Eminescu si Boiardo Sursa de inspiratie a poemului Fata in gradina de aur este folclorica; dar felul in care este tratata

material aminteste maniera lui Boiardo.De altminteri, si Boiardo a folosit adeseori acea productie popular care intr-o buna masura s-a pierdut. Poemul lui Eminescu incepe intr-un stil aproape aulic,asemanator celui al lui Boiardo si T. Tasso.In primele versuri ne intampina o scurta evocare singura in intreaga opera a lui Eminescu-a mituluiveac de aur.Constatarea acestui fapt mi se pare-prin sine insusi-semnificativa.Chiar de la inceput,intonatia poemului eminescian ii aminteste numaidecat cititorului familiarizat cu poezia Quattro-si Cinequencento-ului pe marii poeti italieni ai acestei epoci,pe care Eminescu ii cunostea,chiar daca-probabil-nu ii citise in original.Intonatia primelor doua strofe este pur boiardesca. In partea in care ne intereseaza aici,in partea pur narativa si descriptiva in stil de basm(deci,nu prin episodul tipic romantic,care simbolizeaza destinul geniului literar),material apartine aceluiozio amorosocare il interesa,in primul rand,sip e Boiardo.Pe langa aceasta, in structura sa stilistica, intregul poem al lui Eminescu este caracterizat de o adevarata voluptate a naratiei si descrierii,de acea putere de inventive verbal pe care au apreciat-o totdeauna comentatorii poemei Orlando inamorato a lui Matteo Maria Boiardo. Intr-adevar, copioasa inventive verbal si-o desfasoara Eminescu aici mai degraba in sensul propriu lui Boiardo unui ton serios, daca nu chiar grav.In aceasta privinta, Fata in gradina de aur este departe de ironia arioteasca sau de morbidezza lui Torquato Tasso.In descrierile sale a naturii,a castelului,a zborului demonului etc.-Eminescu intrece prin bogatie imaginatia comuna din basmul popular; viziunea sa poetica are ceva din abundenta,somptuozitatea,stralucirea,eleganta si gratia arhitecturii si ornamentatiei palatelor renascentisete, precum si a marilor poeme epice ale Renasterii italiene. Un alt motiv care il face pe cititorul acestui poem eminescian sa se gandeasca la Boiardo este forma sa strofica, folosirea de catre Eminescu a octave perfecte octava care nu-si pierduse inca (in timpul lui Boiardo-n.n) intonatia sa popular, -forma strofica si in Orlando furioso, si in Gerusalemme liberata, precum si in opera lui Goethe.Dar, ceea ce pare ciudat este faptul ca, dintre toate poemele lui Eminescu de inspiratie folclorica (si sunt aproximativ douazeci), poetul foloseste ottava rima numai in Fata in gradina de aur.-Dar, ceea ce este si mai ciudat este faptul ca, inintreaga sa opera poetica, aceasta forma strofica este folosita numai in alte doua poezii; si anume, in doua poezii scrise tocmai in aceeasi epoca: prima la doi ani dupa,iar a doua la patru ani dupa Fata in gradina de aur. Mai este apoi un alt amanunt care ne surprinde, si anume, in episodul balaurului.Catre sfarsitul episodului (versul 116), balaurul este numit centaur.Dar denumirea esteimproprie din moment ce Eminescu il descrie ca avand solzi, o coada lunga si dinti de otel.Si inOrlando inamorato, de asemenea, balaurul este impropriu numit un centauro. O simpla coincidenta? S-ar putea.Dar, pe de alta parte: de ce cuvantul

centaur nu se mai intalneste in intreaga opera a lui Eminescu? Excelentul dictionary al limbii lui Eminescu nici macar nu mentioneaza acest cuvant. Nu putem, totusi, afirma cu absoluta certitudine caFata in gradina de aur ar fi de inspiratiedirect boiardesca.Dar o asemenea ipoteza poate fi sustinuta pe langa motivele expuse mai sus si de urmatoarele fapte: 1.In mediul cultural vienez si berlinez, familiar al poetului nostrum, marile poeme epice ale Renasterii italiene erau foarte appreciate.Mai mult: fata de Ariosto si de Tasso, Schmidt il prefer pe Boiardo; Ranke, comparandu-l cu autorul luiOrlando furioso, admira implicit inOrlando innanorato un zbor inalt al inimii si al sentimentului intereselor supreme; Morhof relevase de mult dependent lui Ariosto de Boiardo, in timp ce Fr. Schlegel sublinia puterea de inventive, mult mai bogata, a lui Boiardo. 2.Dupa ce citiseOrlando furioso si Gerusalemme liberate, nu pare exclus ca Eminescu dat fiind interesul sau pentru poema epica sa fi citit macar fragmente dinInnamorato.Cu atat mai mult cu cat in epoca studiilor sale vieneze si berlineze (deci , tocmai in perioada in care fusese compusFata in gradina de aur), capodopera lui Boiardo se gasea, in Biblioteca Nationala din Viena, pe care Eminescu o frecventa, in numeroase editii italiene, precum si in trei versiuni germane diferite. 3.La Viena, Eminescu urmase cursurile de filologie romanica tinute de Adolfo Mussafia, care, cu doi ani inainte, publicase un studio despreIl Libro dei Sette Savi, carte care ii servise lui Boiardo ca izvor pentru episodul lui Ordauro. Studentul Eminescu il admira pe Mussafia. Este foarte probabil, de pilda, sa existe o legatura intrelectiile de dialectologie italiana tinute de Mussafia si textul unui articol al lui Eminescu in care el recomanda insistent romanilor sa studieze dialectele italiene.Dar, pentru a putea afirma ceva mai prcis in privinta cunoasterii lui Boiardo de catre Eminescu, ar trebui sa stim si ce cursuri tinuse Mussafia in timpul perioadei vieneze a lui Eminescu. O cercetare asupra ecourilor poemei lui Boiardo in literature romana ramane de facut. Exemplul lui Eminescu este un indemn.