearea unui astfel de dezechilibru in organism.Folosirea lor ntmpl?toare, pentru o perioada limitata de timp nu areefect d?un?tor. Margarina are o structura moleculara identica cu cea a plasticuluiEste un produs ap?rut in al doilea r?zboi mondial, atunci cnd untulncepuse s? devin? inaccesibil . Cercet?torii americani au descoperitaccidental, ca daca se nc?lze?te la 150 de grade Celsius un amestec deuleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosin d catalizatori denichel, se ob?ine un produs alb, asem?n?tor untului, cu o struc turamoleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat margarin? ,dup? numele so?iei (Margot) unuia dintre savan?i. Din acel moment si pana acum progre sul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorulsubstan?elor sintetice, sa fie d in ce in ce mai apetisant si mai atr?g?tor.Mirosul de lapte al margarinei e ob?i nut pe cale chimica. Gr?simile carese afla in compozi?ia ei sunt insa greu asimi late de organism care, pentrua face fata solicit?rii, utilizeaz? o cantitate mar e de energie. Sistemulimunitar este astfel neglijat si se creeaz? o mai mare sen sibilitate lainfec?ii, la intoxica?ii si la mboln?virea de cancer. De asemenea, i n procesul de metabolizare a gr?similor ficatul este solicitat excesiv,favoriznd hepatita. Aspartamul - un ndulcitor care poate ucide in 70 de feluriEste unul din alimentel e cele mai controversate. Fiind deosebit deconcentrat, el lezeaz? organele diges tive pe care le obliga sa prelucreze ocantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o partetrece imediat in snge, prin intestinul sub?ire, provoac? hiperglicemie,ceea ce obliga pancreasul sa produc? in exces insulina. In acest felorganismul este dereglat crendu-se st?ri de oboseala si de agita?ie. Pe termen lung, consumul in exces de zahar expune la gripa, boli de pl?mni, infe c?ii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp,mai ales daca c onsumul regulat de zahar este nso?it si de un stres puternic. Caria dentara apare la peste 94% din popula?ia care consuma produse cu zahar. De sase ori mai mult dect in urma cu 200 de ani,nainte de descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, c um se credea,faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaz? dezvoltarea bacteriilor pe din?i,ci perturbarea unui lan? de procese metabolice ale calciului.O alta pr oblema este obezitatea, care se instaleaz? frecvent la mariiconsumatori de dulci uri. Acest lucru se produce, de?i zaharul nu este attde bogat in calorii pe cat s -ar crede, dar are darul de a perturba echilibrulhormonal, ceea ce duce la cre?t erea apetitului si la dezvoltarea in exces a?esutului adipos.Con?tien?i de toate aceste probleme, produc?torii au inventatsubstituen?i ai zaharului. Paradoxal i ns?, mul?i dintre ei sunt cu mult mainocivi. Aspartamul (E 950 si E 951) este un ndulcitor des folosit si poatefi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale. Supele concentrate si boala Alzheimer Con?in in exces glutamatul de sodiu, E 621 , considerat despeciali?ti unul dintre cele mai cancerigene substan?e. Supele se ob?in prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantit??ii ndustriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substan?echimi

ce (coloran?i, aromatizan?i, conservan?i si glutamat de sodiu), dup?care se amba leaz? in vid, sau sub forma de cubule?e. Glutamatul de sodiuse vinde produc?tori lor sub forma de cristale albe, f?r? gust ?i se combin?ntotdeauna cu al?i aditivi chimici, aromatizan?i. Se folose?te si pentruconservarea laptelui, brnzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organiza?iide profil din Uniunea Europeana duc o in tensa campanie de interzicere aacestei substan?e. Opinia publica din USA a fost informata de US Food& Drug Administration ca glutamatul de sodiu este unul dintr e principaliifactori care produc boala Alzheimer. Injec?iile cu glutamat, efectu ate peanimale, in laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cinilor si maimu?elor. Guma de mestecat si berea - inamici ai stomaculuiChiar si in acest produs destin at cu prec?dere copiilor, produc?toriiau g?sit de cuviin?? s? introduc? in ingre diente, nu mai putin de 7-8 tipuride substan?e chimice, multe dintre ele fiind p e lista celor suspecte sau 4 declarate deja ca fiind nocive. Intr-o pastila de guma se pot gasi: E 171, E320, E 330, E 420, E 421, E 422, E 950, E 951, E 967 si alte asemeneachimicale. Pers oanele care mesteca regulat guma si pentru o vremendelungata se expun urm?toarelo r afec?iuni: colesterol (E 320), boli aleaparatului bucal (E 330) si cancer (E 9 50 si E 951).Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale,ma joritatea b?uturilor r?coritoare au in componenta lor si aditivi chimici.Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de l?mie precumsi nlocuitorii de zahar ca aspartanul. Coloran?ii folosi?i (E 110 si E 102)sunt si ei declara?i t oxici.B?uturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate demetabilsufi t, care da limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. La bere,in procesul de p asteurizare sunt folosite substan?e chimice care provoac? migrene. ? Este posibil ca produc?torul s? foloseasc? alt? substan?? In Occident, popula?ia a devenit mult mai preocupata de calitateaalimentelor pe care le consuma. Se ncearc? renun?area la produsele defast-food si nlocuirea lor c u alimente naturale. Fructele si legumele produse cu ngr???minte naturale devin d in ce in ce mai consumate, chiar daca sunt mai scumpe dect cele ob?inute prin met ode moderne.Supermagazinele au deja standuri separate pentru acestea si pentruse mipreparatele care nu con?in aditivi. Cercet?torii au studiat legumele siau ajun s la concluzia ca nu sunt diferente intre cele ob?inute cu ajutorulchimicalelor si cele produse tradi?ional.

si din ce in ce mai mul?i aditivi sunt accepta?i in alimenta?ia dinComunitatea E uropeana . Avizul pentru E -uri este dat de speciali?tiieuropeni. Ace?tia stabilesc o concentra?ie maxima per litru sau kilogram.Sa luam cazul benzoatului de sodiu, respectiv E 211. Acesta este folositin preparatele din oua, legume, fructe, sosu ri, supe, sucuri etc. Limitastabilita este de un gram per kilogram, respectiv 20 0 miligrame per litru.Deoarece s-a dovedit foarte nociv, Uniunea Europeana si SU A au retras E211 din alimenta?ia publica. Avizul este dat in urma unui studiu pri ncare concluzioneaz? ca o persoana poate consuma acel produs 70 de anif?r? s? se mboln?veasc?. Studiul nu este ntotdeauna sigur. Cercet?rile sefac de mai multe or i, iar daca aditivul nu corespunde poate fi retras ,spune Anca Telniceanu. Un alt aditiv care este considerat nociv este E330, cunoscut ca acid citric. De fapt, a cesta este sarea de l?mie folosit?de gospodine de foarte mult timp. Anca Telnicea nu este de p?rere ca E330 nu este d?unator organismului: Acidul citric nu e peric ulos. Estefolosit ca acidifiant si este larg r?spndit in natura. Nici nu poate fi folositin cantit??i mari pentru ca produsul ar deveni foarte acru . Produseleimpo rtate si comercializate sunt avizate de Institutul de S?n?tate Publicadaca sunt n so?ite de buletinul de analiza si dup? verificarea listei cuaditivii admi?i n ali menta?ie. ?

Cei mai periculo?i aditivi Organiza?iile mondiale de s?n?tate au f?cut deja o lista cu cei mai periculo?i a ditivi prezen?i in produsele alimentare. Majoritatea ??rilor careii folosesc sun t con?tiente de nocivitatea lor si fac, sau au f?cut deja,demersuri legislative pentru a-i scoate de pe pia??.E123 - este interzis in Statele Unite ale Americii si n fostele statesovietice. Se g?se?te in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate , brnzeturitopite si creme de brnza. Este considerat cel mai puternic cancerigendi ntre aditivi. In aceea?i categorie face parte si E 110, care intra incomponenta dulciurilor, mai ales a prafurilor de budinca colorndu-leintr-un galben atr?g?tor , apetisant, cunoscut si sub numele de apus desoare .E 330 - produce afec?iuni ale cavit??ii bucale si are ac?iune cancerigena puternica. Se g?se?te in cele mai mu lte sucuri care se afla in comer?.E 102 - este un alt colorant care se g?se?te i n dulciuri, mai ales in budinci. Are de asemenea ac?iune cancerigena.Aceasta lis ta a fost realizata cu ajutorul unui raport ntocmit deOficiul Consumatorilor din Pia?a Comuna Europeana. Lista nu este 6 completa, urmand a se face cercetari pentru descoperirea altor aditivinocivi.In Romnia au existat multe cazuri in care sanatatea populatiei afost pusa in pericol . Sunt de referinta cazurile in care colorantii dinvopselele de oua erau toxici sau alcoolul din o?et era un adev?rat pericol pentru stomac. Cercet?torii din Un iunea Europeana se pot insela in privinta unor aditivi si astfel apar in comert unele produse ce continsubstante toxice. A spune, insa, ca E -urile sunt un pericol total inalimentatie ar fi alarmist si neadev?rat. Folosirea aditivilor in canti tatimari ar periclita in primul rnd calitatea produsului, iar oricare produc?tor doreste ca alimentul sau sa se bucure de un loc cat mai bun pe piata.Consumul de aditivi in cantitati bine stabilite nu afecteaza organismul.Pentru o mai mare s iguranta a cetatenilor ar trebui ca autoritatile saasigure fonduri pentru dotare a laboratoarelor. Astfel s-ar evita even-tualele surprize neplacute din partea p roducatorilor interni sau externi.Pana atunci este bine ca atunci cnd merge?i la cumparaturi sa cititi cuaten?ie numele ingredientelor inscriptionate pe ambalaj, iar daca avetinel?muriri, sa va adresa?i comerciantului sau direct la Oficiul p entruProtec?ia Consumatorului.Pentru bolnavii de cancer, insa, precautiile trebu iesc marite,deoarece organismul lor a pierdut o mare parte din capacitatea de-a seautoregla. De aceea, se recomanda utilizarea a numai 24 de aditivi, cucondi?ia ca ei sa fie extracte naturale - nu produ?i de sinteza industriala:E100 - turme ric (cunoscut in Romania si ca "sofran indian") cu proprietati anticancerigeneE1 40 - clorofila si clorofilina - pigmentul verde din frunzeE160(a) - caroten, sub stan?a ce se gaseste, de exemplu, n morcovi, cuefect antioxidant, permitand - pri ntre altele -, micsorarea efectuluicancerigen al unor toxine alimentareE160(d) licopen, gasit n tomate si n grapefruitul cu miezul rosu,considerat ca micsoreaza riscul de cancer E161 (b) si E161(g) - xantofile de origine vegetala si animala E162 - pigmentul rosu din sfeclaE170 - carbonat de calciuE181 - acid tanic, gasi t de obicei n ceai si n coaja de nucaE260 - acid acetic, otetulE300 - acidul ascor bic sau vitamina C, cu puternic efect antioxidant.Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica vitamina Ccomprimate, asa cum se gaseste in farmaciiE 306 pana la E309 - tocoferoli sau vitamina E, cu puternic efectantioxidant. Vita mina E poate fi consumata si daca este produs de sinteza 7 - adica vitamina E capsule, asa cum se gaseste in farmacii.E410 - "locust bean" (termen din limba engleza, semnificand in traducere"bobul lacustei"), extract ve getal exotic ce se gaseste chiar in unele produse alimentare preambalate si care produce scaderea colesterolului.E504 - carbonat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs desinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxati vE509 - clorura de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmaciiE511 - clorura de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs desinteza- asa cum se gaseste in farmaciiE516 - sulfat de calciu. P oate fi consumat si daca este produs de sinteza-asa cum se gaseste in farmaciiE5 16 - sulfat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs desinteza - adica

pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativE542 - fosfati extrasi din oaseE552 - silicat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza -adica pul berea g?sit? in farmacii, cu rol antiacid (impotriva arsurilor lastomac)E636 - m altol, g?sit - de exemplu -, in maltul prajit ? CE TREBUIE S? ?TIE ORICINE ? Pe etichetele produselor alimentare romne?ti se pot ntlniurm?toarele inscrip?ion?ri : emulgatori, gelatin?, stabilizatori, gr?simi,spuman?i, coloran?i, antioxidan? i, gelifian?i, emulsifian?i.Atunci cnd lecitina este extras? din soia, lucrul ace sta estespecificat : lecitin?(soia)Aceste formul?ri sunt imprecise ?i n cele mai multe cazuri nspatele lor se ascund componen?i ?i aditivi alimentari cu origine n ecurat?.Din cte se cunoa?te pn? acum, n magazinele evree?ti ?imusulmane din occiden t nu se folosesc aditivi de origine necurat?, deci produsele fabricate acolo se pot consuma. Nu se ?tie dac? acela?i lucrueste valabil pentru acest tip de magaz ine din Romnia.n ??rile musulmane ?i n Israel, se folose?te gelatina bovin?. nrestul lumii se folose?te gelatina porcin?. CTEVA EXEMPLE DE PRODUSE ALIMENTARE AMBALATE,CU ETICHET?, CE POT CON?INE ADITIVI NECURA?I 8 Not? : Toate produsele alimentare ambalate con?in aditivi care pot fi deorigine biologic? (animal? sau vegetal?), pot fi substan?e chimice ob?inute prin sintez ? chimic?, sau pot fi agen?i fizici (de exemplu radia?ii ionizate).Regul? genera l? : controla?i eticheta fiec?rui produs alimentar folosind untabel cu E-uri, pe ntru a ?ti ce fel de aditiv con?ine produsul feri?i-va deaditivii din tabel !Ctev a exemple de produse alimentare-pine ambalat? (specialit??i)-fulgi de cereale-cor nuri cu ciocolat?-bomboane, ciocolat?, napolitane, gum? de mestecat-lapte praf, margarin?, brnz? topit?, nghe?at?, iaurturi, fri?c?animal? ?i vegetal?-toate produ sele instant (cacao, etc.)-b?uturi r?coritoare. ALIMENTE NEAMBALATE, F?R? ETICHET?, CE POTCON?INE ADITIVI NECURA?I -pine alb? care r?mne pufoas? mai mult de 2 zile-specialit??i de panifica?ie (corn uri, chifle, etc.)-pine neagr? sau integral? cu semin?e (de consisten?? elastic?) -toate produsele de patiserie-toate produsele de cofet?rie-produse de tip fast fo od : pine, maionez?, brnz? topit?-toat? nghe?ata din comer?-toat? fri?ca din comer?

Cte e-uri consumam zilnic? O problema importanta o reprezinta substantele incorporatesau aditivii alimentar i, care fac parte din compozitia alimentelor prelucrate industrial. Aditivii ali mentari sunt substante chimice carese adauga in timpul prelucrarii alimentelor, pentru a prelungidurata de pastrare a acestora sau pentru a le imbunatati gustul ,culoarea, mirosul, consistenta.In societatea moderna, producerea de alimente fa ra aditivi esteimposibila pentru ca, in conditii de transport si depozitareindel ungata, nici un aliment nu ar putea rezista. Din nefericire,consumatorii nu sunt suficient de bine informati cu privire laefectele pe care acesti aditivi le gen ereaza in timp.Aditivii alimentari (cunoscuti si sub denumirea generica de e-uri i) 10 au intrat in sfera de interes a opiniei publice din cauza toxicitatii lor si a e fectelor nefaste pe care le au pe termen lung asuprasanatatii.Cercetarile din ul timii ani arata ca E-urile sunt nocive, ele fiindresponsabile de numeroase afect iuni: tulburari neuro-psihice,cefalee, spasme cerebrale, spasme musculare, depre sie, greturi,oboseala, iritabilitate, tulburari de vedere, scaderea auzului,tulb urari de memorie, dureri articulare, obezitate, cancer, diabet,boala Alzheimer,

limfoame, malformatii.Efectele negative ale aditivilor sunt puse pe seama faptul ui caorganismul uman nu le recunoaste si nu le accepta. Mecanismelefiziologice s unt "antrenate" sa recunoasca si sa metabolizezenumai ce este aliment natural. D e aceea, organismul "se revolta"la impactul cu acesti aditivi.E-urile sunt preze nte in mai toate produsele alimentare: preparatedin carne, branzeturi, lactate, conserve de carne, conserve delegume, dulceturi, dulciuri, bauturi racoritoare e tc.Prezentam in tabelul din pagina alaturata cateva dintre cele mainocive e-uri si efectele lor asupra organismuluiIn tarile dezvoltate, se fac demersuri pentru diminuareaconcentratiei de aditivi din produsele alimentare sau chiar pentrueli minarea acestora. In Romania, controalele efectuate deAutoritatea pentru Protect ia Consumatorului (fostul OPC) ausemnalat ca aditivii nu numai ca sunt folositi incorect, inconcentratii mai mari decat cele standardizate, dar, cateodata,folos irea lor mascheaza unele deficiente ale produsului alimentar.Mai mult, unii prod ucatori nu inscriu pe etichetele de prezentare aproduselor alimentare aditivii u tilizati sau inscriu alti aditivi in loculcelor incorporati in mod real ori folo sesc aditivi cu termen devalabilitate depasit. Toti acesti factori accentueaza e fectul negatival E-urilor.Daca toate produsele contin aditivi, atunci ce mai man cam?Cum putem evita consumul de alimente care contin aditivi? Inprimul rand, e b ine sa evitam, pe cat posibil, din alimentatianoastra zilnica si, mai ales, din alimentatia copiilor, produsele carecontin E-uri.Trebuie precizat ca numai consu mul periodic de produse carecontin aditivi genereaza efecte negative asupra sana tatii. Folosirea 11 intamplatoare a acestor produse nu afecteaza organismul.Se stie ca cei mai expus i la boli sunt copiii. De aceea, in afaraproduselor mentionate pana acum, cei mi ci mai trebuie saconsume cu moderatie alimentele mentionate in tabelul alaturat. Specialistii in nutritie ne recomanda sa realizam in consumul zilnicun echilibru intre principalele grupe de alimente. Acest echilibru eprezentat sub forma "pir amidei alimentelor". ? Alimentele modificate genetic O alta problema sunt organismele modificate genetic (OMG).Este vorba de: porumb, cartofi rezistenti la insecte, soia, fasoletoleranta la glifosfat, tomate cu co acerea intarziata adevar, multmai atragator decat cele autohtone, dar gustul est e fad.Din dorinta de a se asigura hrana miliardelor de oameni, stiintacauta solu tii nu in natura, cum ar fi mai firesc, ci in laborator,neglijandu-se impactul a cestora asupra ecosistemului si a fiinteiumane. Ingineria genetica folosita in c rearea de alimente cuproprietati noi difera de metodele traditionale, prin faptu l cagenele sunt transferate intre specii diferite si nu in cadrulaceleiasi speci i.La produsele modificate genetic se amesteca gene vegetale cucele animale. In n atura, astfel de incrucisari nu sunt posibile. Deexemplu, capsunele modificate g enetic sunt obtinute folosind ogena de peste de apa rece, de aceea pot fi produs e tot timpulanului in Marea Britanie.In ceea ce priveste tomatele, cercetatorii au reusit sa anihilezegena care le face sa putrezeasca. Soia si porumbul suntmod ificate genetic, astfel incat sa devina rezistente la unelepesticide, la boli si seceta. Aceste alimente modificate geneticar putea prezenta un risc pentru sist emul imunitar uman, dupacum afirma cercetatorii in domeniu.In aceste conditii, e ste obligatorie etichetarea alimentelor modificate genetic. Avem dreptul sa stim ce contine un alimentsi sa alegem ceea ce mancam! 12

Interzis in Japonia, SUA, Suedia, Austria, NorvegiaBenzoat de sodiuConservantEst e utilizat caantiseptic,conservant alimentar si pentru a mascagustul unor alimen tede calitateindoielnica. Seadauga in lapte siproduse din carne,arome sicondimen te, produsede brutarie sidulciuri. In cantitatefoarte mare esteadaugat in bautur ileracoritoare cu aromade citrice.Urticarie, agraveazastmul.E 321Interzis in Jap

onia, SUAButil hidroxitoluen(BHT)AntioxidantPrevine rancezireaalimentelor grase. BHT este consideratposibil cancerigen.CancerigenE 127Interzis in NorvegiaEritroz inaColorantEste un colorantrosu, folosit lapreparareacompotului decirese, a fruc telor conservate,amestecului pentrubudinca, dulciurilor,produselor depanificatie ,aperitivelor.Fotosensibilitate,hipertiroidieE 220Dioxid de sulfConservant, Se a dauga in bere, Crize de astm, afectiun 15 antioxidantbauturi nealcoolice,sucuri de citrice,vinuri, otet, produsedin cartof i. Distrugevitamina B1 dinorganism.intestinaleE 555Silicat de aluminiusi potasiu AntiagregantEste folosit in laptelepraf si faina.Aluminiul genereazaanumite afec tiuni aleplacentei in timpulsarcinii.Asociat cu boalAlzheimer E 252Nitrat de pot asiuConservant,fixator de culoareUtilizat lapreparatele dincarneHiperactivitate; potential cancerigenE 251Nitrit de potasiuConservant,fixator de culoareEste folo sit lapreparatele dincarne conservateprin uscare, in carese transforma, lent,in nitrit.CancerigenE 249Nitrit de sodiuConservant,fixator de culoareUtilizat lapre paratele dincarne. Nitritiiafecteazacapacitateaorganismului de atransporta oxige nul.Este interzisafolosirea acestuia inhrana pentru sugarisi copiii mici.Ameteal a, dureri dcap; potentiacancerigenE 250Nitrit de potasiuConservant,fixator de cu loareAre rolul de astabiliza culoarearosiatica a carnii,conferindu-i o aromaPote ntial cancerigen 16 specifica. Fara nitritde sodiu, bacon-ul ar avea culoarea gri.Se foloseste cupre cadere laprodusele grase sisarate. Are, deasemenea, actiuneinhibitoare asuprabac teriei botulinice.E 102Interzis in Norvegia, Austria, CanadaTartrazinaColorantEs te un colorantgalben, folosit lacolorarea bauturilor,dulciurilor, gemurilor,cere alelor, pesteluiconservat,mustarului, supelor concentrate.Crize de astm, tumor t iroidiene, urticarie (lcopii), rinitaE 621GlutamatmonosodicConservant,aromatizan tGlutamatul seprezinta sub formaunor cristale albe,fara gust, si secombina cuaro matizanti. Estefolosit la preparareasupelor concentrate,la conservareabranzeturi lor,mezelurilor siciupercilor.Boala Alzheimer, astmmodificari ale ritmulucardiac , migrene, star de slabiciune 17

E-urile din buturile alcooliceDaca votca are peste 37 de grade, este incolora si limpedeatunci cu siguranta produsul este lipsit de E-uri.Exista, insa, un E-u, c are se poate gasi in votca. Acestaeste E 422, iar consumul frecvent provoac durer i de cap,sete, great.Vinurile si coniacurile adevarate nu au nevoie de aditivi.Da ca pe eticheta se mentioneaza, totusi, acest lucru,inseamna ca este un produs co ntrafacut.Daca ati avut dureri de cap, diaree, palpitatii, varsaturi,insomnii du pa ce ati consumat lichior, inseamna caaceasta bautura contine CAFEINA. Cafeina este un aditivfoarte des intalnit in lichioruri, care sunt considerate celemai p uternic chimizate.E-urile care pot fi gasite n lichioruri si afectiunile pe care lepot declansa:E 129 -afecteaz ficatul si pancreasulE150 caramelE 150 a caramel I E 150 b caramel IIE 150 c caramel IIIE 150 d caramel IVE 102 - astm, tumori tiro diene.E-urile care pot fi gasite n vin si bere si afectiunile pe carele pot decla nsa:E 220 - afectiuni intestinaleE 210 - astm.E-urile din lapte si produsele lac tateUntul, laptele si iaurtul nu contin E-uri, dar exista si exceptii. 22

Laptele poate fi contaminat din cauza modului in care a fosthranit animalul. Iar in anumite situatii, in sezonul cald,comerciantii pun in lapte soda caustica pe ntru a prevenibranzirea.Brnza topit e un produs alimentar care contine multe E-uri numite sruri de topire . Aceste sruri pun n pericolsntatea. In brnza topit si n fri ivii sunt in exces,uneori.Untul este un produs lactat sigur, exceptie facand cel carecontine E 160.Frisca contine multi aditivi din categoria stabilizatori , substan te de ngrosare si emulgatori .Iaurtul este un produs viu, deoarece contine germeni si

bacterii n stare vie, benefici omului. Nutritionistii spun caeste mai bun decat l aptele, avand o toleranta mai mare.Iaurtul care are termen de valabilitate de pe ste 30 de zile afost sterilizat si nu mai este considerat natural.E-uri in paine si in paste fainoaseUnele tipuri de paine intergrala sunt facute din fainacolor ata cu E-uri din familia caramelurilor. Iar in cazul unor paste fainoase, oul a fost nlocuit cu un E 102.E-urile care pot fi gasite n compozitia pinii albe siinteg rale:E 150 a caramel IE 150 b caramel IIE 150 c caramel IIIE 150 d caramel IVApa r sub forma de puncte albe in felia de paine, iar consumul prelungit afecteaza f icatul, pancreasul sistomacul. 23

E 281, E 282 si E 283 afecteaz, de asemenea, ficatul,pancreasul si stomacul.E-uri le care pot fi gasite n compozitia pastelor finoasesunt E 101si E 102, care provoa ca tumori tiroidiene.E-uri care modific valoarea nutritiv: pentru a colora coca,un ii productori apeleaz la E-urile din familia caramelurilor - E 150 a, E 150 b, 150 c si E 150 d. Acesti aditivi au efectenocive asupra pancreasului, ficatului si stomacului.Aditivii din bauturile racoritoareIn general, pe eticheta unei bautur i racoritoare sunt trecutiaditivii.Daca citim eticheta unui asemenea produs, afl am ca intr-osticla de doi litri exista echivalentul a doua lingurite deconcentra t. In rest, se gasesc E-uri din categoria conservanti , coloranti , antioxidanti , ndulci iartificiali . Unii sunt nscrisi pe etichet, altii nu.E 211 este cel mai intalnit adi tiv din bauturilecarbagazoase. n tara noastr, acest conservant e admis prin Ordinu l975/1999 al Ministerului Snttii, dar in Statele Unite siRusia, E 211 a fost interz is. Iar Institutul de Oncologie dinGermania sustine c E 211 este cancerigen. Concluzii Daca nu puteti sa aveti in alimentatie produse naturale, sisunteti nevoiti sa co nsumati zi de zi aproximativ 7g de E-uri din alimenteavand valoare nutritiva mic a, dar aport mare de calorii si grasimi,se punela dispozitie cele mai performant e produse din plante comprimate pentru:A curata periodic organismul de toxinele care se aduna zi de zi din cauza poluarii (alimentare,apa,aer) si datorate stres ului. A curata periodicvasele de sange de colesterol. A elimina gr?simile din al imentele zilnice.A suplimenta hrana organismului cu toate elementele nutritive, pe care nule poate obtine din alimentatia moderna, evitand anemierea si mentiner eaunei sanatati optime pe termen lung. A controla greutatea cu usurintafara a re nunta total la alimentele preferate. 24

BIBLIOGRAFIE 1.Belitz, H.D.W. Grosch : Lehrbuch der Lebensmittelchemie.Springen Verlag, Berli n, 19922.Glandof, Kate, P. Kuhnert, E. Luck: HandbuchLebensmittelzusatzstoffe. B ehr s Verlag, Hamburg, 19983.Hanssen, M : E=essbar ? : Hornemann Verlag, Bonn, 198 54.Krause, Andrea, Barbara Kaiser : Die Zutatenliste, aid e.V.1135/19985.Luck. E , P. Kuhnert : Lexikon Lebensmittelzusatzstoffe. Behr s Verlag, Hamburg, 19986.Smi th E.G. : Animal ingredients A to Z E.G.Smith Press, Ohio,19957.M. Zobel : Leben mittel-Lexikon, Behr s Verlag, Hamburg, 1993 8. Cotr?u M, Popa L, Stan T, Preda N, Kincses-Ajaty M.(1991).Toxicologie. Ed. Didac tic? ?i Pedagogic?