undele seismice, autorii consider c scoara terestr este format din circa 20 de plci mari, care se comport ca blocuri

rigidei se deplaseaz n mod compact (fig. 14).

Fi
g

. 14.Distribu

ia
p

rinci
p

alelor
p

lci tectonice. La zonele de contact plcile sunt active din punct de vedere seismic. De-a lungul crestelor se poate forma material crustal. Acesta poate fi ns antrenat n dreptul foselor sub crusta continental. De-a lungul zonelor de fractur nu se formeaz material nou, dar nici nu se distruge. Cele trei ipoteze ridic i unele probleme greu de rezolvat. Astfel, fenomenele care se petrec la marginea soclurilor continentale nu pot fi nelese dac nu se iau n consideraie diferite posibiliti. Uneori la marginea continentelor are loc o sfrmarei deformare a crustei oceanice, alteori nu (fig. 15).
Proiectul de Foraje Marine Adnci (D.S.D.P.) a oferit date care confirm

ipoteza

nou tectonic global. Sedimentele sunt cu att mai vechi cu ct sunt mai ndeprtate de Dorsala Medio-Atlantic. Datele care probeaz vrsta sedimentelor se suprapun cu cele ale anomaliilor magnetice. Cercetrile din ultimele decenii au urmrit aspectul structural al Pmntului la scar global. Aceste cercetri, bazate pe datele oferite de sateliii de cele acumulate cu ajutorul cosmonauilor arat c Pmntul are un oarecare balans n jurul axei sale. Balansul ar putea fi pus n eviden i cu ajutorul telescoapelor, care au fost fixate pe o anumit direcie asupra unor stele a cror poziie este cunoscut exact. Acest balans a fost corelat cu micrile seismice. Acum se cunoate cu exactitate c balansul apare naintea micrilor seismice, cai cum l-ar determina. J. Heirtzeler considera c balansul
29

Fig. 15. Evoluia plcilor tectonice din Oceanul Indian (dup C.P. Summerhayes & S.A. Thorpe)
30 31