Morcovul (Daucus carota) Plant bienal.

n primul an formeaz o rdcin pivotant i o rozet de frunze, iar n anul al doilea tulpini florifere, flori i fructe. Morcovul se cultiv semnat direct n cmp. Cultura forat i protejat se practic pe suprafee mici. Producia este de 1015 t/ha la cultura timpurie (1 1,5 kg pe metru ptrat) i 25-40 t/ha la cultura trzie (de toamn), adic 2,5 4 kg pe metru ptrat. Ptrunjelul (Petroselinum crispum) Aromatizant i plant medicinal. Are dou varieti: radicosum (pentru rdcini) i crispum (pentru frunze). Plant bienal, formeaz n al doilea an tulpinile florifere, florile i seminele. Una din cele mai rezistente plante legumicole la frig, putnd ierna n cmp. nfiinarea culturii se face prin semnat direct n cmp, toamna trziu (astfel ca pn la venirea frigului, seminele s se umecteze, dar nu s germineze), n ferestrele din timpul iernii i primvara devreme. Pstrnacul (Pastinaca sativa) Pn la introducerea n cultur a cartofului, a constituit baza alimentaiei oamenilor sraci. Specie bienal, rezistent la secet. Cerine moderate fa de factorii de vegetaie. Poate ierna n cmp. Prefer umiditatea, ns fr exces. Se seamn primvara foarte devreme (sfritul lui februarie nceputul lui martie). Recoltarea se face toamna trziu. Frunzele pot fi folosite ca furaj. elina pentru rdcini (Apium graveolens) Rdcinile deshidratate se gsesc n compoziia supelor concentrate i la prepararea unor medicamente. Plant bienal. n anumite condiii (temperaturi sczute timp ndelungat sau secet prelungit) emite tulpini florifere chiar din primul an. Sensibil la frig, nu poate petrece iarna n camp Se lucreaz cu rsaduri, pentru c seminele sunt mici i germineaz greu. Ridichea de lun (Raphanus sativus sativus) Ridichea de var i de iarn (Raphanus sativus niger) Ridichea are aciune diuretic, bactericid i vermifug. Ridichea de lun este o plant anual, iar ridichea de var i cea de iarn sunt bienale. Cerine reduse fa de cldur. Ridichea de lun, cu perioad scurt de vegetaie, se cultiv n cadrul culturilor succesive i asociate, att n cmp ct i n teren protejat. Recoltarea la ridichea de lun se face prin smulgere, n 23 reprize, pe msur ce se formeaz i se livreaz cu frunze n legturi de 510 buci. Producia este de 810 t/ha (0,8 1 kg pe metru ptrat).

Sfecla roie (Beta vulgaris) Plant bianual. n primul an se formeaz rozeta de frunze i rdcina ngroat, iar n cel de-al doilea, tulpina florifer cu flori, fructe i semine. n anul al doilea, rdcina se lemnific. Recoltarea sfeclei se face ealonat, din momentul cnd rdcinile (inclusiv frunzele) sunt bune pentru consum i pn cnd acestea au dimensiunea tipic soiului, toamna trziu. Producia este de 15-20 t/ha la culturile timpurii (1,5 2 kg pe metru ptrat) i 2540 t/ha (2,5 4 kg pe metru ptrat) la cele trzii. Ceapa comun (Allium cepa) Valoare terapeutic considerabil: aciune bactericid, calmant, antiastenic, antiarterosclerotic .a. Cultur simpl, cu puine cheltuieli. Se poate recolta pe tot pacursul anului, asigurnd venituri pe o perioad lung de timp. Ceapa uscat se poate pstra o perioad lung de timp. Ceapa comun se comport n cultur, n func]ie de tehnologia de cultivare, ca plant bienal (din smn i rsad) sau ca trienal (din arpagic). n cazul cepei bienale, n primul an se obine bulbul, iar n anul al doilea se formeaz tulpina florifer cu fructe i semine. La ceapa trienal, n primul an se obine un bulb mic, denumit arpagic, n anul al doilea se obine bulbul obinuit pentru consum, din care, n anul al treilea, evolueaz plantele cu tulpini purttoare de flori i, mai apoi, fructe i semine. Plant cu pretenii reduse fa de temperatur. ns cerine mari fa de lumin. Apa este factor major n cultura cepei. Ceapa comun se cultiv prin urmtoarele procedee: - prin semnat direct n cmp (ceapa ceaclama); - prin arpagic; - prin rsaduri (ceapa de ap, Kaba); - pentru stufat (ceapa verde). n mod obinuit, pentru semnat, se folosesc semine uscate. Pentru a grbi ns rsrirea i a obine o cultur ct mai uniform, se recomand umectarea seminelor nainte de semnat sau chiar ncolirea acestora. Usturoiul comun (Allium sativum) Gustul su picant, de nenlocuit, este confirmat i de denumirea sa: usturoi (care ustur limba cnd este consumat); de asemenea, bulbilii se mai numesc i cei (pentru c muc limba i mucoasa bucal). Cultura se nfiineaz cu bulbilii care compun bulbul, n condiiile n care rata de nmulire este destul de sczut: de regul, cu producia unui hectar se nfiineaz maximum 10 ha de cultur. Cultura se nfiineaz n cmp i, eventual, n solarii.

Un handicap serios al acestei culturi l reprezint produciile mici (5-6 t/ha), dar cerinele mari ale pieei, pe tot parcursul anului, i preurile deosebit de avantajoase, asigur o bun rentabilitate economic. Normal, este o plant anual, cu nmulire vegetativ. n alte zone de cultur se comport ca plant peren sau bienal. Plant iubitoare de lumin, care nu suport umbrirea. Recoltarea se realizeaz n momentul cnd bulbii sunt aproape de maturarea deplin i gtul plantelor s-a nmuiat i lsat pe o parte, iar frunzele ncep s se nglbeneasc. ntrzierea recoltrii poate determina desfacerea ceilor de pe bulb n sol, repornirea n vegetaie (ntoarcerea) a bulbilor i mbolnvirea lor, n cazul apariiei unor ploi. Prazul (Allium porrum) nlocuiete ceapa n multe preparate culinare, i prezint avantajul c nu provoac arsuri gastrice. Este deci tolerat mai uor de persoanele suferinde de stomac. Producia poate varia ntre 20 i 50 t/ha. Pentru consum imediat, plantele sunt fasonate n legturi de 10-12 fire. Pentru pstrare peste iarn, plantele se condiioneaz n snopi de pn la 30-50 de fire (cu dou legturi) i se in cteva sptmni sub oproane sau n magazii. Cultura legumelor din grupa verzei Varza alb pentru cpn (Brassica oleracea capitata) Cultura este relativ simpl, dei varza se nmulete prin rsad. Producia poate ajunge la 100 tone/ha. Plant bienal, cu larg plasticitate ecologic, chiar rusticitate. Plant heliofil, cu necesiti de umiditate ridicat. Varza roie (Brassica oleraceae capitata rubra) Aceeai valoare alimentar ca i cea a verzei albe, ns gustul este mai apetisant. Rusticitate mai ridicat. Varza crea (Brassica oleraceae sabauda) Varietate mai fin i mai suculent a verzei albe. Cpnile au o fermitate mai redus, fiind moi, laxe i nfoiate. Se folosete aproape exclusiv pentru salat. Varza de Bruxelles (Brassica oleraceae gemmifera) De la aceast varietate se consum verzioarele mici, formate n axila frunzelor. Se prepar cu ajutorul lor nite produse de lux: verzioare marinate, verzioare n unt, verzioare pane etc.

Producia este de 10 ori mai mic dect cea a verzei albe, dar preul de vnzare este mai mare. Pe o tulpin (plant) se formeaz pn la 20-50 de verzioare, cu masa variind ntre 1030 g. Att din verzioare, ct i din mugurele terminal, n anul al doilea se formeaz lstarii floriferi, asemntori celorlalte varieti. Foarte rezistent fa de temperaturile joase, rezist n cmp i la minus 12 15 grade Celsius. Conopida (Brassica oleracea botrytis) Foarte pretenioas, cu cerine ridicate fa de factorii de mediu. Varietate anual. Conopida fiind printre primele plante legumicole care se scot primvara n cmp i care asigur primele produse pentru aprovizionarea pieei cu legume proaspete, trebuie s se cultive pe cele mai adpostite terenuri din ferma legumicol. Producia este de 15 25 tone/ha. Broccoli (Brassica oleracea botrytis cymosa) Varietate considerat legum de lux. Partea comestibil o constituie inflorescena propriu-zis. Valoare alimentar asemntoare cu cea a conopidei. A mai fost numit i conopid verde. Gulia (Brassica oleracea gongylodes) Plant bianual, puin pretenioas (n comparaie cu conopida) Producia poate ajunge uor la 30-40 t/ha. Varza chinezeasc (Brassica campestris pekinensis i Brassica campestris chinensis) Varza de China este folosit mai mult ca salat proaspt. Valoarea alimentar nu difer prea mult de varza de cpn. Recolta este mai persisabil dect la varza comun. Producia este de 20 25 tone/ha.

Salata Salata verde este originara din Egipt, fiind cultivata in urma cu cateva mii ani. Servita la mesele regilor persani pe platouri intinse alaturi de delicatese culinare, salata verde era in trecut un aliment consumat de capetele incoronate. In timp insa, culturile de salata verde s-au extins in China, Grecia sau Statele Unite ale Americii, diversificandu-se totodata si soiurile. Frunzele de salata contin saruri minerale printre care se numara magneziu, zinc, fosfor, iod, arsenic etc alaturi de vitaminele A,B,C,D si E. Salata verde este recomandata pentru persoanele care sufera de constipatie, avand rolul de a curata intestinele si de a facilita procesul metabolic.

De asemenea salata verde este recomandata si in cazurile de hepatita sau dichinezie biliara, dat fiind ca are rolul de drenare a ficatului si de stimulare a activitatii sale. Salata verde reduce colesterolul, fluidifica sangele si scade nivelul glicemiei. De aceea este un aliment ce trebuie consumat de bolnavii de diabet precum si de persoanele care sufera cu probleme circulatorii sau arteroscleroza. Gratie continutului bogat in minerale si vitamine salata verde este un aliment excelent in combaterea anorexiei si in sporirea nivelului de concentrare.
Spanacul (Spinacia oleracea) este o planta cu flori, comestibila, din familia Amaranthaceae, cunoscuta mai ales ca o sursa naturala de acid folic. Provine din centrul si sudvestul Asiei. Este o planta anuala (rar bienala), care creste la o inaltime de pana la 30 de centimetri. Spanacul, si alte plante verzi cu frunze, sunt o sursa excelenta de acid folic (vitamina B9). Acidul folic este foarte important pentru optimizarea productiei de sperma, pentru facilitarea productiei regulate si sanatoase a ovarelor si care ajuta si la prevenirea defectelor de tub neural in timpul sarcinii timpurii. Prima vitamina pura de acid folic a fost obtinuta chiar din spanac. Este o sursa foarte buna de fier si vitamina C, nutrienti care ajuta la imbunatatirea calitatii spermei prin protejarea ADN-ului.

Loboda este o planta anuala (15 150 cm inaltime) cu frunzele oval-rombice pana la lanceolate, cu marginea inegal dintata sinuata sau lobata. Loboda este foarte comuna in toata tara, intalnita din zona stepei pana in subetajul fagului ca buruiana in culturi (mai ales de prasitoare), la marginea drumurilor pe langa ziduri etc. Actiune farmacologica: extractele obtinute din frunze au efect antihelmintic, antireumatic, laxativ si contraceptiv. Recomandari: Se utilizeaza pentru tratarea reumatismului. Cura de loboda este recomandata in afectiuni hepatice, renale si ginecologice; semintele au efecte purgative si vomitive. In alimentatie: primavara, plantele tinere erau folosite in diferite preparate culinare.

Telina pt petiol- Apium graveolens dulce De la aceste doua specii se folosesc pentru consum petiolul inalbit sau petiolul si limbul frunzelor sub forma de diferite salate. Se pot folosi si in stare verde si sub forma murata. Atat petiolul, cat si limbul contin uleiuri eterice (ce ii imprima arama specifica), vitamine si saruri minerale. In medicina, telina este utilizata in afectiuni renale.

La noi in tara se cultiva foarte putin. Telina pentru petiol formeaza frunze cu petiol de dimensiuni mari (3040 cm lungime si 3-4 cm latime)
Cicoarea de gradina

Cicoarea de gradina se cultiva in mod obisnuit prin rasad, dar se poate cultiva si prin semanat direct in camp (scarola). Productia este de 12-15 t/ha. De la cicoarea de gradina se consuma frunzele sub forma de salate. Gustul amarui al frunzelor verzi de la aceasta specie este datorat continutului acestora in glicozidul intibina. Frunzele inalbite nu mai au gust amar. Importanta cicorii de gradina reiese si din faptul ca frunzele acesteia au un continut bogat in saruri minerale (fosfor, fier, potasiu, calciu etc.) si vitamine (A, B1, B2, C) si ca se consuma o perioada indelungata din an, inclusiv iarna, cand organismul are nevoie de vitamine.
Este cunoscuta pretutindeni datorita proprietatilor medicinale si foarte renumita pentru ca este un foarte bun inlocuitor al cafelei. Din radacina de cicoare, se prepara o dulceata foarte buna pentru tratarea durerilor pulmonare. Partile folosite sunt frunzele, florile si radacina Poate constitui un inlocuitor al cafelei , alaturi de ceaiul verde, cafeaua Oshawa pentru persoanele care din anumite considerente nu pot savura gustul cafelei . Insusi Napoleon o folosea ca inlocuitor al cafelei.

Legume pentru pastai

Fasolea este o planta anuala erbacee , cultivata pentru consumul proaspat al pastailor sau pentru boabe sale bogate in proteine si substante nutritive . Se pot distinge doua soiuri de fasole , fasole pitica si fasole agatatoare , din punct de vedere al ciclului productiv pot fi precoce , timpurii si tarzii Recoltarea fasolei este diferentiata in functie de soiul cultivat , de regula pastaile se recolteaza cand bobul nu este bine format in teaca si inainte ca pastaile sa devina atoase .Fasoalea boabe se recolteaza cand bobul s-a format , teaca exterioara incepe sa se usuce . Dupa ce s-au scos boabele din teci fasolea boabe se depoziteaza intrun loc aeresit si racoros.
Bame (in engleza Okra) au intrat de-a lungul vremii in traditia gastronomica a Europei de Sud, acolo unde, mai ales in Grecia si Turcia, sunt apreciate si culese pentru a prepara diferite mancaruri din legume. Fructele bamei (Hibiscus esculentus) sunt culese pana sa ajunga la maturitate, cand devin atoase si coaja lor incepe sa se lignifice. Bamele cresc sub forma unei tufe ramificate, inalta de 1 - 1,5 metri.

Porumbul pitic este recoltat timpuriu, cat porumbul normal nu este inca dezvoltat complet. Este folosit cu precadere in bucataria asiatica. Mai poate fi intalnit si sub denumirea de baby cornsau candle corn.

Aromatizare
Mrarul este un condiment foarte aromat originar din regiunile situate la est de Mediterana fiind folosit Evul Mediu pentru a alunga spiritele rele. Bogat n potasiu, sodiu i sulf, mararul este un foarte bun diuretic. Amelioreaz anxietatea i epuizarea nervoas, insomia, tulburrile digestive, ntrete unghiile. Uleiul volatil de marar contine intre 40-60% carvona (un puternic antioxidant specific mararului, dafinului si chimenului), substanta cu un puternic efect anti-cancerigen. Patrunjel
Daca ai sistemul imunitar slabit, nu ai pofta de mancare esti racit sau ai probleme digestive poti incerca o cura cu patrunjel. Aceasta planta este un complex foarte puternic de vitamine, provitamine, magneziu, calciu, fosfor, potasiu, sulf, cupru, aminoacid si clorofila. Patrunjelul este de patru ori mai bogat in vitamina C decat o portocala, astfel ca 100 de grame de patrunjel contin aproximativ 240 mg de vitamina C. De asemenea, verdeata contine mai mult fier decat spanacul si ofera mai multe proteine decat doua oua. Cimbru

Cimbrul s-a nascut, spune legenda, din lacrimile pricinuite Elenei din Troia de dezastrele aduse de frumusetea ei trufasa. Cimbrul (Thymus vulgaris )
Teofrast si Dioscoride considerau cimbrul ca fiind tonic si antispasmodic pentru caile digestive. Pentru Pliniu, acesta era un antidot impotriva muscaturilor de sarpe si a otravii pricinuite de creaturile marine", precum si im remediul impotriva durerilor de cap. -favorizeaza digestia, calmeaza durerile de gat

Busuioc Ocimum basilicum Desi originar din sudul Asiei, busuiocul este de foarte mult timp cultivat in Europa ca planta culinara si medicinala. Numele lui provine din cuvantul grec "basilikon", care inseamna regesc. Este o planta anuala Fiorile sunt albe, stacojii sau multicolore si formeaza spirale in varful plantei. Busuiocul este renumit pentru capacitatea de a reduce spasmele, mai ales cele ale stomacului . Frunzele ajuta digestia si cresc apetitul. Sunt folosite si pentru tratarea flatulentei si aerofagiei. Extern, calitatile astringente ale plantei sunt un remediu bun in raceli: in gargara, planta usureaza durerile de gat, iar ca inhalant, desfunda sinusurile si caile aeriene. Ca unguent, ajuta la vindecarea ranilor si taieturilor, si se combina adesea cu menta si chimen. Uleiul esential combate viermii si germenii. Studii clinice efectuate in India si publicate in 1985 i-au demonstrat efectele antibacteriene la suferinzii de acnee. Oregano
Gustul de oregano este neptor, uor dulce i plcut proaspt. Are un miros intens. Condiment clasic al sosurilor de paste i pizza, deci foarte utilizat n buctria italian,

oregano este totodat o prezen plcut obsedant a buctriei greceti unde l ntlnim de la salata greceasc la preparate din pete. Buctria francez, n special cea provensal, l folosete n amestecu-i tipic de ierburi. Oregano se asociaz bine cu mncrurile de legume pregtite din dovlecei, zucchini, ardei grai i cartofi, dar i cu fripturile de porc, vit i miel.

Menta Mentha piperita

Uscata, menta este un condiment foarte apreciat, iar in stare proaspata ea este pusa in salatele de fructe - utilizata mai ales vara, datorita aromei sale racoritoare, in supe (mai ales cele de chimen) ori in diferite dulciuri: creme, dulceturi, prajituri, ciocolata, etc. Prospetimea mentei merge foarte bine cu aroma de ciocolata. Inghetata de menta este in special delicioasa intr-o zi calduroasa de vara, folosind din plin proprietatile racoritoare ale mentolului. Frunzele de menta au un aspect deosebit, impresionand si ca ornament, la suprafata inghetatei, a deserturilor sau a paharelor cu bauturi; la fel de bine pot fi si consumate. Ea este si astazi nelipsita din multitudinea de preparate din carne de miel si oaie, din mancaruri de peste sau insoteste o serie de legume ca: fasole, cartofi dulci, dovlecei, morcovi, etc.

Rozmarinul Rosmarinus officinalis este o planta medicinala folosita de mii de ani in tratamentul bolilor digestive. Aroma placuta si efectele benefice asupra ficatului si bilei au determinat folosirea lui in alimentatie, rozmarinul fiind totodata si un condiment apreciat. Tinctura de rozmarin este indicata in cazuri de indigestie, diabet, voma, atonie a stomacului, colici, congestia ficatului, icter, inflamatii dureroase cronice ale vezicii biliare, valori crescute ale colesterolului
Rozmarinul este o planta aromatica folosita mult in bucatariile cu specific sau influente mediteraneene Aceasta planta nu este folosita numai in bucatarie, ci este utilizata si ca remediu natural impotriva racelii, durerilor de cap sau problemelor psihice (a avut rezultate inclusiv in tratamentul bolii Alzheimer). Este bogat in fier, calciu, vitamina B6 si antioxidanti, fapt care il recomanda drept ajutator al memoriei si in prevenirea cancerului. Are insa si proprietati cosmetice, uleiul de rozmarin fiind folosit in sampoane pentru parul deteriorat .

Legume bostanoase
Castravetele (Cucumis sativus)

Producia poate varia de la 8 14 tone/ha la cultura pe sol, pn la 50 60 tone/ha la cultura pe spalier.

Datorita continutului ridicat de potasiu, sucul de castravete se foloseste ca adjuvant in scaderea valorilor tensiunii arteriale. Este util in gingivite si alte boli ale dintilor. Sucul de castravete, in combinatie cu morcovul si salata are efecte benefice in eruptii cutanate racoritor, este un ingredient nelipsit al salatelor vara, este depurativ, diuretic,dizolva acidul uric si uratii, imbunatateste circulatia sanguina, efect laxativ, calmant al inflamatiilor intestinale, hidratant natural , bogat in antioxidanti care protejeaza ochiul (macula si retina ) de stressul oxidativ, reducand riscul bolilor oculare degenerative ( cataracta si degenerescenta maculara = pierderea progresiva a vederii la persoanele vartsnice), continutul in fibre insolubile determina scaderea colesterolului seric, favorizeaza functionarea intestinelor, protejeaza impotriva cancerului de colon ,datorita continutului in acid tartric care inhiba sintetizarea grasimilor din hidrocarbonati este benefic pentru curele de slabire ,mentine nivelul pH- ului, fluiditatea sangelui ,prevenind aparitia varicelor ,cercetatorii londonezi au descoperit efectul anticancerigen al castravetelui si de asemeni reduce efectul toxic al nitratilor ,nitritilor prezenti in produsele din carne, al acroleinei rezultate din uleiul folosit la prajeli, acrilamidei din cartofii prajiti ,produse de patiserie, panificatie care au de asemeni efecte cancerigene ; coaja castravetilor mai ales a celor cu gust amarui pronuntat stimuleaza celulele pancreasului sa produca insulina si echilibreaza glicemia prin actiune directa ; totodata reduc inflamatia pancreasului, ajuta metabolizarea alimentelor com plexe, efficient in afectiuni pancreatice; In cosmetica : benefic oricarui tip de ten, pentru o frumusete feminina,poate preantampina aparitia ridurilor, se fac masti cu pulpa de castravete pentru hidratare, curatatrea porilor,indicat tenurilor cu tendinta la uscare avand proprietati emoliente dar si degresante; cu suc de castravete se pot face lotionari zilnice, aducand senzatia de reimprospatare si revitalizare a tenului; masca de felii de castravete curate, depurifica, hidrateaza, confera elasticitate pielii, inlatura cearcanele de la ochi (se pun felii intrgi , dupa ce zona ochiului a fost spalata si dezinfectata cu ceai de musetel )

Dovlecel Dovlecelul este una dintre primele legume recomandate de nutriioniti n diete.Pe lng faptul c are foarte puine calorii (100 gr. dovlecel are 20 27 kcal), este i o surs bun de potasiu, sodiu, calciu, magneziu, zinc, fosfor, cupru i fier, o serie de acizi organici, vitamine C, B, K, A.

Pepenele verde (Citrulus vulgaris) Producia este de 30-40 t/ha. Momentul optim al recoltrii se poate stabili innd cont de: uscarea crcelului de la baza pedunculului fructului, care se subiaz i nu mai prezint periori; coaja capt un luciu caracteristic, poriunea zgriat cu unghia este alb nu verde ca la fructele crude; vrful fructului formeaz o adncitur; prin lovire fructul emite un sunet nfundat. Recoltarea se face dimineaa, pe timp rcoros, tind peduculul cu un foarfece sau un cuit ascuit, fr a deranja vrejul. Dovlecelul patison (Curcubita pepo radiata)

Pepene galben (Cucumis melo)

Pulpa fructului este suculent sau finoas, de culoare alb, galben, portocalie sau verde, crocant sau fondant, mai mult sau mai puin parfumat. Seminele sunt asemntoare cu cele de la castravei, dar sunt mai mari i mai rotunjite i au culoarea mai galben. Fructele costate se numesc cantalupi. Seceta mbuntete calitatea fructelor. producia ajungnd la 18-25 t
TARHON - ARTEMISIA DRACUNCULUS
Partea folosita :Frunzele; de multe ori se includ si tulpinile. Planta trebuie folosita proaspata, pentru ca aroma tarhonului uscat este de obicei foarte slaba. tarhonul este rareori folosit de bucatari si se gaseste aproape exclusiv in pasta de mustar aromata cu tarhon (vezi mustarul alb). Parfumul bogat si placut al tarhonului nemtesc (sau frantuzesc) il face sa fie un adaos minunat la preparatele delicate din pui, la sosurile de smantana, maioneza sau ciuperci. Cel mai des insa se foloseste la salate; frecvent aromatizeaza otetul sau uleiul de masline pentru salate. In acest scop se poate combina cu caperele.

Cunoscut sub denumirea tiinific de Armoracia rusticana sau de Cochleariaarmoracia, hreanul reprezint o specie vegetal care aparine familiei Brasicaceae(Cruciferae). Hreanul este o plant ierboas peren, cultivat sau slbatic, care prezint o nrdcinare profund, fiind cutat i apreciat pentru organele sale subpmntene, al cror gust este arztor. n scopuri alimentare, dietetice, condimentare i legumicole, de la hrean se folosesc rdcinile i frunzele.
Rdcinile rase de hrean au un gust dulceag i foarte iute, degajnd, n acelai timp, vapori iritani. Pe lng propriet ile picante, hreanul stimuleaz i uureaz digestia alimentelor la care a fost adugat [vezi imaginea 3]. Cu hrean se garnisesc mai multe mncruri, ca: afumturi, unc, carne prjit sau fiart de porc, de miel sau de vit; brnza (vezi i brnza proaspt de vaci cu glbenu crud de ou); salatele de legume. Din punct de vedere gustativ, dar i dietetic, hreanul se potrivete deosebit de bine cu sfecla roie, formnd mpreun salate de iarn, ce aduc principii valoroase organismului pentru sezonul rece (vezi salate de sfecl roie cu hrean). Hreanul, ca i condiment se mai folosete pentru prepararea unor sortimente de mutar iute, precum i n sosuri ori n acrituri. Valoroase sunt i frunzele bazale mari dar nc fragede de hrean, recoltate primvara, nainte de nflorire. Ele se adaug n borcane atunci cnd se pregtesc murturile, mbuntind gustul acestora dar i ferind degradarea lor (conservant natural) [ vezi imaginea 4]. Cu frunzele de hrean culese primvara devreme se garnisesc preparatele din miel.

Oprite, frunzele tinere ale hreanului, se folosesc la prepararea sarmalelor, fiind superioare frunzelor de tevie sau de vi de vie.
Caracteristic la ceapa esalota este gustul iute, specific, mai pronuntat ca al cepei obisnuite. Ceapa esalotaare mai multi bulbi infratiti sub o foaie comuna, asemeni usturoiului. Foile de ceapa esalota au culoarea de la rosu-caramiziu, cele exterioare, spre alb-violaceu, cele din interiorul bulbului principal. Frunzele tinere de macris au un gust acru, placut, sunt puternic vitaminizate si nutritionistii recomanda consumul lor, mai ales, primavara devreme cand din alimentatie lipsesc alte fructe silegume. Macrisul se prepara in acelasi fel ca spanacul sau stevia. Se poate consuma crud, in salate, sau fiert, in supe si borsuri. Ciorbele in care s-a pus macris nu mai trebuie acrite. Frunzele de macris fierb cam in 20 de minute.

nghinarea este o specie de plante erbacee perena, din familia compozitelor, care infloreste varatoamna, originara din regiunea mediteraneeana, cultivandu-se pentru solzii carnosi ai inflorescentei si pentru receptaculii florali care sunt comestibili. Anghinarea contribuie la imbunatatirea digestiei, nutritionistii recomandand-o in prevenirea tulburarilor gastro-intestinale. De asemenea, consumul de anghinare este indicat pentru detoxifierea ficatului, prevenirea afectiunilor bilei si ale rinichilor, dar si pentru normalizarea nivelului zaharului in sange