a in g pa 02

PRO ExpreS de Dragasani

publicaie sptmnal policrom, cu opt pagini, ziarul care a rezistat cel mai mult pe piaa municipiului Drgani, un pamflet, un pictorial social de avangard, o revoluie i, totodat, o mult prea ndrznea ncercare de reinventare a presei, care se poate procura, n fiecare zi de vineri, de la toate chiocurile de ziare din Drgani i de la chiocurile de ziare ale firmei Inedit Press, n municipiul Rm. Vlcea.

suplimentul PRO ExpreS CULTURAL

publicaie monocrom cu opt pagini, care apare odat la fiecare dou luni i se gsete la vnzare, la fiecare chioc de difuzare a presei din municipiul Drgani i doar la chiocurile de difuzare a presei ale firmei Inedit Press, n municipiul Rmnicu Vlcea, ca i supliment gratuit al ziarului sptmnal PRO ExpreS de Drgani

a in g pa 04

ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:

www.publipro.ro www.primariagalicea-valcea.ro

pe internet, la adresa: www.primariagalicea-valcea.ro www.publipro.ro

ne putei citi, vedea i auzi pe internet, adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa: ne putei citi, vedea i la auzi

a in g pa 06

ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:

www.publipro.ro www.primariagalicea-valcea.ro

pe internet, la adresa: www.primariagalicea-valcea.ro www.publipro.ro

ne putei citi, vedea i auzi pe internet, adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa: ne putei citi, vedea i la auzi

An u 01 Nr. l VI, 05 noi 67 de em c b 20 emb rie 13 rie

MB E M E

ER

trecut cel mai greu deceniu din ntreaga existen a frumoasei comune vlcene Galicea. inem ca, n aceast ediie a revistei noastre, s v reamintim c, n urm cu zece ani, primarul de atunci i de acum, Ion Nfliu, se vieta dnd interviuri la presa acelei vremi, a se vedea arhiva ziarului Curierul de Vlcea, Info Puls, Impact Real de Vlcea sau Monitorul de Vlcea, c dac aveau s continue calamitile natural din acea perioad i ne referim exclusive la eroziunile provocate de rul Topolog, supraumflat n acea perioad i la alunecrile de teren n special la cele din satul Valea Rului, n dreptul Schitului Flmnda, aadar cele de la grania Galicei cu comuna Nicolae Blcescu comuna Galicea ar mai fi existat pe hart doar 10 ani! i acesta era rgazul maxim pe care l ddeai primarul Nfliu la acea vreme. i toate acestea deoarece lucrrile de reabilitare a albiei Topologului care, la nceputul lui 2004 ar fi costat autoritile circa 40 de milioane de lei noi, la mijlocul aceluiai an se ridicau deja la cifra de 60 de milioane de lei noi i cum nimeni nu gsea o surs de finanare, suma avea s creasc vertiginous... Un motiv, se pare, destul de grav la acea perioad pentru ca primarul Ion Nfliu s treac la prognoze sumbre. Exasperat de alunecrile i eroziunile de teren care au fcut ravagii n aceast comun vlcean, primarul Ion Nfliu cerea atunci sprijin din toate direciile ns, tipic noii generaii de demnitari romni, se alegea numai cu promisiuni! n satul Bratia Vale, spre exemplu, automobilele

se balansau, ntr-o veselie, pe o o conduct de petrol, iar n Valea Rului, stenii aproape c se nfreau cu amfibienii! Comuna Galicea se compune din apte sate, n care locuiesc peste 4.200 de persoane. n patru din acestea, acum un deceniu, oamenii stteau zilnic cu teama c, n orice moment, puteau fi teri de pe hart din cauza eroziunilor i a alunecrilor de teren. Bugetul local abia dac ajungea pentru crpeli la drumuri, lucrri de pietruire sau, pe ici pe colo, cte un petec de asfalt. nc de la nceputul acelui an, Primria Galicea informase Consiliul Judeean Vlcea c Drumul Judeean 678, la kilometrul 28+100 i

28+200, este afectat de alunecri de teren. Acestea s-au produs pe o lungime de 30 de metri. A fost distrus taluzul drumului i a fost afectat partea carosabil (n dreptul kilometrului 28+200). La kilometrul 28+100, pe partea dreapt, s-a produs o alt alunecare de teren, pe o lungime de peste 15 metri. Podul aflat ntre cele dou zone era n pericol, alunecrile de teren producnd, n timp record, adncirea albiei. La sfritul acestui drum, alunecrile se extindeau pe o

a in g pa 08

ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:

www.publipro.ro www.primariagalicea-valcea.ro

MB E M E

ER

An u 01 Nr. l VI, 05 noi 67 de em c b 20 emb rie 13 rie

suprafa care depea deja cu mult 500 mp. Din studiul ce a fost executat asupra satului Cremenari a rezultat necesitatea intervenirii n regim de urgen prin lucrri de subzidire, amenajare a unor praguri de colmatare i a unor ziduri de sprijin. Fr aceste lucrri, orice ncercare de refacere a sectorului de drum afectat ar fi fost n zadar. Valoarea estimativ a lucrrilor n cauz era de cel puin 400.000 RON. Autoritile din Galicea atrgeau ns atenia i c exista riscul ca podul suspendat la nceput de an s coste bugetul judeean cam ct ntreaga lucrare de refacere a zonei: "La un prim calcul, refacerea podului costa cam cu 10.000 RON mai mult cu fiecare lun care trece. Dac la nceputul anului 2004, l rezolvam cu vreo 30.000 RON, acum, abia dac i-am face fa cu 50.000 RON. Cred c pn cnd vom primi banii, o s ne coste vreo 200.000 RON", spunea atunci Nfliu. Acelai Drum Judeean 678 A ddea dureri de cap autoritilor din Galicea, de aceast dat ns pe ruta Ttrani - Cocoru Nicolae Blcescu. Aici, n dreptul kilometrului 3+800, nc din toamna anului 2004, dealul a luat-o la vale spre Olt. Topirea zpezilor i ploile de la nceput de an au fcut ca balastul aternut cu efortul autoritilor locale s fie splat. Primarul comunei Galicea solicita, la nceput de primvar, n 2005, sprijinul Regiei Autonome Judeene de Drumuri i Poduri: "Avem nevoie de intervenia RAJDP cu lucrri ample. Trebuie neaprat s fie realizat un zid de sprijin". Pentru evitarea suspendrii totale a circulaiei spre localitile Nicolae Blcescu, Galicea, Stoileti, Olanu i Drgoeti, a fost nevoie de un efort consistent din partra Primriei Galicea n sensul c sectorul de drum cu pricina a fost stabilizat cu cteva tone de balast plasate n zon aproape n fiecare sptmn. Societatea comercial SECON Govora

a furnizat gratis balastul necesar n zona cu pricina, iar RAJDP-ul a pus la dispoziia Consiliului Local Galicea utilajele de care era nevoie pentru tasarea materialului depus. "Acestea sunt singurele msuri care s-au luat n zon de ctre mai-marii judeului. Aceasta, n condiiile n care, de la depunerea solicitrilor, preedintele de atunci al Consiliului Judeean Vlcea, Dumitru Bue, a ntreprins cel puin trei vizite n zon. Aa se face c, la data de 4 martie 2005, eful judeului a vzut pentru prima dat situaia la faa locului. n urma tuturor acestor vizite, ne-am ales cu promisiuni, dar cnd am ntrebat de fapte concrete ni s-a spus fie c nu ntocmim noi bine proiectele, fie c, pur i simplu, nu sunt bani.", se mai destinuia, la vremea cu pricina, edilulef al comunei Galicea, Ion Nfliu. i mai ru, nc din primvara anului 2003, Topologul a nceput s contrazic temerile localnicilor cum c ar sta s sece. n august, 2003, autoritile din Galicea sperau ntr-o minune a stagnrii fenomenului o dat cu instalarea anotimpului rece. Lucru care s-a i ntmplat, dar, la nceputul anului 2004, istoria s-a repetat. n numai apte luni, eroziunea malului stng al rului Topolog s-a extins, n lime, pe mai bine de 90 de metri. La nceputul verii anului 2004, viteza cu care nainta spre casele oamenilor era de 30 de metri pe sptmn. "Unde ia, Dumnezeu mai i pune! Este o lege care pe aceste trmuri a funcionat dintotdeauna!" spuneau atunci stenii din Valea Rului, dup seceta care s-a abtut n ultimele dou luni. Din pcate ns lipsa de precipitaii nu a ajutat dect la o ncetinire uoar a ritmului de naintare a eroziunii. Primarul Ion Nfliu susinea c n situaia n care natura se comport identic, iar autoritile naionale nu intervin dect cu promisiuni, comuna Galicea va mai exista pe hart mai puin de zece ani. Aceasta, n msura n care,

ne putei citi, vedea i auzi pe internet, adresa: ne putei citi, vedea i la auzi

pe internet, la adresa: www.primariagalicea-valcea.ro www.publipro.ro

ntre comunele Nicolae Blcescu i Galicea, stenii se temeau deja s se mai deplaseze chiar i pe picioare. Circulaia autovehiculelor se desfura pe o rut ocolitoare de mai bine de 15 kilometri, iar vina pentru aceast situaie, n opinia multora, era a secretarei de partid de pe vremea comunitilor sau a prietenilor unor efi de instituii, proprietari de terenuri n zona respectiv. n permanen, potrivit stenilor, acetia au desfurat lucrri de schimbare a albiei Topologului spre un teren unde solul este nisipos i afnat. Lucrrile de regularizare a albiei, aprrile de maluri i de refacere a drumului pe o lungime total de 240 de metri ar fi costat autoritile, n anul 2004, vreo 300.000 RON. n zon, mai era ns necesar i realizarea unor ample lucrri de decolmatare i consolidare a malurilor, prin ndiguire. Pe o lungime de 18 kilometri, de o parte i de cealalt, aceste lucrri ar fi costat, pe puin, 50.000.000 RON. "S ne gndim numai la faptul c la punctul de vrsare a Topologului n Olt, Drumul Judeean 678 se afl la peste un metru sub nivelul apei! Condiii n care, numai un proiect naional ne-ar putea fi de folos. Altfel, riscm ca Topologul si construiasc singur albia printre casele oamenilor!", puncta Nfliu atunci. Asfaltarea satului Valea Rului, mai exact visul de aur al celor care locuiau de o parte i de cealalt a DJ 678, prea atunci amnat i el pentru mileniul urmrtor . Astzi, iat, nu numai c au trecut cei zece ani ct estima sobru, al vremea respectiv, primarul Ion Nfliu, c va mai rezista pe hart aceast frumoas aezare rural, dar n acest rstimp, Galicea a evoluat, sub conducerea aceleiai administraii conduse de primarul Ion Nfliu i colegul su liberal, viceprimarul Florea Udrea, att de mult c este pur i simplu de nerecunoscut, din toate punctele de vedere. S-a na pentru mai multe informaii, accesai i adresa: gi a p 09

An u 01 Nr. l VI, 05 noi 67 de em c b 20 emb rie 13 rie

R
investit masiv, pericolul ca Topologul s tearg de pe hart aceast frumoas aezare rural vlcean a trecut i el, dar cel mai important este faptul c stenii din Galicea dispun de supermarketuri, de restaurant cochete unde pot servi masa dar unde pot organiza i evenimente private importante n viaa lor aa cum se cuvine. De asemenea, n tot acest timp, sa ajuns de la zbateri pentru evitarea unui dezastru care ar fi schimbat radical cursul istoriei, la a se construe minunate i foarte multe locuri de joac, spaii de relaxare, baze sportive la standard occidentale, la modernizarea cminelor cultural i chiar al construirea unor lcauri de cultur din temelii, sau chiar a unui sediu nou pentru primria acestei localiti. Totul cu bani puini i de o calitate net superioar fa de lucrrile realizate de ali primari din localitile limitrofe Galicei i nu numai. Iar cel mai important, dac acum zece ani, asfaltarea satului Valea Rului prea amnat pentru mileniul urmtor, acum, nu numai n Valea Rului, dar n ntreaga comun Galicea, se mai circul prin noroi doar pe unde se lucreaz la amenajarea reelei modern de canalizare i de alimentare cu ap curent, dar i acolo exist asphalt, doar c lucrrile l-au cam murdrit, mai ales n zilele ploioase. Iat, stimai cititori, dac acum un deceniu, ne vietam c aceast comun va disprea de pe harta

MB E M E

ER

rii, acum ne vietm c lucrrile cele mai importante murdresc asfaltul. Att de mult a evoluat comuna Galicea, sub naltul patronaj al administraiei NfliuUdrea. i evoluia suntem ferm convini c nu a stagnat aici. Dimpotriv, planurile administraiei actuale a acestei comune vlcene sunt mree, sunt viabile i numai numrul populaiei este singurul impediment ce st n declararea acestei comune ca ora dar cine tie cum vor evolua lucrurile i, odat cu regionalizarea, dei noi sperm s nu fie nevoie de aa ceva pentru atingerea acestui deziderat, comuna Galicea nu numai c va intra n rndul marilor metropole, dar are tot ce i este strict necesar i cu asupra de msur pentru a urca chiar pe podiumul metropolelor lumii nu doar ale rii noastre. Dar, ca i concluzie, suntem convini c mnimeni, mai ales cei care locuiesc n aceast comun nu vor s se mai gndeasc la trecutul trist al aezrii lor, ci la ct de frumoas i prosper este Galicea la ora apariiei acestei ediii a revistei noastre, ca s nu mai spunem la tendinele de super evoluie pe care le are! n Ilie Silviu NICOLAE e-mail: silviu_propress@yahoo.com www.publipro.ro blog: www.nicoliviu.wordpress.com telefon mobil:0786-835.897

pa

gi ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: 10 na

pentru mai multe informaii, accesai i adresa:

www.publipro.ro www.primariagalicea-valcea.ro

AR E LIT A TUR

An u 01 Nr. l VI, 05 noi 67 de em c b 20 emb rie 13 rie

Literatura, nainte de toate:

CAUTARE MI-E TOAMNA Mi-e toamna si mi-e dor nespus de cerul verii de apus de tot ce inca nu ti-am spus mi-e toamna si de multe ori iti intalnesc dorul in nori ori in culoarea unei flori si-as vrea sa vii in serile reci si tarzii pe inima tampla sa-mi tii... Caut un semn in ochii zilei care vine de tihna si impacare caut in frunza ce cade alene in zbaterea de aripi a pasarilor calatoare caut un raspuns in toamna din mine si mi-e dor si ma doare, de tine AU TRECUT Au trecut...toate doar dorul de tine a ramas in inima mea a facut popas muiat in toamna se preschimba mereu din porumbel in curcubeu iar uneori... in caine ce imi da fiori si ma raneste salbatic si tare cu fiecare asteptare apoi ma culca pe frunze ruginii sa iti aud pasii, daca vi

PAUZA DE CAFEA, cu... Luminia ROOAG

zi de toamna minunata, luna octombrie, luna mamei mele, sper acum cand nu mai este sufletul sa-i fie o stea luminoasa pe cerul Domnului. Si-a dorit sa fiu fericita si-a dorit sa pot face lucruri pe care la timpul ei nu lea putut face. Uneori am reusit, poate si cu fericirea m-am impacat bine!M-am nascut si am crescut la tara , m-a leganat si mi-a cantat cu drag, marturie sta si acum carligul din tavanul bucatariei unde agata mama cosuletul cu mine, odorul ei.Doar ca sa simt ca sunt iubita.Am fost si sunt. La gradinita nu am fost, in catunul meu pe atunci nu exista, dar lucrurile frumoase pe care le-am invatat de la mama si de la ceilalti membri ai familiei, au fost minunate si nu cred ca am pierdut ceva!Scoala era la 8 km distanta peste deal in satul vecin, dar am mers zi de zi, iarna-vara cu mare drag pentru ca mi-a placut sa invat, mi-a placut competitia cu colegii mei din satele vecine. Azi multi dintre ei sunt persoane importante care au dat sens vietii lor si a altora.Am crescut printre oamenii mari, preferam povestile bunicului decat sa merg la joaca, oricum copiii de la munte au multa treaba alaturi de parintii lor.Am cules prune, m-au intepat albinele, si am baut lapte proaspat muls, direct din galeata.Asteptam langa mama impreuna cu motanul sa-mi fac mustati din spuma!Pandeam pe tata sau pe Buni cand veneau de la oras cu rata sa-mi aduca pane proaspata si dulciuri. Eram fascinata de

ne putei citi, vedea i auzi pe internet, adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa: ne putei citi, vedea i la auzi

pomii infloriti de luna plina din luna august cand aparea in varful dealului de ramaneam uimita si plina de emotie, florile si pasarile, padurea verde crud sau aramie, puzderia de stele de pe cerul noptilor senine si alte o mie de lucruri care au ramas in sufletul meu si inca le simt si le iubesc.Am plecat la scoala la Curte de Arges, am fost un copil cuminte, venit de la tara intr-un mediu nou si departe de ai mei. A fost greu la inceput, profesorii nu s-au plans, m-am straduit sa fac ceva cu viata mea, sa multumesc si familia si sa-i aduc bucurii mamei care credea ea ca am talent in a scrie poezie in a descrie frumos si a spune povesti. Draga mama, poate avea ea dreptate sau poate unde ma iubea enorm.Noi nu am fost bogati dar parintii si bunicii au investit in mine in ce imi placea sa fac, mi-au cumparat carti m-au lasat in excursii si tabere tocmai pentru a ma lumina, pentru a intelege si aprecia.Parintii au vrut sa gandesc cu propriul cap si sa fiu un spirit liber.Si sunt.Eu am vrut sa raman copil.Si am ramas. M-am indragostit.Scriu poezii.Imi iubesc fiul la randul meu cu tot sufletul. De multe ori imi vin in minte bunicul cel care m-a invatat sa scriu cu litere de tipar si sa citesc cursiv pana a merge la scoala, chiar si tabla inmultirii. Bunica, draga de ea a fost alaturi de mine in greaua incercare cand mama s-a stins si multi ani dupa aceea.Domnul sa-i odihnesca in pace.Apoi scumpa mea maicuta ce a ramas tanara in

inima si sufletul meu si draul meu tata ce sa stins cu ochii in lacrimi convins ca mama vrea sa fie impreuna asa cum si el isi dorea, of Doamne...amintiri,amintiri, de ce numai amintiri...Cred in ele in ce simte sufletul meu in frumusetea fiecarui om, in demnitatea vietii, in cuvinte si taceri ,in speranta si DOMNUL!Cand vine toamna cu atatea culori si nostalgie,un dor fara seaman pune stapanire pe mine si dreptate avea Poetul:,,cine are parinti, pe pamant nu in gand...este inca salvat!"Ai mei traiesc toti...prin mine! O toamna lunga si frumoasa, tuturor va doresc! n LUMINIA ROOAG, bibliotecar Universitatea Constantin Brncoveanu, Rmnicu Vlcea

pa

pe internet, la adresa: www.primariagalicea-valcea.ro www.publipro.ro

gi 11 na

ne putei citi, vedea i auzi pe internet, la adresa: pentru mai multe informaii, accesai i adresa:

www.publipro.ro www.primariagalicea-valcea.ro

UTIL

pe internet, la adresa: www.publipro.ro

ne putei citi, vedea i auzi pe internet, adresa: ne putei citi, vedea i la auzi

pentru mai multe informaii, accesai i adresa:

www.primariagalicea-valcea.ro