Tema1 . Notiunea, obiectul ,metoda si principiile dreptului medical 1.1.Notiunea si obiectul dreptului medical Dr.

medical totalitatea de norme juridice omogene care reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale stabilite intre pacienti si prestatorii de servicii medicale caracterizate prin pozitia de egalitate juridical a participantilor la aceste raporturi juridice precum si alte raporturi juridice conexe mentionate specific domeniului activitatii medicale. Obiectul de reglementare dr medical il constituie relatiile sociale dintre pacient si prestatorul de servicii medicale cu privire la acordarea asistentei medicale precum si alte relatii specific domeniului activitatii medicale. Relatia dintre medic si pacient este raportul juridic principal in cadrul dr.medical.Celelalte relatii specific sunt relatiile conexe auxiliare ca de exemplu raportul juridic de asigurare obligatory de as.medicala 1.2.Metoda dreptului medical Metoda dr.medical reprezinta o totalitate de procedee, tehnici si mijloace cu ajutorul carora normele de drept medical reglementeaza sau influenteaza raporturile juridice de drept medical. Dr.medical este reglementat printr-o metoda complexa careia sunt specific atit procedee si tehnici ale metodei imperative cit si dispositive.Adica in functie de specificul unui raport juridic concret normele de drept medical actioneaza fie prin impunere a unui comportament fie prin lasarea partilor sa-si aleaga comportamentul. Metoda dr medical se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: 1)Reglementarea preponderant centralizata a raporturile de drept medical normele de dr.medical see adopta centralizat de Parlament,Guvern sau MS 2)Imbinarea normelor dispositive cu cele imperative 3)Pozitia de egalitate juridical subiectilor principali de drept medical 4)Existenta unor raporturi patrimoniale si a unor raporturi personal nepatrimoniale 1.3.Principiile dreptului medical Se cunosc trei tipuri de principii in intregul nostrum system de drept si anume: I.Principii generale: 1).Pr.nediscriminarii- el presupune ca nici unei personae nu-I poate fi impus tratament discriminatoriu pe criteria nejustificate cum ar fi rasa, sex, orgiine etnica, sociala, limba vorbita etc.Constitutia RM in art.16 garanteaza egalitatea fiecarei pers in fata legii si a aut publice. 2)Pr.legalitatii- presupune ca orice activitate umana urmeaza sa se desfasoare doar in limitele stabilite de lege iar in dependent de caracterul raportului subiectul uman rmeaza sa aiba un comportament prcis 3)Pr.umanismului4)Pr.democratismului II.Principii inter ramurale 1)Pr.libertatii contractuale- este un principiu ce presupune ca partile au libertatea nu si obligatia de a aincheia tranzactii ,convectii, contracte. El e specific dr.civil,muncii,bancar,medical III.Principii ramurale ale dreptului medical 1).Pr.legalitatii actului medical presupune ca asistenta mdicala urmeaza a fi acordata in conformitate cu standartele medicale in vigoare, totodata unele activitati medicale desi sunt posibile in natura sunt interzise de lege. 2).Pr.garantarii dreptului la ocrotirea sanatatii este consfintit in art.36 al constitutiei RM care garanteaza dreptul fiecarei personae la ocrotirea santatii.Astfel apare obligatia pozitiva a statului de a face maximum posibil ca fiecare persoana sa poata atinge un nivel cit mai inalt al starii sale de sanatate, adica: -sa dezvolte infrastructura medicala -sa creeze institutii medicale -sa pregateasca specialist -sa asigure cu medicamente etc. La fel acest principiu presupune obligatia negative de a nu face actiuni, de a nu crea bariere care sa impiedica pacientii sa atinga nivelul cel mai inalt de dezvoltare a sanatatii sale 3).Pr.garantarii dreptului la asistenta medicala-presupune ca fiecare persoana trebuie sa aiba acces economic, fizic, nediscriminatoriu si informat la servicii medicale si nici unei personae nu-I poate fi refuzata asistenta medical pe motive nejustificate

Conform art.18 din Legea cu privire la executarea profesiei de medic , poate refuza acordarea asistentei medicale cu exceotia cazurilor de urgent sau cu conditia trimiterii pacientului la alt medic sau institutie medicala in urmatoarele cazuri: a)In cazul lipsei competentei profesionale ale medicului b)IN cazul lipsei tehnologiile medicale necesare acordarii asistentei medicale c)In cazu lipsei contactului therapeutic intre medic si pacient, atunci cind medicu nu este de accord sa acorde asistenta medicala d)IN cazul incompatibilitatii dintre asistenta medical ace urmeaza a fi acordata si princpiile etico morale ale medicilor. 4).Pr.autonomiei(autodeterminarii)individuale- presupune ca pacientul este subiectul principal in luarea deciziilor privind propria sanatate, adica medical fiind profesionist consulta, stabileste anumite fapte medicale si propune pacientului metoda de diagnostic si tratament, iar pacientul este cel care poate sa-si dea acordul la as.medicala propusa de medic, poate renunta sau refuza as.med.respectiva. Principiul dat mai presupune dreptul pacientului de a-si allege institutia medicala, medical metodele, formele de diagnostic si tratament etc. Pacientul va fi intotdeauna implica in luarea deciziile privind propria sanatate,inclusive si in cazurile cind este incapabil sau limitat in capacitatea de exercitiu. 5)Pr.second-opinion in aceiasi cauza medicala- reiese din pr.autodeterminarii si presupune ca pacientul are dreptul sa solicite opinia a mai muti medici in privinta diagnosticului si tratamentuui sau intr-un caz concret. Medicul la fel are dreptul sa solicite altor colegi de-ai sais au sa solicite crearea de consilii medicale pt a stabili situatia de sanatate a unui pacient concret. 6)Pr. Intangibilitatiii si inviolabilitatii corpului uman- nici o intenie asupra corpului uman nu poate
avea loc dect pentru motive serioase i temeinic justificate; la fel nici o parte din corpul uman nu poate fi desprins dect cu acordul pacientului dac este un motiv justificat.

1.4.Corelattia dr.medical cu ale ramuri de drept

Dreptul medical este o tiin ramural. O aciune medical poate fi urmat de rspundere civil sau chiar penal i contravenional. Dreptul medical are legtur cu: dreptul constituional, dr.civil, dr.penal, dr.administrativ, dr.muncii, dr.protectiei sociale.

Tema 2.Izvoarele,subiectii si raporturile juridice de drept medical 2.1.Izvoarele Constituia Republicii Moldova din 29.07.1994 consacr drepturile, libertile i indatoririle fundamentale ale omului, stabilete forma de guvernmant, organele administraiei centrale ale statului, puterea judectoreasc i alte aspecte de baz. Totodat, art. 36 din Constituie garanteaz oricrei persoane dreptul la ocrotirea sntii, inclusiv un minim gratuit garantat de stat de asisten medical. Constituia este actul juridic fundamental din care reiese toate celelalte norme de drept, inclusiv de drept medical. Legea ocrotirii sntii nr. 411-XIII din 28.03.1995 reglementeaz domeniile de baz ale ocrotirii sntii, cum ar fi - structura i principiile sistemului de ocrotire a sntii, fi nanarea sistemului ocrotirii sntii, drepturile i obligaiile populaiei in asigurarea sntii, stabilete principiile i formele de asisten medical, determin bazele ocrotirii familiei, mamei i copilului i alte aspecte importante ce in de ocrotirea sntii i realizarea dreptului la asisten medical. Legea cu privire la drepturile i responsabilitile pacientului nr. 263XVI din 27.10.2005 stabilete drepturile fundamentale ale omului in sistemul serviciilor de sntate, asigur respectarea demnitii i integritii pacientului i sporirea rolului participativ al persoanelor la adoptarea deciziilor de sntate. Legea cu privire la exercitarea profesiunii de medic nr. 264XVI din 27.10.2005 stabilete bazele juridice, condiiile organizatorice i formele exercitrii

profesiunii de medic. Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asisten medical nr. 1585-XIII din 27.02.1998 stabilete bazele asigurrilor obligatorii de asisten medical, obiectul asigurrii, subiecii asigurrii, principiile de organizare a asigurrii obli gatorii de asisten medical,
determin mijloacele fi nanciare ale asigurrii obligatorii de asisten medical i modul lor de utilizare. Legea cu privire la mrimea, modul i termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asisten medical nr.1593-XV din 26.12.2002 stabilete cadrul juridic pentru determinarea mrimii, modului i termenelor de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asisten medical in fondurile constituite i gestionate de Compania Naional de Asigurri in Medicin. Legea donrii de snge nr. 1458-XII din 25.05.1993 stabilete principiile donrii de sange, rspunderea organelor sntii privind ocrotirea sntii donatorilor de sange, drepturile i obligaiile subiecilor implicai in desfurarea donrii de sange, drepturile donatorilor de sange. Legea privind evaluarea i acreditarea n sntate nr. 552-XV din 18.10.2001 stabilete principiile evalurii i acreditrii in sntate. Scopul principal al evalurii i acreditrii in sntate const in imbuntirea calitii serviciilor acordate populaiei de ctre unitile medico-sanitare i farmaceutice. Legea privind transplantul de organe i esuturi umane nr. 473-XIV din 25.06.1999 stabilete condiiile i reglementeaz relaiile legate de transplantul de organe i esuturi umane in scopul garantrii dreptului cetenilor la ocrotirea sntii, a integritii lor corporale, la protejarea demnitii i identitii tuturor fi inelor umane, precum i a altor drepturi i liberti fundamentale referitoare la ocrotirea sntii. Legea cu privire la activitatea farmaceutic nr. 1456-XII din 25.05.1993 reglementeaz toate aspectele ce in de activitatea farmaceutic, unitile farmaceutice, tipurile de proprietate asupra lor i alte aspecte. Legea privind activitatea psihiatric nr. 1402-XIII din 16.12.1997 stabilete condiiile i reglementeaz relaiile legate de acordarea asistenei psihiatrice, determin instituiile i persoanele care acord asisten psihiatric, stabilete tipurile de asisten psihiatric i modul de acordare a ei i alte aspect e. Legea cu privire la medicamente nr. 1409-XIII din 17.12.1997. Scopul acestei legi este de a asigura, la nivel naional, accesul populaiei, prin intermediul sistemului de asisten cu produse medicamentoase, la medicamente de bun calitate, efi ciente i inofensive, meninandu-li-se preurile accesibile, i de a nu admite medicaia abuziv. Hotrarea Guvernului nr.43 din 21.01.2002 pentru aprobarea Regulamentului privind condiiile de asigurare obligatorie de asisten medical a cetenilor strini i apatrizilor afl ai n Republica Moldova (Monitorul Ofi cial, 31.01.2002, nr. 17-19, art.116). Alte acte ale Guvernului Republicii Moldova, ale Ministerului Sntii i Proteciei Sociale i ale altor organe ale administraiei publice centrale i locale din Republica Moldova.

2.2.Subiectii
Subiecii raportului de drept medical sunt, in cele mai multe cazuri, medicii,pacienii i instituia medical in care se realizeaz actul medical, dar uneori o atare calitate aparine i altor persoane, precum funcionari publici sau ai unor organisme specifi ce profesiunii de medic (de exemplu, societile de asigurare a asistenei medicale, asociaiile profesionale ale medicilor, instituiile de invmint i cercetare in domeniul medical).
Subiecii dr.med:p.f/p.j, care pot aprea ca titulari de dr.med.i oblig.corelative n cadrul raport.jur.de dr.med.n depend. De caract.rap.jur.la care partic:sub.pot di :principali. n calit de sub.j.prin-instituia medico-sanit.,medicul,ali lucr.med.,prestatori med.precum i pacientul. Prin no.de pacient=p.f.care solicit, necesit sau creia i se acord nemijl.servicii de s., indiferent de starea sa de sn.n calitate de unitate med.sanit.poate fi att public i privat. Dobndesc capacit.de folosin din mom.nregistrri i de stat, instit.private pot desf.aceast activit.numai dac dispun de licen. unitile publice nu sunt supuse nregistrrii. Att cele publ.ct i cele private urmeaz s fie acreditate. Medicul e p.f.cu capacit.de exerciiu deplin, care are studii super.de licen n med.,studii postsuperioare: rezideniat, i care a depus jurm.respectiv. o pers. poate fi medic dac respect: cetean RM, dr.de reedin i domiciliu,studii super.med.,apt din p.de ved.med.,s-i perfecion.n permanen cunotinele med., s nu aib

restricii/incompatibiliti. Subieci coneci: participanii la sig.obligat.asist.med.institu.de nv.med.,organele admin.publ.locale i centrale Min.Sn.,Dir.,etc.

2.3.Raportul juridic de drept medical

Raportul jurid.dr.med. e o relaie soc.prin care se urmrete satisfacerea unor interese materiale sau de alt natur reglementat de norma juridic n care prile apar ca titulari de drepturi i de obligaii reciproce realizate n caz de nevoie prin fora de constrngere a statului. Premisele raportului jurid.dr.med.(2 condiii): - Norma jur. - Faptul jur.medical Fapta juridic medical poate fi n dependen dac a aprut sau nu voina prilor: - Eveniment; - Aciunea sau inaciunea. Elementele raportului jurid.dr.med.: subiecii; coninutul; obiectul. Subiecii-participanii la raportul jurid.dr.med.care dispun de drepturi i obligaii. Coninutul-totalitatea drepturilor i obligaiilor med.corelative pe care le au prile: pacientul are dreptul general la asisten medical i corelativ medicul are obligaia de a acorda asisten med.; are dr.de a primi recompens pu serviciile acordate. Pacientul are oblig.de a achita servic. Obiectul-conduita prilor. Acordarea asist.med. i plata pu aceasta sunt elementele constitutive ale obiectului. Clasificarea rap.jur.: I. n depend.de gradul de determinare: absolut determinate; relativ det. n absolut det.unul din subieci numit sub.activ care e titularul unui dr.e det., iar cellalt sub., nu e det. Oricare alt pers.avnd obligaia de a respecta dr.sub.activ. relativ det.apar atunci cnd subiectului activ i corespunde unul/m.muli subieci pasivi det.concret. II. n depend.de met.jur.de reglem:rap.de dr.public asigurare med.,contract de asist.med.; dr.privat. III. n depend.de scop:principale med.i pacientul; medicale-oponeni.

Coninutul raportului juridic de drept medical este dat de drepturile i obligaiile subiecilor. In acest sens putem meniona c pacientul are dreptul de a fi tratat cu rapiditate i profesionalism i se oblig de a da, iar medicul are dreptul de a primi plata (salariul, dup caz) pentru munca prestat, obligandu -se, la randul su, fa de pacient, ins numai dup o informare prealabil exact a pacientului despre ansele tratamentului sau interveniei respective.

Tema3.Asigurarea obligatorie de asistenta medicala 3.1. Asigurarea reprezinta modul de redistribuire a pagubelor suportate de catre pers.fizice sau juridice prin reimpartirea mijloacelor financiare intre multitudinea participantilor la asigurare. Asigurarea obligatoriede asis.medicala-e un system autonom garantat de stat de protective sociala a populatiei in domeniul ocrotirii sanatatii prin constituirea pe principia de solidaritte din contul primelor de asigurare a unor fonduri banesti destinate pentru acoperirea cheltuielilor pt tratamentul starior conditionate de survenirea evenimentelor asigurate. Asigurarea obligatorie de as.med.constituie atit un drept cit si o obligatie a fiecarei personae.Este un drept deoarece fiecare persoana trebuie sa aiba posibilitatea de a se asigura in conditiile prevazute de lege.Este o obligatie deoarece fiecare persoan este obligate sa se asigure, uar neasigurarea si neplata primelor de asigurare atrage dupa sine raspunderea contraventionala confrm art.266 C Contrav. In RM sistemul de asigurari obligatorii de asistenta medicala este unul de tip continental bazat pe sistemul Bismark fiindui caracteristice principiile acestui system: 1).Pr.unicitatii potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sis.ob.as.med. bazat pe aceleasi norme de drept. 2).Pr.egalitatii- potrivit lui tuturor participantilor la sistemul de asigurare li se asigura un tratament nedescriminatoriu cu privire la drepturile si obligatiunile prevazute de lege 3).Pr.solidaritatii- potrivit lui platitorii primelor de as.ob.as.med achita contributiile respective in functie de venit iar persoanele asigurate beneficiaza de asis.med in functie de necesitati. 4).Pr.obligativitatii potrivit lui pers.fizica si juridical au in temeiul legii obligatia de a participa la sis.asig.ob.as.med. se exercita in dependent de indeplinirea obligatiilor. La fel el presupune ca toata populatia RM este curpinsa de sis. De asig.ob.de as.med.

5).Pr.contributivitatii-potrivit lui fondurile de as..med se constituie pe baza primelor de asig.achitat de platitorii prevazuti de lege.Dat fiind faptul ca sisde as.obig.de as.med care o orientare sociala pronuntata in afara de beneficiarii propriu-zisi prime de asigurare achita si angajatorii acestora.In cazul pers.vulnerabila beneficiarii de as.med prima de asigurare este achitata din contul statului. 6).Pr.repartitiei- potrivit lui fondurile de asig.oblig.de as.med se resdistribuie pt plata obligatiilor ce revin sis.asig.de asmed conform legii. 7).Pr.autonomiei potrivit lui sis.oblig.de asis.med se autoadministreaza in baza legii iar prestatorii de servicii medicale care acorda as.med in baza sis.de as.blig.de as.med. activeaza pe principia de autofinantare si nonprofit. 3.2.Subiectii asig.oblig.de.as.med In sis.oblig.de as.med participa 4 categorii de subiecti principali: 1.Asiguratul 2.Persoana asigurata 3.Asiguratorul 4.Prestatorul de servicii medicale Asiguratul- persoana fizica sau juridical obligate prin lege sa asigure riscul de a se imbolnvi ale altor persoana sau al sau propriu. Exista 3 categorii de asigurati: a)Angajatorii- care au calitatea de asigurat pentru salariatii sai (in acest caz salariatii sunt pers.asigurate)Angajatorul este obligat sa achite lunar o suma procentuala din fondul de salarizare. b)Statul(Guvernul) care are calitateea de asigurat pt paturile defavorizate ale populatiei - copii de virsta prescolara -elevii invatamintului primar,gimnazial,liceal si mediu de cultura generala -elevii din invatamint secundar professional, elevii din invat mediul de specialitate cu frecventa la zi(colegii) -elevii din invatamintul superior universitar cu frecventa la zi -rezidentii invatamintului postuniversitare obligatorii si doctoranzii la cursuri de zi -copii neincadrati in invatamint pina la virsta de 18 ani -invalizii -gravidele,pracurientele si lauzele -pensionarii -somerii care beneficiaza de ajutor de somaj -persoane care ingrijesc la domiciliu un copil invald cu severitatea 1 sau invalid din copilarie de gr.1 tintuit la pat -mame cu 4 si mai multi copii -pers din familii defavorizate care beneficiaza de ajutor social in conormitate cu legea privind ajutorul social c)Persoanele bligate prin lege sa se asigure desine statator in acest caz acestecategorii de personae au calitatea atit de asigurat cit si de asigurator.La aceasta categorie se atribuie: -avocatii,notarii si executorii judecatoresti -fondatorii de intrepinderi indiviuale cu exceptia pensionarilor sau invalizilor -proprietarii de terenuri agricole cu exceptia gradinilor si loturilor pt legumicultura indifferent de faptul daca au dat aceste terenuri in arenda/folosinta cu esceptie proprietarilor pensionari si invalizi -pers.fizice care pe bbbaza de contract iau in arenda terenurile agricole cu exceptia loturilor pt legumicultura si gradinilor -pers.fizice care dau in arenda unitati de transport,utilaje,incaperi si alte bunuri material -titularii patentelor de intreprinzator -alte categorii de cetateni care nu sunt angajati , asigurate de govern si nici nu fac arte din alte categorii mentionate mai sus. Persoana asigurata- poate fi o persoana fizica atit cetatean al RM, strain cit si apatrid in interesul carora au fost platite prime de asi.ob.de asis.med in marimea,modul si termenele prevazute de lege.

Asiguratorul-calitatea data o are Compania Nationala de Asigurari Medicale CNAM- este o organizatie de stat autonoma cu personalitate juridical proprie care organizeaza si gestioneaza sistemul asigurarilor obligatorii de asismedicala in RM. CNAM isi exercita atributiile sale pe tot teritoriul RM direct sau prin intermediul filialelor sale.Astfel CNAM desfasoara urmatoarele activitati: 1)Desfasoara asigurarea obligatorie de asis.med si a alotr tipuri de asigurari legate de medicina si sanatate 2)Exercita controlul asupra calitatii , volumului asis.med.prestate precum si constrolul gestionarii mijloacelor financiare provenite din fondurile asis.de as.medicale. 3)Organizarea si finantarea activitatilor si manifestatiilr care promoveaza modul sanatos de viata si ocrotirea mediului ambient. 4)Organizarea seminarelor,conferintelor cu diferite teme in domeniul ocrotirii santatii 5)altele Prestator al serviciilor medicale- sunt unitatile medico-sanitare care au incheiat contract de acordare a asis.medicale cu CNAM 3.3.Obiectul asis.oblig.de asis.med Obiectul presupune 2 elemente: 1)Riscul asigurat 2)Prima de asigurare Riscul asigurat- il constituie un eveniment viitor posibil dar incert la care sunt expuse viata, sanatatea si patrimonial persoanei. Riscul asigurat in cadrul sis.oblig.de asis.medicala este unul de natura patrimoniala, deoarece persoanele asigurate este protejata de psobile cheltuieli financiare legate de plata pt serviciile medicale. Astfel riscul asigurat in cadrul sis.oblig. de asis.med. este legat de posibilitatea suportarii de catre pers.asig. a unor cheltuieli necesare legate de plata pt asis.medicala. Conform art.2 din Legea cu privire la as.oblig.de asis.med. volumul asis.med acordate in cadrul asigurarii obligatorii este prevazut in programul unic al sis.de asig.de asis.med. elaborate de MS di aprobat de Guvern in HG1357 din 10.12.07 Acest program unic cuprinde lsita starilor si maladiilor aparitia carora este tratata din contul fondurilor obligatorii de asis.med. Prima de asigurare de as.med este osuma baneasca fixa sau procentuala la salariu si la alte recompense pe care asiguratul o plateste asiguratorului pt ca asiguratoryul sa preia riscul financiar al personei asigurate legate de plata pt serviciile medicale effectuate de prestatorii de servicii medicale. Marimea primei de asig.oblig.de asis.med. atit in suma fixa cit si procentuala la salariu se stabilesc annual in legea fondurilor asigurarilor obligatorii de asis.med.pe anul respective. In Legea Nr.1593-XV din 26.12.2002 se indica marimea,modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistena medicala.

Conform Art.5. - Mrimea primelor de asigurare obligatorie de asisten medical se calculeaz de ctre Ministerul Sntii i Proteciei Sociale, conform prevederilor art.17 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asisten medical, i se aprob anual prin legea fondurilor obligatorii de asisten medical.
Art.6. - Primele de asigurare obligatorie de asisten medical pentru categoriile prevzute n anexa nr.2 se calculeaz n funcie de tariful stabilit n calitate de contribuie procentual la salariu i la alte forme de retribuire a muncii, la onorarii, pn la deducerea (reinerea) impozitelor i altor pli stabilite de legislaie Art.7. - Primele de asigurare obligatorie de asisten medical pentru categoriile de persoane prevzute la art.4 lit.e) i n anexa nr.3 se calculeaz n valoare absolut, echivalent costului Programului unic pe cap de locuitor.

Art.10. - Primele de asigurare obligatorie de asisten medical achitate de cetenii strini i apatrizii cu domiciliu n Republica Moldova se calculeaz n modul prevzut pentru categoriile respective de ceteni ai Republicii Moldova.
Art.11. - Lista categoriilor respective de pltitori ai primelor de asigurare (anexele nr.2 i nr.3), precum i tipurile de drepturi i venituri, la care nu se calculeaz primele de asigurare obligatorie de asisten medical (anexa nr.4) pot fi modificate i aprobate n modul stabilit.

MODUL DE ACHITARE. Art.12. - Unitile, indiferent de tipul de proprietate i forma juridic de organizare, inclusiv cele finanate de la bugetul de stat i de la bugetele unitilor administrativ-teritoriale, snt obligate, concomitent cu plata salariilor, s vireze la contul Companiei Naionale de Asigurri n Medicin primele de asigurare obligatorie de asisten medical n volu m deplin, calculate n conformitate cu prezenta lege.
3.4.Drepturile si obligatiile subiectilor Asiguratul- are obligatia sa achite prime in temeiul legii: -de a tine evidenta nominala a persoanelor asigurate de el si de a prezenta listele acestora la CNAM -sa prezinte companiei orice modificare a listei nominale respective in termen de 15 zile. Persoana asigurata: -sa aleaga prestatorul de servicii medicale primare si medicul de familei in conformitate cu legislatia -dreptul sa i se acorde asis.med pe intreg teriroriu RM -dreptul sa beneficieze de servicii medicale in volumul si calitatea pevazute de programul unic.

Tema4. Contractul de asistenta medicala 4.1.Notiunea si caracterele constractului de asistenta medicala Prin contract de asistenta medicala intelegm actul juridic civil constind in acordul de vointa a 2 parti: prestatorul de servicii medicale si pacintul prin care primul se oblige sa presteze anumite servicii medicale iar al doilea se oblige sa achite plata pt servicii medicale. Caracteristicile contractului: 1.Este un contract bilateral deoarece se incheie intre 2 parti 2.Sinalagmatic deoarece drepturile uneia dintre parti sunt corelativ obligatiile celeilalte parti. 3.Oneros si nu gratuity deoarece ambele parti urmaresc satisfacerea unor interese proprii de ordin material 4.Este un contract comutativ si nu aleatoriu deoarece intinderea drepturilor si obligatiilor este cunoscuta la momentul incheierii contractului. 5.Constitutiv de drept deoarece in urma incheierii contractului de asistenta medicala partile capata drepturi si obligatii noi pe care nu le aveau pina la momentul incheierii contractului. 6.Contract consensual si nu real sau solemn deoarece se considera incheiat din momentul atingerii simplului accord de vointa al partilor nefiind necesara pentru valabilitate, inregistrarea, autentificarea, forma scrisa sau alte solemnitati. 7.Contract inter-vicos (intre vii) si pentru cauza de moarte 8.Este un contract principal si nu accesoriu deoarece existent contractului de sinestatator nu este legata de existenta unui alt act juridic. 9.Este un contract personal deoarece partile nu poate sa-si transmita drepturile si obligatiile sale unor alte personae 10.Este un contract de diligenta (de mijloace) si nu de rezultate- deoarece prestatorul de servicii medicale se oblige de a indeplini toate masurile necesare prin toate mijloacele legale de care dispune pentru atingerea rezultatului dar nu se obliga la insasi acel rezultat. 4.2.Conditiile de valabilitate ale contractului de asistenta medicala Conditiile de valabilitate ale contractului de asistenta medicala sunt constituite din totalitatea cerintelor juridice pentru ca acest contract sa fie considerat valabil si cu efecte juridice.

Aceste cerinte sunt legate de : a)Consimtamint b)Capacitatea pacientului c)Obiectul contractului d)cauza contractului e)forma contractului de asistenta medicala Consimtamint- este o conditie de fond a contractului care consta in exteriorizarea hotaririlor partilor de a incheia un contract de asistenta medicala . Pentru ca fi considerat valabil consimtamintul trebuie: a) Sa provina de la o persoana cu discernamint b) Sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice c) Sa fie exteriorizata (prin forma scrisa,verbala, comportament) d) Sa nu fie alterat de vicii de consimtamint (violenta, dol, eroare) Urmeaza sa distingem consimtamintul necesar pentru incheierea contractului de asistenta medicala, de consimtamintul necesar pentru fiecare interventie medicala luata in parte,deoarece consimtamintul pentru incheierea contractului se acorda odata la momentul incheierii si nu presupune in mod neaparat ca pacientul va fi de accord cu orice manopera , interventie, act medical. Consimtamintul fiecarui act medical este necesar aparte. Capacitatea pacientului- nici o interventie medicala nu poate fi efectuata asupra unei personae ce nu are capacitatea de a consimti decit in beneficu sau direct.Capacitatea juridical de folosinta apare din momentul nasterii iar capacitatea juridical de exercitiu apare de la 18 ani, cu exceptiile dj cunoscute (emancipare,casatorie). Atunci cind o persoana cu capacitatea de exercitiu limitata sau fara capacitatea de exerciu urmeaza sa-si exprime un consimtamint, acesta se va cere de la reprezentantul sau legal.Totodata de vointa pacientului insasi se va tine cont in masura in care acesta are capacitatea de a intelege. Obiectul contractului de asistenta medicala-e constitutit din ansamblul actiunilro sau inactiunilor la care sunt indeptatite ori de care sunt tinute partile contractului de asistenta medicala. Obiectul contractual de asistenta medicala trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: a)sa fie posibil- presupune ca partile nu pot sa se oblige la actiuni imposibile in natura. b)sa fie licit- paritle se oblige doar la actiuni / inactiuni corespunzatoare legii c)sa fie moral- paritle nu se pot oblige la acte medicale ce contrvin moralului societatii Cauza contracului medical de asistenta medicala- se indica obiectivul urmarit de parti la incheirea contractului .Cauza trebuie sa corespunda cerintelor: sa existe, sa fie reala, sa fie licita si morala Forma contractului de asistenta medicala- Contractul de asistenta medicala fiind unul consensual poate fi incheiat atit on forma orala cit si scrisa, deci forma contractului nu influenteaza asupra valabilitatii acesteia. Sunt cazuri cind legea cere consimtamintul scris al pacientului pt o interventie medicala, aceasta insa nu inseamna ca si contractual de asistenta medicala va fi neaparat in forma scrisa.

Tema5.Drepturile si responsabilitatile consumatorilor de servicii de sanatate (pacientilor) 5.1.Notiunea si clasficarea drepturilor pacientului Drepturi ale pacientului- sunt derivate din drepturile fundamentale ale omului la viata si sanatae care include drepturi sociale ce tin de accesibilitate, echitate si calitate in obtinerea asistentei medicale precum si drepturi individuale ce tin de respectarea pacientului ca fiinta umana, a demnitatii si integritatii lui realizate in cadrul utilizarii serviciilor de sanatate.

Titular al drepturilor pacientului poate fi orice persoana care a intrat in contact cu prestatorul de servicii medicale, pentru a solicita asistenta medical precum si orice persoana care necesita servicii medicale sau careia I se acorda nemijlocit asemenea servicii. Reiesind idn definite legala a drepturilor pacientului conchidem ca in dependent de caracterul lor acestea se clasifica in 2 categorii: 1)Drepturi sociale- adica acele care tin de acces, echitate si calitate in obtinerea asistentei medicale. De exemplu: dreptul la un minim de asistenta medicala gratuita, dreptul la asigurare medicala, dreptul la informatii privind serviciile medicale si costul acestora. 2)Drepturi individuale- ce tin de respectarea demnitatii finite umanein procesul acordarii asistentei medicale, siguranta persoanei, integritatii sale corporale etc. Lista exhaustica a drepturilor pacientului este prevazuta de legislatia nationale in art 5 din Legea cu privire la drepturile si libertatile pacientului.

Articolul 5. Drepturile pacientului Pacientul are dreptul la: a) asisten medical gratuit n volumul stabilit de legislaie; b) atitudine respectuoas i uman din partea prestatorului de servicii de sntate, indiferent de vrst, sex, apartenen etnic, statut socioeconomic, convingeri politice i religioase; c) securitate a vieii personale, integritate fizic, psihic i moral, cu asigurarea discreiei n timpul acordrii serviciilor de sntate; d) reducere a suferinei i atenuare a durerii, provocate de o mbolnvire i/sau intervenie medical, prin toate metodele i mijloacele legale disponibile, determinate de nivelul existent al tiinei medicale i de posibilitile reale ale prestatorului de servicii de sntate; e) opinie medical alternativ i primirea recomandrilor altor specialiti, la solicitarea sa ori a reprezentantului su legal (a rudei apropiate), n modul stabilit de legislaie; f) asigurare de asisten medical (obligatorie i benevol), n conformitate cu legislaia; g) informaii cu privire la prestatorul de servicii de sntate, profilul, volumul , calitatea, costul i modalitatea de prestare a serviciilor respective; h) examinare, tratament i ntreinere n condiii adecvate normelor sanitaro-igienice; i) informaii exhaustive cu privire la propria sntate, metodele de diagnostic, tratament i recuperare, profilaxie, precum i la riscul potenial i eficiena terapeutic a acestora; j) informaie complet privind factorii nocivi ai mediului ambiant; k) exprimare benevol a consimmntului sau refuzului la intervenie medical i la participare la cercetarea biomedical (studiul clinic), n modul stabilit de prezenta lege i de alte acte normative; l) acceptare sau refuz n ce privete efectuarea ritualurilor religioase n perioada spitalizrii n instituia medico-sanitar, dac aceasta nu afecteaz activitatea ei i nu provoac prejudiciu moral altor pacieni; m) asisten a avocatului sau a unui alt reprezentant n scopul proteciei intereselor sale, n modul stabilit de legislaie; n) informaie privind rezultatele examinrii plngerilor i solicitrilor, n modul stabilit de legislaie; o) atacare, pe cale extrajudiciar i judiciar, a aciunilor lucrtorilor medicali i ale altor prestatori ai serviciilor de sntate, precum i a funcionarilor responsabili de garantarea asistenei medicale i a serviciilor aferente n volumul prevzut de legislaie; p) ngrijire terminal demn de o fiin uman; q) despgubire a daunelor aduse sntii, conform legislaiei.
Oricare din aceste drepturi poate fi calificat fie ca drept sociale fie ca drept individual al pacientului. Legea prevede 2 tipuri de mijloace de protective drepturilor pacientilor: 1)Mijloace extrajudiciare- cum ar fi:

a)adresarea la administratia institutiei medicale cu plingeri si petitii b)adresarea la organizatiile de asigurari de sanatate, inclusive CNAM c)adresarea la directii de sanatate teritoriale d)adresarea catre MS cu petitii si plingeri refertiaore laincalcarea drepturilor pacientului 2)Mijloace judiciare- care constau in depunerea unei plingeri penale catre organul de urmarire penalain vederea pornirii unui process penal pe motivul comiterii unor infractiuni din domeniul meidlca, sau prin depunerea unei cerei de chemare in judecata in vederea intentatii unui process civil. 5.2.Garantii ale realizarii principalelor drepturi ale pacientului Prin garantii a drepturilor pacientului intelegem un sistem de mijloace prevazute de legi si alte acte normative ce asigura realizarea dreptului pacientului. Principiile de baza ale realizarii drepturilor pacientului sunt: 1) Respectarea drepturilor fundamentale ale omului si demnitatii finite umane in domeniul ocrotirii sanatatii 2) Recunoasterea vietii omului si a sanatatii lui in calitate de valori supreme 3) Orientarea spre mentinerii vietii ai sanatatii fizice si psihice a pacientului in procesul prestarii serviciilor de sanatate. 4) Respectarea convingerilor religioase si filosofice ale pacientului,ale valorilor morale ale acestuia 5) Recunoasterea pacientului in calitate de subiect principal in luarea deciziilor privind propria sanatate 6) Incederea recirproca dintre pacient si lucraotrul medical 7) Principipiu reglementarii drepturilor si conditiilor de limitare a drepturilor pacientului. Garantii a realizarii drepturilor la confidentialitate Dreptul la confidentialitate al pacientului este consfintit in art.8 din conventia europeana pt apararea drepturilor omului si libertatile fundamentale.La fel si legea cu privire la drepturile si responsabilitatile pacientului garanteaza pastrarea secretului medical. Constituie secret medical informatii de 2 tipuri: 1.Informatii privind starea de sanatate propriu-zisa a pacientului(diagnosticul,tratamentul) 2.Alte informatii dobindite de prestatorul de servicii medicale in legatura cu prestarea serviciilor respective(identitatea pacientului, resedinta, domiciliu). Sunt obligati sa pastreze secretul medical in primul rind medical implicat in asistenta medicala si institutia medicala ca si persoana juridical , alti lucratori medicali si alti angajati ai institutiei medicale. Totodata au obligatia sa pastreze secretul medical si persoane carora informatia respective a devenit cunoscuta ca urmare a informarii lor de catre prestatorul de servicii medicale. Informatia ce constituie secretul medical se pastreaxa pe tot parcurul vietii pacientului si dupa moarte. Legea prevede exceptii de la regula generala cind informatiile ce constituie secretul medical poate fi comunicata fara acordul pacientului si anume: 1).pentru a implica in procesul de acordare a asistentei medicale alti specialist in domeniul medicine 2).la cererea motivate a organului de urmarire penala a instantei judecatoresti in legatura cu desfasurarea unui process judiciar sau a unei urmariri penale. 3)pentru informarea serviciului supravegherii de stat a sanatatii publice in caz de pericol de raspindire a bolilor infectioare , otravirilor si contaminarilor in masa. 4)pentru informarea parintilor sau a reprezentantilor legali in caz de necessitate, informatii despre acordarea asistentei medicale copiilor sau persoanelor aflate sub tutela. 5)pentru informarea avocatului parlamentar si a membrelor consiliului consultative pe linga central pentru drepturiloe omului in cazul necesitatii de a asigura protectia persoanelor detinute si ale altor categorii de personae impotriva torturii si altor tratamente crude,inhumane sau degradante. 6)in caz daca exista motive de a presupune ca prejudicial adus sanatatii presoanei este rezultat al unor actiuni ilegale sau criminalein acest caz urmind a fi informate organelle de drept. Garantii ale realizarii dreptului la consimtamint

Orice interventie medicala poate avea loc doar cu consimtamintul pacientului.La fel pacientul are dreptul sa refuse orice interventie sau se renunte pe parcurs la interventia medicala Consimtamitnul trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte: 1)sa fie informat presupune ca acesta este exprimat in conostinta de cauza dupa informare exhaustive in ecitarea la maxim de catre medic asupra situatiei de sanatate a pacientului, posibile efecte adverse,consecintele acordarii sau neacordarii asis.medicale 2)sa fie benevol- daca exprima vointa libera si neviciata a pacientului . Consimtamintul poate fi oral sau scris. Garantarea dreptului la informatiea a pacientului. Pacientul are dreptul la informative : a)privind propria sanatate inclusive dreptul de acces la propriu dosar medical b)informatii privind prestatorul de servicii medicale, profilul, serviciile prestate,costul lor c)informative privind rezultatul examinarii petitiilor sale adresate institutiei medicale asiguratorului, aut publice d)informatii privind factorii nocivi ai mediului ambient Medicul e oblgat sa confere pacientului infroamtia deplina prvind starea de sanatate a acestuia inclusive in caz ca pacientul sufera de o boala grava.Totodata pacientul are dreptul de a nu fi informat sau de a fi informat in locul sau o terta persoana. Sunt obliggati sa comunica informatia repsectica dupa caz autoritatilor sistemului de sanatate de toate nivelurile, unitatile medico-sanitare, organizatiile de asigurari insanatate si medical currant al pacientului asau alti specialist implicate in acordarea sistentei medicale. Pacientul are dreptul sa faca copii din fisa medicala a sa si orice document medicale ce tine sanatatea prorpie.

5.3.Limitarea drepturilor pacientului. In art 6 a Legii cu privire la drepturile si responsabilitatile pacientului sunt indicate situatiile in care are loc limitarea drepturilor pacientului.

Articolul 6. Limitarea drepturilor pacientului (1) Pacienii pot fi supui numai acelor limitri care snt compatibile cu instrumentele privind drepturile omului. (2) Drepturile pacientului pot fi limitate n caz de: a) spitalizare i examinare a bolnavilor ce sufer de boli psihice, n conformitate cu Legea nr.1402-XIII din 16 decembrie 1997 privind asistena psihiatric, innd cont de solicitrile pacientului, n msur adecvatcapacitii lui de exerciiu; b) examinare medical obligatorie a persoanelor care doneaz benevol snge, substane lichide biologice, organe i esuturi; c) efectuare a examinrii medicale preliminare obligatorii, n scopul depistrii bolilor ce prezint pericol social, n timpul angajrii la serviciu i n cadrul examinrilor medicale periodice obligatorii ale lucrtorilor de anumite profesii, imigranilor i emigranilor, a cror list se aprob de Ministerul Sntii; d) efectuare a examinrii medicale obligatorii, inclusiv pentru depistarea infeciei HIV/SIDA, a sifilisului i a tuberculozei la persoanele aflate n penitenciare; e) spitalizare i izolare obligatorie (carantin) a persoanelor afectate de infecii contagioase i a celor suspectate de vreo boal infecioas ce prezint pericol social.
5.4.Responsabilitati ale pacientului. In art.7 al Legii cu privire la drepturile si responsabilitatile pacientului sunt indicate responsabilitatile acestuia:

Articolul 7. Responsabilitile pacientului (1) Pacientul are urmtoarele responsabiliti: a) s aib grij de propria sntate i s duc un mod de via sntos, excluznd aciunile premeditate ce duneaz sntii lui i a altor persoane; b) s respecte msurile de precauie n contactele cu alte persoane, inclusiv cu lucrtorii medicali, n cazul n care tie c el sufer de o boal ce prezint pericol social; c) s ntreprind, n lipsa contraindicaiilor medicale, msuri profilactice obligatorii, inclusiv prin imunizri, a cror nendeplinire amenin propria sntate i creeaz pericol social; d) s comunice lucrtorului medical informaii complete despre bolile suportate i cele curente, despre maladiile sale ce prezint pericol social, inclusiv n caz de donare benevol a sngelui, a substanelor lichide biologice, a organelor i esuturilor; e) s respecte regulile de comportament stabilite pentru pacieni n instituia medico-sanitar, precum i recomandrile medicului n perioada tratamentului ambulator i staionar; f) s exclud utilizarea produselor farmaceutice i a substanelor medicamentoase fr prescrierea i acceptul medicului curant, inclusiv a drogurilor, a altor substane psihotrope i a alcoolului n perioada tratamentului n instituia medico-sanitar; g) s respecte drepturile i demnitatea altor pacieni, precum i ale personalului medico-sanitar. (2) n cazul nclcrii de ctre pacient a regulilor de tratament i de comportament n instituia medico-sanitar, nclcare ce are drept consecin daune materiale i morale, acesta poart rspundere n conformitate cu legislaia.
Tema6.Reglementarea juridical a asistentei medicale in contexul realizarii dreptului la viata al finite umane Tema7.Reglementarea juridical a asitentei medicale specific Tema8.Persoanele care traiesc cu HIV/SIDA in calitate de consumatori de servicii de sanatate 8.1.Statutul juridic al persoanelor cu HIV/SIDA Ca si in cazul oricarui alt subiect al dreptului medical si statul juridic al persoanelor HIV/SIDA este format din mai multe elemtene ,cele mai importante fiind: 1)Capacitatea juridical 2)Drepturile si obligatiile pers cu HIV/SIDA 3)garantiile exercitarii drepturilor pers HIV-Sida 4)raspunderea juridical a acestor personae Capacitatea juridical. Sub aspectul criteriului volitiv orice persoana cu statut HIV+ care are capacitatea de exercitiu deplina este in drept sa solicite servicii medicale sau sa le refuze, tratamentul obligatoriu fiind inadmisibil. Potrivit art.13 din Legeaprivind profilaxia infectiei HIV-SIDA testarea la markerii HIV este benevola si se efectueaza doar cu consimtamintul scris si informat al persoanei.IN cazul unui minor, consimtamintul scris benevol pt testare urmeaza a fi exprimat atit de minor cit si de reprezentantul legal al acestuia.IN cazul cind reprezentantl legal nu este de gasit, sau nu este posibila obtinerea acordului acestuia, e sufficient doar consimtamintul minorului. IN cazul persoanelor cu retard mintal pt efectuarea testarii HIV e necesar consimtamintul scris al acesteia.Sub aspectul criteriului de virsta este aplicat criteriu general , virsta de 18 ano. Drepturile si obligatii pers cu HIV_SIDA Drepturile cu character general al pers cu HIV_Sida se gasesc in Legea cu privire la drepturile si responsabilitatile pacientului si alte acte normative, iar sub aspect social in Legea cu privire la profilaxia infectiei HIV,

Garantii- un sistem de mijloace prevazute de legi aci acte normative prin intermediul carora sunt realizate drepturile persoanelor cu HIV_Sida. Raspunderea juridica- speciala consta in posibilitatea atragerii la raspundere penala conform art.213 CP a persoanelo cu HIV+ pentru contaminarea intentionata cu SIDA sau punerea in pericol de contaminare intentionata. 8.2.Drepturile persoanelor cu HIV/SIDA Drepturile persoanelor cu HIv/SIDA sunt urmatoarele: 1.Dreptul la testare voluntare si consimtamintul persoanei pt efectuarea examenului la anticorpi SIDA. Legea interzice efectuarea testarii obligatorii la markerii HIV inclusive ca preconditie pentru angajare in cimpul muncii, calatorii, acces la servicii medicale, admitere intr-o institutie de invatamint. SUnt interize formele de testare ascunsa. Obligativitatea testarii la markerii HIV ca exceptie se permite doar in cazurile: a)IN cazul donarii de singe, organe, tesuturi b)IN temeiul hotaririi instantei de judecata in cazul de infractiuni sexual si punerea intentionata in pericol de infectare a altei personae, atunci cind inculpatul nu-si da consimtamintul benevol la testare. c)De asemenea este permisa testarea sangvinela, adica testarea probelor de singe colectate in scopuri legitime cum ar fi: colectarea de la femei insarcinate, de la utilizatorii de droguri, de la detinuti. In ceea ce priveste strainii art.24 din lege prevede ca aflarea persoeni pe teritoriul RM pe un termen mai mare de 3 luni este permisa numai persoanelor care prezinta certificatul medical de testare la markerii HIV cu rezultatul negative. 2.Dreptul la comunicarea informatiei cu privire la contaminarea cu infectie HIV/SIDA. Art.14 din Legea ocrotirii santatii nr.411 prevede ca medicii si alti lucratori medicale sunt obligati sa pastreze secretul. Art.23 din legea cu profilacia HIV/SIDA prevede dreptul la confidentialitate persoanelor ce solicita testarea HIV sau al celei diagnosticate cu HIV. Ca exceptie rezultatul testului HIV poate fi comunicat urmatoarelor categorii de personae: -pers. Testate -reprezentatului legal al persoanei -conducatorului institutiei medicale la care a fost colectata proba de singe -conducatorului unitatii medicale de la locul de trai a persoanei testate -judecatorului care a emis hotarirea de testare obligatory 3.Dreptul la informarea partenerului. Persoanele cu statul HIV+ au dreptul sa informeze partenerul sau despre diagnosticarea sa cu HIV, otusi persoanlul medical poate de sine statator initia procedura informarii sotului/sotiei/partenerului de statutul HIV+ al pacientului, dar numai dupa examinarea circumstantelor fiecarui caz in parte prin prisma principiilor confidentialitatii si a eticii medicale daca sunt respectate urmatoarele conditii: a)pers.HIV+ a beneficiat de consilierea cuvenita b)in rezultatul consilierii pers HIV+ nu si-a schimbat comportamentul in sesul reducerii pericolului de infectare al altor personae c)pers HIV+ a refuzat de sine statator sa comunice pertenerului situatia sa sau sa-si dea acordul la notificarea acestora de catre prestatorul de servicii medicale d)sa exista un pericol real de infectare a partenerului cu HIV e)a expirat termenul rezonabil oferit persoaneu cu statut HIV+ pentru a-si notifica singur statutul sau partenerului 4.Dreptul de a nu fi supus discriminarii pt statutul HIV+

Normele legale menionate interzic discriminarea persoanelor PVHS sub urmtoarele opt aspecte: sub aspectul discriminrii n instituiile precolare(art.23); sub aspectul discriminrii n instituiile de nvmnt (art.23);

sub aspectul discriminrii n instituiile medico-sanitare (art.25); sub aspectul discriminrii n instituiile balneare (art.25); sub aspectul discriminrii privind accesul la servicii de asigurare (art.26); sub aspectul discriminrii privind accesul la servicii de acordare a mprumuturilor (art.26); sub aspectul discriminrii privind accesul la servicii de creditare (art.26); sub aspectul discriminrii la locul de munc (ar.22). Sub aspectul interzicerii discriminrii n instituiile precolare i de nvmnt, legea menioneaz c acestea nu au dreptul de a avea o atitudine discriminatorie, manifestat prin: refuz de admitere; segregare; limitarea participrii persoanei PVHS la anumite activiti, inclusiv sportive; limitarea accesului acestora la servicii sau beneficii; exmatricularea persoanelor respective pe motiv de status HIV pozitiv. De asemeni, este interzis aazisul transfer de discriminare, manifestat prin discriminarea rudelor sau partenerilor persoanelor HIV pozitive. Sub aspectul interzicerii discriminrii n instituiile medico-sanitare publice, departamentale i private este garantat dreptul oricrei persoane de a dispune de acces egal la servicii medicale indiferent de statusul HIV. n acest sens nu se admit urmtoarele tipuri de atitudini discriminatorii: refuzul internrii persoanelor cu status HIV pozitiv; refuzul primirii persoanelor cu status HIV pozitiv; refuzul accesului la servicii medicale a persoanelor cu status HIV pozitiv; solicitarea unor taxe sporite pentru prestarea serviciilor medicale persoanelor cu status HIV pozitiv. i n cadrul instituiilor balneare - publice, departamentale sau private de asemeni sunt interzise aceleai tipuri de atitudini discriminatorii (refuzul internrii, primirii, accesului la servicii balneare a persoanelor cu status HIV pozitiv sau solicitarea unor taxe sporite pentru prestarea serviciilor balneare persoanelor cu status HIV pozitiv). Sub aspectul interzicerii discriminrii privind accesul la servicii de asigurare, de creditare i de acordare a mprumuturilor, legea menioneaz c accesul persoanelor infectate cu HIV la servicii de asigurare (medical, de accidente, a vieii etc.), de creditare i de acordare a mprumuturilor nu poate fi limitat pe motiv de status HIV pozitiv. Totodat ns i persoanele PVHS sunt obligate s comunice informaiile necesare pentru accesul la asemenea servicii i s nu ascund sau s nu denatureze informaiile referitor la statusul lor. Este interzis refuzul acordrii de credite sau mprumuturi invocndu-se starea respectiv de sntate. Principalul organ care protejeaz drepturile omului n Republica Moldova, n conformitate cu legislaia n vigoare, este Centrul pentru Drepturile Omului. Institutul avocailor parlamentari (ombudsmanilor) este relativ nou pentru Republica Moldova, creat n 1998 i reglementat prin Legea cu privire la avocaii parlamentari nr. 1349 din 17.10.1997. Anume instituia respectiv este competent n consultarea i asistena gratuit a persoanelor care consider au fost discriminate de autoriti, inclusiv a persoanelor PVHS. Una din sarcinile Centrului este de a efectua training-uri i alte activiti informative, de instruire i educaie. Atribuiile de baz a acestuia includ acordarea asistenei tuturor persoanelor i n special categoriilor vulnerabile i anume:

examinarea sesizrilor cetenilor ale cror drepturi i interese legitime au fost nclcate; contribuirea la perfecionarea i ajustarea legislaiei naionale la actele juridice internaionale; contribuirea la informarea i instruirea juridic a populaiei. Nediscriminarea persoanelor PVHS n cadrul raporturilor familiale. Relaiile familiale sunt reglementate de Codul Familiei al Republicii Moldova nr. 1316 din 26.10.2000, care asigur

att egalitatea soilor n relaiile familiale, ct i, prin intermediul art.5, interzice discriminarea n cadrul acestor raporturi. Vrsta legal de cstorie este 18 ani, att pentru femei, ct i pentru brbai (cu posibilitatea de scdere la 16 ani n cazuri excepionale). Clauza menionat mai sus pune practic n situaie de egalitate ambele sexe, dac lum n consideraie prevederile vechi a legislaiei care prevedeau o diferena continu de 2 ani ntre vrstele legale de ncheierea cstoriei.
5. Drepturile de care beneficiaz persoanele PVHS sub aspectul nondiscriminrii n raporturile de munc. Norme cu caracter mai concret n ceea ce ine de interzicerea discriminrii persoanelor PVHS se conin n art. 22 din Legea cu privire la profilaxia infeciei HIV-SIDA. Astfel, potrivit normelor n cauz, n cadrul raporturilor de munc este interzis orice form de discriminare pe motiv de status HIV pozitiv la urmtoarele etape:etapa de angajare;etapa de promovare;etapa de atribuire a responsabilitilor de serviciu n orice domeniu public sau privat;etapa de alegerea sau numirea n funcii publice. Nu se admite concedierea pe motiv de status HIV pozitiv. Ca excepie de la regula nondiscriminrii n cadrul raporturilor de munc, legea prevede faptul c n unele cazuri persoanele PVHS nu pot fi admise la exercitarea unor profesii i specialiti, dar lista profesiilor i specialitilor respective, la care nu pot fi admise persoanele cu status HIV pozitiv, se elaboreaz i se aprob de ctre Ministerul Sntii i Ministerul Proteciei Sociale, Familiei i Copilului. n acest context menionm c n funcie de stadiul infeciei, persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA beneficiaz de servicii de orientare sau reorientare profesional, n condiiile legii.

8.3.Raspunderea juridical pt incalcarea drepturior persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA

Stigmatizarea persoanelor PVHS- este un proces de devalorizare a anumitor grupuri sociale pe care, n baza unor norme morale, societatea le consider ca fiind indezirabile, scandaloase, nedemne. Dup afirmaiile specialitilor, persoanele PVHS sunt discriminate pentru c: HIV-SIDA este asociat cu comportamente care sunt stigmatizate sau considerate imorale (homosexualitatea, prostituia, consumul de droguri); Persoanele PVHS sunt considerate responsabile pentru c au contractat HIV; Fiindc oamenii se tem s nu contracteze HIV; Pentru c, n ciuda eforturilor depuse pentru educaia despre HIV -SIDA, modalitile de transmitere a virusului nu sunt cunoscute nc de foarte muli oameni; Fiindc adeseori nelegerea greit a unor percepte religioase, sau convingerile morale, conduc la prerea c infectarea cu HIV este rezultatul unei greeli morale, a relaiilor cu mai muli parteneri sau a homosexualitii; Fiindc persoanele PVHS provin din medii cu un nivel sczut de acces la informaii, medii n general srace. Discriminarea pe criteriul HIV-SIDA -lipsa unui tratament egal a persoanelor care au HIV/SIDA sau sunt bnuite c ar avea HIV/SIDA. O persoana poate fi discriminat i atunci cnd este asociat sau nrudit cu o persoan afectat de HIV/SIDA. Discriminarera persoanelor PVHS. Stigmatizarea i discriminarea sunt cel mai adesea inseparabile, ele se fortific i se susin reciproc. Stigmatizarea se afl la baza discriminrii persoanei PVHS, atrgnd dup sine aciuni sau inaciuni cu efecte exclusiv negative, materializate prin interdicia pentru persoanele PVHS de a-i realiza drepturile fundamentale pe care le are, inclusiv i dreptul la asisten medical calificat. Dup cum se menioneaz n literatura de specialitate discriminarea nu este altceva dect realizarea practic a stigmatizrii persoanei. Evident c discriminarea reprezint, sub aspect juridic, o nclcare indiscutabil a drepturilor omului. Principiul nediscriminrii, fundamentat pe egalitatea tuturor oamenilor, este consacrat prin

interdediul Declaraiei Universale a Drepturilor Omului, precum i a altor instrumente juridice internaionale, dar i prin intermediul Constituiei Republicii Moldova. Rezoluiile Comisiei Naiunilor Unite pentru Drepturile Omului menioneaz c nediscriminarea este aplicabil i n toate cazurile cu implicarea drepturilor persoanelor PVHS, chiar dac persoanele n cauz nu sunt menionate n mod direct n actele internaionale care consacr aceste drepturi. Discriminarea se manifest n mod direct, indirect, sub forma calomniei sau a hruirii. Discriminarea indirect intervine atunci cnd un anumit criteriu, procedur, practic aparent neutr dezavantajeaz persoanele care triesc cu HIV/SIDA i nu poate fi justificat n mod obiectiv. Calomnia reprezint mai mult dect o form de discriminare: este o contravenie, sancionarea acesteia fiind reglentat de art.70 din Codul Contravenional i ine de competena instanei judiciare. Ea apare atunci cnd se fac declaraii publice, prin orice mijloace, despre persoanele PVHS, declaraii care le expun pe acestea din urma, dispreului public. Hruirea este definit ca o un comportament agresiv din punct de vedere psihic, care are ca efect violarea demnitii unei persoane PVHS i crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator. Domeniile n care apar cel mai frecvent discriminri ale persoanelor PVHS sunt urmtoarele: Piaa muncii: obligativitatea efecturii testului HIV nainte de angajare, respingerea cererii de angajare n cazul n care rezultatul testului este pozitiv, hruirea la locul de munc, concedierea; Educaie: dificulti la nscrierea la coala a copiilor seropozitivi, respingerea, hruirea i marginalizarea acestor copii; Servicii de sntate: refuzul accesului la servicii stomatologice, dermatologice, luarea unor masuri excesive de protecie n consultarea unor pacieni seropozitivi sau suspectai de a fi seropozitivi, neacordarea de tratament i de servicii medicale gratuite conform legii etc. Practica internaional n domeniu arat c cel mai frecvent nclcate drepturi ale omului, n cazul persoanelor PVHS, sunt urmtoarele: Dreptul la via; Dreptul la nediscriminare; Egalitatea n faa legii; Dreptul la intimitate; Dreptul la munc; Accesul egal la educaie; Accesul egal la servicii de sntate; Accesul egal la asigurri sociale i servicii de asisten social; Libertatea de micare; Libertatea de expresie i opinie precum i dreptul de a primi i disemina informaii; Dreptul de a se cstori i ntemeia o familie; Dreptul de a participa la viaa social i cultural. Rspunderea juridic pentru nclcarea drepturilor persoanelor PVHS. de rspundere juridic este acela de obligaie de a suporta consecinele nerespectrii unor reguli de conduit, de ctre autorul faptei contrare normei i care poart totdeauna amprenta dezaprobrii sociale a unei asemenea conduite. Legislaia n vigoare cunoate urmtoarele forme (tipuri) de rspundere juridic: rspunderea civil; rspunderea disciplinar; rspunderea material; rspunderea contravenional; rspunderea penal.

Rspunderea penal pentru nclcarea drepturilor persoanelor PVHS Codul Penal menioneaz, prin intermediul art. 212, faptul c punerea intenionat a altei persoane n pericol de contaminare cu maladia SIDA se pedepsete cu nchisoare de pn la 1 an. contaminarea cu maladia SIDA ca urmare a nendeplinirii sau ndeplinirii necorespunztoare de ctre un lucrtor medical a obligaiilor sale profesionale se pedepsete cu nchisoare de pn la 5 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii. La fel legea prevede c contaminarea cu maladia SIDA de ctre o persoan care tia c sufer de aceast boal se pedepsete cu nchisoare de la 1 la 5 ani. Dac contaminarea n cauz este svrit asupra a dou sau mai multor persoane, sau cu bun-tiin asupra unui minor, atunci fapta dat se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 8 ani. Rspunderea contravenional pentru nclcarea drepturilor persoanelor PVHS
Codul contravenional reglementeaz, prin intermediul art. 75 Divulgarea informaiei confideniale privind examenul medical de depistare a contaminrii cu virusul imunodeficienei umane (HIV) ce provoac maladia SIDA, faptul c divulgarea informaiei confideniale despre examenele medicale de depistare a contaminrii cu virusul imunodeficienei umane (HIV) ce provoac maladia SIDA de ctre personalul medical sau de ctre alte persoane care, n virtutea obligaiilor de serviciu, dein astfel de informaii se sancioneaz cu amend de la 50 la 70 de uniti convenionale. Totodat menionm i faptul c, potrivit prevederilor art.333 din Codul Contravenional, i persoanele PVHS sunt pasibile de a fi atrase la rspundere contravenional. Astfel, nclcarea de ctre ceteni strini i apatrizi a regulilor de edere n Republica Moldova, manifestat prin eschivarea de la examenul medical pentru depistarea virusului imunodeficitar (HIV) se sancioneaz cu amend de la 50 la 100 de uniti convenionale cu sau fr expulzarea din Republica Moldova.

Rspunderea disciplinar i rspunderea material pentru nclcarea drepturilor persoanelor PVHS. n caz dac o persoan PVHS consider c a fost discriminat din cauza statutului HIV sau i s-a lezat, datorit aceluiai statut, onoarea, demnitatea i reputaia profesional n perioada activitii de munc, este n drept s solicite de la angajator repararea prejudiciului material i/sau moral care i -a fost cauzat, conform art.5 din Codul Muncii. Modul de reparare a prejudicial material si moral sunt reglementate de art. 329-332 din CM. De cele mai multe ori prejudiciu atit material cit si moral se repara sub forma baneasca. Menionm c angajatorul este obligat s compenseze persoanei PVHS salariul pe care aceasta nu l-a primit, n toate cazurile privrii ilegale de posibilitatea de a munci. Aceast obligaie survine, n particular, n caz de: refuz nentemeiat de angajare datorit statutului HIV; eliberare ilegal din serviciu sau transfer ilegal la o alt munc din aceiai cauz; rspndire, prin orice mijloace (de informare n mas, referine scrise etc.), a informaiilor calomnioase despre salariat. Potrivit legii, n caz dac persoana PVHS consider c a fost prejudiciat material i/sau moral de ctre angajator, aceasta trebuie, ca i orice alt salariat, s depun o cerere scris privind repararea prejudiciului n cauz, pe numele i n adresa angajatorului. Acesta este obligat s nregistreze cererea respectiv, s-o examineze i s emit ordinul corespunztor n termen de 10 zile calendaristice din ziua nregistrrii acesteia, aducndu-l la cunotin persoanei sub semntur. Dac persoana nu este de acord cu ordinul angajatorului sau dac ordinul nu a fost emis n termenul prevzut, salariatul este n drept s se adreseze cu o cerere n instana de judecat pentru soluionarea litigiului individual de munc aprut. Rspunderea juridic civil pentru nclcarea drepturilor persoanelor PVHS potrivit prevederilor art. 16 din Codul Civil, orice persoan are dreptul la respectul onoarei, demnitii i reputaiei sale profesionale. Totodat, orice persoan este n drept s cear dezminirea informaiei ce i lezeaz onoarea, demnitatea sau reputaia profesional dac cel care a raspndit-o nu

dovedete c ea corespunde realitii. La cererea persoanelor interesate, se admite aprarea onoarei i demnitii unei persoane fizice i dup moartea acesteia. O persoan PVHS este n drept, pe lng dezminire, s cear i repararea prejudiciului material i moral cauzat astfel. Repararea prejudiciului material poate avea loc doar n cazul rspndirii cu vinovie a informaiilor care lezeaz onoarea, demnitatea sau reputaia profesional (art. 1398din Codul civil), iar prejudiciul moral se compenseaz indiferent de vinovia autorului (art. 1422 din Codul civil). Codul civil reglementeaz de asemenea, prin intermediul art.1418 1422, repararea prejudiciului cauzat prin vtmarea integritii corporale sau prin alt vtmare a sntii.
Tema9.Raspunderea prestatorului de servicii de sanatate in cadrul dreptului medical.Litigii.