www.eReferate.

ro -Cea mai buna inspiratie

INFECTIA CU VIRUSUL IMUNODEFICIENTEI UMANE (HIV)

SIDA - Sindromul de Imunodeficienta Dobandita - a fost raportata pentru prima data n SUA n 1981 n Los Angeles si New or!" la un grup de barbati la care s-a produs o epidemie de #neumonie cu #neumoc$stis %arinii si sarcom &aposi n conditiile unei aparente stari de sanatate' Ulterior SIDA a luat proportiile unei epidemii mondiale ma(ore' SIDA este pro)ocata de )irusul imunodeficientei umane *+I,-' #rin distrugerea celulelor de ba.a ale sistemului imun" +I, ani/ilea.a progresi) capacitatea organismului de a se apara mpotri)a infectiilor si anumitor forme de cancer' #ersoanele diagnosticate cu SIDA sunt susceptibile la aparitia unor infectii amenintatoare de )iata" numite infectii oportuniste" pro)ocate de agenti microbieni care de obicei nu produc mbolna)iri la omul sanatos' 0n pre.ent e1ista n ntreaga lume peste 23 milioane de persoane infectate cu +I,' La fiecare 4 secunde o noua persoana se infectea.a" si se estimea.a ca la finele anului 5333 )or e1ista pe plan mondial peste 63 milioane de infectati cu +I,' %ifrele reale este posibil sa fie nsa mai mari" a)and n )edere ca n multe tari sistemele de supra)eg/ere lasa mult de dorit' Incubatia bolii este foarte lunga si poate )aria de la cate)a luni la mai multi ani' Unele persoane infectate cu +I, au ramas asimptomatice mai mult de 13 ani' La ora actuala nu e1ista nici un )accin care sa ofere protectie mpotri)a +I,' Desi nu e1ista un tratament care sa )indece SIDA" e1ista o serie de agenti terapeutici care ncetinesc e)olutia bolii si permit controlul si pre)enirea ma(oritatii infectiilor oportuniste' Transm tere De obicei +I, se transmite prin contact se1ual cu un partener infectat' ,irusul poate patrunde n organism prin mucoasa )aginala" a )ul)ei" penisului" rectului sau gurii n timpul actului se1ual' ,irusul se transmite si prin contact cu sange infectat' 0nainte de introducerea screeningului sangelui pentru depistarea +I, a te/nicilor de distrugere a +I, din deri)atele de sange prin ncal.ire" )irusul se transmitea destul de frec)ent prin transfu.ii si in(ectarea de deri)ate din sange' Daca nainte de 1989 n 7omania aceasta era o cale frec)enta de transmitere" asta.i ea s-a redus foarte mult' +I, se transmite frec)ent la utili.atorii de droguri intra)enos prin folosirea de catre mai multe persoane a acelor sau seringilor contaminate cu mici cantitati de sange pro)enit de la cine)a care este infectat cu acest )irus' %u toate acestea" transmiterea de la pacient la personalul sanitar sau )ice-)ersa prin ntepaturi accidentale cu ace contaminate sau alte instrumente medicale este rara' 8emeile nsarcinate pot transmite )irusul fatului n timpul sarcinii sau la nastere' Apro1imati) un sfert pana la o treime din totalul femeilor nsarcinate infectate cu +I, si netratate )or transmite )irusul copiilor lor' Sansa transmiterii +I, noului nascut scade nsa semnificati) daca mama este tratata cu medicamentul A9: n timpul sarcinii'

Desi cercetatorii au i.olat +I, din sali)a persoanelor infectate" nu e1ista nici o do)ada ca )irusul se transmite prin contact cu sali)a' Studiile de laborator au descoperit ca sali)a contine n mod natural niste compusi care in/iba infectio.itatea +I,' Studiile efectuate asupra persoanelor infectate cu +I, nu au identificat nici macar un ca. de transmitere a +I, prin sali)a *de e1' prin sarut-' %u toate acestea" riscul de infectie n ca.ul sarutului frantu.esc" n cursul caruia se sc/imba cantitati nsemnate de sali)a ntre cei doi parteneri" este necunoscut' De asemenea" oamenii de stiinta nu au gasit nici o do)ada ca +I, s-ar transmite prin sudoare" lacrimi" urina sau materii fecale' Studii efectuate asupra familiilor care au membri +I, po.iti)i au aratat cu claritate ca +I, nu se transmite prin contact obisnuit" cotidian" cum ar fi folosirea n comun a )eselei" tacamurilor" prosoapelor si len(eriei de pat" a ba.inelor de not" telefoanelor sau scaunelor de toaleta' +I, nu se transmite nici prin ntepaturi de insecte cum sunt tantarii sau plosnitele' +I, poate infecta orice persoana care se implica n urmatoarele comportamente de risc; - %ontact se1ual */eterose1ual sau /omose1ual- neprote(at cu o persoana infectata sau cu cine)a al carui status +I, este necunoscut< pre.enta unei alte boli cu transmitere se1uala - ca sifilisul" /erpesul genital" infectiile cu clamidii sau gonoreea tind sa creasca susceptibilitatea de ac/i.itionare a infectiei cu +I, prin contact se1ual cu un partener infectat' =rice contact se1ual cu o persoana al carui status +I, este necunoscut este un comportament cu risc< la fel si contactele se1uale cu parteneri multipli sau cu prostituate' - 8olosirea n comun a acelor sau seringilor< - 8olosirea acelor sau seringilor nesterili.ate pentru in(ectii sau orice procedura care penetrea.a pielea" inclusi) acupunctura" folosirea drogurilor intra)enoase ilicite" in(ectarea de )itamine sau steroi.i" proceduri stomatologice" perforarea urec/ilor sau altor parti ale corpului" tatuarea< !r me"e s m#tome >ulte persoane nu pre.inta nici un simptom n perioada imediat urmatoare infectarii cu +I,' Unii nsa pre.inta o boala asemanatoare gripei care apare la 1-5 luni dupa e1punerea la )irus' Acestia pot suferi de cefalee" febra" stare generala proasta si marirea ganglionilor *adenopatie-' Aceste simptome dispar de obicei n inter)al de cca' o saptamana pana la o luna si sunt foarte des gresit interpretate drept alta infectie )irala' Simptomele mai persistente sau mai se)ere pot sa nu apara timp de .ece sau mai multi ani dupa patrunderea +I, n organismul adult" si timp de cca' doi ani la copiii nascuti cu infectie +I,' Aceasta perioada de ?infectie asimptomatica? este foarte )ariabila' Unele persoane pot ncepe sa aiba simptome doar dupa cate)a luni" n timp ce altii pot parea perfect sanatosi mai bine de 13 ani' 0n timpul acestei perioade nsa )irusul +I, este foarte acti)" infectand si ucigand celulele sistemului imun' Acest efect al +I, se poate e)identia cel mai bine prin scaderea ni)elului celulelor %D@ din sange" care sunt luptatorii c/eie ai organismului mpotri)a infectiilor' #e masura ce sistemul imun se deteriorea.a ncep sa apara o serie de complicatii' Unul din primele simptome e1perimentat de multi din cei cu infectie +I, este adenopatia care durea.a mai mult de 2 luni' Alte simptome care apar adesea cu luni sau ani nainte de instalarea bolii SIDA includ slabiciunea generala" pierderea n greutate" episoade febrile frec)ente si transpiratii dese" infectii micotice frec)ente *)aginale sau orale-" eruptii cutanate sau uscaciuni ale pielii persistente" boala inflamatorie pel)ina care nu raspunde la tratament si pierderea memoriei de scurta durata' Unele persoane sufera de infectii

/erpetice se)ere si repetate care produc le.iuni dureroase la ni)elul gurii" regiunii genitale sau anale" sau o afectare foarte dureroasa a ner)ilor periferici" numita /erpes .oster' La copii pot aparea oprire n crestere sau /ipotrofie staturo-ponderala' SIDA :ermenul ?SIDA? se aplica la stadiile cele mai a)ansate de infectie +I,' %riteriile oficiale de definire a SIDA au fost puse la punct de %entrul de control al bolilor *%D%din SUA' #e scurt" boala SIDA se poate diagnostica n situatia n care numarul limfocitelor %D@ la un pacient +I, po.iti) a sca.ut sub 533Amm2' *0n mod normal numarul lor la adult depaseste 1333Amm2-' #e langa aceasta" definitia de SIDA include 54 de boli care i afectea.a pe cei cu infectie +I, a)ansata' >a(oritatea sunt infectii oportuniste" care afectea.a foarte rar persoanele sanatoase' La cei cu boala SIDA nsa" aceste infectii sunt se)ere si uneori fatale pentru ca sistemul imun este n asa masura distrus de +I, ncat organismul nu se mai poate apara de bacterii" )irusuri sau alti microbi' Infectiile oportuniste la persoanele cu SIDA produc simptome cum sunt tuse" dispnee" accese con)ulsi)e" dementa" diaree se)era si persistenta" febra" pierderea )ederii" cefalee se)era" case1ie" oboseala e1trema" greata" )oma" tulburari de coordonare" coma" crampe abdominale" dificultati sau dureri la ng/itit' Desi copiii cu SIDA sunt susceptibili la aceleasi infectii oportuniste ca si adultii" ei sufera si de alte forme de infectii bacteriene se)ere la care copiii n general sunt mai susceptibili" cum sunt con(uncti)ita" infectiile otice si amigdaliene' #ersoanele care sufera de SIDA au un risc mare de a de.)olta diferite forme de cancer" cum ar fi sarcomul &aposi sau cancere ale sistemului imun numite limfoame' Acestea sunt de obicei mai agresi)e si mai dificil de tratat la bolna)ii cu SIDA' Sarcomul &aposi este anuntat la pacientii cu ten desc/is de aparitia unor pete rotunde" maronii" )iolacei sau rosiatice care apar la ni)elul pielii sau pe mucoasa bucala' La pacientii de culoare" petele sunt mai colorate' 0n timpul infectiei +I," la ma(oritatea bolna)ilor se produce o scadere treptata a numarului limfocitelor %D@' Simptomele care caracteri.ea.a stadiul de SIDA pot aparea si la ni)eluri ale limfocitelor %D@ peste 533Amm2" dar n general ele sunt pre.ente dupa scaderea sub 533Amm2 a numarului lor' Unii din bolna)ii cu SIDA sunt n asa masura in)alidati de boala ncat nu mai fac fata la locul de munca si nici ndatoririlor gospodaresti' Altii trec prin perioade de boala gra)a care alternea.a cu inter)ale n care functionea.a aproape normal' Un mic numar de persoane infectate cu +I, n urma cu 13 sau mai muti ani nu au de.)oltat simptomele de SIDA' =amenii de stiinta ncearca sa afle ce anume i-a prote(at" si anume daca este )orba de caracteristici ale sistemului lor imun sau de o infectie cu o tulpina mai putin )irulenta a )irusului +I,' D a$nost % Dat fiind faptul ca infectia cu +I, nu produce adesea nici un simptom imediat" infectia se depistea.a n principal prin testarea sangelui pentru pre.enta anticorpilor mpotri)a +I,' Acesti anticorpi nu ating ni)eluri detectabile n general decat dupa 1-2 luni de la infectie" si se poate ntampla sa dure.e c/iar sase luni pana ce ni)elul lor poate fi detectat prin testele standard' #ersoanele e1puse la +I, trebuie testate de imediat ce se considera ca au a)ut timp sa produca anticorpi' Aceasta )a permite administrarea tratamentului corespun.ator la un

moment n care organismul lor se afla n cea mai buna stare de lupta contra +I," ceea ce permite pre)enirea aparitiei anumitor infectii oportuniste' :estarea precoce permite de asemenea a)erti.area persoanelor +I, po.iti)e cu pri)ire la e)itarea implicarii n comportamente de risc care fa)ori.ea.a transmiterea infectiei' :estarea pentru +I, se efectuea.a n spitale si policlinici si se nsoteste ntotdeauna de counseling' :estarea se face n conditiile respectarii confidentialitatii' Se folosesc doua teste de depistare a anticorpilor anti-+I,; BLISA si Cestern Dlot' Daca e1ista o mare probabilitate ca o persoana sa fie infectata cu +I, si totusi aceste teste au fost negati)e" medicul poate testa pre.enta )irusului n sange' De asemenea" pacientului i se cere adeseori sa repete testul dupa un anumit timp" cand anticorpii anti-+I, au atins ni)eluri detectabile' Nou-nascutii din mame infectate cu +I, pot fi sau nu infectati cu acest )irus" dar toti au n sange anticorpi anti-+I, pro)eniti de la mama" care persista cate)a luni' Daca sugarul nu pre.inta nici un simptom" diagnosticul definiti) folosind numai testele de detectare a anticorpilor nu se poate face decat dupa mplinirea )arstei de 16 luni' B1ista unele teste speciale" costisitoare" care permit depistarea infectiei cu +I, sub )arsta de 2 luni' Tratament Daca la aparitia SIDA n SUA si apoi n restul lumii nu e1istau medicamente care sa combata deficitul imun si prea putine care sa tina sub control infectiilor oportuniste" pe parcursul ultimilor 13-16 ani s-au pus la punct metode terapeutice care c/iar daca nu )indeca SIDA" ncetinesc mult e)olutia ei si tin n frau mult mai bine infectiile oportuniste' #rimul grup de medicamente care au aparut n tratamentul infectiei cu +I, au fost in/ibitorii de re)ers-transcripta.a" care actionea.a prin ntreruperea precoce a replicarii )irale' Din aceasta categorie de medicamente fac parte A9: *.ido)udina-" dd% *.alcitabina-" ddI *dideo1$ino.ina-" d@: *sta)udina-" si 2:% *lami)udina-' Ble ncetinesc raspandirea +I, n organism si ntar.ie debutul infectiilor oportuniste' Bste de retinut faptul ca ele *ca dealtfel nici un alt medicament- nu pot pre)eni transmiterea )irusului altor persoane' = alta clasa de medicamente sunt in/ibitorii de re)ers-transcripta.a non-nucleo.idici; del)aridina *7escriptor- and ne)irapina *,iramune-" care se folosesc n combinatie cu alti compusi antiretro)irali' 7ecent a de)enit disponibila o noua clasa de medicamente eficiente n tratamentul infectiei cu +I,; in/ibitorii de protea.a" care actionea.a prin in/ibarea replicarii )irale ntr-un stadiu mai tardi)' Din aceasta clasa fac parte medicamente ca ritona)ir *Nor)ir-" saEuini)ir *In)irase-" indina)ir *%ri1i)an-" si nelfina)ir *,iracept-' Din cau.a ca )irusul +I, poate de)eni re.istent la oricare din categoriile de medicamente pre.entate mai sus" se folosesc combinatii din ambele clase care sunt necesare pentru a supresa n mod eficient multiplicarea )irusului' >edicamentele antiretro)irale disponibile la ora actuala nu pot )indeca infectia cu +I, sau SIDA" si n plus toate au efecte secundare care pot fi se)ere' A9: poate pro)oca scaderea marcata a globulelor rosii sau albe" n special atunci cand este folosit n stadiile a)ansate ale bolii' Daca pierderea de globulelor rosii este se)era" tratamentul cu A9: trebuie oprit' DdI poate pro)oca inflamatia pancreasului si le.iuni ner)oase dureroase'

%ele mai frec)ente efecte secundare pro)ocate de in/ibitorii de protea.a sunt greata" diareea si alte simptome gastrointestinale' 0n plus" in/ibitorii de protea.a pot interactiona cu alte medicamente" producand efecte secundare foarte serioase' B1ista mai multe medicamente utile pentru tratarea infectiilor oportuniste' #rintre acestea se includ foscarnetul si ganciclo)irul pentru tratamentul infectiilor oculare cu c$tomegalo)irus" flucona.olul care se foloseste pentru mico.elor" biseptolul sau pentamidina pentru tratamentul pneumoniei cu #neumoc$stis carinii *#%#-" etc' #e langa terapia antiretro)irala" bolna)ii la care numarul limfocitelor %D@ scade sub 533 primesc un tratament de pre)enire a #%# cu biseptol' Dolna)ii care au a)ut un episod de #%# *care este una din cele mai se)ere infectii oportuniste- primesc pentru tot restul )ietii tratament medicamentos pentru a pre)eni reaparitia acestei pneumonii' #acientii +I, po.iti)i care fac carcinom &aposi sau alte cancere sunt tratati cu radioterapie" c/emoterapie sau in(ectii cu alfa interferon' !re&en re 0ntrucat nu e1ista nici un )accin contra +I," singura modalitate de pre)enire a infectiei este e)itarea comportamentelor care e1pun la riscul de infectare" de e1' folosirea n comun a seringilor si acelor sau contactele se1uale neprote(ate' %ea mai sigura cale de pre)enire a infectiei cu +I, nu este - asa cum se afirma de multi - folosirea pre.er)ati)ului" ci limitarea relatiilor se1uale la un singur partener neinfectat *monogamia- n cadrul legitim al casatoriei' 0ntrucat multi din cei infectati cu +I, nu au nici un simptom" nu e1ista nici o modalitate de a sti cu certitudine daca un partener se1ual este infectat sau nu decat daca el sau ea a fost n mod repetat testat*a- pentru +I, sau nu s-a implicat niciodata n comportamente cu risc' Specialistii recomanda fie abtinerea de la relatii se1uale" fie prote(area prin folosirea pre.er)ati)elor din late1 ori de cate ori se ntretin raporturi se1uale orale" anale sau )aginale cu o persoana despre care nu se stie cu certitudine daca este sau nu infectata cu +I, sau cu alte boli cu transmitere se1uala' Bste nsa bine sa se stie ca pre.er)ati)ul este o bariera relati) eficienta mpotri)a )irusului +I,' Din cau.a unor pori care e1ista n mod natural n late1ul de cea mai buna calitate *si care au diametrul de pana la 63 de ori mai mare decat diametrul unui )irus +I,-" precum si datorita unor defecte de fabricatie" depo.itare" ntretinere sau folosire" e1ista riscul transmiterii infectiei cu +I, c/iar n conditiile folosirii pre.er)ati)ului' Aceasta metoda pre)enti)a relati)a este nsa promo)ata atat de agresi) datorita faptului ca se considera ca monogamia si abstinenta de la relatiile se1uale premaritale sunt concepte perimate" pe care ma(oritatea nu le mai respecta a.i' Si atunci se alege raul mai mic din doua rele' Desi e1ista unele do)e.i de laborator ca spermicidele pot ucide )irusul +I," oamenii de stiinta e)aluea.a utilitatea spermicidelor n pre)enirea infectiei cu +I,' 7iscul de transmitere a +I, de la femeia nsarcinata la fat este semnificati) redus daca aceasta ia A9: n cursul sarcinii" tra)aliului si nasterii" si daca si sugarul este tratat cu acest medicament pe parcursul primelor sase saptamani de )iata'

www'e7eferate'ro -Cea mai buna inspiratie