Astzi tim c Petru Dumitriu a fost unul dintre marii prozatori romni ai secolului XX i, n perioada comunist, poate cel

mai talentat dintre toi. Din pcate, a fcut i el ,pactul cu diavolul", a cedat presiunii politice i, n acest fel, a intrat ntr-o grav criz de identitate. el mai talentat prozator romn al anilor !"#-!$# n-a putut totui suporta e%istena du&l, sc'izofrenia o&ligatorie pentru cel care a acceptat s fac (ocul puterii, i a ales n cele din urm e%ilul. apodopera sa romanesc, trilogia ronic de familie )aprut n *+"$,, a purtat n su&stana ei vital germenii compromisului, oferind e%emplul deprimant al unei semi-capodopere nea(unse la stadiul mplinirii din cauz c nsui autorul i-a mutilat-o. Dovad- unul dintre cele mai aca&lante te%te pe care un scriitor le-a compus. .a reeditarea ronicii de familie )/ditura 0undaiei ulturale 1omne, *++2,, 3etru Dumitriu s-a simit o&ligat s redacteze te%tul destinat copertei a patra. 4at-l56pune, te rog, cititorilor ronicii de familie c, su& teroarea intelectual i psi'ologic a acelei epoci - cea mai sinistr i n(ositoare a istoriei rii noastre - ronica nu ar fi putut aprea fr anumite concesii pe care autorul a tre&uit s le fac. 6crnind din dini, le-am fcut. 7inereea mea i fora mea creatoare au tre&uit s se supun o vreme acestei asupriri monstruoase. ronica poart pecetea tinereii i forei creatoare, dar i a asupririi suferite i a deformrii adevrului. ititorul s deose&easc ce era opera mea, de ce era pecetea scrnav a autoritilor."
Evreul convertit in puscarie Nicu-Aurelian Steinhardt s-a nascut pe 29 iulie 1912 in comuna Pantelimon, linga Bucuresti, unde tatal sau, inginerul Oscar Steinhardt, conducea o fabrica de mobila si de cherestea. A fost coleg, la Liceul Spiru !aret , cu oameni alaturi de care a trecut prin multe" #. $oica, %ircea &liade, Arsa'ir Acterian, Al. Paleologu, (inu Pillat. La liceu a fost singurul dintre ele'ii de confesiune mo)aica inscris si la cursurile de religie crestina. A urmat facultatile de (rept si de Litere, luindu-si doctoratul in drept in 19*+. ,ntre 19*- si 19*. a frec'entat cenaclul Sburatorul si a publicat trei carti. Pina la i)bucnirea ra)boiului si-a continuat studiile in /ranta si in Anglia. ,n timpul ra)boiului, spre deosebire de %ihail Sebastian, nu pare sa fie afectat de persecutiile aplicate populatiei e'reiesti din 0omania, asa cum reiese din 1urnalul fericirii si din Prime2dia marturisirii . A continuat sa publice in presa literara pina in 19-., cind a fost dat afara din barou si i s-au inter)is te3tele. Arestat pentru ca n-a turnat ,n 1949 a fost arestat grupul sau de prieteni, in frunte cu $oica si cu (inu Pillat. Securitatea l-a somat sa depuna marturie impotri'a lotului intelectualilor mistico-legionari al lui $oica si Pillat. La indemnurile tatalui sau, a refu)at, drept pentru care a fost arestat, 2udecat si condamnat la 12 ani de munca silnica. ,ncarcerat la 1ila'a, pe 14 martie 19+5 a fost bote)at ortodo3 de catre parintele %ina (ob)eu. &liberat din inchisoare, in urma gratierii generale a detinutilor politici, in august 19+-, a inceput sa duca o 'iata crestina autentica. ,ar in 19.*, la recomandarea lui $oica, a mers sa se calugareasca la %anastirea 0ohia. ,nsa abia pe 1+ august 1965 a fost tuns in monahism, sub numele de $icolae. ,n a doua 2umatate a anilor 765, a reintrat in 'iata literara publicind traduceri, eseuri, cronici. A intretinut legaturi cu %onica Lo'inescu, 8irgil ,erunca, %ircea &liade, &mil #ioran, moti' pentru care, ine'itabil, a fost urmarit de Securitate. #hilia de la 0ohia i-a fost perche)itionata de mai multe ori si, in 19.2, i-a fost confiscat 1urnalul fericirii 9care cuprinde perioada 192--1924-19.1:. L-a rescris din memorie, iar in anii 765 a facut o 'arianta prescurtata care a a2uns la radio &uropa Libera, unde au fost transmise fragmente.