Ministerul nvmntului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnic a Moldovei

Catedra: Constructii i Mecanica Structurilor
Memoriul
explicativ la
proiectul de curs
Nr.1
Disciplina Construcii din Beton Armat
Tema: Calculul elementelor de rezisten
din beton armat monolit a halei industriale cu
4 etaje
A efectuat: Studentul grupei CIC-085
Calestru Gheorghe
A verificat: lector asistent
1
Ursu Mihai
Chiin 2011
2
1.Alc tuirea planeului

Pentru alctuirea planeului ne conducem de urmtoarele informaii:
- deschiderea grinzii principale 6...8 m;
- deschiderea grinzilor secundare 5...7 m;
- distana dintre grinzile secundare (limea plcii):
2,2 2,7 pentru Vn 10000 kN / m
2
1,7 2,2 Vn > 10000 kN / m
2

Grosimea plcii n cazul nostru se admite h =7 cm.
Date iniiale:
1.Dimensiunle cladirii in plan dintre axe:
Lungimea - L
1
= 67.5 m;
Latimea - L
2
= 27.2 m;
2.Inaltimea etajului(de la etaj la etaj)
H
et
=3,52m;
3.Sarcina utila (temporara) normata pe planseu
V
n
= 7k N/m
2
;
4.Rezistenta de calcul a solului fundatiei
R
f
= 311kPa
In rezultatl dimensionarii planseului au fost obtinute:
1.deschiderea nominala a grinzii principale -
.2
6800
mb
l mm
2.Deschidera nominala a grinzilor secundare
.2
6100
sb
l mm

3.Latimea(deschiderea )nominala a placilor,adica distanta dintre axele grinzilor
secundare
.2
2.30
sl
l m
2.Alctuirea, calculul i dimensionare plcii planeului
Pentru calculul plcii convenional tiem din planeu o fi cu o lime de 100
cm, perpendiculara la grinzile secundare.
Aceasta fisie grinda continua are sectiunea transversala dreptungiulara cu
dimensiunile
Inaltimea
0.
210
8.0
25 25
I sl
sl f
l
h h cm
, adoptam
sl
h
=8cm
Latimea
100 b cm
2.1.Determinarea deschiderii de calcul a plcii.
Lungimea de calcul a deschiderii placii. (fig.2.3), este egala cu
distanta dintre articulatiile reazemului acesteia. Pentru deschidera concreta,
aceasta va fi egala cu:
1) pentru deschiderea marginala (prima si ultima)
3
- distanta de la centrul de reazem a placii pe perete pina la muchia
laterala a grinzii secundare

0, 1 ,1
2 2
sl sb
sl sl
C b
l l C +
; (2.1)
C=20cm- distanta de la axa peretelui exterior pina la marginea lui laterala
C
sl
= 12 cm lungimea de reazem pe perete;
b
sb
limea sectiunii grinzii secundare.

2)pentru deschidera intermediare(a doua,a treia si altele)
- distanta dintre fetele laterale ale grinzilor secundare
0, 2 0, 3 0, 2
2*
2
sb
sl sl sl
b
l l l
; (2.2)
Fig 2.3 Schema plcii si deschiderilor ei de calcul
Inaltimea sectiunii grinzii secundare
0 .2
1 1
610 40, 6
15 15
sb sb
h l cm
40
sb
h cm
Latimea grinzii secundare va fi:
0, 5 0, 5 40 20
sb sb
b h cm
.
Prin urmare,dimensiunile prealabile ale sectiunii grinzii secundare sunt
x 40x20
sb sb
h b
cm
Atunci deschiderile de calcul ale placii vor fi:
1)pentru deschideri marginale formula (2.1)

0, 1 ,1
12 20
186 20 150
2 2 2 2
sl sb
sl sl
C b
l l C cm +
; ;
2)pentru deschideri intermediare
4
0, 2 0, 3 0, 2
2 2 20
210 190
2 2
sb
sl sl sl
b
l l l cm


2.2. Determinarea sarcinii
Lund n consideraie c pentru calcul am luat o fie cu limea de 1m, atunci
valoarea sarcinei pe 1m de lungime a acestei fisii va fi egala cu valoarea sarcinii pe 1m
2
al acestui planseu.
Reiesind din recomandarile anterioare grosimea placii
8
I
f
h cm
Valoarea sarcinilor normate si de calcul pe 1 m
2
al planseului sunt prezentate in tabel
2.1.


Denumirea sarcinii Valoarea N
normat m
2
Coeficient de
siguran f

Valoarea de calcul
N/m
2
Permanenta
1. Masa proprie a plcii
1 1 0, 7 25000
f
h
2000 1,1 2200
2. Strat de mortar de nivelare
1 1 0, 02 25000
380 1,3 494
3.Masa pardoselei din plci de
ceramic
400 1,1 440
Sarcina permanent sumar
g
n
=2780 - g = 3134
Temporara
V
n
=7000 1,2 8484
Totala P=g+V
n 9850 11618
De scurt durata V
sh 2121 1.2 2545
Sumara de lunga durata
P-V
sh
11971 - 14163
2.3.Determinarea eforturilor de calcul din plac
In dependenta de gradul de importanta a cladirii,eforturile de calcul care vor fi
folosite la calculul si dimensionarea elementelor structurii de rezistenta vor fi
modificate prin multiplicarea sarcinelor determinante pentru astfel de calcule cu un
coeficient de siguranta

n
, care reflecta gradul de importanta a cladirilor. Majoritatea
cladirilor industriale si civile se considera obisnuite, adica de gradul II dupa
importanta. Coeficient de siguranta a cldirii de gradul II,

n
= 0,95;
Tinind seama de cele expuse, valoarea sarcinei de calcul pe planseu va fi
2 2
11618 0, 95 11037 / 11 /
tab n
P P N m kN m
;
Valoarea momentelor ncovoitoare n plac determin cu urmtoarele formule:
- pentru prima i ultima deschidere / primul i ultmul reazem intermediar.

2
2
0, 1
,1
11 1,86
3.46
11 11
sl
sl
Pl
M Nm

;

2
2
0, 2
,2
11 2.1
4.41
11 11
sl
sl
Pl
M kNm

;
5
2.4.Materiale pentru plac
Pentru plac folosim beton de clasa B-15 cu urmtoarele caracteristici de calcul:

2
8, 5 8, 5 0, 9 7, 65
c b
R MPa
;(comprimare)

9 , 0
2

b

- coeficientul condiiilor de lucru a betonului.

2
0, 75 0, 75 0, 9 0, 675
ct b
R MPa
(intindere)
Placa se reazem cu plase din srm din clasa Bp-I care are rezistena de calcul R
s
(5mm)= 360 MPa.

2.5.Determinarea ariei necesare a armturii planei
Deoarece pentru calculul plcii am luat o fie cu limea de 100 cm, placa se
calculeaz ca un element cu seciunea dreptunghiular cu limea b
sl
=100cm, i
nlimea h
sl
= h
f
=8 cm.
Fig 2.4 Sectiunea de calcul a placii

Aria necesar a armturii de rezistenta se determina in ordinea urmatoare:
Prealabil,determinam valoarea coeficientului tabular
0

,
1, 2
0,
0,8
sl i
i
b sl sl
M
R b h


; (2.3)
unde: , sl i
M
-Este valoarea momentului de incovoiere in sectiunea examinata Ncm;
6
c
R
-Rezistenta de calcul a betonului (v.pct.2.4);
sl
b
-Inaltimea de calcul a fisiei (placii),
100
sl
b cm
;
0,sl
h
-Inaltimea efectiva (de calcul) a placii, cm

0,
7 1, 5 5, 5
2
sl
sl sl s sl s
d
h h a h a cm
;
unde:
s
a
-grosimea stratului de acoperire a armaturii,care conform normativelor
trebuie sa fie nu mai mic 10 mm (luam 15mm) pentru placi cu grosimea de
pina la 100 mm
sl
d
-diametrul armaturii de rezistenta.In calcule este neglijat fiind o valoare
relative mica.
Pentru valoarea obtinuta a coeficientului
0

din anexa3, se determina (prin

interpolare) valoarea inaltimii relative a zonei comprimate a betonului

si bratul
relativ al eforturilor interne de calcul

.
Inaltimea relativa a zonei comprimate a betonului -

trebuie sa nu depaseasca
valoarea inaltimii relative limita a zonei comprimate a betonului -
R

R
<
(2.4)
Valoarea inaltimii relative limita a zonei comprimate a betonului -
R

=0,6
Daca conditia (2.4) se respecta, aceasta inseamna ca nu e necesara armatura de
calcul in zona comprimata si, deci, armarea va fi simpla.
Dupa verificarea conditiei (2.4) se detremina aria armaturii de rezistenta necesara
pentru preluarea eforturilor din zona intinsa.Aria acestei armature se determina cu
formula
,
1 0,
sl
S
s sl
M
A
R h

(2.5)
Calculele sunt urmatoarele :
Pentru deschiderile marginale si primul reazem intermediar, valoarea maxima a
momentului incovoitor
3, 46
sl
M kNm
5
,
1 2 2
0,
3.46 10
0,115
0, 8 0,8 7, 65 (100) 6, 5 100
sl i
b sl sl
M
R b h

Pentru 1,
0,115
i

din aneaxa (prin interpolare), determinam
0,12
;
1
0, 951
Valoarea nlimii relative limite a zonei comprimate a betonului
R

=0,6;
Deci, conditia (2.4)
0,12 0, 6
R
<
se respecta.
Asadar, placa este armata simplu si aria armaturii intinse necesare pentru preluarea
eforturilor maximale va fi egala cu
5
,1 2
, ,1
1 0,
3.46 10
1, 54
0, 951 360 (100) 6, 5
sl
S Sl
s sl
M
A cm
R h

;
In deschiderile si pe rezemele intermediare valoarea maxima a momentului de
incovoiere ,2
4.41
sl
M kNm
si deci
5
,2
1 2 2
0,
4.41 10
0,17
0, 8 0,8 7, 65 (100) 100 6, 5
sl
c sl sl
M
R b h

Din anexa 3 pentru
1
0, 078
obtinem
1
0, 978
;
0, 08
;
7
Conditia (2.4) se respecta
0, 08 0, 6
R
<
si deci aria necesara a armaturii intinse de
rezistenta va fi :

5
,2 2
,2
1 0,
4.41 10
2.01
0, 978 365 (100) 5, 5
sl
sl
s sl
M
A cm
R h

;
Deoarece ariile necesare nu sint egale (A
s,sl2
=2,01cm
2
si A
s,sl1
=1,54cm
2
),
voi adopta o plasa ce se va monta in toate deschiderile, iar pentru
deschiderile marginale se va monta o plasa suplimentara.
Din anex, adopt A
s1,real
=1,56cm
2
, deci aleg plasa cu 4, pasul 100mm,
iar constructiv plasa transversala 3 - pas 300mm
5 100
3260 27200
3 300
BpI
P
BpI

;

Adopt suprapunerea 50mm, deci laimea plasei (fiind adoptate 2 plase pe o deschidere):
B
2
=l
sb,2
/2=6100/2=3050mm
B
2
3050+50=3100mm, adopt 3260mm
Pe lungime: 27200mm.
Din anex, pentru deschiderile marginale, adopt A
s2,real
=2.14cm
2
, deci aleg
plasa cu 4, pasul 300mm, iar constructiv plasa transversala 3 - pas 300mm
3 300
2350 66600
4 300
BpI
P
BpI

;


A
1
430 430
1300 200 80
200 190
390
970
860
430
1560
P2
3BpI - 300
4BpI - 300
100 100
P1
5BpI - 250
3BpI - 300
3.Alcatuirea, calculul i dimensionarea grinzii secundare
Pentru calculul grinzii convenional examinm din planeu o fie de-a lungul
cldirii cu grinda secundar n centru i limea acestei fii egale cu distana dintre
axele grinzilor secundare
,2 sl
l
.
Prealabil dimensiunile grinzii
40 ; 20 ; 7 ;
I
sb sb f
h cm b cm h cm

,2
I
f sl
b l
Astfel se obtine o grinda cu sectiunea T ,reazemele careia sunt peretii exteriori si
grinzile principale.(fig 3.1)
8
Fig .3.1 Sectiunea transversala a grinzii secundare
3.1.Determinarea deschiderilor de calcul
Deschiderea de calcul a grinzii secundare,in general,este egala cu distanta dintre articulatiele
reazemelor acesteia ,iar la concret (fig 3.2) va fi egala:
1) pentru deschiderile marginale(prima si ultima):
-cu distanta de la centru reazemului grinzii pe perete pina la muchia laterala a grinzii pricipale
0, 1 1
,
2 2
sb mb
sb sb
C b
l l C + (3.1)
aici
25
sb
C cm
-este lungimea de reazem a grinzii pe perete

mb
b
- latimea nervurii grinzii principale

C
-vezi pct.2.1(C=20cm)
2)pentru a doua si celelalte deschideri intermediare
- cu distanta dintre fetele laterale ale grinzii principale
0, 2 2
2
,
2
mb
sb sb
b
l l (3.2)
Asadar,pentru determinarea deschiderilor de calcul ale grinzii secundare
continuie (pct.3.1 si 3.2) trebuie sa stim latimea grinzii principale.
Din conditii contructive
.2
1 1
8 15
mb mb
h l
_


,
. Prealabil admitem:

.2
7040
70, 4
10 10
mb
mb
l
h cm
, adopt 70cm.
9
Apoi dupa aceleasi conditii constructive, admitem ca latimea grinzii principale
0, 5 0, 5 70 35
mb mb
b h cm
adopt 35cm. Dimensiunile acestei grinzi sunt:
35 ; 70
mb mb
b cm h cm
Prin urmare,deschiderile de calcul ale grinzii secundare vor fi:
1)in prima si ultima deschidere conform formulei(3.1)

0, 1 1
250 300
5850 200 5625 ;
2 2 2 2
sb mb
sb sb
C b
l l C mm + +
2)in deschiderile intermediare,conform formulei(3.2)

0, 2 2
2 300
6100 2 5800 ;
2 2
mb
sb sb
b
l l cm
3.2.Determinarea sarcinilor
inind cont de faptul ca pentru grinzi secundare conventional se separa o fisie de planseu (fig3.1),
precum i de gradul de importana a cldirii proiectate (astfel de cldiri fac parte din clasa a doua,
0.95
n

), valoarea de calcul a sarcinilor uniform distribuite (repartizate) pe un metru de lungime a
grinzii va fi alctuit din sarcina care acioneaz pe
2
1m a planseului (
, . .2.2, .2.1. P g v v pct tab +
)
multplicat la limea acestei fiii
.2 sl
l
i de la aciunea masei proprii a nervurii grinzii secundare.
Suma respectiv,cum s-a menionat mai sus, trebuie mutiplicat cu coeficientul ce ine cont de gradul
de importana a cldirii
0.95
n

.
Aadar, sarcina total de calcul pe un metru lungime este:
.2
( ( ) ) (11, 6 2.1 (0, 4 0, 07) 0, 2 25 1,1) 0, 95 26.1
sb sl sb sl sb b f n
kN
P P l h h b
m
+ +
Unde:
b

- este masa proprie a unui de nervura a grinzii;

3 3 3
2500 / 25000 / 25 /
b
kg m N m kN m
f

- coeficientul de siguranta egal cu 1.1 pentru actiuni de la masa proprie a constructielor din
beton armat;
11, 6 (tab2.1) P
,2
210 (din pct I)
sl
l cm
40 (din pct 2.1)
sb
h cm
7 (din pct 3.0)
sl
h cm
20 (din pct.2.1)
b
b cm
Valoarea de calcul a sarcinii temporare(utile)
sb
V
si a celor permanente
sb
g
alcatuiesc sarcina
total, care acioneaz pe un metru lungime a grinzii secundare. innd cont de clasa de importan a
cldirii proiectate
0.95
n

,
sb
V
si
sb
g
vor fi:

(8.48 2.1) 0, 95 12,8 /
sb
V kN m +

26.1 16.9 9.2 /
sb sb sb
g P V kN m
3.3. Determinarea valorilor de calcul ale momentelor ncovoietoare i
ale forelor tietoare. (Trasarea diagramelor nfurtoare)
10
Calculele sectiunilor grinzilor continui, adic a grinzilor cu mai multe deschideri, se efectuiaz
pentru valori, maximale ale momentelor ncovoietoare pozitive sau negative, precum i pentru cele
maxime ale forelor tietoare. Totodat, sarcinele utile, fiind temporare, pot sa lipseasc in unele
deschideri.Prin urmare eforturile de raspundere ale grinzii vor fi variabile, atingind valori maxime si
minime.
Diagramele care grafic prezinta limita valorilor eventualelor eforturi de raspuns a grinzii la
actiunea sarcinelor se numesc Diagrame infasuratoare ale momentelor incovoitoare, ale fortelor
taietoare (transversale) sau ale fortelor normale.
Pentru trasarea diagramelor infasuratoare a momentelor incovoitoare,fiecare din deschiderile
examinate (prima,a doua si a treia) se divizeaza in 5 sectoare egale,marcnd totodata sectiunile dintre
aceste sectoare. De asemenea, vor fi marcate si sectiunile in care momentele incovoitoare din cimp
este maximal. Valorile limite ale momentelor incovoitoare in fiecare din aceste sectiuni marcate se
determina cu formula:
2 2
, 0, , , , , ,
( )
sb ij ij sb sb sb i j ij ij o sb i j
M g V l P l +
(3.3)
Unde:
sb
V
si
0, , , sb i j
l
(v.pct.3.2 si 3.1)
Raportul
16.9
1.84 2
9.2
sb
sb
V
g

Valorile de calcul ale coeficientilr
ij

si ale momentelor incovoitoare

, sb ij
M
, care sunt
necesare pentru trasarea diagramei infasuratoare a momentelor incovoitoare, precum si pentru calculul
rezistentei grinzii secundare in sectiunile normale ale acesteia sunt prezentate in tab.3.1
Tabelul 3.1
Valorile de calcul ale momentelor ncovoietoare n seciunile caracteristice ale grinzii
secundare.
Deschi-
derea
Sectiun
ea
Distanta de
la reazem
pina la
sectiunea i
Valoarea
Psb*l0,sb,i
2
(KN)
Coeficientul Bij
Momentul incov .Msb,ij
max min max min
I
0 0,000
26.1*6.7=971
0,000 0,000 0,000 0,000
1 1,34 0,064 - 62,1 -
2 2,68 0,088 - 85,4 -
2' 2,85 0,088 - 85,4 -
3 4.02 0,072 -0,013 69,9 13.6
4 5.38 0,016 -0,023 15,5 -21.4
5 6.7 -0,079 -0,080 -76.7 -77,7
II
5 0,000
26.1*6.9=1036
-0,079 -0,080 -71.8 -82.9
6 1,38 0,004 -0,035 4.1 -35.2
7 2,76 0,049 -0,011 50.8 -1
7' 3.45 0,056 -0,006 58.0 -0.5
8 4.14 0,053 -0,006 54.9 -0.5
9 5.52 0,018 -0,022 17.6 -22
10 6.9 -0,058 -0,0625 -61.1 -64.8
III
10 0,000
1036
-0,058 -0,0625 -61.1 -64.8
11 1,38 0,021 -0,019 21.8 -19.7
12 2,76 0,060 0,000 62.2 1
12' 3.45 0,0625 0,020 64.8 0.2
13 4.14 0,059 0,001 61.1 0
14 5.52 0,018 -0,022 18.6 -21.8
15 6.9 -0,0625 -0,0625 -64.8 -64.8
Diagrama eforturilor in grinda secundara:
11
38.2
52.4
42.8
9.5
13.7
47.1
20.8
6.55
3.57
29.2
33.4
31.6
10.7
37.3
11.3
1.2
13.1
37.2
10.7
35.1
37.2
35.7
7.75
13.1
12.5
2.4
Valorile maxime ale forelor tietoare n seciunile din preajma reazemelor
respective sunt:
1.Pe reazemul marginal pe perete(fig.3.3,sectiunea 0):
0
0, 4 0, 4 26.1 6.1 63.7
b
Q P kN
2.Pe primul reazem intermediar n seciunea din deschiderea marginal:

0, 6 0, 6 26.1 6.1 95, 5
lef sb
Q P kN
3.Pe primul reazem intermediar n seciunea deschiderii a dou,precum i pe
celelalte reazeme intermediare:
2,
0, 5 0, 5 26.1 6.1 79.6
rig sb
Q P kN
3.4. Materiale utilizate pentru grinda secundar
Grinda secundar ca i planeul este fabricat din beton B-15:
R
c
= 8,5 MPa; R
ct
= 0,75 MPa;
R
c
= 7,65 MPa (
9 , 0
2

b

); R
ct
= 0,675 MPa.
Pentru armatura clasa A-III R
s
= 365 MPa; A-I R
s
= 225 MPa; R
sw
= 175 MPa.
Pentru armatura din srm Bp I (

5 mm ) R
s
= 360 MPa.
3.5. Definitivarea dimensiunilor seciunii transversale ale grinzii
secundare
La inceput am definitivat dimensiunile grinzii secundare: h
sb

b
sb
=40

20cm.
Valoare maximala a momentelor incovoitoare M
max
= M
10
=64.8 kNm,iar cea
maximala a fortei taietoare Q
max
= Q
l.ef
= 95,5 kN.
nlimea efectiv a seciunii grinzii se recomand sa fie determinata cu formula:

5
' max
0
64.8 10
1,8 1,8 37
7, 65 (100) 20
sb
b sb
M
h cm
R b



in care:
b
sb
= 20cm limea seciunii grinzii secundare
nlimea total a grinzii:
'
0
37 2 39
sb sb s
h h a + +

12
unde:
s
a
- este distanta de la centru armaturii de rezistenta,pina la cea mai intinsa
fibra a sectiunii care depinde de grosimea stratului de acoperire(protectie) a
armaturii si de amplasarea acesteia. Recomandabil
s
a
=1525mm
max 1 1 0
0, 3
w b b sb sb
Q R b h <
1 b

- coeficient ce ine cont de influena armturii

transversale (etrierilor);
1 w

- coeficient ce ine cont de rezistena biaxial a betonului.

1
1 5 1, 3
w sw
+ <
;
0 , 1
1

w

;

1
1 0, 01 1 0, 01 7, 65 0, 9235
b b
R
;

0
39 3 36
sb sb s
h h a cm
Rezistena limit a fiilor nclinate ale grinzii:

1 1 0
0, 3 0, 3 1, 0 0, 9235 7, 65 (100) 20 36 156
w b b sb sb
Q R b h kN
;
Prin urmare condiia se satisface:
Q
max
= 95,5 kN <156 kN
Deci definitiv acceptam h
sb

b
sb
=40

20 cm
3.6. Calculul grinzii secundare la rezisten n seciuni normale
Din diagrama nfurtoare observm c n deschiderei momentelele
inconvoietoare sunt pozitive, rezult talpa grinzii se afl n zona comprimata, deci
calculul rezistentei in sectiuni normale ale grinzii se va face pentru elemente cu
sectiunea T.
Pe reazeme, momentul e negativ, talpa se alfa in zona intinsa, deci calculul se face
pentru elemente cu sectiune dreptunghiulara.
Aria necesara armaturii de rezistenta se va calcula separat pentru sectiunile din
deschidere si cele de pe reazeme, indiferent de semnul momentului de incovoiere.
3.6.1. Determinarea ariei necesare a armturii longitudinale de
rezisten n deschideri.
Dimensiunile grinzii sunt:

'
7
f sl
h h cm
; h
sb
= 40 cm; b
sb
= 20 cm.
Grinda secundara are forma de T, deci este necesar de determinat, daca axa
neutra trece sau nu prin nervura.
Conditia pentru care axa neutra nu trece prin nervura este ext f
M M
, unde
0,
( 0, 5 ) 7, 65 100 176 7(37 0, 5 7) 31573080 ;
6480000
f c f f sb f
ext
M R b h h h Ncm
M Ncm

Deci aria armaturii in grinda secundara se va detrmina ca intr-un element cu sectiunea

dreptunghiulara cu sectiunea h
sb
xb
sb
=40x220
13
3.6.1.1. Calculul ariei necesare a armturii longitudinale de rezisten
Valoarea maximal a momentului ncovoietor n prima i ultima deschidere:

I
ext 2
M =M 64.8
kNm

Valoarea coeficientului tabular
1i

:

2
2 2 1.2
0,
6480000
0, 0336
0,8 0.8 0, 8 7, 65 (100) 172 37
I
I
I
c f sb
M
R b h


Dupa
1.2
0, 0336
I

din anexa 3 alegem
0, 034
si
1
0, 986
Conditia e satisfacuta:
0, 034 0, 6
R
<
'
2 2
1 0,
6480000
4.87
0, 986 365 (100) 37
S
S sl
M
A cm
R h


La alegerea numarului de bare si a diametrelor acestora se recomanda de luat in
vedere urmatoarele exigente ce tin de alcatuirea si fabricarea grinzilor:
1)diametrul armaturii longitudinale de rezistenta in carcase poate fi in limitele de la
12 pina la 36mm;
2)grinzile cu latimea de pina la 150mm se armeaza cu o carcasa(fig.3.5a),iar cele
cu latimea de la 150 pina la 350mm cu 2 carcase.Cele mai late de 350mm- cu
3carcase(v.fig.3.5c);
Fig.3.5 Schema de armare longitudinala a grinzilor
3)in fiecare carcasa plana,armatura de rezistenta poate fi dintr-o bara, doua sau in
cazuri execeptionale,cel mult cu trei bare(fig.3.6).
4)numarul de bare si diametrul acestora sau combinarea de diametre se admite in
asa mod,ca supraarmarea sectiunii grinzii(
% +
) sa nu depaseasca 10-15%,iar armarea
redusa (
% +
)-5%.
14
Pentru armare cu doua carcase din anexa 5 admitem 2 bare

18 AIII cu
2
5.09
real
s
A cm
;

% 4.3% 15% + <
3.6.2.1 Calculul ariei necesare a armturii de rezisten pe reazeme
Valoarea maximal a momentului ncovoietor pe primul reazem intermediar.
M
max
= M
5
= 80.3 kNm
Atunci coeficientul tabular va fi:

5
max
1,1 2 2
0,
80.3 10
0, 454
0, 8 7, 65 (100) 38 0, 8
c sb sl
M
R b h

;
Dup anexa 3 : lum
0, 59
;
1
0, 764
;

0, 28 0, 6
R
<
- nu e nevoie de armatura de calcul din zona comprimat.
Aria armturii:

5
2 max
0,
80.3 10
7.68
360 38 0, 764 (100)
s sb
M
A cm
R h

;
Aria necesara pentru 1m de plasa va fi:
2
, ,sup,
,2
7.68 / 2 2.3 1.67 / 1
2
s
l s
sl
A
A cm m
l

1.sup.1
1, 96
real
A cm


% 17%
Pentru armarea grinzilor secundare pe primul reazem intermediar adoptm:
3 300
1230 27200
5 100
BpI
P
BpI

3.6.2.2. Calculul ariei necesare a armturii de rezisten pe reazemele

intermediare.
Valoarea maximal a momentelor ncovoietoare pe al doilea reazem intermediar al
grinzii i pe alte reazeme centrale.
M
max
=M
10
= 64.8 *10
5
Ncm;
Coeficientul tabular:

5
max
1,2 2 2
0,
64.8 10
0, 293
0, 8 7, 65 (100) 20 38 0, 8
c sb sl
M
R b h

;
Din anexa 3 pentru
0, 293

0, 34
;
1
0, 864

0, 34 0, 6
R
<
- nu e necesar armatura de calcul n zona comprimat.
Aria armturii ntinse:
15

5
2 max
,sup,2
0,
64.8 10
5.48
360 (100) 38 0, 864
s s
s sb
M
A A cm
R h

2
,sup,2
5.48
1.19
(2 2.3)
sl
A cm

1, 31
real
A

% 12% 15% <
Aici adopt:
3 300
1230 27200
4 100
BpI
P
BpI

3.7. Calculul grinzii secundare la rezisten n seciunile nclinate de la
aciunea forei tietoare.
Fisuri nclinate nu apar dac valoarea forei maximale tietoare de calcul max
Q
de
la aciunea ncrcturii pe grind nu depete valoarea forei tietoare b
Q
la care pot
aprea fisuri nclinate:
b
Q Q <
max .
Fora tietoare de calcul la care se consider c pot aprea fisuri nclinate se poate
determina cu formula:
3 0,
(1 )
c n b bt sb sb
Q R b h +
;

k
b

3

coeficient empiric pentru grinzi din beton

6 , 0
3

b

;

k
n

coeficient ine cont de influena forelor axiale asupra forelor de
forfecare.
.
, si ( v.pct.3.4 si 3.5)
ct sb o sb
R b h
3.7.2. Calculul grinzii secundare la rezistena n seciunea nclinate n
deschiderile marginale.
Fora tietoare maximal n deschiderile marginale (prima i ultima).
Q
max
= Q
l,lef
=Q
grig
= 95500N
Fora tietoare de calcul
3 0,
(1 ) 0,6 (1+0) 0,675 (100) 20 37=29,97KN
c n b ct sb sb
Q R b h +

Q
b
= 29,97KN <Q
max
=95.5 kN
Intensitatea minimal a eforturilor, care trebuie asigurat de armatura transversal,
pe o unitate de lungime a grinzii.
.min 3
(1 ) / 2 0,6 (1+0,138+0) 0,675 (100) 20 / 2=460.9N/cm
sw b f n bt sb
q R b + +

( )
0. 0.
0, 75 3
0, 75( )
0, 75 [(3 7 20) 20] 7
0,138
* 20 40
I
I
f sb sb
f sb
f
sb sb sb sb
h b b
b b
b h b h

1
+

+
]


;
M
c
momentul de ncovoiere al forelor de forfecare preluate de beton din zona
comprimat n raport cu axa normal la planul de ncovoiere i care trece prin reazem.

2
2 0,
(1 )
c b f n bt sb sb
M R b h + +
;

k
b

2

coeficient empiric pentru beton obinuit = 2,0

M
c
= 2(1+0,138+0)

0,675

(100)

20

37
2
= 4207000 Ncm;
16

1
2 2 4207000 261 66270
c c
Q M q N
Q
C1
- este forta taietoare conventionala preluata de betonul din zona comprimata.
q - este valoarea de calcul a sarcinii uniforme distribuite,care actioneaza pe
grinda. (v.pct.3.2) q=P
sb
=25,9kN/m
1
max
110.5 95.5
0, 6
C
Q
kN Q kN >
;
Valoarea q
sw
se va determina:

( )
2 2
2 2
max 1 95.5 66.27
281 /
4 4 4207000
c
sw
c
Q Q
q N cm
M

;
In continuare vom admite in calcul
460.9 /
sw
q N cm
Din condiiile de sudabilitate a armaturii longitudinale cu diametrul
16
sl
d mm

(vezi.pct.3.6.1.1) din anexa 6 admitem

armturii transversale
5
sw
d mm
de clasa Bp-
I (vezi.pct. 3.4) Din anexa 5 luam aria unei bare a armaturii transversale - A
sw
=0,283
cm
2
(pentru
6
sw
d mm
).
n deschiderile marginale ale grinzii secundare sunt proiectate cte dou carcase plane,
deci:
A
sw
= 2

0,283 =0,566cm
2
, atunci pasul etrierilor va fi:

,min
175 (100) 0, 566
21.5
466.9
w sw
sw
R A
S cm
q


;
unde:
w
R
-rezistenta de calcul a armaturii transversale (v.pct. 3.4)

sw w swI
A n A
- aria armaturii transversale instalate in nervura grinzii ce depinde de
numarul carcaselor -
w
n
,instalate in sectiune(v.fig. 3.5b).

swI
A
- aria armaturii transversale a unui etrier,
2
cm

sw
q
-efortul(forta taietoare ) preluata de etrieri pe o unitate de lungime , N/cm
Pasul maximal admisibil al etrierilor:
2
4 0,
max
max
(1 )
b t n c sb sb
R b h
S
Q
+ +

;
5 , 1
4

b

(coeficient empiric pentru beton obesuit );

2
max
1, 5 1.138 0, 675 (100) 20 37
33
95500
S cm

;
Distanta dintre etrieri din conditii de alcatuire sau de armare constructiva S
con
se
recomada sa fie:
1)in zonele de linga reazeme (egale cu 1/4 din deschiderea de calcul a grinzii la
actiunea
sarcinii uniform distribuite):
-
150
2
sb
con
h
S mm
pentru grinzi cu inaltimea sectiunii
450mm
sb
h
2) in zona centrala a grinzii (egala cu 1/2 din deschidere)
-
3
500
4
sb
con
h
S mm
indiferent de valoarea
sb
h
.
1)
40
20
2 2
sb
con
h
S cm
,dar nu mai mare de 15cm.
17
Asadar, definitiv in preajma reazemului pasul etrierilor (se recomanda sa fie multiplu la
25mm) admitem valoarea minimala egal cu 15 cm.
2)In zona centrala a deschiderilor marginale ale grinzelor secundare pasul etrierilor va
fi
3
40 30 50 .
4
m
S cm cm
_
<

,
3.7.3. Calculul grinzilor secundare la rezisten n seciunile nclinate n
deschiderile centrale.
Q
max
=Q
i,rig
= 79600N
3 0,
(1 ) 29970N
c n b ct sb sb
Q R b h +
<Q
max

Deci armatura transversal trebuie calculat. Din condiiile de sudabilitate a
armturii longitudinale (in deschiderea a doua
14
s
d mm
, armatura etrierilor de clasa
A-I poate fi de

6
sw
d mm
,iar cea de clasa
-I
p
B
respectiv de 5mm. Adopt AI-

6mm

2
2 0,
(1 )
b b f n bt sb sb
M R b h + +

M
c
= 4210000 Ncm;
1
2 66.27
b c
Q M q kN
1
max
110.6 79.6
0, 6
b
Q
kN Q kN >

( )
2 2
2 2
max 1 79600 66270
115.6 /
4 4 4210000
b
sw
b
Q Q
q N cm
M

.min 3
(1 ) / 2 0,6 (1+0,138+0) 0,675 (100) 20 / 2=460.9N/cm
sw b f n ct sb
q R b + +
Deoarece valoarea intensitatii minime a eforturilor, care este necesara sa fie
asigurata de etriere in sectiunea inclinata pe o unitate de lungime a grinzii sa fie
460.9N, atunci pasul etrierilor din conditia rezistentei lor va fi :

,min
175 (100) 0, 566
21.5
460.9
w sw
sw
R A
S cm
q


(aceiasi ca si in deschiderile marginale )
Pasul maximal admisibil al etrierilor:
2
4 0,
max
max
(1 )
b t n b sb sb
R b h
S
Q
+ +

;
5 , 1
4

b

(coeficient empiric pentru beton obesuit );

2
max
1, 5(1 0,138 0) 0, 675 (100) 20 37
39.6
79600
S cm
+ +
;
Iar in conditii constructive
40
20 15
2 2
sb
con
h
S cm cm >
Atunci definitiv in preajma reazemului pe o distanta de 0,25

l
sb.i
pasul etrierilor
(se recomanda sa fie multiplu la 25mm) S se adopta 15 cm.
In zona centrala a deschiderilor marginale ale grinzelor secundare pasul etrierilor
va fi
3
40 30 50 .
4
m
S cm cm
_
<

,
18
3.8. Alctuirea (armarea) grinzii secundare.
Valoarea momentelor negative rezonabile n deschiderea a doua la distana de
0,25l
01
de la primul reazem intermediar.
1.
'
0,25 6 6 7
0, 25( ) 35.2 0, 25 ( 35.2 1) 26.7 / M M M M kN m +
;
2. n deschiderea a doua la distana 0,25 lor de la reazem din stnga (de la al doilea
reazem intermediar).

'
0,75 8 8 9
0, 75( ) 0.5 0, 75 ( 0.5 22) 16.6 M M M M kNm +
.
3.n deschiderea a treia la distana 0,25 lor de la reazem din stnga (de la al doilea
reazem intermediar).

'
0,25 11 11 12
0, 25( ) 19.7 0, 25 ( 19.7 1) 15 M M M M kNm
;
4.n deschiderea a treia la distana de 0,25l
03
de la reazemul din dreapta (de la al
treilea reazem intermediar):

'
0,75 13 13 14
0, 5( ) 0 0, 75 (0 26.1) 19, 6 M M M M kNm +
.
Calculul se va face ca pentru un element armat simplu, cu seciunea dreptunghiular:
1. n deschiderea a doua:

' 5
0,25
26.7 10 M Ncm
;
Coeficientul tabular:
'
5
0,25
1 2 2
0,
26.7 10
0,151
0,8 7, 65 (100) 20 38
c sb sb
M
R b h

0,151

0,162

1
0, 935
Deoarece:
0,162 0, 6
R
<

'
5
0,25 ' 2
,2
0,
26.7 10
2.06
365 (100) 38 0, 935
s
s sb
M
A cm
R h

Deci, vom adopta constructiv 3 10 mm de clasa A-III,
2
2.36
real
s
A cm .
2. In deschiderea a treia si toate celelalte intermediare valorile momentelor sint
mai mici, deci se va adopta constructiv.2 10 mm de clasa A-III,
2
1, 57
real
s
A cm
.
In asa mod, grinda secundara se armeaza in deschideri cu cite 2 carcase:
- cu 1

16 A-III in partea de jos si cu 1

10 A-III sus,in deschiderea prima si

ultima.
- cu 1

14 in partea de jos si cu 1

10 A-III in deschiderea intermediare

- Pasul etrierilor carcaselor respective in preajma reazemelor la distanta de l
sb
este
de 150mm ,iar in rest (partea centrala a carcaselor ) - 300mm(v.3.7.2 si 3.7.3).
Armare grinzii pe reazem, de asemnea , este expusa desfasurat in pct.3.6.2.2.1 si
3.6.2.2.2

19
3.9.1. Informatie necsara pentru construirea diagramei infasuratoare a
momentelor incovoitoare.
Grinda secundara examinata cu sectiunea transversala T are latimea nervurii
b
sb
=20cm, latimea
176
I
f
b cm
, inaltimea talpii
7
I
f
h cm
si cea totala h
sb
=40cm. Este
prevazut ca va fi turnata din beton C15.
In deschiderea marginala (prima si ultima),conform calculelor efectuate ,sunt
prevazute cite doua carcase, in care armatura longitudinala de rezistenta cu 1

16 A-III
in partea de jos si cu 1

10 A-III sus (constructiva).

In deschiderile centrale ,incepind cu a doua pina la penultima,vor fi instalate cite
doua carcase, in care amatura longitudinala de rezistenta 1

14 in partea de jos si cu 1

10 A-III sus (constructiva).

Cum s-a mentionat aterior (v.pct.3.6.2.1,3.6.2.2. si 3.8), pe reazem in zona
superioara, grinda va fi armata cu plase, care in imediata apropiere de acestea, fiind
suprapuse una peste alta, asigura preluarea unui moment incovoitor mai mare, iar pe
masura indepartarii de reazem (deoarece momentul descreste) este rational de redus si
armatura, intrerupind una din plase. Procedura intreruperii plaselor se poate face pe
doua cai:
-folosind plase de latimi diferite;
- deplasind una fata de alta.
Pe reazeme au fost adoptate cite doua plase cu armatura de rezistenta
transversala cu aria A
s
=1,01cm
2
pe un metru ( 2 plase cu armatura

5mm B
p
-I cu pasul
200).
3.9.2. Calculul momentelor ncovoietoare preluate, materialele folosite
pentru grinda examinat.
In prima deschidere a grinzii, cum s-a mentionat in pct.3.8 si 3.9.1 sunt utilizate
doua carcase cu barele longitudinale: 1

14 A-III in partea de jos si cu 1

10 A-III
sus (constructiva). Dimesiunile sectiunii b
sb
=20cm,latimea
176
I
f
b cm
,
40
sb
h cm
0
40 3 37
sb sb s
h h a cm
;
0,
40 2 38
I I
sb sb s
h h a cm
;
40 3 2 35
s
z cm
.
Calculam

dupa formula
'
0
S S SC S
b sb sb
R A R A
A b h

0,sb
x h
; Armatura coprimata trebuie exclusa daca x<2a
s
si se recalculeaza

0
S S
b sb sb
R A
A b h

Din anexa 3.pentru

dupa interpolare determinam

1

; verificam daca
R
<
se
respecta, atunci valoarea momentului va fi
2
0 c sb sb
M R b h
;
20
Toate calculele a momentelor incovoietoare necesare pentru constructia diagramei
matrerialelor sint prezentate in tabelul urmator:
Deschi
-derea
Nr.de
ordin
e
Eforturi din armatur 10
-2
Dimensiuni Valorile calculate
Intins Comprimat
Ns=Rs*As Nsc=Rsc*As
'
bsb h0,sb X, cm M, kNm
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Momentele pozitive n cmp
I
365*4,02 - 172 37
0,030
1 1,12
0,029
6 53,3
1
365*3,08 - 172 37
0,023
1 0,85 0,022 39,6
Momentele negative din preajma reazemelor
I
4
365*1,57 - 20 38
0,098
6 3,75 0,095 21,0

365*1,57+360*1,
76*0,98 - 20 38
0,019
6 - - -
5
365*1,57+360*1,
76*0,98*2 - 20 38
0,213
0 8,09 0,19 42,0
21
200 190
390
P3
3BpI - 300
5BpI - 200
P4
3BpI - 300
5BpI - 200 P3
3BpI - 300
5BpI - 200
P4
3BpI - 300
5BpI - 200
1 2 3
2O16 AIII
2O10 AIII
6100
175 175
175
175
2O16 AIII
9x150=1350 100
Etrieri O5 BpI
pasul 150
Etrieri O5 BpI
pasul 300
9x150=1350 5x500=2500
300
10x150=1500
300
10x150=1500 5x500=2500
300
2O14 AIII
2030 1230
1220 2040
2030
2O10 AIII 2O10 AIII
Carcasa pe deschiderile marginale -C1
Plasa pe primul reazem
Carcasa pe deschideri intermediare - C2
Plasa pe rezemele intermediare
Bara de imbinare Bara de imbinare
P3
3BpI - 300
5BpI - 200
P3
3BpI - 300
5BpI - 200
P4
3BpI - 300
5BpI - 200
P4
3BpI - 300
5BpI - 200
Bara de imbinare Bara de imbinare
11 12
13
14
15
16
17
5475 5750
5650
Etrieri O5 BpI
pasul 300
Etrieri O5 BpI
pasul 300
Etri eri O5 BpI
pasul 300
1230
1220 2040

38.2
52.4
42.8
9.5
13.7
47.6
20.8
6.6
3.6
29.2
33.4
31.6
10.7
37.2
11.3
2.29
13
37.2
10.7
35.2
35.2
7.7
13.1
2O16 AIII
2O14 AIII
2O10 AIII
P3
3BpI - 300
5BpI - 200 2O10 AIII+
2P3
3BpI - 300
5BpI - 200 2O10 AIII+
2O10 AIII 2O10 AIII
2P3
3BpI - 300
4BpI - 200 2O10 AIII+
P3
3BpI - 300
5BpI - 200 2O10 AIII+
2P3
3BpI - 300
4BpI - 200 2O10 AIII+
2P3
3BpI - 300
4BpI - 200 2O10 AIII+
12.5
22
5.Calculul grinzii principale
5.1. Deschiderile de calcul
Dimensiunile deschiderilor:
Grinda secundara: l
sb,1
=5850mm;
l
sb,2
=6100mm;
Grinda principala: l
mb,1
=6760mm;
l
mb,2
=7040mm;
5.2 Determinarea sarcinelor
Adoptam dimensiunile sectiunii grinzii principale:
mb2
b
l 7040
h = = =70,4cm;
10 10
Adopt h
b
=70cm,
Latimea grinzii principale:
gr,pr
,
h
70
b = = =35cm;
2 2
gr pr

Adopt sectiunea h
gr,pr
xb
gr,pr
=70x35 cm
Determinam sarcinele pe grinda princiapala, luind coeficientul
0, 95
n


pentru acest tip de cladire.
- Greutatea permanenta a planseului:
1 s ,2
2, 86 6,1 1, 72 0, 95 29,1 /
2, 86 /
pl l
G g l l kN m
g kN m

- Greutatea permanenta a grinzii secundare:

( )
,sec ,sec ,sec 1
0, 2 (40 7) 6,1 25 1,1 0, 95 10, 5 /
gr gr gr f f n
G b h h l kN m
- Greutatea permanenta a grinzii principale:
( )
, , , ,2
0, 35 (70 7) 1, 76 25 1,1 0, 95 11, 7 /
gr pr gr pr gr pr f sl f n
G b h h l kN m
Sarcina totala permanenta pe grinda principala
,sec ,
29,1 10, 5 11, 7 51, 7 /
pl gr gr pr
G G G G kN m + + + +
Sarcina temporara:
1 ,2
7 6,1 1, 76 0, 95 71, 4 /
sl n
P pl l kN m
l 1 l 1
l
2
Suprafata de incarcare a grinzii
l
s
l,2
l 1
Calculam valoarea momentului de incoiere M si a fortei transversale V
conform formulelor:
( ) ( ) ; si M G P l V G P l + +
unde valorile ,, , se iau din tabel, conform incarcarii aplicate.
23
5.3 Determinarea eforturilor in grinda principala
Schema de incarcare
C
o
e
f
.

d
e

c
a
l
c
u
l
M
11
M
12
M
13
M
21
M
22
M
23
M
B
M
C
M
D
V
A
V
B
st
V
B
dr
V
C
st

0,193
0,24
7
-
0,03
3
-
0,07
0,13
4
0,00
5
-
0,33
9
-
0,22
6

1,16
1
-
1,83
9
1,61
3
-
1,38
7

0,222
0,33
2
0,10
9
-
0,16
-
0,14
1
-
0,12
3
-
0,17
-
0,11
3

1,33

-0,028
-
0,09
5
-
0,14
1
0,09
0,27
5
0,12
7
0,17
-
0,11
3

-
0,17

-
0,38
2
-
0,05
7
-
0,18
4

-
1,88
2
1,82
5

-
0,04
2
-
0,17
-
0,15
6

0,04
2
-
0,21
2

-
0,11
3
-
0,33
9

-
1,72
6

-
0,22
6
0,11
3

0,33
9
Valorile momentelor incovoietoare
sint prezentate in diagramele alaturate
Valorile maxime a fortei V sint:
921kN Pe reazemul B si D
979 kN Pe reazemul C
24
38
22.8
45.7
12.6
17.7
38
22.8
45.7
12.6
17.7
30.3
205
162
129
61.7
47.3
85.9
148
133
38
32.8
9.9
233.6
56.4
136.4
24.6
114
122
101.3
198
156.9
25.3
101.3
156.9
205
162
32.8
38
233.6
133
61.7
47.3
148
25.3
198
205
162
32.8
38
233.6
133
61.7
47.3
148
A B D C E
A B D C E
- Diagrama finala a momentelor incovietoare
5.4 Determanirea ariei armaturii in sectiunile
1) Aria armaturii inferioare in deschiderile intermediare:
M
ext
=14,7

10
6
Ncm
6
1
1 2 2
0
14, 7 10
0,199
0,8 0, 8 7, 65 (100) 35 67
c f
M
R b h

Conform tabelului 26 din NCM F.03.02-2005 pentru
=0,199; =0,182; 0, 92

0,182 0, 6
R
<
, deci grinda se va calcula ca un element simplu armat.

6
2 1
,1
0,
14, 7 10
6, 53
365 (100) 67 0, 92
s
s sb
M
A cm
R h

Adopt 2 20AIII cu A
s1,real
=6,28 cm
2
%=-3.8%
2) Aria armaturii inferioare in deschiderile marginale:
M
ext
=20,5

10
6
Ncm
6
2
1 2 2
0
20, 5 10
0, 214
0,8 0, 8 7, 65 (100) 35 67
c f
M
R b h

Conform tabelului 26 din NCM F.03.02-2005 pentru
=0,214; =0,237; 0, 906

0, 237 0, 6
R
<
deci grinda se va calcula ca un element simplu armat.

6
2 2
,1
0,
20, 5 10
9, 27
365 (100) 67 0, 92
s
s sb
M
A cm
R h

Adopt 2 20AIII+214AIII cu A
s2,real
=9,36 cm
2
%=0,9%
3) Aria armaturii superioare in deschideri:
M
ext
=6,17

10
6
Ncm
6
3
1 2 2
0
6,17 10
0, 064
0,8 0, 8 7, 65 (100) 35 67
c f
M
R b h

Conform tabelului 26 din NCM F.03.02-2005 pentru
=0,064; =0,066; 0, 974

0, 066 0, 6
R
<
deci grinda se va calcula ca un element simplu armat.

6
2 2
,1
0,
6,17 10
2, 59
365 (100) 67 0, 974
s
s sb
M
A cm
R h

Adopt 214AIII cu A
s3,real
=3,08 cm
2
%=18,9%
25
4) Aria armaturii superioare pe reazeme:
M
ext
=23,3

10
6
Ncm
6
3
1 2 2
0
23, 3 10
0, 243
0,8 0, 8 7, 65 (100) 35 67
c f
M
R b h

Conform tabelului 26 din NCM F.03.02-2005 pentru
1
=0,243; =0,22; 0, 902
0, 273 0, 6
R
<
deci grinda se va calcula ca un element simplu armat.

6
2 2
,1
0,
23, 3 10
10, 6
365 (100) 67 0, 902
s
s sb
M
A cm
R h

Adopt 214AIII si 222AIII cu A
s4,real
=10,68 cm
2
%=0,2%
5.5 Calcul grinzii principale in sectiuni inclinate
Sarcina distribuita care trebuie preluata de armatura transversala este:
( )
2 2
2
2 2
2 0
979000
1130
4 4 2 6, 75 100 35 67
sw
c ct gr
V
q kN
R b h


Adopt conform anexei 8 AI cu A
sw
=1,01cm
,min
175 100 1, 01
15, 6
1130
w sw
sw
R A
S cm
q


700
23, 3
3
con
S cm
Deci adopt pasul etrierilor grinzii principale S =15cm
Deschi
-derea
Nr.de
ordin
e
Eforturi din armatur 10
-2
Dimensiuni Valorile calculate
Intins Comprimat
Ns=Rs*As Nsc=Rsc*As
'
bsb h0,sb X, cm M, kNm
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Momentele pozitive n cmp
I 365*6.28 - 35 67 0,128 8.56 0.121 145.4
1 365*(6.28+3.08) - 35 67 0,190 12.8 0.176 211
2
365*3.08 - 35 67
0,062
7 4.18 0.060 72.1
II 3 365*(3.08+7.6) - 35 67 0,217 14.6 0,198 238
26
Etrieri O6 AI
pasul 150 Etrieri O6 AI
pasul 500 1700 3280 1700 1800 1800 3440
Etrieri O6 AI
pasul 150
2O20 AIII 2O14AIII
2O14 AIII
2O22 AIII 2O22 AIII 2O14 AIII
Etrieri O6 AI
pasul 150
Etrieri O6 AI
pasul 500
2O22 AIII
6680 7040
23
25
24
18 19
14
21
20 24
P6
8AIII - 100
6BpI - 150
P6
8AIII - 100
6BpI - 150
6
0
0
1300
6
0
0
1300
205
162
32.8
38
233.6
133
61.7
47.3
148
25.3
2O14AIII
2O20 AIII
2O20 AIII
+2O22 AIII
2O14AIII 2O14AIII
2O14AIII +2O22 AIII
P6
8AIII - 100
6BpI - 150
6
0
0
1300
P6
8AIII - 100
6BpI - 150
P6
8AIII - 100
6BpI - 150
6
0
0
1300
6
0
0
1300
P6
8AIII - 100
6BpI - 150
6
0
0
1300
In imbinarea grinda principala grinda secundara amplasam plase cu aria
armaturii de lucru:
3 2
2
6
2, 2 11, 5 88, 7 10 100
5, 03
365 10 1, 2
s
s
G P
A cm
R S
+


Adopt 14 AIII cu A
s
=6,036, pasul barelor S=100cm
6. Calculul stlpului.
Determinarea sarcinelor de calcul
Dimensiunile sectiunii transversale a grinzii
35 70 b h cm
Dimensiunile sectiunii stilpului
35 35
c c
b h cm
1
233600
B
M Nm
;
3, 52 H m
Valorile forelor longitudinale totale (N) i de lung durat n diferite seciuni.
n seciunea de jos de la nivelul ncastrrii stlpului n fundaie.
Greutatea unui stilp
0, 35 0, 35 3, 52 1,1 25000 12400
c c c f b
G b h H N

Atunci valoarea momentului de incovoiere :
1
12 1
979, 4 0, 35
233, 6 62, 2
2 2
b s
B
Q h
M M kNm

2
21 1
921 0, 4
233, 6 72, 4
2 2
b s
B
Q h
M M kNm

( )
240, 7
(1 2) 62200 72400 6780
362
(1 2) 0, 5 6780 3390
I
I
M Nm
M Nm
1 +
]
+
Pentru sectiunea de sus:
27
3 3
1 2
(4 1)( ) 3 (6,1 7, 04 11259 12, 4 10 25 10 ) 1560
b
c
N pl l G G kN + + + +
3 3
1 2
(4 1) ( ) ) (4 1)(8739 6,1 7, 04 16, 4 10 25 10 ) 1250
b
l l c
N g v l l G G kN + + + + +
1 , 1
f

- coeficientul de siguran al solicitrilor

3
25000 /
b
N m
- masa volumetric.
n numrul de etaje a cldirii;
P fora de calcul total care revine la 1m
2
de planeu
Aria necesara a sectiunii stilpului:
( ) ( ) ( )
2
2
1560
1110
1 0, 9 11, 5 100 0, 01 365 100
b c s
N
A cm
R R

+ +
Latura b:
2
1110 33, 3 b A cm
Adopt
35
c
b cm
Momentul de inertie a stilpului va fi:
3 4
3 4
1
35
125 10
12 12
bh
I cm
Rigiditatea liniara a stilpului:
a)
1
1
1
125000
1, 33 1, 33 446
373
I
i cm
H

b)
1
1
1
125000
2 2 670
373
I
i cm
H

6.1.Calculul capacitatii portante a stilpului
Lungimea de flambaj a stilpului:
a)
0
0, 7( ) 0, 7(352 15) 268, 8 l H a cm + +
b)
0
352 l cm
0
352
10, 5
35
c
l
b

<20
b c c
s tot
sc
Nm R h b
A
R

,
2( )
b sb b s
+
=0,915
Raportul
/ 1250 / 1560 0,801
l
N N
; Din tabela
0, 91
b

si
0, 91
sb

2
365
0, 015 0, 529
0, 9 11, 5
sc
s
b c
R
R

deoarece
0 5
s
> ,
atunci primim
0, 91
sb

Aria necesara a armaturii longitudinale
3
2
1560 10
0, 9 11, 5 (100) 35 35
1 0, 91
12, 2
365(100)
c c c
s tot
sc
N
R h b
m
A cm
R

,
Adopt 4

20 A-III cu
2
12, 57
real
s
A cm
;
0, 3%
28
6.2.Calculul capacitatii portante a stilpului in planul de incovoiere
max 1
(1 2) 6780 M M M kNm +
1560 N kN ;
0
/ 10, 5
c
l h
;
In calculul stilpului in planul de incovoiere se ia in consideratie influenta sagetii asupra excentricitatii
fortei longitudinale N. Aceasta se ia prin multiplicarea excentricitatii la coeficientul

:
1 1
1, 53
1560
1 1
4500
crc
N
N


, unde:
N
cr
- fota critica de pierdere a stabilitatii prin flambaj
( )
3
2 2
0
27 10 (100) 35 35
0,15 0,15 4500
10, 5
/
c c c
crc
c
E b h
N kN
l h


Incit N
cr
>N
max
putem afirma ca sectiunea stilpului h

b=35

35cm satisface conditia de

stabilitate.
Excentricitatea totala:
'
678000 35
1, 53 2, 5 15, 7
2 1560000 2
c
o s
h
e e a cm + +
Presupunem armarea stilpului fiind simetrica. Aria armaturii necesare se calcula in
dependenta de valoarea relativa a fortei longitudinale.
0
1560000
1,19
11, 5 (100) 35 32, 5
n
c c c
N
R b h


0, 6
R

; Deoarece
1,19 0, 6
n R
>
,atunci
' 0 1
(1 0, 5 )
1
c c c m
s s
s
R b h
A A
R

1 2
0
1560000 15, 5
0, 569
11, 5 (100) 35 32, 5
m
c c c
Ne
R b h

'
0
2, 5
0, 077
32, 5
s
c
a
h

;
(1 ) 2
1 2
n R S R
R S

+
1
(1 0, 5 ) 0, 569 1,19 (1 0, 5 1,19)
0, 0943
1 1 0, 077
m n n
s

(1 ) 2 0, 569 (1 0, 6) 2 0, 0943 0, 6
2,15
1 2 1 0, 6 2 0, 0376
n R S R
R S

+ + + +

+ +
' 2
11, 5 (100) 35 32, 5 0, 569 2,15(1 0, 5 2,15)
2,83
365 100 1 0, 077
S S
A A cm




Admitem 2 bare 14 AIII cu
2
3, 08
real
s
A cm ; %=0,8%

% 0, 5% 3% <
- procentul de armare longitudinal.
In final admitem 2 bare 4

20 A-III cu
2
12, 57
real
s
A cm
;
29
30
7.Calculul i construirea fundaiilor
7.1.Date pentru proiectare:
Adincimea de fundatie: d
1
=1m
Rezistenta de calcul a solului R
0
= 311 kPa.
Admitem beton de clasa C15:
2
1 ( 7.65 , 0, 75 )
b c ct
R MPa R MPa
Armatura fundatie: A-II cu R
s
=280Mpa
Dimensiunile stilpului: hxb=35x35cm
7.2. Eforturile ce actioneaza asupra bazei
Valorile fortelor maxime si momentelui incovoitor la baza stilpului:
max
max 1
1560
(1 2) 6780
N N kN
M M Nm

+
Valorile normale ale eforturilor fn
N
si fn
M
max
1560000
1356
1,15 1,15
fn
N
N kN
;

max
6780
5900
1,15 1,15
fn
M
M Nm
;
7.3.Calculul fundatiei la strapungere
7.3.1.Dimensionarea talpii fundatiei
Preliminar determinm dimensiunile laturii mai mici a tlpii fundaiei, reieind din
cazul solicitrii centrice:

1
1356
2, 05
340 20 1
fn
f m
N
b m
R

multiplu 300mm, adopt

2,1 b m
;

2
/ 20 m kN
m

- masa volumetric a materialului fundaiei i a solului de pe treptele ei.
Avnd raportul laturilor
8 , 0
l
b
m
, obinem l= 2,7 m.
Aria total a fundaiei:

2
2,1 2, 7 5, 67 A b l m
Modulul de rezisten a tlpii fundaiei:
2 2
3
2,1 2, 7
2, 55
6 6
bl
W m

;
Presiunea asupra solului:
1
f
s
n m
M
N
P d
A W
+ t ;
1356 5, 9
20 1 (20 239 2, 32)
5, 67 2, 55
n
P kPa + t + t
;

,max 0
(20 239 2, 32) 261 1, 2 1, 2 340 408
n
P kPa R kPa + + <
,min
20 239 2, 32 257 0
n
P kPa + >
, 0
20 239 259 340
n m
P kPa R kPa + <
31
7.3.2.Determinm nlimea fundaiei
nlimea de calcul h
0,pl
, se determin:

2 2
0,
0, 25 ( )
0, 5
1
c e b
pl c
b b c c
h b
r
+
+
+

max
0, 75
2, 21
0, 34
ct
R
r
P


0, 5( ) 0, 5(2, 7 0, 35) 1,175
0, 5( ) 0, 5(2,1 0, 35) 0,875
e c
b c
c l h m
c b b m



2 2
0,
0, 25 0, 35 (2,1 1,175 0,875 )
0, 5 0, 35 0, 56
1 2, 21
pl
h m
+
+
+
;
nlimea total a fundaiei va fi:
0,
0, 05 0, 39 0, 05 0, 44
pl pl
h h + +
;
nlimea fundaiei trebuie s satisfac i condiiile constructive:
a) din condiiile de ncastrare a stlpului :

1, 5 1, 5 0, 35 0, 2 0, 725
pl c p
h b h m + +
.
b) din condiia de ancoraj a armaturii longitudinale a stlpului n fundaie:

30 30 0, 02 0, 2 0,8
pl s p
h d h m + +
Admitem nlimea fundaiei cu cea mai mare valoare:

0, 8
pl
h m
nlimea treptelor :
0, 8
pl
h m
, 0,
5 80 5 75
pl pl
h h cm cm

1 2 3
30 ; 20 h h cm h cm
. Presiunea de la stlp se transmite fundaiei prin
piramida de strpungere, format din limite duse sub 45
0
.
Grafic determinam lungimile treptelor:
C
3
=80 cm; C
3
= 50 cm;
C
2
= 110 cm; C
2
= 80 cm;
C
1
= 132,5 cm. C
1
= 102,5 cm.
'
1 3
2 210 2 50 110 b b C cm
- limea treptei a doua;
'
2 1 2
2 210 2 80 50 b b C cm - limea treptei a treia.
3
0
0
3
0
0
2
0
0
1
5
0
1500 1500
B
350
3
0
0
3
0
0
2
0
0
1200 1200
2
350
300 275
C =450
C =750
C =1025
C =750
C =1050
C =1325
1
2
3
1
2
3
32
7.4. Calculul armaturii talpii fundatiei
0
5900
0, 00435
1356000
f
f
M
e m
N

;
Valoarea momentului incovoitor in sectiunea I-I marginea stilpului.

2 2
2 2 0 0 1
1 2 2
6 4 6 0, 00435 4 0, 00435 1, 325
1 1356000 1, 325 1
2, 7 2, 7
439
2 2 2, 7
f
I I
e e c
N C
l e
M kNm
l

_ _
+ +

, ,

Calculm coeficientul tabular

1

1 2 2
2 0,
439000
0,184
8, 5 (100) 50 75
I I
cb pl
M
R b h

0, 92

2
1
0,
439000
22, 7
280 (100) 0, 92 75
I I
s
S pl
M
A cm
R h

;

2 2
0 0 2
2 2 2
6 0, 00435 4 0, 00435 1,1 6 4
1356000 1,1 1 1
2, 7 2, 7
304000
2 2 2, 7
f
II II
e e C
N C
l l
M Nm
l

_
_
+ +

, ,

1 2 2 2
1 01 2
30400000
0,134
0, 8 ( ) 0, 8 8, 5 (100) 110 (25 30)
II II
c
M
R b h h

+ +
;
0, 943
;

2
2
0,1 2
30400000
20, 9
( ) 280 (100) 0, 943 (25 30)
II II
s
S
M
A cm
R h h

+ +
;
Pentru seciunea 3-3:
2 2
0 0 3
3 2 2
6 0, 00435 4 0, 0435 0, 8 6 4
1356000 0,8 1 1
2, 7 2, 7
59500
2 2 2, 7
f
III III
e e C
N C
l l
M Nm
l

_
_
+ +

, ,


1 2 2
01
5950000
0, 0667
0, 8 0,8 8, 5 (100) 210 25
III III
c
M
R bh

0, 977

2
3
0,1
5950000
8, 7
280 (100) 0, 977 25
III III
s
S
M
A cm
R h

;
Alegem barele de armtur n dependen de cea mai mare arie din aceste trei seciuni.
Deci A
s
=22,7cm
2
. Admitem pasul armaturii S=20cm.
Alegem numrul de bare:
210
1 1 11 .
20
b
n bare
s
+ +

2 1
22, 7
2, 06
11
s
s
A
A cm
n

A-II cu 11 16 mm,
2
2, 01
real
s
A cm
;

2
,
11 2, 01 22,11
s tot
A cm

Deci am obtinut plasa nestandarta: armatura A-II cu 11 bare de 16 mm
longitudinal, cu pasul S=20cm; si armatura constructiva A-II cu 14bare de 16 mm -
transversal, pasul 20cm.
33