- iunie 2003 -

CUPRINS:
CAP.I Mentenabilitate si mentenanta in energetica
1.1 Uzura
1.2 e!initii
1.3 "act#ri care in!luenteaza mentenabilitatea in energetiga
1.$ Incrementul %e mentenabilitate
1.& #menii %e actiune si res'#nsabilitate ale mentenantei
CAP.II Sisteme %e mentenanta
2.1 Met#%e %e c#nser(are si crestere a !iabilitatii elementel#r
2.2 Mentenanta 're(enti(a
2.3 )'timizarea mentenantei
2.$ *!ectele c##r%#narii mentenantei c#m'#nentel#r SA**
2.& Mentenanta c#recti(a
CAP.III Strategii %e mentenan+a
3.1 Clasi!icare
3.2 Criterii restricti(e 'entru 'r#babilitatea %e su'ra(ie+uire
3.3 Criterii restricti(e 'entru 'r#babilitatea %e %e!ectare
3.$ eterminarea (,rstei #'time 'entru mentenan+a 're(enti(-
3.& C##r%#narea %ublului e(eniment. re'ara+ie/mentenan+-
3.0 Met#%e %e stabilire a inter(alului #'tim %intre %#u- ac+iuni %e mentenan+-
're(enti(- 'entru instala+iile %e %istribu+ie
CAP.I1 Managementul acti(ita+ii %e mentenan+-
$.1 Ni(elul %e c#m'le2itate al acti(itatii %e mentenan+-
$.2 Cele 30 mari 'ier%eri3 ale acti(ita+ii %e mentenan+-
$.3 Strategii ale acti(ita+ii %e mentenan+-
$.$ Strategii 'ure %e mentenan+-
$.& Strategii c#mbinate %e mentenan+-
$.0 Mentenan+a 'r#%ucti(- t#tal-
$.4 Met#%e %e management ale acti(ita+ii %e mentenan+-
$.5 Matricea %e criticitate calitate-securitate-%is'#nibilitate
$.6 Analiza c#m'arati(- a met#%el#r %e management al mentenan+ei
$.10 Managementul acti(itatii %e mentenan+- 'rin c#sturi
CAP.1 A'lica+ie
I. 7ucr-rile %e mentenan+- a instala+iil#r %e %istribu+ie
1.1 eterminarea %uratei #'time %intre %#u- ac+iuni %e mentenan+-
're(enti(- 'rin 3met#%a riscului limit-3
1.2 Alegerea '#liticii %e mentenan+- %in 'unct %e (e%ere ec#n#mic
1.3 urata mentenan+ei c#recti(e
II. Analiza m#%ului %e %e!ectare. a e!ectel#r 8i a criticit-+ii la trans!#rmat#arele
%e 'utere 9AM*C:

2
MEMORIU JUSTIFICATIV
Anga;amentele salutare 'ri(in% 'r#%ucerea 8i %istribu+ia energiei electrice <n
c#n%i+ii #'time %e calitate 8i c#st. 'resu'une # strategie %e c#ntr#l 8i re'ara+ii care
garanteaz- e2'l#atarea rentabil- a ec=i'amentel#r %in sistemul energetic. Succesul
acestei strategii %e'in%e %e 'r#babilit-+ile te=nice 8i %e (ali%itatea met#%el#r %e
in(estiga+ie a'licate. Rela+iile 'r#%uc-t#r c#nsumat#r se a!l- acum sub inci%en+a
ra'#rturil#r ec#n#miei %e 'ia+-.
Premisele l#r esen+iale (#r !i calitatea garantat- a 'arametril#r energiei electrice
8i certitu%inea !urniz-rii ei <n c#n%i+ii stabile %eci # !iabilitate c,t mai ri%icat- <n
ca%rul unui c#ntract c#mercial <nc=eiat <ntre %#u- '-r+i. *ste %eci abs#lut necesar-
ab#r%area <ntr-# n#u- (iziune a c#nce'tel#r %e c#ntr#l. Intre+inere 8i re'ara+ii a
ec=i'amentel#r electrice. %eci a mentenan+ei sistemului energetic. e(ine im'#rtant-
realizarea 8i men+inerea un#r in%icat#ri %e !iabilitate #'timi <n !unc+i#nare. mai ales
la acele c#m'#nente care cauzeaz- <n m#% em'iric c=eltuieli ri%icate <n cazul un#r
a(arii cu lungi 'eri#a%e %e stagnare %at#rate g#luril#r %e 'r#%uc+ie. Pentru a %etecta
%in tim' '#sibilele %e!ec+iuni. este necesar s- a(em in!#rma+ii <n leg-tur- cu starea
te=nic- a ec=i'amentel#r. #b+inute 'rin !#l#sirea un#r te=nici %e mentenan+- la
inter(ale %e tim' c#n%i+i#nate %e starea ec=i'amentel#r.
7ucrarea %e !a+- 'rezint- c,te(a strategii %e mentenan+-. Se 'rezint- c#nce'tul
%e mentenanbilitate. rele+iile acesteia cu !iabilitatea ec=i'amentel#r 8i '#sibilitatea
cre8terii siguran+ei <n !unc+i#nare a acest#ra 'rintr-# strategie %e mentenan+- bine
'recizat-.
>n ca'it#lul I se 'rezint- c,te(a n#+iuni %es're uzura ec=i'amentel#r. n#+iuni
intr#%ucti(e %es're mentenanbilitate 8i mentenan+a <n energetic-. !act#rii care
in!luen+eaz- mentenabilitatea 8i care sunt %#meniile %e ac+iune 8i res'#nsabilitate ale
mentenan+ei.
3
Acest ca'it#l a;ut- la <n+elegerea n#+iunil#r %e mentenan+- 8i mentenabilitate.
care sunt %#meniile %e ac+iune ale acest#ra 8i %e ce sunt ele im'#rtante <n ca%rul
S**.
Ca'it#lul II este intitulat 3sisteme %e mentenan+-3. 7a baza #rganiz-rii m#%ului
%e %es!-8urare a acti(it-+il#r %e mentenan+- stau as'ecte legate %e am'lasarea
intre'rin%erii. 'r#!ilul %e acti(itate. caracteristicele mi;l#acel#r %e 'r#%uc+ie
e2istente etc. Ab#r%area sistemic- 'resu'une c#nsi%erarea un#r !#rme %e #rganizare
a mentenan+ei care <n !unc+ie %e resursele al#cate 8i %e #biecti(ele urm-rite. sunt
%estinate a asigura %is'#nibilitatea #'tim- a sistemel#r te=nice. >n acest ca'it#l se
'rezint- #'era+iunile %e mentenan+- care se <m'art <n cele %#u- mari categ#rii:
mentenan+a 're(enti(- 8i mentenan+a c#recti(-. ?#t <n acest ca'it#l se 'rezint- 8i
c,te(a criterii %e #'timizare a mentenan+ei.
>n ca'it#lul III se 'rezint- strategiile %e mentenan+-. clasi!icare. criterii.
%eterminarea (,rstei #'time 'entru mentenan+a 're(enti(-.
>n ca'it#lul I1 se 'rezint- managementul acti(it-+ii %e mentenan+-. care este #
acti(itate im'#rtant- <n inre'rin%erile energetice. Se 'rezint- m#%elarea ec#n#mic- a
mentenan+ei . alegerea '#liticil#r %e mentenan+- %in 'unct %e (e%ere al c#sturil#r. Se
'rezint- m#%elarea 're+ului mentenan+ei. Strategii 'ure 8i strategii c#mbinate %e
mentenan+-. Met#%e %e management ale acti(it-+ii %e mentenan+-.
>n ca'it#lul 1 se 'rezint- a'lica+iile:
7ucr-rile %e mentenan+- a instala+iil#r %e %istribu+ie a energiei electrice.
3eterminarea %uratei #'time %intre %#u- ac+iuni %e mentenan+- 're(enti(- 'rin
met#%a riscului limit-3. >n !unc+ie %e c#nsumat#rul 'e care re+eaua <l alimenteaz- se
alege un anumit gra% %e risc: riscul %e ne!unc+i#nare. 1a rezulta %urata #'tim- %intre
%#u- ac+iuni %e mentenan+- 're(enti(-.
Se 'rezint- 8i # a'lica+ie 'ri(in% alegerea '#liticii %e mentenan+- %in 'unct %e
(e%ere ec#n#mic. urata mentenan+ei c#recti(e 'e baza un#r stu%ii.
>n 'artea a %#ua a a'lica+iei se 'rezint- 3Analiza m#%ului %e %e!ectare. a
e!ectel#r 8i criticit-+ii la trans!#rmat#arele %e 'utere3. ?e=nici %e %iagn#sticare 8i
m#nit#rizare.

INTRODUCERE
$
S!,r8itul anil#r @403a !#st teatrul unei mini-re(#lu+ii in%ustriale.P,na atunci. era
su!icient- intre+inerea ec=i'amentel#r in%ustiale <n a8a !el <nc,t acestea s- 'r#%uc- la
ma2imul ca'acita+ii l#r.
Utilizat#rul nu !-cea %ec,t <ntretinere. a%ic- re'unerea <n !unc+iune a utila;ului
%u'a a'ari+ia unei %e!ec+iuni. e2amin,n% sistemul !-r- a st-'<ni %is'#nibilitatea sa
'entru 'r#%uc+ie. im'lementarea unui ser(iciu %e mentenan+a. re'rezent,n% # !unc+ie
im'#rtant- a intre'rin%erii. a c#n%us la '#sibilitatea %e a antici'a. %e a 're(e%ea
%e!ec+iunile 8i %e a 'lani!ica inter(en+iile care (#r 'ermite e(itarea acest#ra.
Se trece %e la <ntre+inere la mentenan+-. sub 'resiunea unui anumit num-r %e
!act#ri:
c#m'le2itatea 8i aut#matizarea cresc,n%- a ec=i'amentel#rA
integrarea 8i 'r#gresul c#nstant al te=n#l#giil#rA
!iabilitatea cresc,n%- a sistemel#r 9%is'aritia e2'erien+ei
%e!ec+iunil#r:A
c#stul %in ce in ce mai ri%icat al in(esti+iil#rA
e2igen+a clien+il#r <n materie %e siguran+- %e !unc+i#nare %in ce in ce mai
'uternic-.
"unc+ia %e mentenan+- re'rezint- <n me%ie 8i <n c#st %irect. $B %in ci!ra %e
a!aceri in%ustrial-A %ac- se inclu% 8i c#sturile in%irecte. aceast- (al#are atinge 4-5B
%in ci!ra %e a!aceri 9urmare a im'actului c#m'lementar %at#rat c#sturil#r in%use %e
n#n-%is'#nibilitate:.
Aceast- !unctie se %#teaz- cu s'eciali8ti a c-r#r cali!icare este %in ce in ce mai
ri%icat- 8i <n %#menii %in ce <n ce mai %i!eren+iate. Mentenan+a '#se%- met#%e
s'eci!ice 8i instrumente %in ce <n ce mai s#!isticate.
R#lul mentenan+ei este a%ese#ri subestimat. iar !unc+ia sa 'r#%ucti(-. nu este
recun#scut-. Im'lementarea unui ast!el %e ser(iciu ca # !unc+ie integrat- a
intre'rin%erii (a 'ermite :
C0 managementul mentenan+ei 'rin gestiune 3rati#3-uril#r re'rezentati(e. analiza
sta+i#n-ril#r 'r#%uc+iei. st-',nirea c#sturil#r mentenan+ei 8i #'timizarea alegerii
'#liticil#r %e mentenan+-:
C1 utilizarea %e met#%e %e mentenan+- ce c#n%uc la 'lani!icarea ac+iunil#r
're(enti(e. %e lubre!iere. %e gestiune a 'iesel#r 8i subansamblel#r %e sc=imb. la
'reg-tirea inter(en+iil#r:
C2 a%a'tarea resursel#r. <n 'articular. !#rmarea 8i cali!icarea #amenil#r <n !unc+ie
%e sistemele utilizate. gestiunea inter!e+el#r cu alte unita+i ale intre'rin%erii
9c#n%ucerea. ser(iciile %e resurse umane. !inanciar. calitate. te=nic. a'r#(izi#nare.
'#st-(,nzare:.
Patru a2e %e 'r#gres sunt a!ectate mentenan+ei:
&
cre8terea 'r#%ucti(ita+ii sistemului. a%ic- acti(it-+i %e 'r#%use la un 're+ c,t
mai bun. %e # manier- stabil- <n tim'A
'artici'area la <mbun-ta+irea c#ntinu- a calit-+ii 'r#%usel#r !abricate 8i a
ser(iciil#r #!eriteA
garantarea securita+ii bunei !unc+i#n-ri a sistemului 8i a #amenil#r ce <l
%eser(escA
garantarea 'r#tec+iei me%iului.
3Mentenan+a trebuie s- !ie. #bligat#riu. un 'artener al 'r#%uc+iei3
CAP.I MENTENABILITATE I MENTENANA IN
ENERGETICA
0
1.1 UZURA
Se cun#a8te c- uzura re'rezint-. <n acce'iunea !iabilistic-. #rice alterare a
caracteristicil#r %e !iabilitate a unui sistem. <n sensul <nr-ut-+irii sau ameli#r-rii l#r.
)rice sistem este caracterizat %e un 'arametru %eterminat. 'arametru <n ra'#rt
cu care se a'reciaz- c- el r-s'un%e sau nu sc#'ului 'entru care a !#st creat.
1aria+ia acestui 'arametru urmeaz- # lege %e !#rma:
D9t:EF9t:/

9t:/ 9t: G1H

un%e: F9t:-'r#ces %e uzur-A

9t:-'r#ces re(ersibil %e (aria+ie a 'arametruluiA

9t:-er#are %e m-sur-A
7a r,n%ul lui 'r#cesul %e uzur- urmeaz- 8i el # lege %e !#rma:
F9t:EA/
B d
t
9 :
0

G2H
un%e: A-uzura ini+ial-A
I-(iteza %e (aria+ie a uzuriiA
7u,n% <n c#nsi%erare e(#lu+ia 'arametrului al unui sistem. acesta (a ar-ta
ast!el:
Se #bser(- c- <n 3'eri#a%a 'rinci'al- %e !unc+i#nare3 e(#lu+ia 'arametrului este
'ractic # %rea't-. ceea ce ne <n%re'ta+e8te s- c#nsi%er-m I9t:Ect. . a%ic- (iteza %e
uzur- c#nstant- 8i:
F9t:EA/ICtA G3H
iar intensitatea %e %e!ectare (a a(ea alura:
4
b-tr<ne+e
'eri#a%a 'rinci'al- %e
!unc+i#nare
t1
t2
t

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C
r#%a;
!ig. 1
b-tr<ne+e
'eri#a%a 'rinci'al- %e !unc+i#nare
t1
t2
t

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C
r#%a;
!ig. 2
1.2 Definiii
e!inirea mentenan+ei
Mentenan+a nu este # %esc#'erire a lumii m#%erne. 1ec=imea acestei acti(it-+i
se 'ier%e in tim'. ea !iin% 'rezent- %e-a lungul <ntregii ist#rii a #menirii. !ie ca a !#st
sau nu c#nce'tualizat-. Cert este ca %ez(#ltarea s#ceta+ii #mene8ti. <ns#+it- %e #
'uternic- re(#lu+ie <n %#meniul te=nicii. a !#st s'ri;init- %e %ez(#ltarea acestui ti' %e
acti(itate.
"iin% <n aten+ia #amenil#r %e stiin+- <nc- %in !azele %e <nce'ut ale te=nicii.
termenul 3mentenan+-3 are multi'le %e!ini+ii care <ncearc- sc#at- <n e(i%en+- %i!erite
as'ecte.
e e2em'lu: <n 3Jran% %icti#nnaire uni(ersal %u KIK siecle %e Pierre3. Paris.
1543 g-sim urm-t#arele e2'lica+ii:
MAIN?*NIR9a men+ine:- c#nser(ati#n. %e!ense. 'r#tecti#n....
9c#nser(are. a'-rare. 'r#tec+ie...:
e asemenea. <n acela8i %ic+i#nar mai <nt,lnim 8i urm-t#rii termeni:
*N?R*?I*N9<ntre+inere:-ceea ce se <ntre'rin%e 'entru a men+ine un lucru <n
bun- stare. c=eltuieli %estinate...
R*PARA?I)N9re'ara+ie:-ac+iune %e re'unere <n !unc+iune...
In ceea ce 'ri(e8te acela8i termen. <n 3*ncicl#'e%ia Iritanic-3g-sim
urm-t#arele e2'lica+ii:
MAIN?*NANC*-a men+ine <n starea e2istent-A
*N?*R?AIN9<ntre+inere:-a men+ine <n bune c#n%i+iiA
)bser(-m c- e2ist- # %i!eren+- semni!icati(- <ntre 3mentenan+-3 . 3<ntre+inere3
8i 3re'ara+ie3. as'ect sesizat 8i <n 3ic+i#narul e2'licati( al limbii r#m,ne3.
5
A M*NLIN*-a '-stra ce(a <n aceea8i stare sau !#rm- <n care se a!l- la un
m#ment %at. a !ace s- %ureze.
A IN?R*LIN*-a '-stra <n stare bun-. <n bune c#n%i+iiA a !ace s- %ureze. a
men+ine...
A R*PARA-a !ace 'r#'riu 'entru !#l#sire. a re!ace. a men+ine... .
In %ic+i#narul amintit. t#+i termenii r#m,ne8ti <8i au ca #rigine limba !ranceza.
%eci c#nsi%er-m c- termenul %e 3mentenan+-3. <8i g-se8te ;usti!icarea<n limba;ul
curent. cu unele remarci:
1. mentenan+a im'lic- acti(it-+i %e <ntre+inere 8i re'ara+iiA
este er#nat s- a%mitem c- %#ar e!ectuarea %e acti(it-+i %e <ntre+inere 8i re'ara+ii
re'rezint- 3mentenan+-3.
In c#nsecin+- 'rin mentenan+- <n+elegem 3un ansamblu %e acti(it-+i te=nic#-
#rganizat#rice. care au ca sc#' asigurarea #b+inerii un#r 'er!#rman+e ma2ime 'entru
bunul c#nsi%erat 9utila;e. cl-%iri. instala+ii. ec=i'amente etc.:
e alt!el. aceast- #'inie este sus+inut- %e n#rmele !ranceze %in %#meniul
mentenan+ei. care clari!ic- urm-t#rul as'ect:
3... # c#mbina+ie %e acti(it-+i te=nice. a%ministrati(e 8i %e management ... re'un
<n !unc+iune sau men+in <n c#n%i+ii %e siguran+- <n !unc+i#nare.
Alte c#m'let-ri <n ceea ce 'ri(e8te acest termen ar !i cele legate %e 3c#sturi3.
3%urata %e (ia+- a utila;el#r3. sau %e 3risc 8i %e siguran+- <n !unc+i#nare3. %ar 8i %e
e2tin%erea utiliz-rii termin#l#giei <n %#meniul 3resursel#r umane3 8i <n ceea ce
'ri(e8te 3'r#tec+ia me%iului3.
>n c#ncluzie. c#nsi%er-m c- termenul care (a caracteriza cel mai cu'rinz-t#r
!en#menul stu%iat este 3mentenan+-3. iar acesta (a a(ea %re't c#m'#nente %e baz-
acti(it-+ile %e <ntre+inere 8i re'ara+ii. %ar 8i cele a%ministrati(e 8i manageriale. <n
<ntreaga l#r c#m'le2itate.Se c#nsi%er- c- mentenan+a re'rezint- # trea't- su'eri#ar-
a %eser(irii mi;l#acel#r !i2e. c-tre care trebuie s- as'ire t#ate intre'rin%erile. 3# n#u-
cultur- 8i # #'tic- m#%ern-3. care c#n%uce la #b+inerea unei e!icien+e ma2ime a
acti(it-+ii ec#n#mice.
Menen!"i#i!e! M a unui sistem sau element <n cazul <n care ?r este
%istribuit e2'#nen+ial este:
ME1-
e
t
A t t
0
8i

E
1
0
1
M T
h
G H
G H

C#n!#rm %e!ini+iei:
MEP9?r t
0
:
?rE tim'ul %e re'arareA este # (ariabil- aleat#are c#ntinu-. cu me%ia
MG?HE
1

Eintensitatea %e %e!ectare
6
M enen!n ! c#nstituie.%in 'unct %e (e%ere te=nic. t#talitatea ac+iunil#r
'lani!icate 8i ne'lani!icate %e testare. <ntre+inere 8i re'ara+ie <n (e%erea #b+inerii unui
ni(el %e siguran+- 9!iabilitate: %at 9'r#'us:.
e!ini+ia rele(- un !a't im'#rtant : ni(elul %e !iabilitatea 'entru un sistem %at
se '#ate m#%i!ica 'rin natura #'era+iil#r la care este su'us sistemul. Aceste #'era+ii
'#t inter(eni 're(enti(-'lani!icat sau c#recti(-'#st a(arieA ele c#n%uc,n% 8i la
urm-t#arele %e!ini+ii :
Mentenan+a 're(enti(- are ca sc#' re%ucerea riscului %e a'ari+ie a unui %e!ect
brusc 8i se realizeaz- 'rin ac+iuni %e sc=imb a un#r 'iese su'use uzurii. %e
a;ustare a !unc+i#n-rii. %e cur-+ire. etc. incluz,n% t#talitatea ac+iunil#r %e re(izii
8i %e re'ara+ii 'lani!icate.
Mentenan+a c#recti(- are ca sc#' <nl-turarea un#r !unc+i#n-ri %e!ectu#ase sau
a un#r %e!ecte i(ite brusc 9a(arii:.
Realizarea unui ni(el ri%icat al ac+iunil#r %e mentenan+- este c#n%i+i#nat- %e #
#rganizare c#res'unz-t#are . structura 8i ni(elul %e 'reg-tire al ec=i'el#r %e
mentenan+-. st#cul %e 'iese %e rezer(-. c#n%i+iile 'e care le im'une ec=i'amentul:-
accesibilitate. mecanizare. aut#matizarea #'era+iil#r. u8urinta %iagn#stic-rii. etc.
- c#n%i+iile ec#n#mice 9stimularea material- 'entru calitate 8i termene:
8i c#n%i+ii s#ciale.
in cele %e mai sus. rezult- c- e(aluarea statistic- a ac+iunil#r %e mentenan+- se
realizeaz-. 'rintr-# !unc+ie %e re'arti+ie numit- mentenabilitate.Aceasta e2'rim- #
!unc+ie %e siguran+- ce c#nstituie 'r#babilitatea ca # instala+ie 9ec=i'ament: s- intre
<n starea %e !unc+i#nare %u'- un anumit inter(al %e tim' <n care s-au e!ectuat
ac+iunile %e mentenan+- necesare.

1.$ F!%&'i (e inf#)en* ! +enen!"i#i*ii ,n ene'-ei%
"act#rii cei mai 'regnan+i %e in!luen+- se caracterizeaz- <n :
1. Parametrii te=nici ai ec=i'amentel#rA
2. Sarcina ec=i'amentel#rA
ac- ansamblul 9sistemul: este !#rmat %in elemente care !unc+i#neaz- a'r#a'e
%e ca'acitatea ma2im- 9sarcina n#minal-: . atunci nu se '#rne8te # ac+iune %e
mentenan+-. aceasta re%uc,n% ni(elul %e siguran+- sau c=iar 'ut,n% 'r#(#ca
intreru'eri.
3.C#n!igura+ia sistemuluiA
Ac+iunile %e mentenan+- se 'r#gn#zeaz- ast!el <nc,t ec=i'amentele retrase %in
!unc+iune s- nu 'ericliteze alimentarea cu energie a c#nsumat#ril#r.
10
$. Jra%ul %e cali!icare a 'ers#nalului 8i '#litica %e 'ers#nal a%#'tat-A
&. P#litica %e mentenan+- a%#'tat-A
0. M#%ul %e <nca%rare <n sistem a !iec-rei c#m'#nenteA
Aceasta !ace ca s- se e(ite situa+iile <n care se su'ra'un ne!a(#rabil ac+iunile %e
mentenan+- la mai multe c#m'#nente.
*2em'lu: <ntr-# sta+ie %e 110M(NM?. ec=i'at- cu %#u- trans!#rmat#are. unul se
%e!ecteaz-.<n tim' ce cel-lalt este <n re(izie te=nic-.
1.. In%'e+en)# (e +enen!"i#i!e
Pentru a se 'utea !ace # %i!eren+- <ntre %i(ersele ac+iuni %e mentenan+-. se
%e!ine8te incrementul %e mentenabilitate9M : care semni!ic- 'r#centul %e
%e!ectare %in numul me%iu %e %e!ecte 9 T : al c-r#r tim' %e restabilire t este in!eri#r
%uratei %e restric+ie t
@@
.
M E 91-e

T T
e :9 : 1
urata %e restric+ie t
@@
este tim'ul necesar %e mentenan+- 8i semni!ic- !a'tul c-
'entru #ricare t t
@@
elementele se a!l- <n starea %e !unc+i#nare.
In calculele %e mentenabilitate. %ar mai ales <n cele %e %is'#nibilitate. este
!#arte im'#rtant s- c#nsi%er-m tim'ul %e restric+ie.
1./ D&+enii#e (e !%i)ne 0i 'e12&n1!"i#i!e !#e +enen!nei
Cele 'artu res'#nsabilit-+i !un%amentale ale mentenan+ei:
1./.1C&n1e'3!'e! 2&eni!#)#)i 2'&()%i3
Pentru a asigura c#nser(area '#ten+ialului 'r#%ucti( al intre'rin%erii.
res'#nsabilit-+ile mentenan+ei se c#ncretizeaz- <n ac+iuni %estinate:
11
#menii %e ac+iune 8i res'#nsabilitate ale
mentenan+ei
c#nser(area
'#ten+ialului
'r#%ucti(
securitatea muncii
e2'l#atarea
in!rastructurii te=nice
'r#tec+ia me%iului
"ig. 1.1 #meniile %e ac+iune 8i res'#nsabilitate ale mentenan+ei
%iagn#stic-rii 'ermanente a st-rii te=nice a instala+iil#r 8i ec=i'amentel#rA
reme%ierii %is!unc+i#nalit-+il#r c#nstatateA
re'ar-rii 8i re'unerii <n !unc+iune a ec=i'amentel#r <n caz %e a(arieA
realiz-rii %e acti(it-+i %e instalare. amena;are. 'r#iectare %e n#i met#%e %e
mentenan+- <n (e%erea utiliz-rii #'time a n#il#r ec=i'amente.
Aceste acti(it-+i cu caracter 'ur te=nic se (#r !un%amenta 'e baza un#r '#litici
8i strategii manageriale.
A'recierea e!icien+ei se (a realiza <n c#nc#r%an+- cu # serie %e in%icat#ri %e
a'reciere a 'er!#rman+ei.

1./.2 E42#&!!'e! inf'!1')%)'ii e5ni%e
Prin in!rastructura te=nic- <n+elegem ansamblul %e re+ele %e canalizare.
%e'#zitare 8i %istribu+ie a utilit-+il#r necesare %es!-8ur-rii acti(it-+il#r s'eci!ice
!irmei9instala+ii electrice. termice. %e a'-. %e aer sub 'resiune. abur. gaze etc.:.
Ser(iciului %e mentenan+- <i (#r re(eni res'#nsabilit-+i re!erit#are la:
%iagn#sticul 'ermanent al st-rii generale %e !unc+i#nare a re+elel#r %e utilit-+iA
e2ecutarea %e acti(it-+i s'eci!ice %e <ntre+inere 8i re'ara+iiA
'r#iectarea 8i instalarea %e n#i re+ele %e utilit-+iA
re%ucerea c#nsumuril#r 8i 'ier%eril#r <n trans'#rtul 8i %istribu+ia utilit-+il#r.
In s'iritul acti(it-+il#r %escrise mai sus. unii aut#ri c#nsi%er- c- <n aceast-
categ#rie %e acti(it-+i trebuie intr#%us- 8i e2'l#atarea 'arcului l#gistic al
intre'rin%erii. caz <n care !unc+ia l#gistic- este c#mbinat- cu cea %e mentenan+-. >n
alte ab#r%-ri <ns-. acti(itatea %e l#gistic- este c#nsi%erat- ca !iin% ea <ns-8i !unc+ia
%e baz- a intre'rin%erii. asistat- %e cea %e mentenan+- <n m#% similar !unc+iei %e
'r#%uc+ie. >n #rganizarea clasic- a ma;#rit-+ii intre'rin%eril#r r#m,ne8ti se <nt,lne8te
# #rganizare care 'resu'une e2isten+a unui c#m'artiment 3mecan#-energetic3 8i a
altuia 3l#gistic 3.
1./.$ P'&e%i! +e(i)#)i
Prin natura sa un ser(iciu %e mentenan+- trebuie s- realizeze numai acti(it-+i
care sunt <n c#nc#r%an+- cu 'riinci'iile res'ectului !a+- %e #m 8i me%iul s-u
ambiant.
>n acest sens. acti(it-+ile s'eci!ice ce re(in 'rin e2celen+- c#m'artimentului
sunt:
%iagn#sticul 'ermanent al st-rii te=nice a utila;el#r 8i instala+iil#r <n care ce
'ri(e8te emana+ia %e n#2e A
12
're(enirea scurgerii %e !lui%eA
c#ntr#lul 'ermanent al ni(elului %e '#luare %at#rit- acti(it-+il#r s'eci!ice
intre'rin%erii 8i luarea %e m-suri %e <nca%rare a acestuia <n limitele legaleA
mentenan+a 8i e2'l#atarea instala+iil#r %e recirculare. recu'erare. !iltrare etc a
!lui%el#r. a %e8euril#r.
>n acest sens amintim c- Mentenan+a Pr#%ucti(- ?#tal- re+ine ca #biect %e baz-
3'#luare 03.
1./.. Se%)'i!e! +)n%ii
Pr#tec+ia muncii c#nstituie subiectul un#r multi'le legi. %ecrete sau =#t-r,ri
gu(ernamentale. care reglementeaz- e2'l#atarea <n %e'lin- securitate a utila;el#r 8i
instala+iil#r s'eci!ice !iec-rei ramuri ec#n#mice <n 'arte. e8i n#rmele %e 'r#tec+ie
se a%reseaz- %irect 'ers#anel#r im'licate <n gestiunea 8i e2'l#atarea %i!eritel#r ti'uri
%e ec=i'amente. c#nsi%er-m c- ser(iciul %e mentenan+- are im'lica+ii ma;#re <n
asigurarea securit-+ii 'rin acti(it-+i s'eci!ice cum ar !i:
C3 men+inera <n stare %e !unc+i#nare a %is'#ziti(el#r %e alarm- s'eci!ice
%i!eriel#r ti'uri %e utila;e sau instala+iiA
C$ mentenan+a %e ansamblu a ec=i'amentel#r. 're(enin% a'ari+ia un#r acci%ente
%e 'r#'#r+ii. care '#t in%uce 'unerea <n 'eric#l a 'ers#nalului %e e2'l#atareA
C& elab#rarea %e n#rme interne %e securitate a muncii. <n c#nc#r%an+- cu #rice
m#%i!icare inter(enit- <n structura %e baz- a ec=i'amentel#r cu #cazia re'ar-rii sau
m#%erniz-riiA
C0 e!ectuarea %e stu%ii 'ri(in% securitatea e2'l#at-rii n#il#r ti'uri %e utila;e 8i
elab#rarea n#il#r ti'uri %e utila;e 8i elab#rarea %e n#rme s'eci!iceA
C4 %ez(#ltarea %e met#%e %e inter(en+ie ra'i%e 8i <n %e'lin- securitate a
'ers#nalului 8i mi;l#acel#r !i2e.
>n t#ate acti(it-+ile %e mentenan+- ce se %es!-8#ar- <ntr-# !irm-. securitatea
'ers#nalului (a !i c#nsi%erat- mai 'resus %e as'ectele legate %e 'r#%ucti(itate 8i c#st.
e alt!el <n managementul m#%ern. 'r#tec+ia muncii 8i regulile acesteia sunt
c#nsi%eate ca !iin% !act#rii acti(i %e m#ti(are ai anga;a+il#r.
CAP.II SISTEME DE MENTENAN6
7a baza #rganiz-rii m#%ului %e %es!-8urare a acti(it-+il#r %e mentenan+- stau
as'ecte legate %e am'lasarea intre'rin%erii. 'r#!ilul %e acti(itate. caracteristicile
mi;l#acel#r %e 'r#%uc+ie e2istente etc.
13
Ab#r%area sistemic- 'resu'une c#nsi%erarea urm-t#arel#r !#rme %e #rganizare
a mentenan+ei care. <n !unc+ie %e resursele al#cate 8i %e #biecti(ele urm-rite. sunt
%estinate a asigura %is'#nibilitatea #'tim- a sistemel#r te=nice.
2.1 Me&(e (e %&n1e'3!'e 0i %'e0e'e ! fi!"i#i*ii e#e+ene#&'
Met#%ele rezult- !iresc %in anali2a !en#menel#r %e uzur- 8i %e!ec+iuni 8i <n
esen+- c#nstau <n urm-t#arele:
- su'ra%imensi#narea elementel#r la 'r#iectare !igura 2.1 a(,n% ca rezultat
cre8terea 'er!#rman+ei elementului res'ecti(. cre8tere care se '#ate
materializa 'rin a%#'tarea un#r c#e!icien+i %e siguran+- mai mari 8i ca
urmare. 'rin c#sturi su'limentare ale in(esti+iil#rA
- re%ucerea %is'ersiei 'er!#rman+ei 'rin re%ucerea limitel#r %e t#leran+- a
'er!#rman+el#r n#minale garantate %e c#nstruct#r c#n!#rm !igurii 2.2.
1$
"ig. 2.2 Re%ucerea %is'ersiei 'er!#rman+ei
ca'acitatea %e rezisten+- la
s#licitare
s#licitare
'r#babilitate
'r#babilitate
s#licitare
su'ra%imensi#nare
ca'acitate %e
rezisten+- la
s#licitare
"ig. 2.1 Su'ra%imensi#narea elementului
- re%ucerea %is'ersiei s#licit-rii !igura 2.3. <n s'ecial a su'ras#licit-ril#r. %e e2em'lu
'rin mi;l#ace %e 'r#tec+ie : %esc-rt#are. 'r#tec+ii la su'rasarcin- etc.A
- re%ucerea (itezei %e %egenerare a 'er!#rman+ei. !igura 2.$ . care la r,n%ul ei se
'#ate realiza 'rin mai multe c-i:
- alegerea un#r materiale cu (itez- mic- %e <mb-tr,nireA
1&
s#licitare
ca'acitatea %e rezisten+- la
s#licitare
e!#rtul 'r#tec+iil#r
"ig.2.3 Re%ucerea %is'ersiei s#licit-rii
sE s#licitare
P% E ca'acitatea %e rezisten+- la
s#licitare
t
t
- m-suri %e re%ucere a uzurii 9lubre!iere:A
- re%ucerea s#licit-ril#r la elementele la care (iteza %e %egenerare a
'er!#rman+ei %e'in%e %e s#licitareA

#'era+iuni %e mentenan+-. !igura 2.& care se <m'art <n :
I. M entenan +a 're(enti( - ce are %re't #biect re%ucerea 'r#babilit-+ii %e
%e!ectare 'rin %egra%are 9re%ucerea 'er!#rman+ei:'rin #'era+ii %e rea%ucere a
'er!#rma+ei la (al#rile ini+iale sau a'r#'iate %e acesteaA
Mentenan+ele 're(enti(e. c#n!#rm criteriului general '#t !i:
a: mentenan+e bazate 'e !iabilitate care au %re't sc#' e(itarea intr-rii
elementului <ntr-# z#n- <n care in%icat#rii %e !iabilitate nu mai c#res'un%A
b: mentenan+e bazate 'e 'r#%uc+ia t#tal- care urm-resc mai 'u+in
in%icat#rii %e !iabilitate 8i mai mult 'r#%uc+ia realizat- %e elementul res'ecti(
acce't,n% 8i riscul legat %e am,narea un#r mentenan+e 'entru realizarea un#r
cereri %e 'r#%uc+ie c#n;uncturale.
in 'unct %e (e%ere al m#%ului <n care se !i2eaz- m#mentul e2ecut-rii
mentenan+ei 're(enti(e 'utem a(ea:
a: mentenan+e 're(enti(e sistematice sau 'eri#%ice la care criteriul
%e !i2are a m#mentului %eclan8-rii mentenan+ei este %urata sau
num-rul %e cicluri %e !unc+i#nare %e la ultima mentenan+- a'licat-.
Peri#%icitatea '#ate !i stabilit- 'e criteriile amintite anteri#r 8iNsau 'e
cele legate %e c=eltuieli <n cazul <n care c#nsecin+ele <ntreru'eril#r <n
!un+i#nare '#t !i e(aluate ec#n#mic. Nu se bazeaz- 'e analiza st-rii
10
sE s#licitare
"ig. 2.& In!luen+a #'era+iunil#r %e mantenan+-
asu'ra !iabilit-+ii
Ca'acitatea %e rezistenta la s#licitare
elementului. Mentenan+a 're(enti(- sistematic- se 'ractic- 'e scar-
larg- 8i mul+i !urniz#ri %e ec=i'amente stabilesc 8i 'eri#%icitatea
mentenan+el#r #%at- cu in%icat#rii garanta cu in%icat#rii garanta+i.
Mentenan+a sistematic- re'rezint- 3mentenan+a realizat- 'rin acti(it-+i
%e <ntre+inere. re'ara+ii curente. re(izii 8i re'ara+ii ca'itale. c#nstituite
<ntr-un 'lan te=nic n#rmat %e inter(en+ii. s'eci!ice !iec-rui ti' %e util;
<n 'arte3.
I: mentenan+e 're(enti(e c#n%i+i#nate sau #'#rtune care au %re't
criteriu %e stabilire a m#mentului %emar-rii mentenan+ei. starea
%egra%abil- <n tim' a elementului. 'rin c#m'ararea ei cu # a8a numit-
stare limit- a%mis- care nu trebuie atins-. u'- m#%ul cum se
realizeaz- aceasta a(em:
- mentenan+e 're(enti(e c#n%i+i#nate 're(izi#nale care sunt sub#r%#nate
analizei e(#lu+iei su'ra(eg=eate a 'arametril#r semni!icati(i %e %egra%are a
'er!#rman+ei 'ermi+,n% <nt,rziera 8i 'lani!icarea inter(en+iil#rA
- mentenan+e 're(enti(e c#n%i+i#nate 'r#acti(e. !#l#site mult <n SUA %e
c#m'aniile in%ustriale 8i <n s'ecial %e c-tre cele care 'resteaz- ser(icii <n
%#meniul mentenan+ei. Mentenan+a 'r#acti(- ac+i#neaz- <n s'ecial asu'ra
cauzel#r ini+iale %e %e!ect-ri '#ten+iale. Presu'une # bun- cun#a8tere a
mecanismului %e <mb-tr,nire a materialel#r 8i a rela+iil#r cauzale <ntre sim't#mele
e2terne 8i cauzele l#r #biecti(e. Ca urmare. im'lic- # e2'erien+- am'l-. 8i e2'er+i
%e <nalt- calitate.
Criteriile 'entru %emararea mentenan+ei 're(enti(e c#n%i+i#nate au # baz-
#biecti(-. 8i anume (ect#ri %e 'arametri %e stare c#nsacra+i cu numele %e
3am'rent-3 care sunt c#m'ara+i cu (ect#rii (al#ril#r limit- %etermina+i %u'- cele
'recizate anteri#r.
II. Mentenan +ele c#recti(e care c#nstau <n ansamblul %e acti(it-+i %estinate
rea%ucerii <n stare %e !unc+i#nare a unui element %e!ectA 'resu'une e(i%en+iere
%e!ectel#r. l#calizarea. <nl-turarea lui 8i rea%ucerea elementului <n stare %e
!unc+i#nare t#tal- sau 'ar+ial-:
Mentenan+ele c#recti(e '#t !i:
a: mentenan+ele c#recti(e 'aleati(e 'resu'un re'unerea <n !unc+iune a
elementului c-zut <n c,t mai scurt tim' !#l#sin% s#lu+ii %e 'r#(iz#rat care (#r !i
urmate %e # alt- acti(itate %e mentenan+- 'entru a%ucerea elementului <n starea
n#rmal-A
b: mentenan+ele c#recti(e curati(e ce 'resu'un re'unerea <n !unc+iune a
elementului %e!ect <n c#n%i+ii n#rmale 8i cu caracter 'ermanent.
Mentenan+a c#recti(- este !#l#sit- numai %u'- 'r#%ucerea a(ariei 8i inclu%e
t#ate ac+iunile necesare 'entru a reintr#%uce <n !unc+iune un ec=i'ament %e!ect.
14
Aceasta nu <nseamn- nea'-rat c- # ast!el %e ac+iune nu a !#st 're(-zut- 8i nu e2ist-
# 'r#ce%ur- 'entru re(enirea ra'i%- <n stare %e !unc+i#nare.
Aceast- '#litic- se a'lic- <n general <n %#u- situa+ii:
- ec=i'amentele nu sunt (itale 'entru !unc+i#narea sistemului 8i <n
c#nsecin+- nu sunt c#ntinu #bser(ateA
- c#stul ec=i'amentel#r este mult mai mare %ec,t c#stul 'r#%us %e
%e!ectarea nea8te'tat- 8i %e <nl#cuirea ec=i'amentului.
)%at- cu cre8tere c#m'le2it-+ii sistemel#r 8i a e2igen+el#r. c#nce'tul %e
mentenan+- a e(#luat. iar acti(itatea a!erent- a !#st <nca%rat- <ntr-un management
s'ecial. Un e2em'lu semni!icati( <l r'rezint- Mentenan+a Iazat- 'e "iabilitate.
"igura 'rezint- sistemele %e mentenan+-
>n literatura %e s'ecialitate. s'eciali8tii '#t g-si %i(erse alte ti'uri %e ab#r%-ri.


2.2 Menen!n! 2'e3eni3*
Mentenan+a 're(enti(- (izeaz- elementele unui sistem a c-r#r %e!ectare
'r#(#ac- 'ier%eri <n 'r#%uc+ie 8i c#sturi ale #'ririi !urniz-rii energiei electrice
im'#rtante la c#nsumat#ri. I%eea #rganiz-rii unui ast!el %e sistem %e mentenan+-
c#n(ine. 'entru c- acesta are ca sc#' minimizarea %aunel#r 'r#(#cate %e #'riri
9%e!ect-ri:. !-r- ca sumele al#cate 9c#sturile: s- !ie #ner#ase.
Se 'ractic- %#u- !#rme %e mentenan+- 're(enti(- :
15
SIS?*M* * M*N?*NANLO
M*N?*NANLO
PR*1*N?I1O
M*N?*NANLO
C)R*C?I1O
M*N?*NANLO
SIS?*MA?ICO
M*N?*NANLO
C)NILI)NA7O
M*N?*NANLO
CURA?I1O
M*N?*NANLO
PA7*A?I1O
M*N?*NANLO
PR*1IPI)NP7O
M*N?*NANLO
PR)AC?I1O
-cea sistematic-. ce c#nst- <n ac+iuni la %i!erite inter(ale stabilite %e tim'.
'entru <nl#cuirea un#r elemente stabilite ca !#arte uzate 9se a'lic- elementel#r ce nu
necesit- un c#st 're mare al <nl#cuirii:A
-cea c#n%i+i#nal- - ac+iune ce 'resu'une %iagn#sticarea unui element inaintea
<nl#cuirii lui 9a'licabil- elementel#r a c-r#r c#st %e <nl#cuire este !#arte mare 8i care
'#t !i su'ra(eg=eate 'rin sisteme ne%istucti(e:A
A'licarea mentenan+ei 're(enti(e 'rsu'une %esc#m'unerea sistemului <n
elemente mentabile. iar a'#i:
-stabilirea 'eri#%icit-+ii a'lic-rii. 'rin stu%ii (iz,n% legile %u'- care e(#lueaza
%urata %e (ia+-A
-stabilirea #'era+iil#r %u'- care se e2ecut-A
-stabilirea c#m'#nen+ei !#rma+iil#r %e mentenan+-A
-elab#rarea un#r !i8e cu'rinz,n% #'era+iile e2ecutate 8i #bser(a+iile ec=i'el#r
%e mentenan+-. care '#t !i utilizate la alimentarea unei baze %e %ate.

2.2.1 Menen!n! 2'e3eni3* 1i1e+!i%*
Sc#'ul a'lic-rii acestui ti' %e mentenan+- este %e a men+ine sistemul la starea
%e 'er!#rman+- ini+ial-. 'rin:
-c#ntr#aleA
-regla;eA
-<nl#cuiri %e %i(erse elemente: c#ntacte. rezisten+e %e <nc,lzire. siguran+e. etc.
2.2.2 E3!#)!'e! i+2i#&'
a: >n 'ri(in+a 'eri#%icit-+ii. e2ist- 3 cazuri '#sibile:
C5 ins'ec+ii 'lani!icate 9re(izii:A
C6 %u'- mantenan+a c#recti(-A
C10 %u'- e2'irarea 'eri#a%ei %e (ia+- 9%urata n#rmat- %e ser(iciu: a unui
element.
b: >n 'ri(in+a %uratei inter(en+iil#r. se %isting 3 !aze:
C11 ins'ec+ia - cu %iagn#sticareA
C12 re'ara+ie - cu <nl#cuireA
C13 c#ntr#l.
in cele %e mai sus rezult- c-:

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C
A
16
M
p7 tim'ul me%iu al unei mentenan+e 're(enti(eA
n
pi 7 !rec(en+a tim'ului 3i3 %e mentenan+-A
M
pi 7 %urata #'era+iei 3i3A
P
i
- tim'ul 3i3 %e #'era+ie %e mentenan+- 're(enti(-.
2.2.$ O2&')ni!e! +enen!nei 2'e3eni3e
>n 'rimul r,n% se 'une <ntrebarea:
Cui ser(e8te un ast!el %e sistem %e mentenan+-Q
*l ser(e8te:
C1$ c#m'artimentului 3siguran+- <n !unc+i#nare3A 9a(arii:. 'rin %iminuarea
num-rului %e inci%ente gra(eA
C1& c#m'artimentului 3mentenan+-3 'rintr-# 'lani!icare mai bun- 8i #
e!icien+- s'#rit-A
C10 c#m'artimentului !iabilitate - 'rin cun#a8terea ec=i'amentel#r 8i
<mbun-t-+irea l#rA
C14 c#m'artimntului 'r#%uc+ie. sau 'r#%uc+iei <n sine. ca urmare a mai
'u+ine %e!ec+iuni.
C15 gesti#naril#r %e instala+ii. 'rin ac+iuni rezultate %in c#sturile
n#nmentenan+eiA
C16 clien+il#r.'rin mai 'u+ine <ntreru'eri im're(izibileA
C20 c#m'artimentului calitate - 'rin <mbun-t-+irea ser(iciului %e !urnizareA
C21 c#m'artimentului l#gistic. 'rin 'r#gramarea st#curil#r %e inter(en+ie 8i
sc=imb.
A %#ua <ntrebare este: care sunt c#nsecin+ele 8i un%e se r-s!r,ng eleQ
Acestea se r-s!r,ng asu'ra:
C22 'lani!ic-rii sarcinil#r <n ca%rul c#m'artimentului %e mentenan+-A mai
'u+in im're(izibil. trecerea la # acti(itate regulat-. mai 'u+in c#sturi
su#limentare. cauzate %e 'ers#nal interme%iar.
C23 siguran+ei <n !unc+i#nare: %iminuarea riscului. 'rin cun#a8terea lui R9t:
8i "9t: . g-sirea 8i acce'tarea unui 'rag minim %e !iabilitate.
20

21
R9t:

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C
"ig. 1
1 2 3 t
R9t:
"ig. 2

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C
t
"ig. 3
-num-rul %e #'riri ne'lani!icate. ceea ce are ca e!ect <mb-tr,nirea
%is'#nibilit-tiiA
-c#sturil#r: cresc c#sturile cu mentenan+a 're(enti(-. sc-z,n% cele cu
mentenan+a c#recti(-. Pentru #'timizare. este necesar- # c#m'arare 8i # minimizare
a c#stului t#tal. e !a't. asta %eci%e asu'ra 'lani!ic-rii !rec(en+ei <nl#cuiril#r 8i
re'ara+iil#r. c,t 8i asu'ra #r%inii %e 'ri#ritate.

2.$ O2i+i8!'e! +enen!nei
Un interes a'arte a !#st ac#r%at e(alu-rii '#sibilii ie8iri %in !unc+iune a unui
sistem %at#rit- su'ra'unerii a %#u- e(enimenteA # c#m'#nent- este sc#as- %in
!unc+iune 'entru <ntre+inerea 're(enti(- iar # alta. %e!ect-. se a!l- <n re'ara+ie.
?#ate ac+iunile %e mentenan+- 're(enti(- se res!r,ng asu'ra calit-+ii ser(iciului
%e !urnizare a energiei electrice. *ste %e %#rit ca t#+i cei care c#ncur- la 'lani!icarea.
#rganizarea 8i realizarea mentenan+ei. s- cun#asc- e2igen+ele c#nsumat#ril#r (is-a-
(is %e ser(iciul %e !urnizare a energiei.
>n cele ce urmeaz- se 'rezint- # met#%- %e calcul 'rin care se '#t #'timiza
'#liticile %e mentenan+- <n sc#'ul atingerii un#r in%icat#ri %e !iabilitate. Premiza %e
la care se '#rne8te este c- # cauz- ma;#r- a a'ari+iei un#r st-ri cu %#u- elemente
%e!ecte este %e!ectarea unei c#m'#nente 'e %urata mentenan+ei 're(enti(e a alteia.
ac- se <ncearc- re%ucerea intensit-+ii %e sc#atere %in !unc+iune 'entru
mentenan+a 're(enti(- a unei c#m'#nente #arecare 9

mp : <n sc#'ul mic8#r-ii

'r#babilit-+ii %e a'ari+ie a acestui ti' %e e(eniment %ublu. '#ate rezulta # intensitate
'#ate cre8te riscul %e!ectel#r %uble. simultane.
C#ncluzia este c- se '#ate !ace un c#m'r#mis <ntre (al#rile intensit-+il#r %e
ie8ire %in ser(iciu %at#rit- mentenan+ei 're(enti(e 9

mp : 8i %e %e!ectare 9 :. Acest
as'ect (a !i %ez(#ltat <n c#ntinuare cu sc#'ul #'timiz-rii !iabilit-+ii c#m'#nentel#r 8i
sistemului.
2.$.1 F!%&'ii %!'e inf#)ene!8* &'-!ni8!'e! +enen!nei 2'e3eni3e
A8a %u'- cum este !#arte bine cun#scut. mentenan+a '#ate !i. <n general.
%i(izat- <n %#u- categ#rii. legate %e caracterul c#recti( sau 're(enti( al ac+iunil#r
c#ncrete %e intre+inere. Mentenan+a c#recti(- se e!ectueaz- <n situa+ia <n care #
c#m'#nent- este %e!ect- <n tim' ce mentenan+a 're(enti(- se %es!-8#ar- cu sc#'ul
're(enirii unei %e!ec+iuni.
22
>n cele ce urmeaz- 'rin termenul general mentenan+- (#m <n+elege cea %e-a
%#ua categ#rie.
*2ist- mul+i !act#ri care in!luen+eaz- ni(elul ac+iunil#r %e mentenan+-.
>n !igura 3.1 se ilustreaz- 'rinci'alii !act#ri <n cazul subsistemel#r %e %istribu+ie
a energiei electrice. Im'lica+iile as#ciate %i!eritel#r bl#curi 'rezentate <n !igur- sunt
urm-t#arele:
a: Sistemul sarcinil#r are # im'#rtan+- semni!icati(- asu'ra '#liticii %e
mentenan+-. Nici # ac+iune %e mentenan+- nu (a !i %emarat- %ac- sc#aterea %in
ser(iciu a unei c#m'#nente (a %etermina su'rasarcini <n altele. r-mase <n
!unc+iune. sau <ntreru'eri <n alimentarea c#nsumat#ril#r. e asemenea mentenan+a
nu (a !i <nce'ut- %ac- se estimeaz- cre8terea ulteri#ar-. 'e %urata sc#aterii %in
ser(iciu a c#m'#nentei. a sarcinii ast!el <nc,t s- se %e'-8easc- limitele %e material
ale c#m'#nentel#r sistemuluiA
b: "act#ri lega+i %e ec=i'ament cum ar !i ti'ul acestuia. limitele te=nice.
ca'acitatea 8i %urata %e su'ras#licitare. etc. . in!luen+eaz- esen+ial '#litica %e
mentenan+-A
C#m'#nentele cum sunt liniile electrice. e2tinse 'e su'ra!e+e largi. necesit- un
num-r relati( mare %e ac+iuni %e mentenant- c#m'arati( cu altele. c#ncentrate %in
'unct %e (e%ere t#'#l#gic .
Cre8terea s#licit-ril#r !unc+i#nale9c#mut-ri n#rmale. (#ite: ale un#r
c#m'#nente cum sunt <ntreru'-t#arele. '#ate c#n%uce la %e!ectarea l#r %ac- ni(elul
mentenan+ei nu este c#m'atibil cu aceste s#licit-ri.

23
"AC?)RI R*7A?I1I
7A *CRIPAM*N?
S?RA?*JII *
*KP7)A?AR*
INICI LIN?O *
"IAII7I?A?*
"AC?)RI *
M*IU
"I7)P)"IA
MANAJ*M*N?U7UI
NI1*7U7
M*N?*NANL*I
")RLA SI CA7I?A?*A
R*SURS*7)R UMAN*
ARRI?*C?URA
SIS?*MU7UI
SIS?*MU7 *
SARCINI
"IJ. 3.1
c: Ar=itectura sistemului este un alt !act#r im'#rtant <n in!luien+area
mentenan+ei 're(enti(e. >ntr-un sistem serie. #rice sc#atere %in ser(iciu a unei
c#m'#nente 'entru mentenan+- 're(enti(- im'lic- <ntreru'erea <n alimentare. >n
cazul <n care c#nsumat#rii '#t !i alimenta+i 'rintr-# cale alternati(-. n#rmal
<ntreru't-. mentenan+a se '#ate !ace !-r- <ntreru'ere aliment-rii.
%: Unele acti(it-+i %e mentenan+- '#t !i realizate numai <n lab#rat#are sau
ateliere s'ecializate iar altele se '#t %es!-8ura la l#cul %e am'lasare. <n teren. Cel %e
al %#ilea ti' %e acti(it-+i '#t !i <m'ie%icate %e starea 'r#ast- a (remii. e e2em'lu.
mentenan+a 're(enti(- <n cazul liniil#r electrice aeriene nu se '#ate realiza. %e
regul-. <n c#n%i+ii mete#r#l#gice a%(erse.
e: "il#z#!ia managementului. in%icat#rii %e !iabilitate. %is'#nibilitatea
resursel#r umane. etc. re'rezint- al+i !act#ri care a!ecteaz- !il#z#!ia mentenan+ei.
?#+i !act#rii men+i#na+i trebuie lua+i <n c#nsi%erare 'entru a a;unge la #
#rganizare #'tim- a mentenan+ei subsistemel#r %e trans'#rt 8i %istribu+ie a energiei
electrice 8i %e alimentare a c#nsumat#ril#r.
Se '#ate %iscuta %es're !a'tul c- a(anta;ul #b+inut 'rin a'licarea mentenan+ei
're(enti(e %e'in%e %e %i!ere+a %intre %#i 'arametri %e !iabilitateA %urata me%ie a
mentenan+ei 8i tim'ul me%iu %e re'arare.
Acest lucru este e(i%ent <n cazul sistemel#r c#m'use %intr-un singur element.
Nu ast!el stau lucrurile <n cazul sistemel#r cu un num-r mare %e elemente
c#m'#nente. in%e'en%ente %in 'unct %e (e%ere al %e!ect-ril#r. Starea sistemului cu
un element %e!ect este. #bi8nuit mai se(er- c#m'arati( cu starea <n care #
c#m'#nent- se a!l- <n a!ara ser(iciului. 'entru mentenan+- .
A(anta;ele. releti( la !iabilitate. a8te'tate <n urma unei ;u%ici#ase selec+ii a
'r#gramului %e mentenan+-. ar !i urm-t#arele:
C2$ c#m'#nentele care. <n caz %e %e!ectare ar 'r#(#ca <ntreru'eri <n
alimentare. '#t !i sc#ase %in ser(iciu !-r- <ntreru'erea c#nsumat#ril#rA
C2& %e!ectele acti(e ale c#m'#nentel#r 9%e!ecte %e iz#la+ie: '#t !i
minimizate ac+i#n,n% asu'ra cauzel#r carele 'r#(#ac-. e e2em'lu. <n cazul
liniil#r electrice. %e!ectele acti(e %at#rate c-%erii ramuril#r c#'acil#r '#t !i
're(enite 'rin t-ierea 'eri#%ic- a arb#ril#r. Similar <n cazul uleiului
trans!#rmat#arel#r. %e!ectele %e natur- %ielectric- '#t !i minimizate sc=imb,n%
'eri#%ic uleiulA
C20 c#m'#nentele sistemului '#t !i a!ectate 'ermanent %at#rit- unui
%e!ect. Riscul unui ast!el %e %e!ect '#ate !i c#nsi%erabil re%us %ac- sunt su'use
unui rigur#s 'r#gram %e mentenan+- 're(enti(-.
C24 mentenan+a 're(enti(- este # acti(itate 'lani!icat- iar %urata me%ie
necesar- 'entru realizarea sa '#ate !i mult mai mic- %ec,t tim'ul me%iu %e
re'arare a %e!ectel#r aleat#rii.
2$
*(eniment cum ar !i <n+e'enirea <ntreru'-t#arel#r 9re!uzul la aclan8are sau
c#nectare: '#t a(ea c#nsecin+e %intre cele mai im'#rtante asu'ra in%icat#ril#r %e
!iabilitate. *le '#t 'r#(#ca <ntreru'eri <n alimentarea unui num-r mare %e
c#nsumat#ri. Ac+iunile %e mentenan+- 're(enti(- '#t re%uce c#nsi%erabil
'r#babilitatea as#ciat- un#r ast!el %e e(enimente.
C25 relee %e 'r#tec+ie. cu mentenan+- a%ec(at-. '#t %e asemenea re%uce
'r#babilitatea a'ari+iei un#r e(enimente ca acelea %e la 'unctul 'rece%ent.
2.$.2 O2i+i8!'e! ine'3!#e#&' (e +enen!n*
M#%elul general %e %e!ectare a c#m'#nentel#r sistemel#r electr#energetice este
cel cun#scut sub numele %e m#%elul 3ca%- %e baie 3 'rezentat <n !igura 3.2.
Intensitatea %e %e!ectare <n 'eri#a%a %e %ebut sau %e 3tinere+e3 sca%e cu tim'ul.
e!ectele %in acest inter(al <n general. %e!ecte %e !abrica+ie sau %e 'r#iectare. Pe
%urata %e (ia+- n#rmal-. %e!ectele au caracter 'ur aleat#riu iar intensitatea %e
%e!ectare cre8te ra'i% la s!,r8itul acestei 'eri#a%e. la intrarea <n z#na %e 3b-tr,ne+e3.
Intrarea <n ultima z#n- '#ate !i a%esea <m'ie%icat- iar %urata %e !unc+i#nare
n#rmal- 'relungit- 'rin ac+iuni c#nstante 8i <ngri;ite %e mentenan+- 're(enti(-.
*!icacitatea acestei 'r#ce%uri %e'in%e %e cun#a8terea cu su!icient- acurate+e a
m#mentului c,n% c#m'#nenta %- semne %e uzur- accelerat-. ac- limitele %e
(aria+ie <n tim' a a'ari+iei acestui m#ment sunt mici. atunci mentenan+a 're(enti(-
2&
uzur- ra'i%-
!unc+i#nare n#rmal-
t1
t2
t

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C
%ebut
!ig 3.2 Intensitatea %e %e!ectare !unc+ie %e tim'
'#ate !i e!icace <n m#% real. ac- mentenan+a 're(enti(- <nce'e <naintea m#mentului
amintit. intrarea <n z#na %e %eteri#rare acelerat- '#ate !i <m'ie%icat-.
Pe %e alt- 'arte. %ac- m#mentul %e intrare <n ultima z#n- 'rezint- # mare
%is'ersie <n tim'. %urata mentenan+ei ar trebui s- !ie relati( scurt- <n sc#'ul m-ririi
%uratei inter(alului %e !unc+i#nare n#rmal-.
Pentru %eterminarea inter(alului #'tim %e mentenan+- se '#rne8te %e la i'#teza
c- 'rin mentenan+a 're(enti(- a unei c#m'#nente. intensitatea sa me%ie %e
%e!ectare 'e %urata %e (ia+-. se re%uce.
Pr#ce%ura %e #'timizare este %e'en%ent- %e cun#a8terea unei !unc+ii care s-
e2'rime leg-tura %intre intensitatea %e %e!ectare a c#m'#nentei 8i intensitatea %e
sc#atere %in ser(iciu 'entru mentenan+a 're(enti(- 9(#m numi

mp - intensitatea %e
mentenan+-:. 1#m 'resu'une ini+ial c- intensitatea %e %e!ectare a unei c#m'


9 :
m fm
mp

#nente #arecare 8i intensitatea sa %e mentenan+- sunt legate 'rintr-#
!unc+ie e2'#nen+ial- %e !#rma:


9 :
m fm
mp

mp

0mp G1H

fm - intensitatea %e %e!ectare a c#m'#nentei !-r- mentenan+- 're(enti(-A

mp - intensitatea me%ie %e mentenan+- 're(enti(-A

- intensitatea me%ie %e %e!ectare a c#m'#nentei
- c#nstant- %e'inz,n% %e ti'ul c#m'#nentei 8i %e e!icacitatea mentenan+ei
're(enti(eA

0mp - (al#area intensit-+ii mentenan+ei %e la care rela+ia %e e2'#nen+ialitate a

%e'en%enialitate a %e'en%en+ei nu mai este (alabil-.
Rela+ia e2'rimat- %e ecua+ia G1H este ilustrat- <n !igura 3.3
20
)'timizarea intensit-+ii %e mentenan+- se '#ate !ace <n !unc+ie %e mai multe
criterii care (#r !i 'rezentate <n c#ntinuare:

Criteriul 1 Intensitatea t#tal- minim- %e %e!ectare
>n acest caz. intensitatea t#tal- %e %e!ectare este e2'rimat- %e rela+ia :


T mp mp mp fm
mp
+ +

9 : G2H
Pentru ca

T
s- !ie minim trebuie ca:

d
d
T

G3H
*cua+ia G3H c#n%uce la urm-t#area (al#are #'tim- a intensit-+ii %e mentenan+- a
c#m'#nentei :

mp optim

1
ln9 C :
0mp G$H

Criteriul 2 : urata t#tal- minim- %e ie8ure %in ser(iciu a c#m'#nentei

24

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C
"ig. 3.3 e'en%en+a intensit-+ii %e %e!ectare %e intensitatea
mentenan+ei
se !ac urm-t#arele n#ta+ii :
?r - %urata me%ie %e re'arare a c#m'#nenteiA
?m - %urata me%ie %e mentenan+- a c#m'#nentei.
?im'ul t#tal %e ie8ire %in ser(iciu a c#m'#nentei (a !i:
T Tm Tr Tm
mp mp fm
Tr
mp
+ +



C C C
C
G&H
1al#area minim- a lui ? rezult- %in :

dT
d
mp

0
G0H
*cua+ia G0H 'ermite calcularea urm-t#arei (al#ri #'time a intensit-+ii %e
mentenan+-:

mp optim
fm
Tr
Tm

1
ln
C C
G4H
Criteriul 3 : C#stul minim al re'ar-rii 8i mentenan+ei c#m'#nentei

C#sturile as#ciate re'ar-rii c#m'#nentei %e'in% %e num-rul me%iu %e intr-ri <n
re'ara+ii 9%e!ect-ri: 8i %e %urata me%ie a re'ara+iil#r.
Similar. c#sturile mentenan+ei c#m'#nentei %e'in% %e num-rul mentenan+el#r 8i
%e %urata me%ie a acest#ra.
"ie c#sturile anuale as#ciate re'ara+iei c#m'#nentei. %ate %e rela+ia:


C K Tr K
ar r r
+ 9 C : C
1 2

G5H
un%e:


K
r 1
- c#nstant- re'rezent,n% c#stul 'e unitate %e tim'A

K
r 2
- c#nstant- re'rezent,n% c#stul 'e re'ara+ie.
25
"ie c#sturile anuale as#ciate mentenan+ei c#m'#nentei. %ate %e rela+ia:


C K Tm K
am m m mp
+ 9 C : C
1 2

G6H
un%e:

K
m 1
- c#nstanta re'rezent,n% c#stul 'e unitate %e tim' %e mentenan+-A

K
m 2
- c#nstan- re'rezent,n% c#stul 'e mentenan+-.
C#sturile t#tale 'entru re'ara+ii 8i mentenan+e sunt:


C C C
ar am
+
G10H
sau:

C K Tr K K Tm K
r r m m mp
+ + + 9 C : C 9 C : C
1 2 1 2

G11H
ac- se +ine c#nt %e ecua+ia G1H. #b+inem:

C K Tr K K Tm K
r r fm m m mp
mp
+ + +

9 C : C 9 C : C
1 2 1 2

G12H
1al#area minim- a lui C rezult- %in:


dC
d
mp

G13H
*cua+ia G13H 'ermite #b+inerea urm-t#arei (al#ri #'time a intensit-+il#r %e
mentenan+-:

mp optim fm
r r
m m
K Tr K
K Tm K

+
+
1
1 2
1 2
ln9 C
9 C :
9 C :
:A


mp
mp 0
G1$H
*cua+iile G$H. G4H 8i G1$H 'ermit calculul (al#rii #'time a intensit-+ii %e
mentenan+- c#n!#rm %i!eritel#r criterii a(ute <n (e%ere.
26
?rebuie 'recizat c- t#ate (al#rile au la baz- ecua+ia G1H care stabile8te #
c#res'#n%en+- e2'#nen+ial- <ntre (ariabilele care # c#m'un. ) alt- %e'en%en+- (a
c#n%uce la %eterminarea alt#r (al#ri #'time ale intensit-+ii %e mentenan+-. Pentru
stabilirea unei rela+ii mai e2acte. e(entual alta %ec,t cea %e e2'#nen+ial-. <ntre. 8i

m
este im'eri#s necesar- culegerea %e in!#rma+ii care actualmente sunt inc#m'lete.
2.$.$ A#e %'ie'ii (e &2i+i8!'e ! +enen!nei

?#ate ac+iunile %e mentenan+- 're(enti(- se r-s!r,ng asu'ra calit-+ii ser(iciului
%e !urnizare a energiei electrice. *ste %e %#rit ca t#+i cei care c#ncur- la 'lani!icarea.
#rganizarea 8i realizarea mentenan+ei s- cun#asc- e2igen+ele c#nsumat#ril#r. (is-a-
(is %e ser(iciul %e !urnizare a energiei.
Se %e#sebesc mai multe criterii:
a: Criteriul3siguran+ei <n !unc+i#nare3 <nseamn- una %in ac+iunile:
- ma2imizarea R9t: - !unc+ia %e !iabilitateA
- minimizarea
9 : t
- intensitatea %e %e!ectareA
- minimizarea "9t: - !unc+ia %e re'arti+ieA
Cun#sc,n% aceste !unc+ii se #b+ine 3t#3 -'eri#a%a #'tim- 'entru mentenan+a
're(enti(-.
b: Criteriul 3%is'#nibilitate3 care <nseamn- ma2imizarea e2'resiei:
D
TF
TF TN

+
A sau D
MTBF
MTBF MTTF

+
A
D
M Tf
M Tf M Td

+
G H
G H G H
A
un%e:
?". M?I". MG?!H - %urata me%ie %e !unc+i#nare ne<ntreru't-A
?N. M??". MG?%H - %urata me%ie %e %e!ectare 9%e re'ara+ii:A
- %is'#nibilitatea A
M Tf
MUT
MND
G H A M Td
MDT
MND
G H A
MU? - me%ia tim'ului t#tal %e !unc+i#nareA
30
M? - me%ia tim'ului t#tal %e %e!ectA
MN - me%ia num-rului %e %e!ect-riA
P
MUT
T
A ?EMU?/M?A
P - %is'#nibilitateaA - are %#u- (al#ri :
- %is'#nibilitatea m#mentan-: 'r#babilitatea ca elementul s- !ie 'us <n
!unc+iune la un anume m#mentA

- %is'#nibilitatea 'e inter(al: 'r#babilitatea ca elementul re'arabil s- !ie <n stare
%e !unc+i#nare 'e t#ata %urata t1. t2.
9 : t
- intensitatea %e %e!ectare %e!init- ca # !unc+ie =azar% a tim'ului %e
!unc+i#nare 8i <n cazul %istribu+iei e2'#nen+iale:


f t
f
t
9 : C
C

1
M Tf G H
A c#nstant- 9M:
9 : t
- intensitatea %e re'arare - 'entru cazul c,n% tim'ul %e re'arare are
%istribu+ie e2'#nen+ial-:

g td
t
9 : C
C

c#nstant-9M:A

1
M Td G H
A
T - in%is'#nibilitatea - c#m'lementar- lui PA
- 'r#babilitatea ca elementul s- !ie %e!ect la m#mentul ?A
q
MDT
T
A
'/TE1A
In%icat#rii care c#n+in cele mai multe in!#rma+ii sunt 8i

.
31
Acest criteriu se re!er- la ma2imizarea MG?!H sau la minimizarea MG?%H.
c: Criteriul 3c#st3
*ste criteriul a'licat cel mai a%esea. 'entru #'timizarea mentenan+el#r. <naintea
alt#r 'ri#rit-+i.
ac- Ctm re'rezint- c#stul t#tal al mentenan+ei. acesta trebuie c#m'arat cu:
-c#sturile calit-+ii ser(iciului %e !urnizareA
-c#sturile %aunel#r %e 'r#%uc+ieA
-c#sturile legate %e gestiunea st#curil#r 9im#biliz-ri %e !#n%uri:A
- c#sturi 'ntru !#r+a %e munc-A
-etc...
2.$.. C'ie'ii (e !#e-e'e ! 2&#ii%ii (e +enen!n*
Cel mai a%esea. nu s (a 'utea #'timiza t#tul %intr-# %at-. *ste ne(#ie %e g-sirea
8i luarea %eciziei celei mai bune. ) '#litic- %e mentenan+- (a 'utea !i a%#'tat- 'rin
#'timizarea unuia sau a mai mult#ra %in criteriile e2'use <nainte la 2.3.3 . >n !inal se
(a 'utea s'une. t#tu8i c- '#litica P este:
P E !9S. Ctm. . U. C1. Js:
un%e:
S - siguran+aA
Ctm - c#stul t#tal al mentenan+eiA
- %is'#nibilitateaA
U - calitatea ser(iciului %e !urnizareA
C1 - c#stul %urate t#tale %e (ia+-A
Js - c#stul gestiunii st#curil#r %e inter(en+ie.

2.. Efe%e#e %&&'(&n*'ii +enen!nei %&+2&nene#&' SDAEE
32
>n unele situa+ii este a(anta;#as- %in 'unct %e (e%ere ec#n#mic 8i al !iabilit-+ii.
realizarea c##r%#n-rii mentenan+ei c#m'#nentel#r sistemului. >n cele ce urmeaz-.
c##r%#narea mentenan+ei unei c#m'#nente <nseamn- e!ectuarea iar mentenan+ei
're(enti(e a unei c#m'#nente <n tim' ce # alta se a!l- <n re'ara+ie sau t#t <n
<ntre+inere 're(enti(-.
S- c#nsi%er-m. %e e2em'lu un sistem serie !#rmat %in %#u- c#m'#nente a(,n%
intensit-+ile %e %e!ectare

1
8i

2
iar cele %e mentenan+- 're(enti(-

mp1 8i

mp2 .
Intensitatea t#tal- %e ie8ire %in !unc+iune a sistemului este %at- %e rela+ia:

T
E

1
/

2
/

mp1 /

mp2 A

ac- se %eci%e ca mentenan+a c#m'#nentei 2 se (a !ace 'e %urata mentenantei
c#m'#nentei 1. rezult- c- mentenan+ele c#m'#nentel#r1 8i 2 sunt c##r%#nate iar
intensitatea %e ie8ire %in !unc+iune a sistemului %e(ine:

T
E

1
/

2
/

mp1 A
Aceasta re'rezint- # <mbun-t-+ire c#nsi%erabil- a intensit-+ii %e ie8ire %in
!unc+iune a sistemului.
) alt- met#%- '#sibil- este c##r%#narea e(enimentel#r mentenan+- 8i
re'arare.>n acest caz. se '#ate !ace mentenan+a 're(enti(- a c#m'#nentei 1 c,n%
c#m'#nenta 2 este <n re'ara+ie sau in(ers. Intensitatea %e ie8ire %in !unc+iune a
sistemului (a !i:

T
E

1
/

2
A
>n cazul sistemel#r cu multe elemente. se '#t #b+ine c#nsi%erabile <mbun-t-+iri
ale (al#ril#r intensit-+il#r 8i %uratel#r %e ie8ire %in !unc+iune ale acest#ra.
?rebuie men+i#nat <ns-. c- mentenan+a c##r%#nat- nu se a'lic- acel#r
c#m'#nente ale sistemel#r c#m'le2e 8i care. sc#ase %in ser(iciu. %etermin-
<ntreru'eri <n alimentare a c#nsumat#ril#r. Aceasta <nseamn- %e !a't c- mentenan+a
c##r%#nat- nu se a'lic- <n cazul c#m'#nentel#r care <m'reun- !ac 'arte %intr-un
33
gru' %e <ntreru'ere %e #r%inul 2. e asemenea. %ac- se a'lic- mentenan+a c##r%#nat-
'entru %#u- c#m'#nente care !ac 'arte %intr-un gru' %e <ntreru'ere %e #r%inul 3.
aceasta c#n%uce # cre8tere im'#rtant- a riscului %e %e!ect al <ntregului sistem.
7#gica 'rece%ent- '#ate !i a'licat- relati( sim'lu. cu restric+iile 'recizate.
sistemului te=nic %in !igura 2.$


Un as'ect im'#rtant care trebuie subliniat aici este legat %e !a'tul c-. <n general.
%urata mentenan+ei unei c#m'#nente este c#nsi%erat- c#nstant- c=iar %ac-
mentenan+a sa este c##r%#nat- cu cele ale alt#r c#m'#nente %in sistem. >n multe
cazuri 'ractice acest lucru nu este realist. urata mentenan+ei unei c#m'#nente.
c##r%#nat- cu altele. '#ate !i c#nsi%erabil mai mare. cel 'u+in %at#rit- !#r+ei %e
munc- %is'#nibile limitate. Riscul ca %e!ectarea unei c#m'#nente s- se su'ra'un- 'e
%uratele mentenan+el#r 're(enti(e ale alt#r c#m'#nente '#ate cre8te ',n- la (al#area
la care a(anta;ele mentenan+ei c##r%#nate sunt nule.
Ca urmare. e2ist- limite ma2ime a%misibile 'entru %urata mentenan+ei
c##r%#nate. a unei c#m'#nente #arecare. cu mentenan+a alteia. limit- ',n- la care se
;usti!ic- '#litica %e mentenan+- c##r%#nat-.
3$
"ig. 2.$ Sistem utilizat 'entru analiza im'lica+iil#r
mentenan+ei c##r%#nate
S- c#nsi%er-m e2em'lul sistemului sim'li!icat %e alimentare %in !igura 2.$. <n
care sarcina este alimentat- 'rin %#u- c-i i%entice care inclu% trans!#rmat#are
'r#te;ate %e <ntreru'-t#are 'e 'artea tensiunii su'eri#are 8i <n!eri#are.
Intensitatea %e %e!ectare %at#rat- su'ra'unerii %uratel#r %e mentenan+-
're(enti(- este %at- %e rela+ia:


sm t mp mp mp mp mpt mpt
T T T + + + + 2
1 2 1 1 2 2
9 : C9 C C C
G1H
un%e:

1
.

2
8i

t
- sunt intensit-+ile %e %e!ectare a <ntreru'-t#arel#r 8i res'ecti(
a trans!#rmat#ruluiA


mp mp mpt
si
1 2
.
- sunt intensit-+ile %e mentenan+-A 9caracterizeaz- ie8irile
%in !unc+iune 'entru mentenan+a 're(enti(-: ale <ntreru'-t#arel#r 8i res'ecti( a
trans!#rmat#ruluiA

T T T
mp mp mpt 1 2
. .
- %uratele me%ii ale mentenan+el#r 're(enti(e ale acel#ra8i
c#m'#nente.
ac- t#tu8i. mentenan+ele <ntreru'-t#arel#r %e 'e 'artea tensiunii su'eri#are 8i
in!eri#are a trans!#rmat#rului sunt c##r%#nate cu cea a trans!#rmat#rului iar %urata
me%ie a mentenan+ei trans!#rmat#rului are n#ua (al#are
T
mpt
@
. intensitatea %e
%e!ectare a sistemului %at#rat- mentenan+ei (a !i:


mp t mpt mpt
T + + 2
1 2
9 : C C
@
G2H
>n sc#'ul '-str-rii a(anta;ului mentenan+ei 're(enti(e care c#nst- <n asigurarea
unei intensit-+i %e %e!ectare ec=i(alente mai sc-zute a sistemului. este necesar ca:

2 2
1 2 1 2 1 1
9 : C C 9 : C9 C
@
+ + < + + +
t mpt mpt t mp mp
T T
+ +
mp mp mpt mpt
T T
2 2
C C :
G3H
sau:
3&

T
T T T
mpt
mp mp mp mp mpt mpt
mpt
<
+ +

1 1 2 2
C C C
G$H
Rela+ia G$H 'ermite %eterminarea (al#rii limit- a %uratei me%ii a mentenan+ei
trans!#rmat#rului. ) e2'resie similar- '#ate !i scris- <n cazul <n care se urm-re8te.
'rin c##r%#narea mentenan+el#r. re%ucerea %uratei t#tale %e ie8ire %in !unc+iune a
sistemului.
ac-. su'limentar !a+- %e num-rul %e a+iuni %e mentenan+- c##r%#nat- cu
trans!#rmat#arele. <ntreru'-t#arele necesit- 8i # mentenan+- se'arat-. in%i(i%ual- <n
sc#'ul res'ect-rii n#rmati(el#r. se '#ate !#l#si urm-t#area rela+ie 'entru
%eterminarea (al#rii limit- su'eri#are a %uratei %e mentenan+- c##r%#nat-. a
trans!#ramat#arel#r ast!el <nc,t s- se '-streze a(anta;ul %in 'unct %e (e%ere al
intensit-+ii ec=i(alente %e %e!ectare a sistemului:


T
T T T
mpt
mp mp mp mp mpt mpt
mpt
@
9 C C C :
<
+ +

1 1 2 2

+ 9 C C :
@ @

mp mp mp mp
mpt
T T
1 1 2 2
G&H
un%e:


mp mp 1 2
@ @
.
- c#res'un% num-rului su'limentar %e ac+iuni %e mentenan+-
necesar a !i e!ectuate asu'ra <ntreru'-t#arel#r 'entru res'ectarea n#rmati(el#r.
C#n%i+iile limit- similare '#t !i #b+inute 'entru acele cazuri <n care mentenan+a
unei c#m'#nente este c##r%#nat- cu ac+iunile %e re'arare a acest#ra. Aceast-
'r#ce%ur- este cun#scut- sub numele %e 3mentenan+- 'r#gresi(-3.
2./ Menen!n! %&'e%i3*
30
Mentenan+a c#recti(- re'rezint- 3un ansamblu %e acti(it-+i realizate %u'-
%e!ectarea unui mi;l#c %e 'r#%uc+ie sau ec=i'ament etc. sau %u'- %egra%area !unc+iei
sale <n m#% ne're(-zut. Aceste acti(it-+i c#nstau <n l#calizarea %e!ectel#r 8i
%iagn#sticul acest#ra. re'unerea <n !unc+iune cu sau !-r- m#%i!ic-ri 8i c#ntr#lul bunei
!unc+i#n-ri3.
Se %esc#m'une <n %#u- sub-ti'uri:
C26 Mentenan+a curati(-. care re'rezint- 3acti(it-+i %e mentenan+- c#recti(-
care au ca #biecti( re'unerea unui mi;l#c %e 'r#%uc+ie. ec=i'ament. etc <ntr-# stare
s'eci!ic- %e !unc+i#nare. care <i 'ermite <n%e'linirea !unc+iil#r sale3. Aceste acti(it-+i
'#t !i re'ara+ii. m#%i!ic-ri sau amena;-ri care au ca #biect su'rimarea %e!ec+iunil#r.
C30 Mentenan+a 'aliati(-. ce 'resu'une 3acti(it-+i %e mentenan+- c#recti(-
%estinate a 'ermite unui mi;l#c %e 'r#%uc+ie. ec=i'ament etc. <n m#% 'r#(iz#riu.
<n%e'linirea integral- sau 'ar+ial- a !unc+iil#r sale3. Se a'eleaz- <n m#% curent la
%e'anare. aceast- mentenan+- 'aliati(- !iin% <n 'rinci'al c#nstituit- %in ac+iuni cu
caracter 'r#(iz#riu care trebuiesc urmate %e ac+iuni curati(e.
CAP.III STRATEGII DE MENTENAN6
$.1 C'ie'ii (e %#!1ifi%!'e
Strategiile '#sibile. a'licabile <n %#meniul mentenan+el#r rezult- %in:
criteriul %u'- care se stabile8te m#mentul e!ectu-rii mentenan+eiA
m#%ul cum se e(i%en+iaz- <n%e'linirea c#n%i+iil#r rezultate %in criteriu.
Criteriile '#t !i restricti(e sau #'timale.
Criteriile restricti(e urm-resc ca un anumit in%icat#r s- nu %e'-8easc- #
anumit- (al#are limit- im'us-.
Cele #'timale rezult- %intr-un minim al unei !unc+ii #biecti(. %e #bicei
re'rezent,n% c#sturi.
M#%ul %u'- care se e(i%en+iaz- m#mentul '#ate !i:
C31 te#retic. a(,n% la baz- un m#%el 'entru e(#lu+ia <n tim' a in%icat#ril#r
urm-ri+i. m#%el care trebuie (ali%atA
34
C32 'ractic 9#biecti(:. bazat 'e m-sur-t#ri. 'e m#nit#rizarea c#ntinu- sau
'eri#%ic- a unui (ect#r %e 'arametri 9am'renta: care s- e(i%en+ieze starea.
(ect#r ce trebuie c#m'arat cu unul limit- rezultat %in e2'erien+a anteri#ar- 8i
care s- e(i%en+ieze necesitatea #'era+iunil#r %e mentenan+-.
$.2 C'ie'ii 'e1'i%i3e 2en') 2'&"!"i#i!e! (e 1)2'!3ie)i'e
ac- se !#l#se8te criteriul restricti( [ ]
P T t P
f
>
lim la # %istribu+ie
e2'#nen+ial-. tim'ul
T
m
%u'- care se e2ecut- mentenan+a se calculeaz- c#n!#rm
!igurii 3.3 c#nsi%er,n% rela+iile:
( )
( )
P t
P t
T P
t
T
m
m

lim
lim
ln
1
35
?m
Plim
"-r- mentenan+-
"ig. 3.$ *2'licati(- la m#%ul %e calcul a tim'ului %u'- care
se e2ecut- mentenan+a
Re'arti+ia e2'#nen+ial- este (alabil- 'entru 'eri#a%a %e maturitate a
elementel#r 8i sistemului. >n 'eri#a%a %e uzur- m#%elul '#ate !i # %istribu+ie Veibull
sau n#rmal-.
>n cazul %istribu+iei n#rmale %ensitatea %e 'r#babilitate 'entru (ariabila
aleat#are tim'ul %e !unc+i#nare are !#rma:
( )
( )
f t
u
t M
u

1
2
2
2

un%e:
t - este (ariabil-A
Mu - me%ia (ariabilei tA

u
- abaterea me%ie '-tratic- a (ariabilei t
In%icele u semni!ic- 'eri#a%a %e uzur-.
1al#area intensit-+ii %e %e!ectare cre8te ra'i% <n cazul %istribu+iei n#rmale <n
ra'#rt cu %istribu+ia e2'#nen+ial- c,n% r-m,ne c#nstant-. Ca urmare me%ia Mu (a !i
mult mai mic- %ec,t [ ]
M T
d

1

%in 'eri#a%a %e maturitate.

Pentru stu%iul c#m'#rt-rii sistemului <n 'eri#a%a %e uzur- (#m su'ra'une cele
%#u- %istribu+ii c-r#ra le c#res'un% 'r#babilit-+ile %e su'ra(ie+uire:

[ ]
[ ]
P P T t
i m u i f
>
.
un%e m este 'eri#a%a %e maturitate iar u este 'eri#a%a %e uzur-.
P
m
t

Pentru '#zi+i#narea %urate t a misiunii 'e %urata t %e (ia+- se intr#%uce
m#mentul

al <nce'erii misiunii 8i se scrie (al#area 'r#babilit-+ii su'ra(ie+uirii

elementului <n tim'ul unei misiuni

/ t ca !iin% c#m'lementar- %e!ect-rii

sistemului <n 'eri#a%a res'ecti(- 9t %e %u'-

:.
36

( ) ( )
( )
[ ] [ ]
P t Q t
Q t P T P T t
u u
u f f

> < < +
1
C

[ ]
[ ]
Q t
P T t
P T
f t dt
f t dt
u
f
f
9 :
9 :
9 :
A
< < +
>

+

1
P t
f t dt
f t dt
f t dt
f t dt
P t
P
u
u
u
9 :
9 :
9 :
9 :
9 :
9 :
9 :

+
+

1
1
1

Su'ra'unerea cel#r %#u- %istribu+ii 'resu'une:

P t P t P t
P t
P
m u
t u
u
9 : 9 : C 9 :
9 :
9 :

+

ac-:

0
0
0
rezulta
P t
P t
P
P t
t u
u
t
u
9 :
9 :
9 :
9 :
e'en%en+a %e tim' a 'r#babilit-+ii %e su'ra(ie+uirii <n 'eri#a%a %e uzur- este
%eterminat- 8i %e '#zi+i#narea lui <n ra'#rt cu cele %#u- me%ii. MG?%H 9M??":.
ac- Mu W MG?%H. %eterminat- %e %istribu+ia n#rmal-. 'anta %e cre8tere a
'r#babilit-+ii %e su'ra(ie+uire (a !i mai mare 8i ?m mai mic. *!ectul este cu at,t mai
re%us cu c,t Mu XMG?%H a8a cum rezult- 8i %in !igura 3.$.
$0
Pm9t:
Pn9t:
P9t:
MG?%H

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C
Mu
1
t
>nt,rzierea %emar-rii 'eri#a%ei %e uzur- 'rin m-suri %e mentenan+- '#ate
in!luen+a 'uternic 'anta %e sc-%ere a 'r#babilit-+ii %e su'ra(ie+uire 8i in(ers.
1#m c#nsi%era un e2em'lu:
Un subsistem care e2ecut- # misiune zilnic- 930& misiuni 'e an: 'e %urata
(,r!ului %e sarcin-9& #re 'e zi:. '#ate !i realizat- <n 3 (ariante:
a: %intr-# singur- c#m'#nent- cu %istribu+ie e2'#nen+ial-. cu [ ]

0 01
1
. h
A
b: %in trei c#m'#nente i%entice cu cel anteri#r. <n 'aralel. cu mentenan+e la
!iecare s!,r8it %e misiuneA
$1
Pm9t:
Pn9t:
P9t:
MG?%H

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C
Mu
1
t
"ig. 3.$ In!luen+a '#zi+iei relati(e a m#mentului

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C
al <nce'erii !a+- %e G?%H
c: %in trei c#m'#nente i%entice cu cel anteri#r. <n 'aralel. %ar cu mentenen+- la
c-%erea sistemului.
1#m c#nsi%era in!luen+a acti(it-+il#r %e mentenan+- 8i 'r#babilit-+ile %e succes a
misiunil#r.
cazul a:


[ ]
[ ]
P t
M T h
Q t P t
t
f
9 : .
.
9 : 9 : .
C . C





0 01 &
0 6&1226$
1
0 01
100
1 0 0$5440&40

Pentru 30& misiuni se (a #b+ine un num-r %e 14.5 %e!ecte 8i ca urmare 15
ac+iuni %e mentenan+- sau <nl#cuiri %ac- elementul %e!ectat se <nl#cuie8te.
30&CU9t:E30&C0.0$5440&40E14.5 %e!ecte E 15 ac+iuni %e mentenan+-A

cazul b:
Pentru 3 elemente <n !unc+iune 8i %urata unei misiuni %e & #re cu mentenan+a
're(enti(- la s!,r8itul misiunii 'entru t#ate cele 3 elemente. rezult- 'r#babilitatea
c-%erii sistemului:

Q t
P t Q t
9 : 9 : .
9 : 9 : .
. C

1 0 000110
1 0 66655366&
0 01 & 3

7a 30& %e misiuni rezult- 0.0$23$1&20 %e!ec+iuni ale sistemului

30&C0.000110E0.0$23$1&20 %e!ec+iuni
$2
Num-rul %e mentenan+e sau <nl#cuiri %e elemente (a rezulta %intr-un m#%el
bin#mial ca <n urm-t#rul tabel:
Nr. %e
%e!ecte <n
!iecare
ma8in-
Pr#babilitatea realiz-rii
0

3 1& &
0500404620
C0. C
. - -
1 3 1
0 01 & 0 01 &
C 9 :
. C . C



E0.13235532$
$5.321435&0 $5.321435
&0
2 3 1
0 01 & 0 01 & 2
C 9 :
. C . C


E0.000
45400$&0
$.6&&014026 2.$44&05&
1$
3 3 1
0 01 & 0 01 & 3
C 9 :
. C . C


E2.4&6
236&16C
10
4
302 10
$
. C

1 10
$
C

?)?A7
&$ &1
cazul c:
Pentru cele 3 elemente <n !unc+iune. !-r- mentenan+a ',n- la c-%erea
sistemuluiA

M T h
f
G H
. . .
. G H + +
3 3
2
1
3
3
0 01
3
0 02
1
0 03
1533

Si c#res'un%e unui num %e misiuni %e & #re la :

Nr misiuni E
1533
&
30 00
.
.
Cel#r 30& %e misiuni le c#res'un%e un num-r %e %e!ec+iuni ale sistemului:

Nr %e!ec+iuni E
30&
30 0
6 6& 10
.
. %e!ecte
$3
1#r !i e!ectuate 10 ac+iuni %e mentenan+- iar num-rul %e <nl#cuiri %e elemente
(a !i egal cu:

6.6&C3E26.50 30
Pr#babilitatea %e %e!ectare a sistemului este:


6 6&
30&
0024200243
.
.
iar cea %e succes:

P9t:E1-U9t:E0.642436420
care. c#m'arat- cu (al#area lui P9t: %in cazul b:. arat- e!ectul mentenan+el#r
asu'ra e(#lu+iei !iabilit-+ii sistemului cu elemente cu %istribu+ie e2'#nen+ial-.
Rezultatele sunt sintetizare <n tabelul urm-t#r.
1arianta Pr#babilitatea realiz-rii
misiunii
Nr %e ac+iuni %e
mentenan+-
Nr %e
%e!ect-ri ale
sistemului
a 0.6&1226$2$ 14.5 915: 14.5
b 0.66655366& &1 0.0$23$2&
c 0.642436420 10 10
$.$ C'ie'ii 'e1'i%i3e 2en') 2en') inen1i!e! (e (efe%!'e
*ste cun#scut c- i'#teza e2'#nen+ialit-+ii %uratel#r %e !unc+i#nare a
elementel#r este (alabil- numai <n anumite i'#teze:
C33 elementul este 'r#iectat 8i e2'l#atat c#rectA
C3$elementul se g-se8te <n 'eric#l %e maturitateA
$$
C3&ra+i#namentele se !ac 'e termen lung.
Pentru 'eri#a%e scurte. %intre %#u- ac+iuni %e mentenan+-. sau <n 'eri#a%a %e
uzur- <n care intensitatea%e %e!ectare cre8te <n tim'. m#%elul a%ec(at este unul
nee2'#nen+ial.
Un ec=i'ament '#ate !i !#rmat %in elemente cu %istribu+ie e2'#nen+ial-.

0
Ect.
8i altele care au intensitatea %e %e!ectare cresc-t#are.

c
Ecresc-t#r <n tim'. 'ut<n% !i
m#%elate ca <n !igura 0.4

+
0 c
Mai !reg(ent este <nt,lnit m#%elul %e %istribu+ie a tim'ului %e !unc+i#nare
Veibull. m#%ul care '#ate ac#'eri t#ate situa+iile s'eci!ice calculel#r %e !i%elitate.
>n !igura 4.2 este re'rezentat- !unc+ia
9 : t
'entru %i!erite (al#ri ale
'arametrului

al %istribu+iei:
$&

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C
t
"ig. 4.2 'entru %istribu+ia Veibull

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C
"ig. 0.4 Sc=ema ec=i(alent- 'entru 'eri#a%a %e uzur-
Pentru 'eri#a%a %e uzur-
>1
. M#%el,n% 'e termen lung e(#lu+ia lui
9 : t

'entru un element su'us 'eri#%ic. la inter(ale ?m. un#r ac+iuni %e mentenan+- se
#b+ine legea %in !igura 4.3 %ac- restric+ia %in care rezult- ? este
<
s
.
*lementul '#ate !i ec=i(alat 'rin unul cu %istribu+ia e2'#nen+ial- cu

cm

care rezult- %in rela+ia:

[ ]

+

0
0
c
T
t dt
T
9 :
%in care rezult-
$0

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C
? ? ?
t
"ig. 4.3 9t: 'entru 'eri#a%a %e uzur- cu mentenan+-

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

o

[ ]


0
0
0
+

c
T
c
T
cm
t dt T
t dt T
9 :
9 :
in e2'resia %istribu+iei Veibull rezult-

c
t
t
9 :
C

1
un%e

8i sunt 'arametrii %istribu+iei. M#%elul 'resu'une e2isten+a <n

strategia %e mentenan+- a unui !ee%-bacM cu e2'l#atarea sistemului %e un%e '#t
rezulta (al#ri 'entru intensit-+ile %e %e!ectare a elementel#r c#m'#nente

i
. i
mesA
mes - mul+imea elementel#r sistemel#r i
men - mul+imea elementel#r care nu se %e!ecteaz- <n sec(en+a analizat- ci <n
a!ara ei.


cm i
i mes

A

0

i
i men



c cm
c
T
cm
t dt T

0
0
9 :
Rela+ii 'e baza c-r#ra se '#t %etermina 'arametrii

. 8i (al#area lui

0
.Cu
acestea se '#t c#ntinua calculele %e #'timizare a (al#rii ? .
1al#area lui

0
nu '#ate !i in!luen+at- %e mentenan+- .>n !igura 4.$ este
e(i%en+iat- in!luen+a (al#rii lui ? asu'ra lui

cm
9c(asic#nstant: 'entru i'#teza

0
E0.
Pe baza ra+i#namentel#r anteri#are se '#ate m#%ela. ca 8i <n 'aragra!ul anteri#r.
'r#babilitatea !unc+i#n-rii elementului <n inter(alul t %e %u'- %ac- ',n- <n
m#mentul

. elementul a !unc+i#nat.
$4
>n 'aragra!ul anteri#r a !#st %em#nstrat- rela+ia:


P t
P t
P
9 :
9 :
9 :

<n cazul analizat

9 : 9 : t t
c
+
0
Cu

c
t 9 :
c#res'unz,n% unei %istribu+ii Veibull rezult-:

( )
( )
( )
( )
P t
P t
s
c
t
t
t dt
t
t
t t

+
+

+
+


C C
C
9 :
0 0
0
$5

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C
? ? ?
t

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C
?N2
?N2 ?N2 ?N2 ?N2 ?N2

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C
"ig. 4.$ in!luen+a m-rimii ? asu'ra (al#rii intensit-+ii c(asic#nstante %e
%e!ectare W la ?@ E?N2
Pr#babilitatea ca sistemul s- se %e!ecteze <n inter(alul t %e %u'- este cu at,t
mai mic- cu c,t c#m'#nenta

c
t 9 :
are in!luen+a mai mare.

$.. Dee'+in!'e! 39'1ei &2i+e 2en') +enen!n! 2'e3eni3*
Cea mai sim'l- strategie ne'eri#%ic- este cea la care mentenan+a 're(enti(-
este %eterminat- %e atingerea %e c-tre sistem a unei (-rste 323. "iin% ne'eri#%ic-.
realizarea e!ecti(- a strategiei im'lic- un c#st mai ri%icat %ec-t cel al#cat unei
strategii 're(enti(e 'eri#%ice.
Ca 8i criterii %e %eterminare a (,rstei sistemului la care trebuie e!ectuat-
mentenan+a 're(enti(-. '#t !i luate <n c#nsi%era+ie:
a: asigurarea unui anumit ni(el %e !iabilitate sau %is'#nibilitateA
b: minimizarea c#stului me%iu al <ntre+inerii sistemului <n unitatea %e tim'A
c: im'unerea unei c#n%i+ii %e e2trem unei m-rimi %e'en%ente %e 323.
Aleg,n% criteriul c#stului me%iu minim al mentenan+ei <n unitatea %e tim'.
rezult- c-:
C30 %ac- sistemul se %e!ecteaz- <n inter(alul 90 .?: atunci c#stul mentenan+ei este
egal cu 3C23 - c#stul mentenan+ei c#recti(eA
C34 %ac- sistemul nu se %e!ecteaz- <n inter(alul 90 .?: atunci c#stul mentenan+ei
este egal cu 3C13 - c#stul mentenan+ei 're(enti(e. Se '#ate e2'rima c#stul me%iu
t#tal al mentenan+ei <n unitatea %e tim'
K
Np 'entru %urata me%ie ?m %intre %#u-
mentenan+e:

K
C p C p
T
Np
m

+
1 1 2 2
C C
un%e: '
1
E 'r#babilitatea ca <n ?m s- e2iste # mentenan+- 're(enti(-A
'
2
E 'r#babilitatea ca <n +m s- e2iste # mentenan+- c#recti(-.
'
1
EP9?!X?:E1-"9?:A
'
2
EP9?!WE?:E"9?:A
$6
1al#area me%ie a tim'ului %e !unc+i#nare <ntre %#u- mentenan+e este:

( ) ( )
( ) [ ] ( )
( ) ( )
T F T dt
K
C F T C F T
F T dt
m
T
Np
T

1
1
1
0
1 2
0
1al#area #'tim- ?C a lui ? (a !i aceea 'entru care c#stul me%iu t#tal <nunitate
%e tim' (a !i minim-. a%ic-:

( )

K
T
K
T
T C
p
T
C
p
T
C p C p
T
T
T
C p C p
T
p
T
C
p
T
T
T
Np
Np
m
m
m
m
C
m

_
,
+

+
0
0
1
1
2
2
1 1 2 2
2
1 1 2 2
1
2
2
1

"#l#sin% rela+iile:

( )
( )

p
T
F T
T
p
T
F T
T
1
2

( ) ( )
( )
T F T dt
T
T
F T
m
T
m

1
1
0

rezult- c#n%i+ia %e minim 'entru c=eltuielile %e mentenan+-:

&0


( ) ( )
( )
( )
( ) ( ) K T C C
F T
T
F T
C C T
Np

2 1 2 1
1
C C

Se #bser(- c- aceast- rela+ie are sens numai %ac-

C C
2 1
>
. lucru n#rmal.
%e#arece # mentenan+- c#recti(- este mai scum'- %ec,t # mentenan+- 're(enti(-.
ac- 'entru u8urin+a calculel#r. se c#nsi%er- c#stul unei mentenan+e 're(enti(e
egal cu unitatea
9 : C
1
1
8i se n#teaz-
C
C
C
2
1

atunci rezult-:


( ) ( ) ( ) K T C T
Np
1 C
) !#rm- e2'licit- a m-rimii ? nu '#ate !i #b+inut- <n t#ate cazurile. ) s#lu+ie
este re'rezentarea cel#r %#u- curbe ca !unc+ie %e ? <ntr-un gra!ic 8i %etermin,n%
'unctul <n care cele %#u- caracteristici. re'rezent,n% termenii st,ng 8i %re't se
intersecteaz- 9s#lu+ie gra!ic-:.
e e2em'lu <n cazul re'arti+iei Veibull:

( )

t
t

C
1

Caracteristicile sunt re'rezentate calitati( <n !igura $.5
&1
CE10
CE0
CE3
CE2
& 10
1&

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C
"ig. $.3 eterminarea gra!ic- a (al#rii ?C
$./ C&n1i(e'!'e! ()"#)#)i e3eni+en: 'e2!'!ie;+enen!n*
Sc#'ul mentenan+ei este 're(enirea %e!ect-rii c#m'#nentel#r <n sc#'ul
!unc+i#n-rii n#rmale a sistemului. Stabilirea unei '#litici 3antici'ate3 %e mentenan+-
este. ca urmare. esen+ial- 8i necesar a !i luat- <n c#nsi%erare <n calculele %e
!iabilitate.
7ucr-rile %e s'ecialitate ab#r%eaz- calculul in%icat#ril#r %e !iabilitate '#rnin%
%e la i'#teza e2'#nen+ialit-+ii %istribu+iei (ariabilei aleat#rii care este inter(alul %e
tim' <ntre %#u- 'eri#a%e c#nsecuti(e %e mentenan+-.
>n c#ntinuare se re'rezint- m#%ul %e calcul a !rec(en+ei %e %e!ectare a unui
sistem %at#rit- su'ra'unerii a %#u- e(enimente. c#m'#nent- <n re'ara+ie /
c#m'#nent- <n mentenan+- 're(enti(-. c#nsi%er,n% mentenan+a un 'r#ces cu caracter
%eterminist.

$./.1 I2&e8e (e "!8*
"rec(en+a
f
mr
a %#u- ie8iri %in !unc+iune simultane. una !#r+at- ca urmare a
unui %e!ect. urmat- %e re'arare. 8i una 'r#gramat- 'entru mentenan+a 're(enti(-. se
%e!ine8te ca !iin%:
!rec(en+a %e %e!ectare a unei c#m'#nente 9A: 'e %urata mentenan+ei unei
c#m'#nente 9I:.
Presu'unem c-:
a: 1ariabilele aleat#rii
T
f - %urata <ntre %#u- %e!ect-ri c#nsecuti(e 8i
T
r
- %urata ie8irii %in ser(iciu a c#m'#nentei A sunt e2'#nen+ial %istribuite
a(,n% !unc+iile %e re'arti+ie:


f
f
T
t
T
t
f
r

&2
G1H
G2H
un%e:

1N
b: Pr#cesul %e mentenan+- a c#m'#nentei I este unul %eterminist. aceasta
<nsemn,n% c- ciclurile 8i %uratele %e mentenan+- sunt c#nstante. a8a cum rezult- %in
!igura 3.&.1 <n care:


?m - %urata mentenanteiA
?n - <nce'erea ciclului n %e mentenan+-A
? - inter(alul %intre %#u- mentenante succesi(eA
?/?m - ciclul 'r#cesului %e mentenan+-.
Calculul m-rimii
f
mr
este ec=i(alent cu calculul num-rului me%iu %e cicluri
%e mentenan+- ',n- la a'ari+ia unui %e!ect.
Se %e!ine8te e(enimentul Cn. c#n!#rm !igurii 3.&.2

*(enimentul
C
n
este c#m'us ast!el:
B
n
- # %e!ec+iune a'are 'e %urata celei %e a n-a mentenan+eA

n1
- nici # %e!ec+iune nu a'are 'e %urata celei %e a 9n-1:-a mentenan+eA
&3
- intensitatea %e %e!ectare
- %urata me%ie %e !e'arare
- intensitatea %e re'arare
? ?/?m
2?/?m 2?/2?m
?n ?n/?m 0
t
"ig. 3.&.1 escrierea 'r#cesului %e mentenan+-
1
2 n 0
t
"ig. 3.&.1 escrierea e(enimentului Cn

n2
- nici # %e!ec+iune nu a'are 'e %urata celei %e a 9n-2:-a mentenan+eA
.
.
.

1
- nici # %e!ec+iune nu a'ar e 'e %urata 'rimei mentenan+e.
3Un %e!ect al c#m'#nentei A. care a !unc+i#nat n#rmal <n n-1 cicluri anteri#are.
a'are 'e %urata celui %e al n-lea ciclu %e mentenan+- 're(enti(- a c#m'#nentei I.3
Se '#t scrie:

C B
n n n n

1 2 1
......
G3H
Pr#babilitatea e(enimentului
C
n
este:
( ) ( ) ( ) P P C P B
n n n n n

1 2 1
.....
G$H

iar num-rul me%iu %e cicluri %e mentenan+-
N
mr
este %at %e rela+ia:


N
P n
P
mr
n
n
m
n

C
1
1
G&H
Pentru sim'li!icare. se '#t stu%ia %#u- situa+ii:
a: ?im'ul %e re'arare este zer#
( )
b: ?im'ul %e re'arare are # (al#are !init-
>n ambele cazuri. se 'resu'une c- re'ara+ia e reu8it-.
$./.2 C!#%)#)# f'e%3enei
f
mr
,n i2&e8! <i+2 (e 'e2!'!'e 8e'&<
Pr#babilitatea e(enimentului
B
n
este %at- %e rela+ia:

( ) P B T
n m
T
m

C C
C
G0H

&$
iar a e(enimentului

i
este :


( ) P
i
T
m

C
G4H
Num-rul %e %e!ect-ri a c#m'#nentei I care a'are <ntr-un inter(al %e tim'
#arecare este un 'r#ces P#iss#n. %eci num-rul %e!ectel#r care a'ar <n !iecare %in
%#u- inter(ale %e tim' #arecare sunt in%e'en%ente. Rezult- c- 'r#babilitatea
e(enimentului
C
n
este:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) P C P B P P P P
n n n n

C C C.........C C
1 2 2 1
G5H
sau
( )
( )
P C T
n m
T
n
m

C C
C
G6H
C#n!#rm ecua+iei G&H rezult-:


( )
( )
N
n T
T
mr
m
T
n
n
m
T
m
n
m
m

1
1
G10H
Se '#ate scrie <n c#ntinuare. rela+ia:

( )
( )
N
T n
T
mr
m
T T
n
n
m
T T
m
m
T
m m
m m
m

1
1
1
1
1
1
G11H
iar !rec(en+a a'ari+iei e(enimentului %ublu 9# c#m'#nent- %e!ect- / #
c#m'#nent- <n re'ara+ie:. <n i'#teza tim'ului %e re'ara+ie zer#. este :
&&

( )
( )
f
N T T
f
mr
mr m
T
m
m
0
1
1
+

G12H
f
m
- !rec(en+a mentenan+ei E
1
T T
m
+
'resu'un,n%:


G13H
>n c#ncluzie !rec(en+a
f
mr0
a a'ari+iei st-rii cu e(eniment %ublu 9c#m'#nenta
A se %e!ecteaz- 'e %urata mentenan+ei c#m'#nentei I:. <n i'#teza (al#rii nule a
%uratei re'ara+iei. este egal- cu 'r#%usul a trei m-rimi:

T
f
m
m
?rebuie subliniat. <n !inal. c- i'#tezele %e baz- care au !#st luate <n c#nsi%erare
8i care au c#n%us la rela+ia G13H sunt:
C35 mentenan+a are un caracter %eterminst ceea ce <nseamn- c- 'arametrii care #
caracterizeaz- 9!rec(en+-. %urat-: sunt c#nstan+iA
tim'ul %e re'arare se negli;eaz- 8i %eci are (al#area zer#.
$./.$ C!#%)#)# f'e%3enei
f
mr
,n i2&e8! <i+2 (e 'e2!'!'e (e 3!#&!'e
fini*<
Calculul e(enimentului
C
n+1
Calculul se bazeaz- 'e n#ta+iile %in !igura 3.&.3.
&0
- intensitatea %e!ect-rii c#m'#nentei AA
- %urata cu caracter %eterminist a mentenan+eiA
- !rec(en+a mentenan+eiA
m m/n-1
m/ n 0
t
"ig. 3.&.1 *2'licati(- 'entru calculul 'r#babilit-+ii
C
n+1
t
k
t
f 1
t
fn
t
pn
t
pn+1
t
1
S-au !-cut urm-t#arele n#ta+ii:
- m/1 . cel %e-al 9m/1:-lea ciclu %e mentenan+- a c#m'#nentei IA
'eri#a%a %e mentenan+- cu num-rul 9m/1: este %e %urat- ( )
T T T
m m i m + +
+
1.
-
t
fi . inter(alul %e tim' <ntre s!,r8itul ultimei %e!ect-ri a c#m'#nentei a
%inaintea celui %e al 9m/1:-lea ciclu %e mentenan+- a c#m'#nentei I 8i urm-t#area
%e!ectare a c#m'#nentei AA
-
t
pi . inter(alul %e tim' <ntre a'ari+ia 'rimei %e!ec+iuni a c#m'#nentei a care se
'r#%uce <ntre ciclurile 9m/i-1: 8i 9m/i: %e mentenan+- ale c#m'#nentei A care
'rece%e al 9m/1:-lea ciclu %e mentenan+-A
-
t
k
. inter(alul %e tim' %intre 'unctul zer# 9%e #rigine: 8i s!,r8itul ac+iunii cu
num-rul MA
-
t
i
. inter(alul %e tim' care inclu%e # 'eri#a%- %e !unc+i#nare n#rmal- 8i una
%e re'arare.
1ariabilele
t
fi .
t
pi 8i
t
i
sunt (ariabile cu caracter aleat#riu.
C#n!#rm !igurii 3.&.3 se 'resu'une c- ultima ie8ire !#r+at- %in !unc+iune
9%e!ectare: a c#m'#nentei A. <naintea 'eri#a%ei m %e mentenan+- a c#m'#nentei I.
are num-rul M. P#rnin% %e la i'#teza c- re'ararea se termin- <naintea <nce'erii
mentenan+ei rezult- c-:

( )
( )
( )
0
1
<

+
+
+

_
,

+
+
t T
P C
k m
n
T
n
T
n
m

C C
&4
- c#m'#nenta A se %e!ecteaz-
-s!,r8itul re'ar-rii c#m'#nentei A
G1$H
G1&H

( ) ( )
( )
( )

T
f t
m T T T
t
m m m
2
2
2

G10H
$./.. C!#%)#)# f'e%3enei
f
mr
Se 'resu'une c- A !unc+i#neaz- la <nce'utul mentenan+ei c#m'#nentei I.
Calculul se !ace 'entru c#n%i+iile sta+i#nare. a8a cum este ar-tat <n !igura 3.&.$.
e#arece tim'ul %e re'arare este %i!erit %e zer# %e aceast- %at-. e2ist- #
inter%e'en%en+- <ntre inter(alele %e tim'. %e e2em'lu. <ntre ciclurile %e mentenan+-.
Ca urmare. este necesar un calcul %irect.
Anteri#r s-a calculat 'r#babilitatea e(enimentului
C
n+1
. Pentru e(enimentul
C
n
calculul se !ace %u'- cum urmeaz-:


( )
( ) ( )
( )
( )
( )
P C
T
n
m T T T
T
n
T
n
m m m
m

1
]
1
1
+
+
+

_
,

2
2
2
1
1


C
G14H
%in ecua+ia G&H rezult-:

( )
N
mr
T T
m

+
+

_
,

+
1
1 1

G15H
&5
"ig. 3.&.$ escrierea e(enimentului <n regim sta+i#nar
?m ?n/?M
?m/n-1 ?m/n-1/?M
?m/n ?m/n/?M 0
t
8i ca urmare.


( )
f f
mr
T T
m
m

+
+

_
,

1
]
1
+
1 1

C
G16H
Cu tim'ul %e regla; E 0 rezult-:

( )
f f
mr
T
m
m


1

C
G20H
care este aceea8i ca 8i ecua+ia G12H
Cu c#n%i+iile:

T
T
T T
m
m
<<
>>
>>
<<
1
1
1
A
A
A
A
G21H
se '#ate scrie c- :


( ) [ ]
( )
f T f
f T f
T
f T
T
T
f
f
f
k
k
T
T
mr m m
mr m m
r
mr m
r
m
m
mr
mr
r
m

+
+
+

+

_
,

1
1
1
1
1
0

C
C
C
&6
/1
G22H
G23H
G2$H
G2&H
G20H
G24H
Una %in c#ncluziile e(i%ente este c- # strategie %e mentenan+- '#ate !i e!icient-
numai %ac- are la baz- un !ee%-bacM actualizat cu 'ractica %e e2'l#atare. Acest lucru
e necesar 'entru #b+inerea %atel#r %e intrare <n sc#'ul %e!inirii strategiei c,t 8i 'entru
c#rec+iile necesare <n m#mentele %e %isc#ntinuitate sau 'entru 'er!ec+i#narea
m#%elel#r. Plani!icarea 8i %ez(#ltarea strategiil#r %e mentenan+- 'resu'une #'era+ii
c#m'le2e care antreneaz- !act#ri !#arte %i(er8i cu m#ti(a+ii nu <nt#t%eauna
c#n(ergente 8i care '#t !i c##r%#na+i %#ar <n sisteme #rganizat#rice bine 'use la
'unct 8i ec=i'ate l#gistic c#res'unz-t#r.
$.= Me&(e (e 1!"i#i'e ! ine'3!#e#&' &2i+e (in'e (&)* !%i3i*i (e
+enen!n* 2'e3eni3* 2en') in1!#!ii#e (e (i1'i")ie
Pentru !unc+i#narea c#rect- a instala+iil#r energetice este necesar- (eri!icarea
l#r 'eri#%ic-. *(i%ent. %ac- inter(alul %intre %#u- (eri!ic-ri este mic. 'r#babilitatea
%e a'ari+ie a unui %e!ect este %e asemenea mic-. 1eri!ic-rile %ese s#l#icit- mult
'ers#nal %e <ntre+inere. %ar au 8i %eza(an+;ul c- sunt sc#ase %in !unc+iune instala+iile
'e tim'ul (eri!ic-ril#r. im'lic,n% 8i un num-r mare %e mane(re. ac- inter(alul %e
tim' %intre %#u- (eri!ic-ri este 'rea mare. riscul un#r inci%ente cre8te. cu t#ate
c#nsecin+ele care rezult- %in aceasta. Prin urmare at,t (eri!ic-rile !rec(ente. c,t 8i
cele e!ectuate la inter(ale mai mari %e tim' au %esa(anta;e. Rezult- ca necesar- # c,t
mai c#rect- stabilire a %uratei %intre %#u- (eri!ic-ri succesi(e 8i e(entual #
#'timizare a acesteia. C#rectitu%inea stabilirii 'eri#%icit-+ii (eri!ic-ril#r. necesit- #
baz- %e %ate rezultate %in #bser(a+iile !-cute %e 'ers#nalul care e2'l#ateaz-
instala+iile <n cauz-. Aceasta trebuie s- cu'rin%- at,t in!#rma+ii <n leg-tur- cu
!rec(en+a 8i %urata <ntreru'eril#r <n alimentarea c#nsumat#ril#r. a %aunel#r 'r#babile
cauzate acest#ra. c,t 8i in!#rma+ii <n leg-tur- cu c#stul acti(it-+il#r %e mentenan+-
00
're(enti(- 8i c#recti(-. Pe baza acest#ra se '#t calcula in%icat#rii %e !iabilitate 8i
%uratele #'time %intre (eri!ic-rile succesi(e.
A'#rtul !iec-rui element %e re+ea %in sistemul %e alimentare al unuia sau mai
mult#r c#nsumat#ri la siguran+a <n alimentare cu energie electric- a acest#ra este
%i!erit <n !unc+ie %e sc=emele re+elel#r %in z#n-. %e !iabilitatea !iec-rui element 8i %e
am'lasarea acestuia <n sc=ema re+elei. In!#rma+ii gl#bale 'ri(in% elementele esen+iale
%in re+ea se '#t #b+ine cu a;ut#rul in%icat#ril#r greutate. im'#rtan+- 8i a'#rt. <ns-
ace8tia nu cuanti!ic- e!#rtul ec#n#mic. Al+i in%icat#ri cum sunt in%icat#rul %e risc la
(aria+ia tensiunii <n n#%uri sau in%icat#rul %e risc la (aria+ia curen+il#r 'e laturile
re+elei 'ermit ierar=izarea %in elementel#r %e re+ea. c#nsi%er,n% 8i regimul %e
!unc+i#nare. Ace8ti in%icat#ri 'ermit ierar=izarea %in 'unct %e (e%ere al 'ri#rit-+ii
stabilirii %uratel#r %e inter(en+ie. !-r- a %a in!#rma+ii %e ti' cantitati(. ci %#ar
calitati(.
Peri#%icitatea lucr-ril#r %e mentenan+-. 'ri(it- %in aceast- 'ers'ecti(-. nu mai
'#ate !i aceea8i 'entru t#ate elementele %e acela8i !el 9a8a cum # 'rezint- n#rmele
actuale:. ci trebuie stabilit- <n !unc+ie %e in!luen+a l#r asu'ra riscului %e
ne!unc+i#nare al sistemului %e %istribu+ie a energiei electrice. Instala+iile similare. a
c-r#r im'#rtan+- <n ca%rur sistemului este %i!erit-. (#r trebui s- aib- 'eri#%icit-+i
%i!erite.
>n c#ntinuare se 'rezint- %#u- 'r#ce%ee %e stabilire a inter(alel#r #'time %intre
%#u- acti(it-+i %e mentenan+- 're(enti(-. met#%e ce iau <n c#nsi%erare c#stul
acest#ra.
$./.1 Me&(! 'i1%)#)i #i+i*
Pr#babilitatea me%ie %e succes 'e inter(alul %e tim' G0...?H %intre %#u- teste ale
unui element. cu intensitatea %e %e!ectare . '#ate !i a'reciat- cu rela+ia:
( )
( )
p T
T
dt
T
T t
T
t
T t
T t
m
m
m

1
]
1

1 1
1 1
2
0

G1H
%e un%e rezult- riscul %e ne!unc+i#nare:
01
( ) ( ) q T p T
T t
T
m
+ 1
2

G2H
<n care
t
m
re'rezint- %urata me%ie a unei #'era+ii %e mentenan+- 're(enti(-
'entru elementul res'ecti(.
Pr#babilitatea %e succes a unui sistem !#rmat %in 3n3 elemente. a%ic-
'r#babilitatea ca acesta s- nu aib- nici un e(eniment ne%#rit. %e natur- s- <ntreru'-
alimentarea cu energie electric- a c#nsumat#ril#r. este:

( ) ( ) [ ] ( )
p T T T q T q T
s n i i
i F
! !
! NF k s
1 2
1 . ......


G3H
un%e:
s este mul+imea st-ril#r %e succes 'entru re+eaua %e %istribu+ieA
" mil+imea elementel#r <n !unc+iune <n starea %e succes MA
N" mul+imea elementel#r %e!ecte <n starea %e succes MA
T
i
inter(alul %intre %#u- lucr-ri %e mentenan+- 're(enti(- succesi(e. 'entru
ec=i'amentul 3i3 (al#are ce trebuie #'timizat-.
C#n%i+ia ca riscul %e ne!unc+i#nare s- nu %e'-8easc- # limit- im'us-.
q
lim
.
rezult- ime%iat:

( ) ( ) q T T T p T T T q
s n s n 1 2 1 2
1 . ..... . .....
lim

G$H
C#stul unei acti(it-+i %e mentenan+- 're(enti(- la elementul 3i3 se%etermin- 'e
baza in!#rma+iil#r statistice e2istente la !iecare unitate %e e2'l#atare. *l '#ate !i
a'reciat cu rela+ia :

C t c n c
i mi h mi ci
+ C C
. GYNinter(en+ieH G&H
un%e:
t
mi
- re'rezint- %urata unei ac+iuni %e mentenan+- 're(enti(- la elementul I. GYHA
02
c
h
- tari!ul me%iu #rar al unui lucr-t#r. GYN=HA
n
mi
- num-rul %e lucr-t#ri necesari 'entru ac+iunea %e mantenan+- la elementul
3i3A
c
ci
- c=eltuielile materiale a!erente acti(it-+ii %e mentenan+- la elementul 3i3.
GYH.
Num-rul %e ac+iuni %e mentenan+- 'e %urata unui an. la elementul 3i3 (a !i:

( ) N T
T
mi i
i

5400
Ginter(en+iiNanH G0H
Rezult- c#stul t#tal al ac+iunil#r %e mentenan+- 'entru # re+ea %e %istribu+ie. 'e
%urata unui an:

( ) ( ) CT T T T N T C
C
T
n mi i i
i
i
i
n
i
n
1 2
1 1
5400 . ..... C C

GYNanH G4H
>n aceste c#n%i+ii (#m a(ea 'r#blema %e #'timizare:

( )
( )
[ ] ( )
F T T T
C
T
q T q T q
n
i
i
i
n
i i ! !
! NF i F k s
1 2
1
5400
1 1
. ..... C minZ
lim

'

G5H
$./.2 Me&(* "!8!* 2e %&n1i(e'!'e! (!)ne#&' 2'&"!"i#e
>n aceast- (ariant-. !unc+ia #biecti( ia <n c#nsi%erare. 'e l,ng- c#stul
acti(it-+il#r %e mentenan+- 're(enti(-. c#stul acti(it-+il#r %e mentenan+- c#recti(- 8i
(al#area %aunel#r 'r#babile la c#nsumat#ri. Num-rul %e ac+iuni %e mentenan+-
c#recti(- este %eterminat %e num-rul %e inci%ente <n re+ea. C#stul ac+iunil#r %e
mentenan+- c#recti(-. CMC. <n GYNanH. se %etermin- cu rela+ia:
03
( ) ( ) CMC T T T N T T T C
n d n d 1 2 1 2
. ..... . ..... C
G6H
un%e:
( ) N T T T
d n 1 2
. .....
- este num-rul me%iu anual. 'r#babil %e %e!ecte <n re+ea.
G<ntreru'eriNanHA
C
d
- c#stul me%iu al unei ac+iuni %e mentenan+- c#recti(-. GYNinter(en+ieH.
C
d
se %etermin- cu # rela+ie %e !#rma G&H.
N
d
se re!er- la %e!ectele care au
l#c <n re+ea 8i nu cu'rin%e %e!ectele 'r#'agate %in sistem. eterminarea acestei
m-rimi se !ace 'rin calculul in%icat#ril#r %e !iabilitate 'entru re+ea. e'en%en+a !a+-
%e %uratele %intre %#u- inter(en+ii are la baz- m#%i!icarea intensit-+il#r %e %e!ectare.
Aceast- %e'en%en+- se %etermin- 'e cale e2'erimental-. ) rela+ie bun- 'entru
aceasta. este:
( )

i i
i i
i
T
T
T

0
0
G10H
<n care
i
0
re'rezint- intensitatea %e %e!ectare atunci c,n% %urata %intre %#u-
inter(en+ii este T
i
0
.
?rebuie s- 'reciz-m c-. <n m#%elul 'rezentat la 'ct. 1. m#%i!icarea %uratel#r
%intre %#u- inter(en+ii 'lani!icate in!luen+eaz- %irect 'r#babilitatea %e succes 'rin
rela+ii %e !#rma G1H. >n cazul %e !a+- in!luen+a este c#nsi%erat- in%irect. 'rin
interme%iul in%icat#ril#r %e !iabilitate.
eterminarea %aunel#r 'r#babile are la baz- curbele %e %aun- ale
c#nsumat#ril#r <n !unc+ie %e %urata <ntreru'erii <n alimentarea cu energie electric-.
curbe care '#t !i e2'rimate analitic 'rin rela+ii %e !#rma:

( ) ( ) D t d t t t D
k k
k
ns
+

C C 1
1

GYN<ntreru'ereH G11H
un%e 'rimul termen +ine seama %e 'ier%erile %at#rate nerealiz-ril#r %e
'r#%uc+ie. !iin% 'r#'#r+i#nale cu tim'ul %e <ntreru'ere. iar cel %e-al %#ilea. %e
0$
'agubele 'r#%use 'rin %eteri#rarea materiil#r 'rime sauN8i a utila;el#r. 'rin %e'-8irea
'raguril#r critice %e tim'.
t
k
. ME1. 2. ....... ns. >n rela+ia %e mai sus. 3%3 re'rezint-
%auna s'eci!ic-. GYN=H.
t
k
m#mentele critice <n care curba %e %aun- 'rezint- salturi.
iar
D
k
(al#area saltului <n curba %e %aun- la m#mentul critic
t
k
. GYH. l9t:
re'rezint- !unc+ia trea't-:
( ) l t
t
t

<

'

0 0
1 0
.
.
ac- se cun#a8te curba %e %aun-. (al#area %aunel#r anuale 'entru un
c#nsumat#r alimentat %in re+eaua c#nsi%erat-. <n !unc+ie %e %uratele
T
i
iE1. 2. .... n.
(a !i :

( ) ( ) ( )
[ ]
( ) ( ) ( ) ( )
D T T T N T T T D T T T T
N T T T D T N T T T D T
an n r n r n
m n m a n a
1 2 1 2 1 2
1 2 1 2
. ..... . ..... C . .....
. ..... C . ..... C
+
+ +
G12H
<n care: ( ) ( ) ( ) N T T T N T T T N T T T
r n m n a n 1 2 1 2 1 2
. ..... . . ..... . . .....
re'rezint-
num-rul me%iu anual %e <ntreru'eri eliminate 'rin re'ara+ii. res'ecti( mane(re sau
aut#mate. e2'rimat <n <ntreru'eriNanA
( ) T T T T T T
r n m a 1 2
. ..... . .
%urata me%ie a unei <ntreru'eri eliminate
'rin re'ara+ie. res'ecti( mane(r- manual- sau aut#mat-. G=H.
M-rimile ( ) ( ) ( ) N T T T N T T T N T T T
r n m n a n 1 2 1 2 1 2
. ..... . . ..... . . .....
. %e'in% %e
%uratele
T
i
. iE1. 2. ... . n la !el ca 8i num-rul me%iu anual %e %e!ecte.
N
d
. e
'recizat c- %urata me%ie a unei mane(re manuale.
T
m
. %e'in%e <n 'rinci'al %e
m#%ul %e #rganizare 8i %#tare te=nic- a unit-+ii %e e2'l#atare. iar %urata me%ie a unei
mane(re aut#mate.
T
a
%e ti'ul 8i regla;ul aut#matiz-rii res'ecti(e.
C#nsi%er,n% cele trei c#m'#nente ale !unc+iei #biecti(. %ate %e rela+iile G4H. G6H
8i G12H. rezult- 'r#blema %e #'timizare:
0&

( ) ( )
( ) ( )
[ ]
( )
( ) ( ) ( )
F T T T
C
T
N T T T C
N T T T D T T T T N T T T
D T N T T T D T
n
i
i
i
n
d n d
r n r n m n
m a n a
1 2
1
1 2
1 2 1 2 1 2
1 2
5400 . ..... C . ..... C
. ..... C . ..... . ..... C
C . ..... C minZ
+ +
+ +
+

CAP. I V MANAGEMENTUL ACTIVIT6II DE MENTENAN6

..1 Ni3e#e (e %&+2#e4i!e ! !%i3i*ii (e +enen!n*
in 'unct %e (e%ere al c#m'le2it-+ii acti(it-+il#r %es!-8urate. <nt,lnim:
- acti(it-+i %e mentenan+- %e ni(el IA
- acti(it-+i %e mentenan+- %e ni(el IIA
- acti(it-+i %e mentenan+- %e ni(el IIIA
$.1.1 Acti(it-+i %e mentenan+- %e ni(el I
7a acest ni(el se (#r <nt,lni acti(it-+i %e mentenan+- relati( sim'le. care (#r !i
e!ectuate <n 'rinci'al %e #'erat#ri. <n ca%rul 'r#cesului %e aut#mentenan+-. >n acest
m#% (#r !i rez#l(ate sarcini curente %e <ntre+inere. cum ar !i:
-cur-+irea %e ansamblu 8i a z#nei %e lucru a ec=i'amentel#r. instala+iil#r.
utila;el#r etcA
-'-strarea #r%inii la l#cul %e munc-A
-lubre!iereaA
-reglarea un#r 'arametri %e !unc+i#nareA
-(eri!icarea ni(elului !lui%el#r. a tensiunii. a %i!eritel#r c#m'#nente. a
<ntin%erii curelel#r %e transmisie etcA
-<nt#cmirea un#r !i8e ce (#r c#n+ine %ate re!erit#are la 'arametrii te=n#lagici
#b+inu+i 8i tim'ul e!ecti( %e !unc+i#nare. 'recum 8i ar=i(area acest#raA
-alte acti(it-+i 're(enti(e. %e mic- %i!icultateA
-alert- asu'ra %is!unc+i#nalit-+il#r necesar a !i rez#l(ate %e s'eciali8ti.
00
*!ectuarea acest#r acti(it-+i nu necesit- <n%em,n-ri %e#sebite %in 'artea
#'erat#ril#rA singura 'r#blem- ar !i cea a %is'#nibilit-+ii acest#ra %e a realiza sarcini
care 'rin tra%i+ie re(eneau mentenaril#r.
$.1.2 Acti(it-+i %e mentenan+- %e ni(el II
1#r !i e!ectuate %e c-tre menten#ri. s'ecializa+i <n 'restare %e acti(it-+i %e
<ntre+inere 8i re'ara+ii s'eci!ice. cum ar !i:
-acti(it-+i curente c#recti(eA
-inter(en+ii 're(enti(e - sistematice. cu gra% ri%icat %e %i!icultateA
-am'las-ri N ream'las-ri ale %is'#ziti(el#r 9ec=i'amente. utila;e:A
Aceste acti(it-+i au un gra% mai ri%icat %e %i!icultate. 'rin urmare nu se rez#l(-
'rin aut#mentenan+-. ci re(in ec=i'ei %e menten#ri.
$.1.3 Acti(it-+i %e mentenan+- %e ni(el III
7a acest ni(el se realizeaz- c#nsultan+a 8i su'er(izarea acti(it-+il#r %e
mentenan+- %e <nalt- %i!icultate sau cu gra% re%us %e re'etiti(itate. a'-rute <n m#%
e2ce'+inal. Ca% !ie <n sarcina e2'er+il#r %in c#m'artimentul %e mentenan+-. !ie
acel#r %in ter+e !irme sau a c#nstruct#ril#r utila;el#r sau instala+iil#r res'ecti(e. 'e
'eri#a%a %e garan+ie sau '#st-garan+ie.
..2 Ce#e <= +!'i 2ie'(e'i< (!&'!e !%i3i*ii (e +enen!n*

>nainte %e a e(i%en+ia a(anta;ele unei acti(it-+i %e mentenan+- bine e!ectuate.
(#m ar-ta care sunt 'rinci'alele categ#rii %e 'ier%eri <nregistrate <n cazul negli;-rii
acesteia. enumirea c#nsacrat- %e 3cele 0 mari 'ier%eri3 %at#rate <n s'ecial:
-tim'ului %e #'rire acci%ental- 91: <n care ec=i'amentul nu !unc+i#neaz- %in
cauza unei %e!ec+iuni. >n acest caz se 'ier%e 'r#%uc+ia 'e 'eri#a%a i%enti!ic-rii
%is!unc+i#nalit-+ii 8i <nl-tur-rii acesteia. Prin a'licarea unei te=n#l#gii m#%erne %e
mentenan+-. ca 8i 'rin a'ari+ia %e!ectel#r. aceast- categ#rie %e 'ier%eri '#ate !i mil t
%iminuat- 8i +inut- sub c#ntr#l
04
-tim'ului necesar 'entru sc=imbarea. reglarea 8i a%a'tarea ec=i'amentului
92:. >n aceast- 'eri#a%- ec=i'amentul nu !unc+i#neaz-. a!l,n%u-se <ntr-# stare
asem-n-t#are celei %e #'erare acci%ental-.
Aceast- categ#rie %e 'ier%eri se '#ate re%uce 'rin !iabilitatea sistemului.
-micr#-#'riril#r ec=i'amentului 93: 'entru cur-+ire la s!,r8itul unei 3curse3.
reme%ieri. alimentare. li'sa m#mentan- a #'erat#rului etc. Unele %in aceste 'ier%eri
sunt %e'en%ente %e te=n#l#gie. s'eci!icul ec=i'amentului 8i '#t !i +inute sub c#ntr#lA
-<ncetinirii !unc+i#n-rii 9$:. ec=i'amentul %es!-8ur,n%u-8i acti(itatea sub
'arametrii n#minali. !ie ca urmare a %i!icult-tii #'era+iei realizate. !ie %at#rit-
inca'acit-+ii #'erat#rului %e a st-',ni 8i utiliza te=nica %in %#tare.
Aceast- categ#rie %e 'ier%eri nu se '#ate sesiza %ec,t 'rin analiza !unc+i#n-rii
ec=i'amentului 8i a 'r#%uc+iei #b+inute 'e un inter(al <n%elungat %e tim'A
-%e!ectel#r %e calitate 9&:. c#nsecin+- a !unc+i#n-rii nec#res'unz-t#areA
-%e!ectel#r %e %emara; 90:. a'-rute <n cazul intr#%ucerii <n !unc+i#nare a unui
n#u utila;. e=c=i'ament etc.
/.$ S'!e-ii !#e !%i3i*ii (e +enen!n*
Mentenan+a are multi'le im'lica+ii asu'ra acti(it-+ii unei intre'rin%eri. un
as'ect sc#s <n e(i%en+- este cel strategic. Strategia re'rezint- # c#n%uit- managerial-
8i #rganizat#ric-. care (a c#n%uce la <n%e'linirea #biecti(el#r la ni(elul
intre'rin%erii.
Se c#nsi%er- c- analiza acti(it-+il#r %e mentenant- nu ar !i c#m'let- %ac- nu
reu8im s- sc#atem <n e(i%en+- 8i as'ectele legate %e strategie. A(,n% <n (e%ere
c#n;uncturile s'eci!ice <n care se '#ate a!la # intre'rin%erela un m#nent %at. (#m
enumera c,te(a strategii '#sibile %e ab#r%are a acti(it-+ii %e mentenan+-. e(i%en+iin%
!a'tul c- #rganizarea acesteia se 'ate !ace a(,n% <n (e%ere trei alternati(e strategice.
*!ectuarea %e acti(it-+i %e mentenan+- s'eci!ice
Subc#ntractarea mentenan+ei
Ac=izi+i#narea %e utila;e n#i 8i renun+area la mentenan+-
Lin,n% c#nt %e c#m'le2itatea 8i s'eci!icul ac+iunil#r im'licate %e !iecare
strategie <n 'arte. c#nsi%er-m c- acestea se '#t clasi!ica <n:
05
-strategii 'ureA
-strategii c#mbinateA

..$.1 M&(e#!'e! e%&n&+i%* ! +enen!nei
Acti(itatea %e mentenan+- im'lic- anumite c=eltuieli. Ast!el. cre8terea a!erent-
c=eltuielil#r mentenan+ei 're(enti(e atrage re%ucerea c=eltuielil#r 'entru mentenan+a
c#recti(- 'recum 8i in%irect. mic8#rarea 'ier%eril#r 'r#(#cate %e <ntreru'erea
ser(iciului sau 'r#%uc+iei c=iar ',n- la anularea acest#ra . Ca urmare. te#retic.
%is'#nibilitatea sistemului este ma2im- %ar cu c=eltuieli 'entru mentenan+a
're(enti(- !#arte mari. >n c#nsecin+-. trebuie s- e2iste un #'tim ec#n#mic <ntre
mentenan+a 're(enti(- 8i cea c#recti(-. 'entru care c=eltuielile t#tale %e mentenan+-
sunt minime !igura $.3.1.
>n !igura $.$ este 'rezentat- # re'artizare a %irec+iil#r %e ac+iune <n !unc+ie %e
alternati(ele strategice:
06
)biecti(ele
Mentenan+ei
Alternati(a
strategic- I
Alternati(a strategic-
II
Alternati(a
strategic- III
*2ecutarea %e
acti(it-+i 'r#'rii %e
mentenan+-
Subc#ntractarea
acti(it-+ii %e
mentenan+-
Ac=izi+i#n-ri %e
utila;e n#i
Strategii:
1. MP?A
2. )rientarea
in(esti+iil#rA
3. Restr,ngerea
acti(it-+iil#rA
$. C#ncentrarea
acti(it-+il#rA
&. i(ersi!icarea
acti(it-+il#rA
0. MI".
Strategii:
1. MP?A
2. )rientarea
in(esti+iil#rA
3. MP".
Strategii:
1. MP?A
2. )rientarea
in(esti+iil#rA
3. MI".
eterminarea %is'#nibilit-+uii #'time nu este sim'l-. ) rez#l(are a'r#2imati(-
a acestei 'r#bleme se '#ate #b+ine calcul,n% ra'#rtul F %intre c=eltuielile %e
mentenan+- 're(enti(e Fm' 8i res'ecti( c#recti(- Fmc.

FE Fm'N Fmc . F1
Pe %e alt- 'arte. acti(itatea %e mentenan+- im'lic- ie8irea %in !unc+iune a
sistemului 'entru # anumit- 'eri#a%- %e tim'. ceea ce <nseamn- in%is'#nibilitate <n
'lus. >n sc#'ul mic8#r-rii acestei 'eri#a%e. trebuie s- e2iste %e asemenea un #'tim
ec#n#mic <ntre %urata necesar- mantenan+ei 're(enti(e 8i res'ecti( c#recti(e 'entru
care %urata t#tal- a #'riril#r s- !ie minim- !igura $.3.2
40
"ig. $.3.2 urata t#tal- 8i !rec(en+a #'tim- a #'riril#r
%urata t#tala a #'riril#r
%urata #'riril#r
'entru mentenan+a
're(enti(-
%urata #'riril#r
'entru mentenan+a
c#recti(-
#'tim
!rec(en+a #'riril#r
in%is'#nibilitate
"ig. $.3.1 C=eltuieli %e mentenan+- 8i %is'#nibilitatea #'tim-
c=eltuieli
c=eltuieli t#tale
c=eltuieli cu
mentenan+a c#recti(-
c=eltuieli cu
mentenan+a 're(enti(-
%is'#nibilitate #'tim
>n c#ncluzie. mentenan+a are # in!luen+- !a(#rabil- asu'ra %is'#nibilit-+##
sistemel#r %ar trebuie s- e2iste un ec=ilibru <ntre c#stul !iabilit-+ii 8i cel al
mentenan+ei 'entru care c#nstul %is'#nibilit-+ii sistemului s- !ie minim !ig $.3.3.

..$.2 M&(e#!'e! 2'e)#)i +enen!nei
M#%elarea 're+ului mentenan+ei se (a !ace <n i'#teza c- asu'ra ec=i'amentului
se (#r e2ecuta trei ti'uri %e re'ara+ii: ma;#re 9re(izii:. me%ii 8i min#re. >n aceste
41
"ig. $.3.3 c#stul mentenan+ei 8i c#stul !iabilit-+ii
c#stul mentenan+ei
c#stul
%is'#nibilit-+ii
c#stul !iabilit-+ii #'tim
mentenan+-
c#n%i+ii. c#stul s'eci!ic 'entru inter(alul %e tim' me%iu %intre %#u- re'ara+ii ma;#re
'#ate !i e2'rimat 'rin ecua+ia:

( )
C C C C C C C
C
C
C
i
n
k
k
r
M
r
m
fc st r
z
r
s
n i
r
z
fc
st
k
+ + + + +

1
]
1
1

'

1
1 1

un%e:
C
C
C
r
M
r
m
r
s
Pentru 'eri#a%a %e tim' %intre %#u- re'ara+ii min#re. c#stul s'eci!ic al
e2'l#at-rii 8i mentenan+ei este %at %e ecua+ia:
( )
C C C C C
m
m
fc st r
z
r
m
+ + +
1

un%e:

m
- num-rul %e #re %e !unc+i#nare <ntre %#u- re'ara+ii min#re
succesi(e.
Lin,n% c#nt c- m-rimile %e mai sus re'rezint-!unc+ii %e tim'. ecua+ia %uratei
#'time %e tim' <ntre %#u- re'ara+ii min#re succesi(e '#ate !i #b+inut- substituin% <n
e2'resia %e mai sus a c#stului s'eci!ic 8i egalarea acestei %eri(ate cu zer#. se #b+ine
%urata c-utat-.
... S'!e-ii 2)'e (e +enen!n*
42
c#stul re'ara+iei ma;#reA
c#stul re'ara+iei me%iiA
c#stul re'ara+iei min#reA
c#stul <ntreru'eril#r ne'lani!icate <n !unc+i#nare. %at#rit- a(ariil#rA
c#stul c#mbustibilil#rA
c#stul a%ucerii sistemului la 'arametri n#minali 9c#stul '#rnirii:A
nr. #'tim al re'ara+iil#r me%ii <ntre %#u- re'ara+ii ma;#reA
nr. #'tim %e re'ara+ii min#re <ntre %#u- re'ara+ii me%iiA
nr. %e #re %e !unc+i#nare <ntre %#u- re'ara+ii ma;#re.
Lin,n% c#nt %e met#%ele 8i te=nicile %e management al mentenan+ei utilizate.
(#m <nt,lni urm-t#arele strategii 'ure:
-S1 Strategia Mentenan+ei Pr#%ucti(e ?#tale. Se bazeaz- 'e 'rinci'iile: MP?.
res'ecti( Mentenan+a Pr#%ucti(-. aut#mentenan+a 8i cei 3&S3 a'licate %e c-tre t#+i
anga;a+ii !irmei. e%uca+i 8i instrui+i c#res'unz-t#r. Re'rezint- # !#rm- m#%ern- %e
ab#r%are strategic- a acti(it-+il#r %e <ntre+inere 8i re'ara+ii. ce asigur- %es!-8urarea
!luent- a 'r#cesului %e 'r#%uc+ie. <n c#n%i+iile #b+inerii un#r 'r#%use %e cea mai
<nalt- calitate. *ste strategia 'e care # c#nsi%er-m cea mai in#(at#are <n %#meniul
mentenan+ei.
- S2 Strategia #rient-rii in(esti+iei !irmei 'resu'une c#nsultarea sta!!-ului
c#m'artimentului %e mentenan+- <n ceea ce'ri(e8te ac=izi+i#narea %e utila;e.
ec=i'amente 8i instala+ii. A'lic-n% aceast- strategie. s-ar 'utea <nl-tura situa+iile <n
care. c#nsi%er-m %re't criteriu 'rinci'al 3're+ul3. se recurge a%ese#ri la cum'-rarea
%e ec=i'amente 3sec#n%-=an%3. care 'e termen scurt. a%uc unele a(anta;e !irmei.
%at#rit- ec#n#miil#r la c=eltuielile %e in(esti+ii. %ar in=ib- c#m'etiti(itatea 'e termen
me%iu 8i lung. %at#rit- cre8terii accelerate a c#sturil#r mentenan+ei.
S3 Strategia %e restr,ngere a acti(it-+il#r %e mentenan+- 9strategia
3su'ra(ie+uirii3:. 'resu'une re%ucerea %rastic- a bugetului ac#r%at c#m'artimentului
%e mentenan+-. c#n%uc,n% la am,narea sau su'rimarea acti(it-+il#r %e <ntre+inere 8i
re'ara+ii 'lani!icate anteri#r. Se a'lic- <n c#n%i+iile <n care # !irm- <8i retrage s!era
%e ac+iune sau are %i!icult-+i <n utilizarea ca'aci+-+ii %e 'lesnire. *ste cea mai
'ericul#as- strategie 'e care # '#ate a%#'ta # !irm-. 3su'ra(ie+uirea3 !iin% grea 8i cu
c#nsecin+e gra(e <n acti(itatea 'e termen me%iu 8i lung. C#n%uce <ns- la ec#n#mii %e
resurse 'e termen scurt.
-S$ Strategia %e c#ncentrare a acti(it-+ii %e mentenan+-. urm-re8te #rientarea
aten+iei c-tre acti(it-+i s'eci!ice %e <ntre+inere 8i re'ara+ie. Se urm-re8te acumularea
unei e2'erien+e %e#sebite <n %#meniul 8i #b+inerea unei e!icien+e ri%icate a
inter(en+iil#r. Pe termen me%iu 8i lung se creaz- 'remiza stabilit-+ii bugetului
ac#r%at 8i c=iar a re%ucerii lui.
S& Strategia %e %i(ersi!icare a acti(it-+il#r %e!-8urate. im'lic-. 'restarea %e
acti(it-+i s'eci!ice %e mentenan+- c-tre alte !irme %in acela8i %#meniu sau %#menii
c#ne2e. Se urm-re8te (al#ri!icarea '#ten+ialului neutilizat al c#m'artimentului.
43
'recum 8i a e2'erien+ei acumulate %e-a lungul tim'ului. Pe termen me%iu 8i lung
a'are '#sibilitate <mbun-t-+irii met#%el#r %e munc-. (al#ri!icarea Mn#[-=#[-ului
acumulat. trans!erul acestuia %intr-un %#meniu <n altul. 'recum 8i 'er!ec+i#narea
acti(it-+ii. >n 'lus. se a%uc c#ntribu+ii la cre8terea ci!rei %e a!aceri. im'licit a
bene!iciului !irmei. in cercet-ri a rezultat c- !-r- a 'resta acti(it-+i c-tre ter+i.
strategia tin%e s- %e(in- %e#sebit %e c#stisit#are.
- S0 Strategia Mentenan+ei Iazate 'e "iabilitate 9MI":. 'resu'une al#carea
!#n%uril#r %estinate acti(it-+il#r %e mentenan+- <n !unc+ie %e im'actul 'e care acestea
<l au asu'ra rezultatel#r !irmei. Se <ncearc- i%enti!icarea 'unctel#r critice ale
!unc+i#n-rii sistemel#r %e 'r#%uc+ie. %irec+i#n,n% resursele <n sc#'ul asigur-rii
!iabilit-+ii ma2ime <n 'unctele c=eie ale sistemului. Se utilizeaz- cu 'rec-%ere
'rinci'iile %e limitare a stu%iului 8i ec#n#mia %e ac+iuni. *2tins- la ni(el gl#bal.
MI" '#ate %e(eni # strategie %e im'lementare a Mentenan+ei Pr#%ucti(e ?#tale.
-S4 Strategia ec=i'amentel#r n#i. 'resu'une !#l#sirea e2clusi(- a
ec=i'amentel#r n#i a!late <n tremen %e garan+ie.
*ste cea mai c#stisit#are alternati(- <n ceea ce 'ri(e8te in(esti+iile. 'u+ine !irme
a(,n% 'uterea !inanciar- %e a # a'lica. c=iar 8i <n +-rile b#gate ale lumii. Se #b+in
a(anta;e legate %e ni(elul te=nic 8i te=n#l#gic. care (a !i <nt#t%eauna la (,r! 'e 'lan
m#n%ial. Pr#blemele ri%icate %e mentenan+a ec=i'amentel#r sunt minime. ele
re(enin% !urniz#ril#r sau c#nstruct#ril#r. %u'- caz. >n m#mentul e2'ir-rii termenului
%e garan+ie. utila;ele se (,n% 8i se ac=izi+i#neaz- altele n#i. cu 'er!#rman+e %e ultim-
#r-.
../ S'!e-ii %&+"in!e (e +enen!n*
>n 'ractic-. <n !unc+ie %e situa+iile <nt-lnite. este %i!icil 8i ine!icient <n acela8i
tim' a a'lica numai # singur- met#%-. te=nic- sau strategie %e mentenan+-.
Managementul 'resu'une a'licarea ra'i%- 8i e!icient- a acelei c#mbina+ii %e strategii
care s- c#n%uc- ra'i% 8i e!icient la succes. *ste 8i ra+iunea 'entru care c#nsi%er-m c-
mentenan+a %e(ine 'r#!itabil- %ac- se g-se8te # 3re+et-3 #'tim- %e c#mbinare a
strategiil#r enumerate. >n 'lus. c#mbinare alternati(el#r strategice se (a realiza ca
4$
urmare a %is'#nibilului %e resurse ce urmeaz- a !i al#cate %ec-tre !irm-. acti(it-+ii %e
mentenan+-.
i!erite strategii a%#'tate %e !irme %in %i!erite %#menii %e acti(itate:
#meniul *nergetic - S2. S0 Alternati(e I. IIA e'artament 'uternic %e
cercetare 8i 'r#iectare <n !iabilitate 8i mentenan+-A
Mecanic - S2. S3 Alternati(e I: "irm- cu tra%i+ie <n acti(itatea %e
mentenan+-A
?ric#ta;e - S2. S3 Alternati(e I. IIA
?rans'#rt - S&. S4A Alternati(e I. II . IIIA Parc%e ma8ini <nn#it sistematic
C#n!ec+ii rte2tile S2. S4A Alternati(e II. IIIA Management m#%ern al
'r#%uc+iei. 're%is'us s're <nn#irea mi;l#acel#r !i2e.
C&n%#)8ii>
- 'entru a se a%a'ta c#n%i+iil#r %e me%iu ec#n#mic. !irmele recurg la
c#mbinarea a %#u- - trei strategii 'ureA
- strategia Mentenan+ei Pr#%ucti(e ?#tale nu este a%#'tat- %e aceste !irmeA %e
!a't !il#z#!ia acesteia este cun#scut- %e ma;#ritatea manageril#r mentenan+eiA
- !irmele au %e(enit !#arte atente <n ceea ce 'ri(e8te #rientarea in(esti+iil#r
!irmei. a(izul c#m'artimentului %e mentenan+- !iin% c#nsi%erat ca im'#rtant <n
ac=izi+i#narea n#il#r ec=i'amente <n mai t#ate ramurile in%ustrialeA
- se #bser(- # ten%in+- %e s'ecializare a %#meniului mentenan+ei.
Subc#ntractarea anumit#r acti(it-+i %e(ine mai rentabil- c=iar 8i 'entru !irmele cu
tra%i+ie <n acti(it-+i %e <ntre+inere 8i re'ara+ii.
Mentenan+a tin%e s- e(#lueze %in %#meniul te=nic. un%e era res'#nsabil- <n
'rinci'al %e as'ectele te=nice ale <ntre+inerii 8i re'ar-rii utila;el#r. s're latura
strategic- a acti(it-+ii intre'rin%erii.
O"ie%i3e (i'e%e !#e MPT
4&
- 0 #'riri acci%entale ale instala+iil#rA
- 0 acci%ente %e munc-.
A8a cum se #bser(-. a'ar %#u- %irec+ii 'rinci'ale %e ac+iune. *ste %e remarcat
c- <n%e'linirea cel#r %#u- #biecti(e este e2trem %e %i!icil- 8i im'lic- al#carea %e
im'#rtante resurse materiale 8i umane.
O"ie%i3e in(i'e%e !#e MPT
M#%alitatea %e ac+iune a MP? are 8i # latur- in%irect-. c#ntribuin% la <mbun-t-+irea
rezultatel#r %e ansamblu ale !irmei. Cum #biecti(ele %irecte au !#st %e!inite <n
leg-tur- cu 'er!#rman+ele te=nice ale instala+iil#r 8i ec=i'amentel#r. cele in%irecte
au la baz- as'ecte re!erit#are la calitatea %erul-rii 'r#cesului.
- 0 '#luare a me%iuluiA
- 0 %e!ecte ale 'r#%usului sau a calit-+ii ser(iciului 9!urnizarea energiei
electrice:.

Cei </S< !i MPT
Cur-+enia 8i as'ectul #r%#nat al uzinel#r este unul %in rezultatele cele mai
s'ectacul#ase ale intr#%ucerii MP?. Cei 3&S3 re'rezint- !iecare <n 'arte un 'rinci'iu
%e #b+inere a acestei #r%ini 3interi#are3 8i un mic 3secret3 al reu8itei <n mentenan+-.
3&S3 - sunt & termeni 'r#(eni+i %in limba ;a'#nez- 8i inseamn-:
- aran;areA #r%ine. met#%ic-A ins'ec+ie. c#ntr#lA cur-+enieA %isci'lin-. e%uca+ie
m#ral-.
A)&+enen!n!
Aut#mentenan+a re'rezint- c#nce'tul cel mai n#(at#r al MP?. >ntre+inerea
're(enti(- este 'racticat- %e mult- (reme <n numer#ase intre'rin%eri 8i ca urmare <n
multe %intre acestea <nt,lnim # 're#cu'are 'ermanent- 'entru <mbun-t-+irea
'er!#rman+el#r sistemului 9instala+iil#r. ec=i'amentel#r 8i utila;el#r %in %#tare:. %eci
40
nimic %e#sebit %in acest 'unct %e (e%ere. N#utatea a'are atunci c,n% 'rin a'licarea
MP? # 'arte %in acti(it-+ile %e mentenan+- ca%e <n sarcina alt#r 'ers#ane %ec,t cele
s#licitate <n m#% #bi8nuit.
Aut#mentenan+a 'resu'une %e'rin%erea #'erat#ril#r %e a '-stra <n bune c#n%i+ii
instala+iile 8i utila;ele ca urmare a (eri!ic-ril#r. a m-sur-rii c#recte a 'arametril#r %e
!unc+i#nare. Aceasta 'resu'une trans!erarea anumit#r sarcini %e mentenan+- c-tre
#'erat#ri 9cei care %eser(esc utila;ul res'ecti(:.
)biecti(ele aut#mentenan+ei
- a'licarea unui 'lan e!icient %e mentenan+- 're(enti(-A
- urm-rirea !unc+i#n-rii instala+iil#r. crearea 8i utilizarea unei baze %e %ate
ist#rice 'ri(in% in%icat#rii te=nici 8i ec#n#mici s'eci!iciA
- recurgerea la menten#ri cali!ica+i 'entru #'era+iile %e mentenan+- mai %i!icileA
- im'licarea #'erat#ril#r %e 'r#%uc+ie <n e!ectuarea regla;el#r.
P#rnin% %e la sarcinile enumerate. aut#mentenan+a re'rezint- # tri'l-
im'#rtan+-:
- 're(ine %eregl-rile ce '#t c#n%uce la cre8terea c=eltuielil#r %e mentenan+-A
- e(it- %e'las-rile inutile ale te=nicienil#r %e menten#ri 'entru inter(en+ii
min#reA
- asigur- un ansamblu %e ser(icii %e mentenan+- 're(enti(- sim'le.
Mentenan+a Pr#%ucti(- ?#tal- este cel mai n#(at#r c#nce't al managementului
'r#%uc+iei. Intre'rin%erile r#m,ne8ti sunt <nc- %e'arte %e rig#rile MP? %ar e2ist-
%#menii c#m'atibile cu acesta.
..? Me&(e (e +!n!-e+en !# !%i3i*ii (e +enen!n*
..?.1 An!#i8! +&()#)i (e (efe%!'e: ! efe%)#)i 0i %'ii%i*ii AMDEC
Met#%a AM*C este c#nsi%erat- ca !iin% baz- <n managementul mentenan+ei.
%e asemenea 8i <n cel al Calit-+ii ?#tale.
*ste # met#%- %e analiz-. care <ncearc- s- 'un- <n c#mun c#m'eten+ele
gru'uril#r %e munc- im'licate <ntr-un 'r#ces %e 'r#%uc+ie. <n (e%erea elab#r-rii unui
'lan %e m-suri ce au ca sc#' cre8terea ni(elului calitati( al rezultatului acti(it-+ii.
'r#cesel#r %e munc-.
44
>n m#mentul a'ari+iei unui %e!ect. 'r#blema 'rinci'al- 'e care 8i-# 'une un
s'ecialist este urm-t#area: care este cauza a'ari+iei acestuiaQ
R-s'unsul nu este u8#r %e %at. %in urm-t#arele c#nsi%erente:
- cauza '#ate !i un element %e alt- natur- %ec,t %#meniul %e c#m'eten+- al
s'ecialistuluiA
- '#ate !i %e natur- necun#scut- <n cazul mentenan+ei n#il#r ti'uri %e utila;eA
- cauza '#ate !i la r,n%ul ei e!ectul unui alt %e!ect 'lasat <n a(al 'e lan+ul
te=n#l#gic.
Ca urmare . se '#ate a;unge <ntr-un cerc (ici#s. un%e cauzele se succe%
e!ectel#r 8i in(ers. e aceea este necesar- clari!icarea urm-t#arel#r n#+iuni:
- cauza %e!ect-riiEmaniera <n care a'are e(enimentul ini+iat#rA
- e!ectul %e!ect-riiEc#nsecin+ele %e!ect-rii asu'ra utilizat#ruluiA
- m#%ul %e %e!ectareEmaniera <n care a'are un %e!ect.

)biecti(ele AM*C
- %eterminarea 'unctel#r slabe ale unui sistem te=nicA
- c-utarea cauzel#r ini+iat#are ale %is!unc+i#nalit-+ii c#m'#nentel#rA
- analiza c#nsecin+el#r asu'ra me%iului. siguran+ei %e !unc+i#nare. (al#rii
'r#%usuluiA
- 're(e%erea un#r ac+iuni c#recti(e %e <nl-turare a cauzel#r %e a'ari+ie a
%e!ectel#rA
- 're(e%erea unui 'lan %e ameli#rare a calit-+ii 'r#%usel#r 8i mentenan+eiA
- cre8terea ni(elului %e c#municare <ntre c#m'artimentele %e munc-. 'ers#ane.
ni(ele ierar=ice.
Prim#r%ial-. (a !i c#nsi%erat- elab#rarea 'lanului %e ameli#rare a mentenan+ei.
E#!"&'!'e! 2#!n)#)i (e !+e#i&'!'e
Pe baza !i8el#r AM*C c#m'letate <n ca%rul stu%iulu. se (a c#nce'e un 'lan
%e m-suri %e ameli#rare a situa+iei e2istente. Interesul (a !i %e a re%uce criticitatea
%e!ectel#r. <ncerc,n% re%ucerea. 'e c,t '#sibil. a !iec-ruia %intre in%ici.
45
Rezultatele '#t c#n%uce cu succes la !#rmularea 'ri#rit-+il#r <n %#meniul
calit-+ii 8i al mentenan+ei 8i integrarea acest#ra <n 'lanul strategic al !irmei.
..?.2 An!#i8! %!)8*7efe% </M<
) im'#rtan+- ma;#r- <n managementul mentenan+ei 8i !iabilit-+ii # re'rezint-
stu%iul ra'#rtului cauz--e!ect.
Met#%a s'eci!ic- acestui ti' %e analiz- se nume8te 3&M3.
O"ie%i3e#e +e&(ei </M<
Met#%a <8i 'r#'une ca #biecti( s- i%enti!ice elementele care c#ncur- la buna
realizare a acti(it-+ii stu%iate. >n acest sc#' se recurge la gru'area acest#ra <n &
categ#rii:
- m,na %e lucruA
- mi;l#ace %e lucruA
- me%iuA
- met#%eA
- materialeA
Met#%a 3&M3 este s'eci!ic- managementului calit-+ii. <n acest caz <ncerc-m #
a%a'tare la %#meniul managementului mentenan+ei.
>n (e%erea a'lic-rii met#%ei se %e!inesc urm-t#arele termin#l#gii:
- c#nstruc+ia mentenan+ei. %e!inite ca !iin% un ansamblu %e elemente !izice ce
c#ncur- la atingerea #biecti(el#r mentenan+eiA
- asigurarea mentenan+ei. c#nstituit- %in t#talitatea in!#rmatiil#r ce a%uc
garan+ii %e bun- realizare a !iec-rei e2igen+e cerute %e c#nstruc+ia mentenan+eiA
I(enifi%!'e! %e#&' </M< !i +enen!nei
M1 - m,na %e lucru im'licat- <n acti(itatea %e mentenan+-. menten#ri 8i
e(entual. 'ers#nal %irect 'r#%ucti(A
46
M2 - mi;l#ace %e munc- utilizate <n acti(itatea %e mentenan+-. res'ecti( unele
S1-uri. mi;l#ace %e inter(en+ieA
M3 - materiale 8i materii 'rime utilizate <n e2ercitarea acti(it-+il#r s'eci!ice %e
<ntre+inere 8i re'ara+iiA
M$ - met#%e %e mentenan+- 'e categ#rii 8i sistemeA
M& - me%iul <n care se %es!-8#ar- acti(itatea %e mentenant-.
7a # 'rim- ab#r%are. #bser(-m c- elementele care c#nstitue c#nstruc+ia
mentenan+ei sunt legate %e M1. M2. M3 iar M$ 8i M& c#ncur- la asigurarea acesteia.
..?.$ Me&(! PARETO @ABC: ABC2BD
Aceast- met#%- este mai 'u+in a'licat- <n 'ractica mentenan+ei in%ustriale. <n
m#% ne;usti!icat.
)biecti(ele met#%ei - i%enti!ic- cauzele 'rinci'ale %e a'ari+ie a %e!ectel#r 8i %e
a #rienta e!icient resursele mentenan+ei s're <nl-turarea acest#ra.
Princi'iul care st- la baza met#%ei este c- 50B %in %e!ec+iunile %e !unc+i#nare
ale ec=i'amentel#r sunt urmare a 20B %in cauze.
Pentru # bun- c#relare a e!#rturil#r 8i #b+inerea ra'i%- %e rezultate. se (a
<ncerca 'ri#ritar eliminarea acest#ra.
A2#i%!'e! +e&(ei
>n 'ractica managementului mentenan+ei in%ustriale. se <nt,lne8te !rec(ent
urm-t#arele situa+ii: <n m#mentul <n care a'are # %e!ec+iune cu re'etiti(itate re%us- 8i
%i!icil %e reme%iat. rez#l(area acesteia ca%e <n sarcina cel#r mai buni
menten#ri.3c=eltuin%3 # multitu%ine %e resurse umane. materiale 8i tim'. >n aceast-
'eri#a%- <ns-. celelalte acti(it-+i curente sunt l-sate 'e seama 'ers#anel#r !-r-
c#m'eten+e %e#sebite. c#n%uc,n% <n tim' la 'ier%eri mult mai mari %ec,t cele
'r#%use %e a(aria-c=eie %escris- mai sus.
I(enifi%!'e! 2'in%i2!#e#&' i2)'i (e (efe%i)ni
50
Se (a analiza ist#ricul %e !unc+i#nare al utila;ului <ncerc,n% t#t#%at- 8i
realizarea unei centraliz-ri a in!#rma+iil#r sub !#rma:
?abel $.4.3 Centralizat#r %e %e!ec+iuni
?i' %e!ect ?im' %e sta+i#nare <n
re'ara+ii
B %in t#talul
tim'il#r %e
in%is'#nibilitate
e!ec+iune ti' a
b
...................
M
atele #b+inute se (#r re'rezenta gra!ic:
C#!1!'e! i2)'i#&' (e (efe%i)ni f)n%ie (e i+2)# &!# (ein(i12&ni"i#i!e
Pe baza tabelului centralizat#r. se (#r sc#ate <n e(i%en+- %e!ec+iunile cu im'act
'uternic asu'ra tim'ului %e in%is'#nibilitate. ar-t,n% cum 20B %in acestea c#n%uc la
50B %in rezultatul t#tal.
atele se '#t re'rezenta gra!ic:
51
B %in
t#talul
in%is'
#nibili
t-+ii
?i' %e!ect
"ig. &.4.3 Jra!ic centralizat#r al in%is'#nibilit-+ii. 'e ti'uri %e
%e!ec+iuni
a
b
c
%
e
!
M
. . . . . . .
e!ec+iunile %e ti' a 8i c 920B %in t#tal: c#res'un% unui 'r#cent semni!icati(
%in t#talul in%is'#nibilit-+ii. ca urmare. <n%e'-rtarea l#r (a c#n%uce la ameli#rarea %e
!#n% a acti(it-+ii %e mentenan+-. Acest#r %e!ecte li se (a ac#r%a # aten+ie %e#sebit- 8i
a'lic,n%u-se acti(it-+i %e mentenan+- 're(enti(- s'eci!ice.
>n cazul <n care am #'ta s're un clasament al %e!ec+iunil#r %e ti' 3AIC3.
gru'ele %e %e!ec+iuni (#r !i urm-t#arele:
A - %e!ec+iuni cu caracter re'etiti(. cu '#n%ere mare <n t#talul tim'ului %e
in%is'#nibilitateA
I - %e!ec+iuni cu a'ari+ie <nt,m'l-t#are. cu '#n%ere m#%erat- <n in!luen+a
in%is'#nibilit-+iiA
C - %e!ec+iuni cu a'ari+ie <nt,m'l-t#are. cu in!luen+- mic- asu'ra rezultatel#r.
1#m #b+ine re'rezentarea gra!ic-:
52
B %in
t#talul
in%is'#
nibilit-
+ii
?i' %e!ect
"ig. &.4.3 Clasament al ti'uril#r %e %e!ec+iuni
a
b
c
%
e
!
M
. . . . . . .
20B 50B

Inter'retarea rezultatel#r 8i m-suri %e reme%iere.
in cele %escrise mai sus. este clar c- se (a urm-ri 'ri#ritar eliminarea cauzel#r
care c#n%uc la a'ari+ia %e!ec+iunil#r %e ti' 3a3. 3c3 8i se (#r urm-ri %estul %e rigur#s
cele %e ti' 3e3. 3%3 8i 3!3.
"iin% im'#rtant un tratament 're!eren+ial al %e!ec+iunil#rcu e!ecte ma;#re
asu'ra in%is'#nibilit-+ii. c#nsi%er-m c- acestea se (#r su'une 'ri#ritar unei analize
%e ti' AM*C 8i unei arb#rescen+e %e i%enti!icare a cauzel#r %e a'ari+ie. urm,n% ca
ac+iunile urm-t#are ale mentenan+ei s- urm-reasc- eliminarea acest#ra.
/.A M!'i%e! (e %'ii%i!e %!#i!e 7 1e%)'i!e 7 (i12&ni"i#i!e @CSDD
Una %intre met#%ele %e analiz- cele mai utilizate <n i%enti!icarea 'unctel#r
3ne(ralgice3 ale mentenan+ei sistemel#r te=nice este metricea %e criticitate CS.
O"ie%i3e#e +e&(ei
Ca #biecti( general. este i%enti!icarea 'unctel#r critice ale unui sistem te=nic.
caracterizate 'rin (al#ri ale calit-+ii #'era+iil#r e!ectuate. ale securit-+ii !unc+i#n-rii
ec=i'amentel#r 8i %is'#nibilit-+ii acestuia.
- 'entru criteriul 3calitate3 se (a urm-ri:
- 'r#centa;ul %e 'ier%eri %at#rate !unc+i#n-rii nec#res'unz-t#are a utila;ului.
ec=i'amentului etcA
- in!luen+a !unc+i#n-rii ec=i'amentului asu'ra calit-+ii !inale a 'r#%usel#rA
- 'entru criteriul 3securitate3:
7 in!luen+a 'enel#r asu'ra me%iului %e munc- 8i 'ers#anel#rA
53
B %in
t#talul
in%is'#
nibilit-
+ii
?i' %e!ect
"ig. &.4.& Clasament 3AIC3 al %e!ec+iunil#r
a
b
c
%
e
!
M
. . . . . . .
A I
C
- %ac- regulamentele 8i n#rmele %e 'r#tec+ia muncii sunt c#res'unz-t#areA
- 'rec#niz-ri ale (iit#arel#r situa+ii e2ce'+i#nale '#sibileA
- e2'erien+e negati(e.
- 'entru criteriul 3%is'#nibilitate3:
- in!luen+a #'riril#r asu'ra rezultatel#r !irmeiA
- e2isten+a ec=i'amentel#r re%un%anteA
- in!luen+a asu'ra alt#r ec=i'amente <n caz %e 'an-A
- !rec(en+a 'enel#r. 'e cauze 8i situa+ii e2ce'+i#naleA
- tim'ii %e #'riri %at#rate 'enel#r 8i re'unerii <n !unc+iune.
Pentru !iecare %in aceste criterii se (#r ac#r%a c#e!icien+i. c#n!#rm
met#%#l#giei 'e care # (#m 'rezenta <n c#ntinuare.
A2#i%!'e! +e&(ei
D')+)'i %'ii%e CSD
1al#rile %e re!erin+- %in matrice %e criticitate sunt stabilite %e ec=i'e %e analiz-
CS. Pentru C 8i (#r !i <n 'rinci'iu:
313 - inacce'tabilA
303 - %e c#ntr#latA
3-13 - negli;abil.
Securitatea (a a(ea un statut 'rinci'al: t#ate ec=i'amentele a c-r#r %e!ectare
'une # 'r#blem- %e securitate. trebuie s- !ie 'lasate <n clasa %e criticitate SE1. >n
aceste c#n%i+ii. ar trebui ac+i#nat <n urm-t#arele %irec+ii:
- %ac- 8iNsau C E 1. t#ate e!#rturile trebuie !-cute 'entru a e(ita 'r#%ucerea
%e!ect-rii acestui ec=i'amentA
- %ac- 8iNsau C E 0. %e!ectarea acestui ec=i'ament (a !i e(itat- 'rin ins'ec+ii
regulateA
- %ac- 8iNsau C E -1. %e!ectarea acestui ec=i'ament are c#nsecin+e negli;abile
8i nu se 'r#%uce !rec(ent.
"iecare ec=i'ament este <n m#% c#n(en+i#nal clasi!icat %u'- # n#+iune %e %rum
!unc+i#nal. care (a c-'-ta urm-t#arele as'ecte %e criticitate:
- %rum critic %e securitate 9SC:. %ac- S E 1A
5$
- %rum critic %e 'r#%uc+ie 9CP:. %ac- E 1A
- %rum critic %e calitate 9CC:. %ac- C E 1A
- %rum sub-critic %e 'r#%uc+ie 9SCP:. %ac- E 0A
- %rum sub-critic %e calitate 9SCC:. %ac- C E 0A
- %rum %e %e!ectare t#lerat- 9?:. %ac- C 8i E -1.
/.E An!#i8! %&+2!'!i3* ! +e&(e#&' (e +!n!-e+en !# +enen!nei
S-a 'rezentat 8i e(i%entiat cele mai uzuale met#%e s'eci!ice managementului
mentenan+ei. cu men+iunea c- mai sunt multe altele care '#t !i luate <n c#nsi%erare.
) 'ri(ire %e ansamblu asu'ra met#%el#r 'rezentate anteri#r c#n%uce la
urm-t#arele remarci:
7 #biecti(ele tutur#r met#%el#r se '#t e2'rima <n termeni %e 'er!#rman+- a
mentenan+ei. res'ecti( in%ici %e calitate. securitate sau %is'#nibilitateA
- sc#'ul 'rinci'al este %e a %e!ini cauzele a'ari+iei %is!unc+i#nalit-+il#r
sistemel#r te=niceA
- a'licarea met#%el#r se !ace <n ec=i'e multi%isci'linare. care cu'rin%
minimal re'rezentan+i ai ser(iciil#r %e mentenan+-. calitate 8i 'r#%uc+ieA
- rezultatele #b+inute ser(esc elab#r-rii strategiil#r %e mentenan+-A
- unele %intre #biecti(ele urm-rite <n mentenan+- sunt c#mune cu cele
c#nsi%erate <n %#meniul calit-+ii.
Met#%ele cele mai c#m'le2e %e analiz- sunt AM*C 8i matricea %e criticitate
CS. Met#%a PAR*?) '#ate inter(eni. 'rin limitarea stu%iului. <n %es!-8urarea
#ric-rei alte met#%e.
Pentru a !i cu a%e(-rat e!icien+i <n managementul mntenan+ei este necesar-
#'timizarea a'lic-rii gl#bale a tutur#r met#%el#r 'rezentate <n acest ca'it#l.
/.1B M!n!-e+en)# !%i3i*ii (e +enen!n* 2'in %&1)'i
Intre'rin%erile au ca #biecti( 'rinci'al #b+inerea unui bene!iciu c,t mai mare.
%e multe #ri 'entru a se realiza acest lucru este necesar- # aten+ie %e#sebit- ac#r%at-
5&
c#sturil#r. Intre'rin%erile. in%i!erent %e m-rimea 8i %e %#meniul %e acti(itate.
urm-resc re%ucerea c#sturil#r.
Pentru alegerea unei strategii #'time %e mentenan+- este necesar- minimizarea
unei !unc+ii #biecti(. Cea mai e!icient- !iin% minimizarea c#sturil#r acti(it-+ii %e
mentenan+-.
1#m +ine c#nt %e !a'tul c- nu <nt#t%eauna c#sturile '#t !i g-site <n %#cumente
c#ntabile 8i c- nu t#ate 'ers#anele im'licate <n anumite ser(icii au abilitatea %e a le
!#l#si <n situa+ia <n care acestea ar e2ista. S'eci!icul acti(it-+iii !ace ca unele
categ#rii %e c#sturi ale mentenan+ei s- !ie a%ese#ri ne're(-zute. %at#rit- a'ari+iei
%e!ec+iunil#r <n !unc+i#narea instala+iil#r %u'- legi statistice. nu <nt#t%eauna
cun#scute %e s'eciali8ti.
C#stul este %e!init ca !iin%: suma %e bani c=eltuit- 'entru 'r#%ucerea sau
cum'-rarea unui bun. e!ectuarea unui ser(iciu.
C#sturile acti(it-+ii %e mentenan+- se '#t clasi!ica %u'- mai multe criterii. cum
ar !i:
- m#%ul %e e(i%en+iere <n tim'A
- aria %e e2tin%ereA
- m#%ul %e 'r#(enien+-A
- ti'ul %e sistem %e mentenan+-A
- %estina+ia.
1. C#!1ifi%!'e! %&1)'i#&' !%i3i*ii (e +enen!n* ()2* +&()# (e
e3i(enie'e ,n i+2
Pentru e(i%en+ierea c#sturil#r <n tim'. %e-a lungul ciclului %e (ia+- al utila;ului.
ec=i'amentului. se !#l#se8te n#+iunea %e c#st gl#bal. C#m'#nentele acestui c#st
sunt:
C#st gl#bal - %irect - man#'er-A
- 'iese %e sc=imbA
- subc#ntract-riA
- semi%irect - '#sesie %e st#c 'iese %e sc=imbA
50
- c#stul acti(it-+il#r %e mentenan+- e!ectuate %e
'ers#nal 'r#%ucti(A
- c#stul rebuturil#r %at#rate n#n-!iabilit-+iiA
- in%irect - neres'ectarea (#lumului 8i a termenel#rA
- in(esti+ii su'limentareA
- c#st st#c%e siguran+-A
- 'ier%erea %e imagine %e !irmeA
- insatis!ac+ia clienia clien+il#r.
>n c#stul gl#bal sereg-sesc c=eltuieli %e mentenan+-. 'entru !icare ti' %e
ec=i'ament <n 'arte 8i 'e anumite 'eri#a%e %e tim'.
2. C#!1ifi%!'e! %&1)'i#&' (e +enen!n* ()2* !'i! (e e4in(e'e
C#sturi %e mentenan+- ale:
- ec=i'amentului. utila;ului. instala+ieiA
- liniei te=n#l#giceA
- sec+ieiA
- intre'rin%eriiA
$. C#!1ifi%!'e! %&1)'i#&' (e +enen!n* ()2* +&()# (e 2'&3enien*
Se '#rne8te %e la %iagn#sticul in%is'#nibilit-+ii ec=i'amentel#r. utila;el#r 8i
instala+iil#r. e(i%en+iin% c#sturile ce a'ar ca urmare a %i!eritel#r ti'uri %e %e!ec+iuni:
- a(arii gra(e - c#stul 'ier%eril#rA
- c#stul asigur-riiA
- e!ect asu'ra imaginii %e marc-A
- 'ene - 'enaliz-riA
- c#stul m-suril#r luateA
- 'ier%eri %e 'r#%uc+ieA
- micr#%e!ec+iuni - c#st ec=i'amente e2ce%entareA
- 'ier%eri %e micr#-ran%amentA
- 'ier%eri %e micr#'r#%ucti(itateA
54
- n#n calitate - c#stul rebuturil#rA
- c#stul reclama+iil#rA
- c#stul %etect-rii.
.. C#!1ifi%!'e! %&1)'i#&' (e +enen!n* ()2* i2)# 1i1e+)#)i (e
+enen!n*
>n !unc+ie %e ti'ul sistemului a%#'tat (#m <nt,lni c#sturi ale acti(it-+ii %e
mentenan+- c#recti(- 8i 're(enti(-.
Aceste ti'uri %e c#sturi e(i%en+iaz- gra%ul %e c#m'etiti(itate 8i ni(elul
te=n#legic. at,t al !irmeic,t 8i al c#m'artimentului %e mentenan+-. 'recum 8i '#litica
a'licat- <n acti(itatea %e <ntre+inere 8i re'ara+ii.
2. C#!1ifi%!'e! %&1)'i#&' (e +enen!n* ()2* (e1in!ie
A(,n% <n (e%ere m#%ul <n care sunt c=eltuite !#n%urile al#cate
c#m'artimentului %e mentenan+-. (#m <nt,lni c#sturi %estinate:
- ac=izi+i#n-rii 'iesel#r %e sc=imbA
- salariz-rii resursel#r umaneA
- st#c-rii 'iesel#r %e sc=imbA
- trans'#rtului 'iesel#r %e sc=imb.
/.11 F!%&'i (e inf#)en* ! %&1)'i#&' !%i3i*ii (e +enen!n*
Ca #rice alt c#st. c#stul acti(it-+ii %e mentenan+- are # multitu%ine %e !act#ri
%e in!luen+- care se '#t mani!esta <n m#% %irect sau in%irect. Pentru e(i%en+iere. se
!ace # clasi!icare a acest#ra <n !act#ri %e in!luen+- la ni(el macr# 8i micr#ec#n#mic.
1. "act#ri %e natur- macr#-ec#n#mic-
Ace8ti !act#ri ac+i#neaz- at,t asu'ra !irmei c,t 8i asu'ra c#m'artimentului %e
mentenan+-. cum ar !i:
- starea general- a ec#n#mieiA
55
- '#litica gu(ernamental- <n %#meniul in(esti+iil#rA
- climatul '#liticA
- starea in!rastructurii na+i#naleA
- imaginea ec#n#miei 8i a n#+iunii <n lumeA
- sistemul legislati(.
2. "act#ri %e natur- micr#-ec#n#mic-
in multitu%inea %e ast!el %e !act#ri (#m e(i%en+ia:
- ramura in%ustrial-A
- structura !irmei 8i !#rma %e #rganizareA
- misiunea. #biecti(ele 8i strategiile !irmeiA
- cultura #rganiza+i#nal-A
- gra%ul %e te=n#l#gizare a acti(it-+il#r %e mentenan+-A
- uzura ec=i'amentel#r. instalaA
- uzura ec=i'amentel#r. instala+iil#r. utila;el#rA
- m#ti(area 'ers#naluluiA
- met#%ele. te=nicile 8i 'r#ce%eele %e management utilizate.
Ace8ti !act#ri ac+i#neaz- %irect asu'ra ni(elului c#sturil#r acti(it-+ii %e
mentenan+-. in!luen+,n% c#m'etiti(itatea %e ansamblu a !irmei.
/.12 C&1)'i#e 1i1e+e#&' (e +enen!n*
1#lumul %e acti(it-+i %e mentenan+- este %i!icil %e estimat. <ntruc,t 'arametrii
%e 'er!#rman+- ai !unc+i#n-rii utila;el#r sunt !un%amenta+i 'e baze statistice. (aria+ia
l#r realiz,n%u-se <n realitate <n limite !#arte largi. Ca urmare . c#nsi%er-m c-
'rinci'alul element %e %imensi#nare a acti(it-+ii %e mentenan+- (a !i 3c#stul3.
structurat 'e ti'uri %e mentenan+- sau 'e utila;.
Criteriul ec#n#micce st- la baza calculului %e %imensi#nare este 3c#stul t#tal
me%iu %e mentenan+- 'e unitate %e tim'3. ce ca'-t- as'ecte s'eci!ice !unc+ie %e
sistemul %e mentenan+- a%#'tat. Ca urmare (#m <nt,lni:
- c#stul t#tal me%iu %e mentenan+- c#recti(- 'e unitate %e tim' 9:A
- c#stul t#tal me%iu %e mentenan+- 're(enti(- 'e unitate %e tim' 9:A
56

1. C&1)# &!# +e(i) (e +enen!n* %&'e%i3* 2e )ni!e (e i+2 @
C
1
D
Lin,n% c#nt %e sistemele %e mentenan+- c#recti(- (#m e(i%en+ia urm-t#arele
categ#rii %e c#sturi:
a: c#stul t#tal me%iu %e mentenan+- curati(- 'e unitate %e tim'

C
p P
MTBF
11

+

1
]
1

lei
#ra
G1H
un%e
' - c#stul unei inter(en+ii 're(enti(e 9lei:A
P - c#stul su'limentar su'#rtat <n cazul %e!ect-rii utila;ului 9lei:A
M?I" - me%ia tim'ului %e bun- !unc+i#nare. res'ecti( me%ia inter(alului scurs
<ntre %#u- %e!ect-ri succesi(e 9%eterminat statistic:9#re:A
b: c#stul t#tal me%iu %e mentenan+- 'aleiati(- 'e unitate %e tim' 9
C
12
:A
Prin similitu%ine cu rela+ia G1H. se c#nsi%er- c- mentenan+a 'aliati(- nu se
%e#sebe8te %e cea curati(- %ec,t 'rin rezultate. res'ecti( (al#area lui M?I". a lui '
8i P. Ca urmare
C
12
este:
C
p P
MTBF
12

+

1
]
1
@
@

lei
#ra
G2H
un%e:
P@ - c#stul su'limentar. su'#rtat <n cazul %e!ect-rii ec=i'amentului 9mai mare
%ec,t P: 9lei:A
M?I"@ - me%ia tim'ului %e bun- !unc+i#nare %u'- 'eri#a%a n#rmal- 9mult
mai mic %ec,t M?I" #b+inut ini+ial:9#re:
) re'rezentare gra!ic- a e(#tu+iei acest#r categ#rii %e c#sturi este:

60
2. C&1)# &!# +e(i) (e +enen!n* 2'e3eni3* 2e )ni!e (e i+2 @
C
2
D
C#n!#rm clasi!ic-rii sistemel#r %e mentenan+- 'rezentate. <nt,lnim urm-t#arele
categ#rii %e c#sturi:
a: c#stul t#tal me%iu %e mentenan+- sistematic- 'e unitate %e tim' 9
C
21
:

C
p P F t
m t
21

+

1
]
1
C 9 :
9 :

lei
#ra
G3H
un%e:
"9t: - 'r#babilitatea %e %e!ectare a elementului critic c#nsi%erat <n 'eri#a%a t
%e ser(iciu. 7a s!,r8itul acestei 'eri#a%e. (a !i necesar- # inter(en+ie c#recti(-. 9<n
general "9t: %i!erit %e 0:A
61
c#st %e
mentenan+-
tim'
"ig. $.& C#sturile sistemel#r %e mentenan+-

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C

k
i
pi
k
i
pi pi
p
n
M n
M
1
1
C
M?I" ? M?I"@
m9t: - %urata me%ie %e utilizare a elementului critic c#nsi%erat 9#re:. >n cazul
unei <nl#cuiri 're(enti(e sistematice la s!,r8itul 'eri#a%ei ?. se '#ate e2'rima ca
!iin%:


( ) [ ]
m t F t dt
T
9 :

1
0
G$H
urata m9t: este in!eri#ar- 'eri#a%ei ? %e <nl#cuire 're(enti(- sistematic-.
ac- se a8tea't- a(aria. se a;unge la cazul mentenan+ei c#recti(e. <n care
m9t:EM?I".
b: c#stul t#tal me%iu %e mentenan+- c#n%i+i#nal- 'e unitatea %e tim' 9
C
22
::

C
p g
K MTBF
c
22

+

1
]
1
C

lei
#ra
G&H
un%e:
g - c#stul %e a'licare al mentenan+ei c#n%i+i#nale. e2'rimat ca sum- a
c=eltuielil#r %e ac=izi+i#nare a ca't#ril#r 8i senz#ril#r necesari 8i a cel#r %e citire.
%ec#%i!icare 8i inter'retare a %atel#r culeseA
Fc - c#e!icient %e inter(en+ie c#n%i+i#nal-. ce cre8te %e regul- M?I".
c: c#stul t#tal me%iu %e mentenan+- 're(izi#nar- 'e unitatea %e tim' 9
C
23
::

C
p g
K MTBF
p
23

+

1
]
1
C

lei
#ra
G0H
F' - c#e!icient %e inter(en+ie 're(izi#nar-. care (a m-ri substan+ial M?I".
62
$. M!n!-e+en)# +enen!nei 2'in %&1)# &!# +e(i) (e +enen!n* 2e
)ni!e! (e i+2
Ca urmare a '#liticil#r a'licabile <n %#meniul mentenan+ei. alegerea ti'ului %e
mentenan+- <n !unc+ie %e c#st se (a !ace +in,n% c#nt %e:
- c#stul %e <nl#cuire sau inter(en+ie 're(enti(- 9':A
- c#stul %e inter(en+ie %u'- %e!ectare 9P:A
- M?I"A
- c#stul instrumentel#r %e mentenan+- c#n%i+i#nal- 9g:A
- %urata n#rmat- %e utilizare a mi;l#cului !i2 c#nsi%erat 9?:.
Pentru a sim'li!ica %ecizia. %e#sebit %e util- este 8i re'rezentarea gra!ic- a
c#sturil#r t#tale me%ii 'e unitate %e tim'.
C,te(a %irec+ii 'ri(in% alegerea celei mai c#n(enabile '#litici %e mentenan+-:
- cea mai ec#n#mic- '#litic- %e mentenan+- este cea %e ti' 're(izi#nar. cu
c#n%i+ia ca 'eri#a%a %e utilizare 9?: a ec=i'amentului s- !ie su!icient %e mare. 'entru
a 'ermite am#rtizarea ec=i'amentel#r su'limentareA
- 'entru aceea8i 'eri#a%- %e tim'. cea mai c#stisit#are '#litic- este cea
curati(-. c#n%uc,n% la # cre8tere 'uternic- <n tim' a c#sturil#rA
- <n cazul %e'-8irii %uratei n#rmate %e !unc+i#nare. c#sturile %e mentenan+-
%e(ine e2cesi( %e mari 8i au # ten%in+- %e cre8tere accentuat-. <n c#n%i+iile sc-%erii
c#ntinue a M?I"@A
- mentenan+a sistematic- re'rezint- un 'rim 'as s're # ameli#rare a c#sturil#r.
!iin% %e 're!erat celei curati(eA
- %ac- s-ar !#l#si ec=i'amentul 'entru # 'eri#a%- %e tim' in!eri#ar- lui M?I".
atunci cea mai a(anta;#as- alternati(- ar !i mentenan+a curati(-. <ntruc,t te#retic <n
aceast- 'eri#a%- nu artrebui s- a'ar- # 'an- %e !unc+i#nareA
- %ac- s-ar c#ntinua <n aceea8i manier-. c#sturile %e mentenan+- (#r cre8te
accentuat 8i <n salturi. %e(enin% greu %e su'#rtat %e c-tre !irm- 'e m-sur- ce ne
a'r#'iem %e ?.
>n !unc+ie %e am'l#area %#rit- 'entru mentenan+- <n ca%rul !irmei. se '#ate
alege #ricare %intre aceste '#litici.
63