Responsabilitatea sociala si etica in afacerile internationale

Interdependentele globale reprezinta un factor esential in mediul de afaceri international, creand presiuni asupra managerilor de a lua atitudini pozitive vis--vis de chestiuni de etica si responsabilitate sociala, dezvoltarea economica a statelor si aspecte ecologice. Desi exista multe suprapuneri conceptuale intre etica si responsabilitate sociala, diferentele esentiale constau in sfera de cuprindere si nivelul la care se aplica fiecare. In timp ce etica se refera la decizii si comportamente individuale, responsabilitatea sociala are o sfera de cuprindere mult mai ampla, vizand decizii ale companiilor, care afecteaza un numar mai mare de persoane.

Responsabilitatea sociala a companiilor

Se concentreaza pe lipsa oportunitatilor egale in lume, pe saracie, pe mediul economic, politic sau social, pe problemele consumatorilor, pe siguranta si bunastarea angajatilor. Multi sunt de parere ca firmele multinationale ar trebui sa-si foloseasca resursele si puterea pentru a juca un rol proactiv in rezolvarea problemelor economico- sociale ale tarilor in care activeaza, in timp ce altii pretind ca aceste companii au deja o influenta pozitiva asupra tarilor mai putin dezvoltate, prin experienta manageriala pe care o exporta, prin investitiile de capital, prin tehnologiile noi sau prin crearea de noi locuri de munca. Cert este ca aceste companii reprezinta o prezenta foarte puternica in mediul de afaceri global si au, de cele mai multe ori, o capacitate de a induce schimbarea mai mare decat a guvernelor locale.

Controverse privind responsabilitatea sociala

Conceptul prezentat include asteptarile ca firmele multinationale sa se preocupe de efectele economice si sociale ale deciziilor lor. Exista abordari care spun ca singura responsabilitate a unei firme este aceea de a face profit, respectand legea, in timp ce altele sustin ca firmele trebuie sa anticipeze si sa incerce sa rezolve problemele societatii Intre aceste extreme se situeaza pozitia fiecarei companii in parte, care incearca sa raspunda la costurile sociale si de mediu ale actiunilor sale. Exemplul unei dileme cu care se confrunta o companie multinationala: Managerii Del Monte stiu ca a creste ananas in zonele de coasta ale Keniei este un factor pozitiv, in sensul ca exportul aduce multiple avantaje statului kenian, in acelasi timp insa kenienilor saraci din zona le ramane din ce in ce mai putin pamant pentru practicarea agriculturii de subzistenta, care le asigura traiul.

Complexitatea responsabilitatii sociale

In contextul globalizarii, responsabilitatea sociala a unei companii capata noi dimensiuni, in sensul ca entitatile interesate sau afectate de activitatea acesteia sunt mai numeroase si mai diverse , iar interesele acestora se afla, de multe ori, in contradictie. De exemplu, daca Adidas renunta sa foloseasca copii in Pakistan pentru coaserea mingilor de fotbal, aceasta inseamna diminuarea profiturilor, pentru va trebui sa angajeze adulti, cu salarii mai mari; acceasi decizie poate insemna insa saracie pentru familiile acelor copii sau faptul ca ei vor fi fortati la alte munci mai grele; daca ar decide sa produca mingile intr-o tara occidentala, pentru a satisface nevoia de locuri de munca si a multumi sindicatele, costurile ar fi mult mai mari, ceea ce ar diminua profitabilitatea, nemultumind actionarii si implicit ar creste preturile, ceea ce ar nemultumi consumatorii.

Entitatile afectate / interesate de activitatea unei companii internationale

Tara de origine -actionarii -clientii -angajatii -furnizorii -distribuitorii -comunitatea -economia -guvernul

Companie cu activitate internationala

Tara de implantare -economia -angajatii -comunitatea -guvernul -consumatorii -furnizorii -distribuitorii

Societatea in general -mediul global de afaceri -mediul inconjurator -sustenabilitatea resurselor -standardul de viata al populatiei

Cultura corporatista globala

Pe masura cresterii interdependentelor socio-economice, este din ce in ce mai pregnanta necesitatea unei culturi corporatiste globale integrarea mediilor de afaceri in care firmele opereaza. Desi este foarte greu de implementat un cod de etica si moralitate valabil in toate tarile, existenta unor linii directoare in acest domeniu este importanta. In momentul de fata, exista doua abordari multiculturale ale acestor aspecte: etnocentrismul si relativismul etic. Etnocentrismul presupune aplicarea principiilor de moralitate din tara de origine; Relativismul etic presupune adoptarea codurilor morale ale tarilor de implantare. Ambele abordari prezinta deficiente si nasc conflicte de valori, intrucat diferentele culturale fac ca etica si responsabilitatea sociala sa fie definite foarte diferit de la tara la tara.

Responsabilitatea companiilor privind drepturile omului

Dincolo de aspectele legale, definirea drepturilor omului depinde de perceptia si prioritatile oamenilor din diferite tari. In timp ce in tarile occidentale sindicatele se lupta pentru conditii de munca mai bune, pentru respectul fata de angajati sau pentru scurtarea orei de munca, in tarile sarace (mai ales cele din Asia, cu populatii numeroase si unde oamenii traiesc la limita subzistentei) a avea un loc de munca este un privilegiu, iar obtinerea unui venit minimal este mai presus de respectarea drepturilor indivizilor; de aceea, angajatii accepta compromisuri greu de imaginat :locuri de munca ce prezinta pericole sporite, abuzuri verbale sau chiar fizice si sexuale, folosirea copiilor la munci dificile, peste 12 ore de munca pe zi, salarii foarte mici, etc. Multe companii multinationale au elaborat propriile coduri de conduita referitoare la relatiile dintre companii si mediile politico socio economice ale tarilor de implantare, in aceasta directie aparand si SA 8000 (Social Accountability 8000), un standard de responsabilitate sociala dezvoltat pe platforma standardelor de calitate ISO 9000.

Etic vs. Legal

In principiu, legea presupune un set de reguli bine definite aplicabile tuturor, n vreme ce etica ine de opinia personal, care reflect modul n care alegem s ne conducem propriile vieti. Legea presupune un set comun de reguli, cunoscute tuturor, care delimiteaza un teren de actiune. Ca form de control social, legea are multe avantaje fa de etic, deoarece conine reguli mai precise i mai n detaliu referitoare la un comportament care trebuie urmat dect etica, beneficiind astfel i de organe ale statului de punere n aplicare. Din aceste motive, exist unii specialisti care susin c din punct de vedere moral este suficient n afaceri numai s observi legea, sub motto-ul : Dac este legal, atunci este si moral ; unul dintre sustinatorii acestei abordari este Milton Friedman.

Etica abordari diverse

Albert Carr sustine ca Afacerea este o ntreprindere competitiv, asemntoare mai degrab cu jocul de poker dect cu relaiile obinuite dintre oameni. Prin urmare scopul jocului este de a ctiga, i, att timp ct cineva joac dup regulile acceptabile ale jocului, reguli complet diferite de regulile etice ce susin cooperarea i grija fa de ceilali, comportamentul su este corect. n consecin, adepii acestei teorii susin c ar fi o greeal s aplicm regulile de etic n afaceri, la fel cum ar fi de greit sa aplicam regulile de poker la tenis. Exemplul multor companii evideniaz insa cu uurin faptul c respectnd cele mai elementare norme de etic, o firm poate avea ctiguri i beneficii mult mai mari i pe termen mult mai lung decat prin urmarirea exclusiva a obtinerii de profit. Nu tot ce este imoral este ilegal i de aici apar contradiciile. Etica in afaceri se refer la relaiile interpersonale la locul de munc sau relaii ntre concureni, relaii care sunt dificil de reglementat de ctre lege. A obine avantaje dup munca cuiva, a fi irezonabil cu subordonaii sau a admonesta n mod nedrept un angajat, toate acestea sunt practici criticabile din punct de vedere etic, dar sunt uneori ignorate de ctre lege.

Etica in mediul de afaceri global

Controversele privind conceptul de etica capata noi valente in mediul de afaceri global, deoarece factorii culturali sunt extrem de importanti; ceea ce este etic intr-o tara poate fi neetic in alta, de aceea intelegerea setului de valori din tara de implantare este un element crucial. Aplicarea principiilor de etica in afaceri devine si mai dificila in mediul global de afaceri, caracterizat printr-o concurenta acerba. Indiferent de abordare, cred ca suntem cu totii de acord ca forta motoare a oricarei companii este profitul; cheia succesului sta deci in gasirea unui echilibru intre acesta si principiile etice in afaceri. Dupa parerea mea, regula de aur ar fi: Acionai aa cum ai dori sa actioneze si ceilalti fata de dumneavoastra , sau, asa cum suna imperativul categoric al lui Kant: Comportai-v ca i cand aciunea ntreprins de dumneavoastr ar deveni o lege universal de comportament pentru toi cei care se afl n aceleai circumstante.

Etica in mediul de afaceri global -continuare

Spre exemplu, obligaia moral a unei firme de a lua n considerare interesele tuturor prilor interesate atunci cnd ia decizii comerciale se traduce, n Europa, n permisiunea comercializrii laptelui praf pentru copii, pe cnd aceeai obligaie se traduce, n Nigeria, n interzicerea comercializrii aceluiai produs. Diferena const n faptul c n Europa apa este potabil, pe cnd n Nigeria nu. Principiul moral i obligaia corespunztoare a unei firme se conserv, deosebit fiind numai forma pe care o iau acestea datorit circumstanelor diferite.

Etica in Romania

n mediul romnesc de afaceri e greu de distins ntre ilegalitate i imoralitate. Imaturitatea pieei, insuficiena legislativ i opusul ei, suprareglementarea, permit specularea ambiguitilor legislative i ngreuneaz crearea unui spaiu al normelor i practicilor etice n afaceri. Cele mai multe din problemele mediului romnesc de afaceri se nasc n zona de intersecie dintre politic i afaceri: corupie, conflicte de interese, ambiguitile rmase n probleme precum controlul averilor, lobby-ul, sponsorizarea partidelor politice. In mediul privat, etica n afaceri nici mcar nu este vzut drept o strategie de management; ea e neleas ca un simplu act de caritate al patronului ori acionarului majoritar, nefiind rezultatul unor cercetri de pia. Companiile romneti nu sunt supuse auditului social, iar programele de sprijin comunitar se fac neprofesionist, fr asisten de specialitate. Nu s-a neles c, precum marketingul, etica presupune cercetare de pia i strategii pe termen lung. A face bine nseamna nu doar a dori i a putea, ci i a ti s faci bine.

Surse de probleme etice in economia romaneasca

In opinia mea, se pot identifica trei surse majore de probleme etice n mediul romnesc de afaceri:

intervenii ale statului pe pia, constnd n faciliti acordate anumitor ageni economici, ca de exemplu subvenii, scutiri sau reealonri de datorii, incertitudine legislativ, intervenii pe piaa financiar i n politicile de preuri pentru utiliti i unele produse de baza; n raportul dintre productori i consumatori, practicile corporatiste neloiale sau la limita legalitii, practicile de cvasimonopol ale unora din marile companii i ale distribuitorilor de utiliti publice; practicile din raporturile angajat-angajator, des ntlnite dealtfel, cum sunt munca la negru, salarii sub venitul minim, discriminare sau alte forme de abuz asupra angajailor.

Concluzii Compania de succes este aceea care se implica in viata sociala. Afacerile se redefinesc, obiectivul rmnand acelai: profitul, ns mijloacele i cile de a-l obine se experimenteaz continuu. Mediul privat de afaceri funcioneaz astzi dup o alt logic, ntr-o alt dinamic. Se pare ca mediul romnesc de afaceri nu nelege aceste lucruri, iar acesta ar putea fi pasul cel mai important pentru trecerea la un mediu de afaceri cu adevarat european .