Bistria la origini nc din comuna primitiv i perioada daco-roman exist numeroase dovezi arheologice care s ateste existena unor

aezminte pe arealul actual al oraului Bistria. Colonizarea masiv a teritoriului Bistriei s-a realizat abia in sec. al XIII-lea cnd au sosit aici majoritatea colonitilor germani. Primele izvoare scrise legate de prezena colonitilor germani i secui pe aceste meleaguri alturi de populaia btina de origine valah, peceneg i chiar slav dateaz din sec. al XII-lea. Exist numeroase informaii ncepnd cu anul 1191, ns istoricii au opinii diferite cu privire la prima atestare documentar a Bistriei, deoarece unii fac abstracie de numele iniial al burgului, cel de Nossa, aa cum numeau primii coloniti sai reedina inutului Nosnergau. Dr. Jost Linkner, in cartea Bistritz in Siebenburgen, vol. 1, anul 1980, arat c oraul Bistria a fost menionat in peste 36 de variante toponimice, dintre care 10 au ca form de baz cuvntul Nosa, ntre anii 1241 si 1661, 24 de variante slavul Bistriche, din anul 1264 i pn in prezent, precum i toponimicul romnesc Trgu Rossu, menionat la 1839 de J. Lenk V. Treuenfeld. Aceast varietate toponimic a generat incertitudini in stabilirea primei menionri scrise. Cea mai veche meniune documentar a oraului apare in Codicele original al Mnstirii Benedictinilor din Luxemburg, unde in textul original scris in limba latin apare urmtorul coninut: In anul 1241 de la ntruparea Domnului, chiar in Duminica Patelor peste codrii Carpailor au nvlit ttarii in Rodna, un Trg al ungurilor, omornd 4000 de oameni sau mai muli. In marea aceleai sptmni au fost omori in Trgul Nosa 6014 cretini ! Documentul emis de Papa Urban al IV-lea, prin care acesta cerea Ducelui tefan al Transilvaniei s restituie Ungariei inutul Bistriei (Bistriche, in textul original) i al Rodnei, n anul 1264, devine prima atestare documentar a oraului. tefan Cacior