SARMANUL DIONIS Mihai Eminescu Intelegerea si interpretarea textului romantic .

Textul fictional presupune procesul transfigurarii realului , reflectand gandirea si sensibilitatea artistului intr-un univers fictional . Acesta presupune exprimarea unei teme cu ajutorul unor motive literare , dezvoltarea unei viziuni artistice proprii si a unor semnificatii neasteptate in forme expressive de organizare a discursului artistic . Curentul literar prezent adesea in operele fictionale este romantismul . Acesta presupune o anulare a distinctiei de tip rationalist , prin fuziunea genurilor literare , realizandu-se o forma a libertatii de creare si exprimare ; asa cum se poate observa in fragmentul dat , din opera : Sarmanul Dionis de Mihai Eminescu . Tema reprezinta preluarea unui aspect din realitate si prelucrarea acestuia conform unui mod specific , unui univers creat de autor , prin raportare la curentul literar abordat , respectiv romantismul . In aceasta nuvela tema este iubirea , fiind plasata sub semnul interogatiei si traita cu o intensitate avand proportii cosmice . In acest fel se configureaza o viziune artistica , purtand amprentele imaginatiei si a sensibilitatii artistului . Viziunea este conturata cu ajutorul unei diversitate a formelor artistice : organizarea expresiva a discursului , supusa exigentelor de structurare a genurilor literare imbinate , respectiv epicul si liricul . Elementele genului epic pot fi observate inca din prima propozitie apartinand fragmentului dat , prin plasarea personajelor in timp si spatiu : In fata locuintei lui Dionis ; auzi prin aerul noptii tremurand note dulci ale unui clavir si un tanar si tremurator glas de copila . . In interiorul schemei epice este introdusa o secventa lirica , dezvoltata prin vizionarismul de tip romantic , introdusa prin simbolul ochiului . In simbolistica , ochiul este asociat cu lumina si capacitatea de perceptie spirituala . Inchiderea ochiului simbolizeaza patrunderea in universul fictional , unde identificam atitudinea dionisiaca ( cunoastere irationala , expresie a intuitiei , a trairilor intense , a unei lumi de dincolo de concret ) plasata sub semnul nocturnului , implicand taina , misterul si intuirea infinitului . Regasim in secventa lirica elemente mitizate , idealizate , prezentate anterior in schema epica ( schema epica : tremurnd notele dulci ale unui clavir i un tnr i tremurtor glas de copil adiind o rugciune uoar , pare c parfumat , fantastica . ; secventa lirica : un nger alb, ngenuncheat , cu minile unite , care cnta o rugciune divin, adnc , tremurtoare : rugciunea unei vergine . ) , astfel realizandu-se liricizarea epicului la nivelul stilistic , cu ajutorul stilului direct legat . Acesta presupune o preluare nu numai a perspective si a semnificatiei , ci si a formei . In fragmentul suport , liricizarea si fuziunea genurilor literare sunt

puse in evidenta prin : asemanarea la nivel stilistic ( rugaciune parfumata / rugaciune divina ) ; naratorul preia perspectiva personajului , dezvoltand viziunea acestuia ( vizionarism de tip romantic I se paru atunci ) Se realizeaza astfel o suprapunere a vocii naratorului si personajului , generand o organizare a textului sub semnul subiectivitatii .