Sunteți pe pagina 1din 2

Randunica Eram in padure. Campul adusese flori in culori sclipitoare, cu frunze de smarald.

Copacii, vazand florile frumoase, inmugurisera pentru intaia oara in 2009. Deodata, o randunica a taiat albastrul cerului ca o sageata si s-a oprit in fata mea. Era frumoasa, avea o barbita mica si penele erau de culoare abanos si parea binevoitoare. Atunci am intrebat-o: - Cum te cheama? - Pe mine ma cheama Randunica Sageata. Dar cum te cheama pe tine? - Pe mine ma cheama Livia? Dar tu de unde vii? - Eu vin din Tara Pasarilor Calatoare. Vrei sa stii unde e! m-a intrebat Sageata. - Da, vreau! am raspuns eu. - Este in nori. Vrei sa o vezi? - Da! Atunci, randunica a scos dintr-un tufis o trasura in care m-am urcat si am pornit spre Tara Pasarilor Calatoare. Cand am ajuns am vazut copaci foarte inalti si tot felul de pasari calatoare care zburau de la un copac la altul. Deodata, randunica a zis: - Stai putin! Esti prea grea pentru a pasi pe nori. - Dar atunciam venit degeaba? am intrebat eu. - Nu. Voi face o magie si te vei face usoara, cat mai mica. Cat ai clipi, randunica a facut o vraja iar eu m-am facut cat un soricel. Ne-am plimbat prin toti copacii si am vazut biserica, primaria, cofetaria si parcul. Deodata, randunica zice: - Trebuie sa pleci acasa! E tarziu. - Dar sunt atat de mica! Cum sa ma duc acasa? - Voi face o magie si te vei face iar mare. Cat ai clipi, m-am facut la loc mare si am pornit spre padure. Cand am ajuns, soarele abia se mai vedea printre dealuri. Deodata, am auzit o voce: - Livia! Vino acasa! era mama.

Trebuie sa plec. Pa, Sageata! Pa, Livia! Eu o iubesc pe Sageata pentru ca nu m-a mintit deloc pana acum.