NOI STRATEGII ACTIV-PARTICIPATIVE N FORMAREA LA ELEVI A COMPETEN#ELOR DE COMUNICARE Grigore CANTEMIR,

conferen iar universitar, doctor #n filologie, Universitatea de Stat Alecu Russo, B&l i, Republica Moldova;

MarianaVOVC,
profesor de limba )i literatura rom,n&, grad didactic I, Colegiul Pedagogic Mihai Eminescu, or. Soroca, Republica Moldova Abstract Recently, the modern school has completely changed the educational goal transfering the educational aim from the informational stock on the development of competences. Nowadays, the students should not necessary know well the grammar of their native or of a foreign language, or memorize and recite a lot of poems, but they should know how to organize their discourse and speak fluently on every topic with their colleagues, adults at school, on the street, TV, radio and in public. Rezumat n ultimul timp, coala contemporan# i-a schimbat completamente scopul educa#ional, transfer&nd #inta educa#ional# de pe stocul informa#ional pe formarea de competen#e. Ast#zi, elevului i se cere nu s# cunoasc# la perfec#ie gramatica limbii materne i a celor str#ine, s# recite pe de rost o sumedenie de poezii, ci s# se descurce lejer, organiz&ndu- i discursuri i comunic&nd pe orice tem# cu colegii, cu semenii, cu cei mai 'n v&rst#, la coal#, pe strad#, 'n societate, la radio i televiziune etc. Asupra acestor chestiuni vom insista 'n r&ndurile ce ni se rezerv#.

-ntr-o epoc& a noilor tehnologii educa ionale, pozi ia cadrului didactic este una statuar&, acesta p&str,ndu-)i #n continuare rolul de coordonator )i catalizator al demersului didactic. Practicarea unui #nv& &m,nt modern cere un dinamism sporit )i o adaptare rapid& la noile solicit&ri pedagogice. -n arealul pedagogiei postmoderne, metodele interactive de predare-#nv& are-evaluare constituie o problem& de prim& importan &, acestea fiind ,,un subiect #n vog& pentru pedagogia postmodern& #n care apare ca imperativ organizarea procesului educa ional #n manier& interactiv&.1 -n literatura de specialitate, se men ioneaz& c& termenul interactiv, parvenit #n limba rom,n& prin filier& englez& (interactive), desemneaz& fenomenul ce caracterizeaz& regimul de lucru al unui sistem de calcul, definit prin #mp&r irea facilit& ilor de calcul dintre mai mul i utilizatori, afla i #n interac iune permanent& cu sistemul conversa ional. Accentele designului educa ional cad pe o educa ie formativ&, motivant&, continu&: ,,Astfel (termenul interactiv n.n. Gr. C., M. V.), s-a impus plenar )i a devenit un indicator relevant de calitate al oric&rui demers educa ional. Profesorul )i elevul trebuie s& fie parteneri de #nv& are, fiecare venind #n proces cu bucata sa de puzzle )i tinz,nd spre cooperare )i completare, profesorul nemaifiind #n stare de a)i p&stra rolul de furnizor de cuno)tin e, #n timpurile noastre suprasaturate de informa ii, oric,t de capabil ar fi )i oric,t de enciclopedic ar avea orizontul.2 E de men ionat afirma ia lui V. Gu u: ,,Generate ca idee conceptual& din teoria )i practica pedagogiei active, metodele interactive de predare-#nv& are constituie un suport important al #nv& &m,ntului formativ, prezent,ndu-se drept c&i eficiente de facilitare a asimil&rii de cuno)tin e la nivel cognitiv, de formare a abilit& ilor la nivel aplicativ, de cultivare a atitudinilor )i competen elor la nivel integrator-complex, creativ, raport,ndu-le la triada #ncet& enit& din actuala didactic& universitar& din Republica Moldova.3 Fiind o noutate #n pedagogia modern&, metodele interactive, spre deosebire de cele tradi ionale, trec accentul pe elev, care devine subiect responsabil de achizi iile )i op iunile f&cute. Cercet&torii afirm& c& ,,palmaresul tehnicilor interactive este at,t de mare )i #n permanent& dezvoltare #nc,t, practic, devine o necesitate, o tr&s&tur& definitorie a stilului de predare, iar fiec&rui profesor care a gustat din pl&cerea colabor&rii pe picior de egalitate cu elevul, a avut curajul s& ias& din zona de confort tradi ional )i s& p&r&seasc&, m&car pentru anumite momente, turnul s&u de filde)
1Cartaleanu 2idem. 3Gu

et alii, p. 9.

u, p. 125.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

catedra autoritar&, #i este, ulterior, aproape imposibil s& nu se lanseze #n noi aventuri de practicare a unor proceduri profesionale provocatoare )i incitante. Metodele interactive contribuie, #n mod principial, la transformarea elevului/studentului #n subiect al #nv& &rii, #l scoate din sfera pasivit& ii, din comoditate, din pozi ia de simplu consumator de informa ii. Metamorfozarea operat& la nivelul elevului cap&t& valori noi, astfel produc,ndu-se o dinamizare a procesului de predare-#nv& are, unde acesta este antrenat pe deplin, cu toate capacit& ile sale intelectuale.4 Activit& ile de grup (#n perechi, #n echipe de 3-7 persoane) permit eviden ierea inteligen ei interpersonale, a calit& ilor de colaborare, care contribuie la dezvoltarea complex& a personalit& ii. I. Cerghit, #n lucrarea Metode de #nv& &m,nt, eviden iaz& c& ... practica )colar& se vede nevoit& s&-)i schimbe orientarea, s& treac& forma ia #naintea instruc iei, s& pun& formarea )i dezvoltarea capacit& ilor intelectual-ac ionale )i a proceselor mentale ale elevului #naintea transmiterii )i asimil&rii cuno)tin elor, f&r& a nega c,tu)i de pu in importan a acestora din urm&5. Acela)i autor men ioneaz& c& procesul educa ional modern proiectat )i axat pe elev motiveaz& instruirea, dezvolt& creativitatea, iar individualizarea consolideaz& imaginea de sine. -nv& area interactiv& se bazeaz& pe interschimbul de informa ii )i idei, de experien e )i reflec ii, de interpret&ri )i sugestii rezolutive, de opinii )i convingeri, de impresii )i atitudini, pe interac iunile sociale care se stabilesc #n interiorul clasei, micro-grupurilor sau perechilor de elevi.6 Preocupat de acelea)i probleme, C. Cuco) sus ine c& extinderea folosirii unor metode care solicit& comportamentele rela ionale ale activit& ii didactice, respectiv aspectul comunica ional, pe axa profesori-elevi sau pe direc ia elevi-elevi; atenuarea tendin ei magistrocentriste; #nt&rirea dreptului de a #nv& a prin participare al&turi de al ii.7 -n lucrarea Formare de competen e prin strategii didactice interactive, autorii explic&: ,,Printre numeroasele avantaje ale utiliz&rii metodelor interactive men ion&m: Elevul e actantul principal, e cel care caut&, descoper&, fiind doar ghidat, supravegheat de profesor; Se stimuleaz& spiritul de explorare )i se formeaz& un stil activ de lucru; Se cultiv& autonomia )i afi)area propriilor opinii; Se stimuleaz& aptitudinile de a surprinde, #n elege )i evalua orient&rile valorice ale partenerilor de interac iune; Se formeaz& experien e )i competen e de a rezolva situa ii de problem&, studii de caz #ntr-un timp relativ scurt; Dezvolt& aptitudinile de exprimare; Asigur& #nsu)irea )i aplicarea unor cuno)tin e )i capacit& i de c&tre majoritatea elevilor; Creeaz& premise pentru formarea unui stil de munc& activ, asigur,nd corectarea gre)elilor la moment #n procesul de lucru; Diminueaz& distan a profesor-elev, se pune accent )i pe sfera rela iilor, nu doar pe rezultate; Elevii se stimuleaz& reciproc, #mp&rt&)ind ideile, discut,nd )i argument,nd; -mbin& cooperarea cu competi ia, dezvolt,ndu-se spiritul de echip&, toleran a )i ajutorul reciproc; Faciliteaz& apropierea elevului de via a real& )i de eventualele probleme cu care se poate confrunta #n mod cotidian.8 Autorii atest& )i ,,unele dezavantaje condi ionate, #n primul r,nd, de structura comun& a claselor (de num&rul mare de elevi), dar )i de #nsu)irea superficial& a algoritmului de aplicare din partea unor cadre didactice, ,,utilizarea metodelor interactive devine mai dificil& #n cadrul grupurilor numeroase de elevi, deoarece pot degenera #n dezordine, amuzament gratuit )i necesit&
4ibidem. 5Cerghit, 6idem,

p. 67. p. 74. 7Cuco), p. 289. 8Cartaleanu et alii, p. 11.

36

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

o secven & temporar& mai mare, practicienii recunosc,ndu-le, deseori, drept cronofage.9 Situa i #ntre ,,)tiin & )i ,,beneficiari, realiz&m, adesea, c& e necesar s& se in& cont de condi iile #n care metodele interactive sunt benefice actului educa ional. Nu vom neglija adev&rul constatat de J.S. Bruner: ,,A instrui pe cineva #ntr-o disciplin& nu #nseamn& a-l face s& #nmagazineze #n minte asemenea rezultate, ci a-l #nv& a s& participe la procesul care face posibil& crearea de cono)tin e.10 Mai mul i cercet&tori consider& c& instruirea nu este posibil& f&r& o activitate cognitiv& c,t mai independent& )i motivat& a elevului, iar profesorul nu mai este un simplu transmi &tor de cuno)tin e, ci un partener al elevului #n activitatea de #nv& are a acestuia, preocupat s& o faciliteze, rezultatul fiind rodul unei colabor&ri.11 -n leg&tur& direct& cu cele abordate p,n& acum e )i afirma ia lui Titu Maiorescu: ,, Datoria unui profesor nu este de a impune sistemul vreunui filosof, oricare ar fi el. A da metoda sigur& #n c&utarea adev&rului )i nimic mai mult aceasta este datoria unui profesor, c&ci esen ialul const& tocmai #n libera argumentare l&sat& elevilor. Unele curente pedagogice consider& c&, #n rela ia educa ional&, elevul )i profesorul #nva & unul de la cel&lalt, se educ& reciproc. -n concluzie, men ion&m c& metodele interactive, contribuie la formarea competen elor, dau prioritate dezvolt&rii personalit& ii, dezvolt&rii capacit& ilor )i aptitudinilor ce sunt centrate pe ac iune, pe cercetare, experimentare, #ncurajeaz& munca independent&, ini iativa, creativitatea, g,ndirea critic&. Consider&m c& sarcina de baz& a profesorului este s&-i creeze elevului posibilitatea de a se g&si pe sine, a se afirma, a fi original, ingenios, deosebit. Profesorul #nzestrat cu profunzimea sim ului, originalitate #n g,ndire, interpretare, receptiv la nou, cu tendin & permanent& de a c&uta c&i de perfec ionare a sistemului propriu de lucru va promova un stil de lucru axat pe colaborare )i toleran & Metodele interactive permit ca ora de limb& )i literatur& rom,n& s& se transforme #ntr-un laborator de crea ie, #n care )i elevul, )i profesorul #nva & #mpreun& a ciopli #n cuv,nt )i a-i descoperi tainele, a cerceta )i a experimenta, a c&uta )i a afla r&spunsuri. Activit& ile axate pe metode interactive transform& elevii #n exploratori care deruleaz& cercet&ri similare cu cele ale exper ilor din diferite domenii. Ele furnizeaz& oportunit& i de #nv& are eficient&, con)tient& )i ofer& posibilitatea #n elegerii profunde a unor concepte. ,,Sunt mai multe drumuri ce duc spre v,rful muntelui, sus in #n elep ii. De aceea noi, profesorii, suntem #n permanent& c&utare a celor mai eficiente metode pentru a activiza )i a mobiliza elevul, pentru a forma competen e ce-i vor aduce rezultate bune la diferite evalu&ri, inclusiv cele pe care i le rezerv& via a. -n Tratat de pedagogie, I. Nicola accentueaz& c& ,,educa ia se #nf&ptuie)te )i de c&tre elev #n calitatea sa de subiect, #n consecin &, procesul de #nv& &m,nt urmeaz& s& asigure condi iile necesare unei particip&ri active din partea acestuia.12 A)adar, este important s& dezvolt&m capacitatea de a studia continuu )i a valorifica la maximum poten ialul fiec&rui elev prin expunerea sa la situa ii variate, care s&-i dea ocazia s& se manifeste plenar, s&-)i etaleze cuno)tin ele, aspira iile, talentele, aptitudinile. Coordonata formarea culturii comunic#rii este important&, deoarece elevul trebuie s& poat& comunica #n scris )i oral, produc,nd diverse texte. Interesul sporit pentru comunicare #)i are explica ia pragmatic&: omul contemporan trebuie s& poat& comunica, pentru a se realiza ca personalitate. -n lucrarea Formare de competen e prin strategii didactice interactive, se constat&: ,,Competen a de comunicare oral& se formeaz&, cronologic, concomitent cu cea de #n elegere la auz )i dezvoltarea lor are loc paralel: #n elegere la auz + vorbire. Problema care poate ap&rea atunci c,nd un copil vine la )coal& se na)te nu din faptul c& el nu poate auzi, ci c&, auzind perfect ce i se spune sau ce se vorbe)te #n sala de studii, nu este capabil s& perceap& la auz informa ia )i s& realizeze opera iile intelectuale pe care le face, mult mai firesc, cu textul scris.13 -n gimnaziu, profesorul are responsabilitatea s& dezvolte la elevi abilit& i de a comunica #ntr-o discu ie fluent )i corect, de a produce un mesaj oral, ,,or necunoa)terea suficient& a limbii creeaz& un blocaj, care
9idem,

p. 11. p. 89. 11Boco), p. 64. 12Nicola, p. 415.

10Bruner, 13

Cartaleanu et alii, p. 19.

37

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

limiteaz& #n elegerea ori producerea unui text propriu.14 Vorbirea, adic& producerea mesajului oral, este etapa cea mai apropiat& de scriere anterioar& ei. Dezvoltarea abilit& ilor de a produce un mesaj oral, de a comunica #ntr-o discu ie, coerent )i corect este fundamentul pe care se va edifica parcursul didactic #n scopul dezvolt&rii competen elor comunicative. ,,Elementara #n elegere a cuvintelor )i a sensurilor lor permite descifrarea textului de un anumit grad de complexitate, adecvat v,rstei )colare date, sus in T. Cartaleanu )i O. Cosovan. -nv& area cuvintelor, a sensurilor, expresiilor stabile prin experien a personal& de via &, prin lecturi, presupune formarea )i con)tientizarea no iunilor respective drept rezultat al unui proces complex de cunoa)tere )i clasificare a realit& ilor. Consider&m important& utilizarea unei strategii corecte de formare a vocabularului activ al elevilor, care, #n opinia noastr&, este temelia form&rii competen ei de comunicare oral&. ,,-n linii generale, subliniaz& autorii, aceast& competen & se desface #n: S& sus in& un dialog; S& prticipe la o discu ie; S& adreseze #ntreb&ri (s& ia un interviu); S& r&spund& la #ntreb&ri (s& acorde un interviu); S& relateze un caz din experien a proprie; S& reproduc& un text )tiin ific/publicistic/de fic iune; S& fac& o prezentare subiectului dat; S& sistematizeze/s& generalizeze datele unei discu ii )i s& le prezinte public; S& comenteze oral grafice, scheme, imagini, postere etc.15 Nu vom nega nici urm&torul adev&r expus de aceea)i autori: ,,Tehnicile interactive sunt chemate s& dezlege limbile celor care, dintr-un motiv sau altul, sunt obi)nui i s& tac& atunci c,nd se discut& #n plen. Lucrul #n perechi )i #n grupuri mici, spre deosebire de activitatea frontal&, #l pune pe elev #n fa a necesit& ii de a comunica, iar componen a redus& a auditoriului poate contribui la sc&derea anxiet& ii, a emo iilor )i a tracului.16 Tr&ind #n condi iile unui bombardament informa ional, instruirea )colar& cap&t& valen e )i responsabilit& i suplimentare, printre care aceea de a-i #nv& a pe subiec i s& integreze/s& structureze )i s& analizeze informa ii, dezvolt,ndu-le capacitatea de a transforma un mesaj #n semnifica ii. Comunicarea presupune un dialog, o bipolaritate )i reversibilitate a elementelor sale. Metodele moderne, #n special cele comunicative, tind s& realizeze acest deziderat #n cadrul instruirii )colare, comunicarea devenind, astfel, un obiectiv implicit al procesului de instruire. Educarea sistematic& a recept&rii corecte prin urm&rirea enun ului, formularea replicii #n leg&tur& cu tema dicu iei, favorizarea rela iilor optime de comunicare reprezint& modalit& i de formare a unor comunicatori competen i. -n ultimul timp, sunt dezvoltate tot mai insistent puncte de vedere conform c&rora )coala poate completa )i dezvolta #nsu)irea empiric& a capacit& ii de comunicare, ca o veritabil& #nv& are a )tiin ei de a dialoga, oferind tuturor celor instrui i )ansa de a-)i forma deprinderi temeinice de comunicare oral& eficient&, necesar& #n toate situa iile #n care este solicitat& aceast& capacitate. Acest obiectiv are #n vedere at,t limbajul ca exprimare, c,t )i dialogul, tinz,nd spre ob inerea unei comunic&ri integrale. -n orice caz, procesul educa ional, prin specificul )i caracteristicile sale, poate )i trebuie s& devin& o experien & de comunicare, o experien & a rela iilor interumane, a dialogului )i a colabor&rii. -n lexicul unei limbi, sunt mii de cuvinte, folosite de c&tre vorbitori, fiecare utiliz,nd pe cele ce corespund ocupa iilor, studiilor, modului de via & pe care-l duce. Vocabularul, ca un tot #ntreg, e constituit din zeci de mii de lexeme, #ns& fiecare vorbitor concret utilizeaz& doar o parte din el, #n special, unit& i ce coresound modului de via & pe care-l duce, ocupa iilor, studiilor, locului de trai etc. Lingvi)tii au demonstrat rela ia #ntre realitate, cunoa)tere, limb&. Acest moment este relevat de T. Cartaleanu )i O. Cosovan: ,,O multitudine de obiecte, variate ca dimensiuni, volum, calitate,

14 15

Cartaleanu et alii, p. 66. Cartaleanu et alii, p. 19.

p. 19.

16ibidem,

38

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

culoare, aspect, dar, numite prin acela)i cuv,nt caiet se poate observa #n orice clas&. No iunea abstractizat& nu are referin e la diverse detalii, ci include obiectele care r&spund la dou& cerin e: Structura: fascicul& de foi de h,rtie (alb& sau liniat&), de un anumit format, legate sau bro)ate #mpreun&; Func ia: care este folosit& la scris, la desenat etc. Pentru a exprima aceast& no iune, limba rom,n& dispune de un singur cuv,nt literar: caiet.17 Autoarele confirm& c&, #n cazul cuvintelor polisemantice, obiectul pentru desemnarea c&ruia vorbitorii utilizeaz& acest cuv,nt (complex sonor) difer& de la un sens la altul. -n acest context, e adus un exemplu elocvent: ,,Cuv,ntul vatr# nume)te, #n limba rom,n&, 7 realit& i diferite )i se raport& la 7 no iuni: VATR/ 1. Suprafa & plan&, situat& #n partea de jos a cuptorului, prelungit& #n afar&, pe care se trage j&raticul ()i pe care, uneori, se preg&te)te m,ncare); 2. Construc ie plan&, #nalt& )i lung&, care prelunge)te cuptorul sau soba #n afar&, pe care se poate dormi; 3. Cas& p&rinteasc&; c&min; 4. Loc pe care se #ntemeiaz& o a)ezare, o construc ie; 5. F,)ie de p&m,nt mai ridicat&, pe care se seam&n& legume sau flori; 6. Partea de jos a unei galerii de min&, constituind baza ei; 7. Parte a unui cuptor metalurgic, unde se a)eaz& materialul care trebui topit.18 1tiind c& vocabularul activ include unit& ile pe care vorbitorul le utilizeaz& corect )i frecvent #n comunicare, nu putem ignora adev&rul: ,,Procesul de asimilare a vocabularului difer& de experien a lingvistic& uzual&, c,nd copilul afl& cum se nume)te un obiect obi)nuit, cunoscut din practica de zi cu zi. Dificultatea asimil&rii cuvintelor #n procesul instruirii a cuvintelor-termeni rezid& #n a fi #nv& ate strict la un obiect, utilizate doar c,t timp memoria operativ& le p&streaz& numai #n contextul )tiin ei respective. De fapt, valorificarea unit& ilor deja memorate )i includerea lor #n vocabularul activ al elevului se combin& cu procesele de metasemie, care au loc #n limba vie.19 Lec iile de limb& rom,n& trebuie s& completeze vocabularul pasiv, #mbog& indu-l cu noi unit& i, s& insiste asupra form&rii abilit& ilor de comunicare, a plas&rii cuv,ntului potrivit la locul potrivit, s& valorifice toate posibilit& ile expresive ale cuvintelor. -n literatura de specialitate, se explic& c& ,,a avea un cuv,nt #n vocabularul activ #nseamn& nu numai a-i )ti sensul, ci )i regimul, propriet& ile combinatorii. Vorbitorul care confund& pe integru cu integral, de)i cunoa)te cuvintele, nu poate pretinde c& acestea sunt unit& i din vocabularul s&u activ.20 1coala trebuie s&-l #nve e pe elev competen a comunicativ&, s&-l #narmeze cu un instrumentar de completare a vocabularului activ, s&-i dezvolte abilitatea de a identifica, la auz )i prin lectur&, cuvintele necunoscute, de a le afla )i #nv& a sensurile )i contextele uzuale. -mbog& irea vocabularului va deveni un imperativ al tuturor activit& ilor didactice. -n gimnaziu, profesorul ar putea promova urm&toarea strategie de lucru propus& #n lucrarea Succesul demersului didactic la limba rom,n&: ,,Completarea unor fi)e de vocabular-termeni )i #mbin&ri stabile recent asimilate la diferite discipline )colare. Av,nd #n obiectiv completarea permanent& a vocabularului, urm&rind dezvoltarea competen ei comunicative a elevilor, profesorul va verifica )i va analiza cu regularitate fi)ele cu termenii asimila i pe parcursul unei perioade:
Domeniul Termenul $i definirea lui Echivalente, sinonime Contexte de realizare mbin'ri stabile

17ibidem, 18ibidem, 19idem. 20idem.

p. 67. p. 68.

39

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Definirea *n dic,ionare a altor sensuri

Sensuri figurate posibile

De exemplu:
Domeniul: Chimie Termenul $i definirea lui: A (SE) DISOCIA a se scinda 'n molecule mai simple sau 'n atomi; a descompune o substan)# compus#. Definirea *n dic,ionare a altor sensuri: a separa, a delimita 'ntre ele (sau dintr-un tot), probleme, no)iuni etc. care formeaz#, de obicei, un ansamblu unic. Echivalente, sinonime: a (se) descompune, a (se) dezasambla, a (se) dezagrega, a (se) desface Contexte de realizare mbin'ri stabile Sensuri figurate posibile

Lucr,nd astfel, elevul va avea un portofoliu, fi)ele i-ar permite s& revin& u)or asupra termenilor, iar unitatea de vocabular va trece mai repede din domeniul lexicului pasiv #n cel al lexicului activ.21 Cercet&torii au demonstrat c& examinarea acestor fi)e din perspective diferite ar fi o prim& etap& pentru acumularea termenilor, cea de-a doua - examinarea lor, iar a treia - examinarea )i aplicarea ca unitate a limbii. Audierea )i lectura textelor din mass-media, a celor )tiin ifice )i literare, sus in autoarele, alc&tuiesc ,,procesul de completare a vocabularului, respect,nd pa)ii fire)ti pentru instruire: Identificarea #n text; Definirea (cu sau f&r& uzul dic ionarului); Raportarea la c,mpurile lingvistice corespunz&toare; Includerea #n texte adecvate; Utilizarea curent& )i corect& a cuv,ntului #n comunicarea oral& )i #n textul scris.22 De aici deducem c& producerea unui text, expunerea lui, rezumatul, caracterizarea de personaje sunt importante pentru a deplasa accentul pe formarea competen ei de comunicare. Acestea sunt c,teva din posibilit& ile pe care le putem aplica #n scopul dezvolt&rii unui vocabular variat. Este foarte important ca elevii s& se includ& #n activitate, s& tr&iasc& pasiunea lecturii )i a curiozit& ii. Confrunt,ndu-se cu o nou& realitate, ei vor avea nevoie de un cuv,nt care s-o numeasc&. -n lingvistic&, s-a men ionat c& unit& ile de vocabular r&spund celor trei imbolduri: Apari ia unor realit& i noi; Consolidarea unor cuno)tin e despre realit& i #n cercetare; Necesitatea de expresivitate stilistic&. Revenind la lucrarea Succesul demersului didactic la limba rom,n&, vom #nt,lni urm&toarea propunere: ,,Profesorul va completa un clustering #mpreun& cu elevii )i va remarca de fiecare dat& rela iile, iar diversele exerci ii de scriere )i de comunicare oral& se vor centra pe utilizarea cuvintelor respective. -n clasele de gimnaziu, profesorul )i-ar putea propune s& lucreze, pe tot parcursul unui an, asupra c,torva grupuri tematice. S& presupunem c&, pentru clasa a V-a, am ales numele celor mai des utilizate obiecte (#nc&l &minte, #mbr&c&minte, accesorii, bijuterii, mobil&, vesel&, birotic& etc.). Lucrul asupra fiec&rui grup de substantive se va extinde cuprinz,nd ulterior adjectivele care se asociaz& cu ele, verbele adecvate, adverbele.23 O activitate de #nv& are deosebit de eficient&, atunci c,nd precede studierea unui text, este asimilarea vocabularului paralel cu dezvoltarea g,ndirii asociative. Ea const& #n lansarea asocierilor libere cu un cuv,nt sau o #mbinare )i #n dezvoltarea ghidat& a )irurilor asociative. De exemplu, studierea baladei populare Miori a ar putea fi precedat& de exerci ii asociative #n baza cuv,ntului p#stor, mai ales dac& elevii vor sesiza diferitele sensuri ale cuv,ntului )i vor lansa asocieri pentru linia cioban )i pentru linia conduc&tor spiritual, preot. Cu certitudine, o asemenea modalitate de lucru cu vocabularul spore)te randamentul #n elegerii textului literar
p. 71. p. 72. 23ibidem, p. 75.
21ibidem, 22ibidem,

40

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

vizat. Aranj#nd cuvintele venite prin asocieri libere #ntr-un clustering, profesorul va reveni la ele )i va stimula o discu ie, va cere explica ii, urm&rind obiectivul de dezvoltare a competen elor comunicative. Elevii vor discuta liber )i vor fi #nv& a i, astfel, nu doar s& utilizeze coerent cuvinte cunoscute )i noi, ci )i s&-)i argumenteze punctul de vedere, s& fie toleran i fa & de opinii diferite de ale lor. Un exerci iu eficient este acumularea expresiilor frazeologice #n vocabularul activ al elevilor, proces prin care vorbitorul ar ob ine un plus de expresivitate. ,,Profesorul poate structura aceast& activitate tot ca o acumulare #n clustering sau fi)are, urm&rind: 1. Expresiile constituite #n baza unit& ilor lexicale, pe care oricine le poate extrage din dic ionarele explicative. 2. Expresiile atestate #n texte artistice )i )tiin ifice.24 Zilnic, elevii aud zeci de cuvinte noi, pe care le folosesc ulterior inadecvat. Din aceste considerente, dezvoltarea competen elor comunicative nu se concepe f&r& #mbog& irea vocabularului, f&r& abilit& i de folosire a lexicului. Pentru a preveni sau a corecta eventualele gre)eli de exprimare, elevii trebuie s& con)tientizeze semnifica ia neologismelor, s& consulte dic ionarele, s& repete mereu cuv,ntul nou, pentru a se deprinde s&-l foloseasc& corect #n vorbire. Folosirea adecvat& a neologismelor #n exprimarea curent& va duce la lichidarea blocajelor verbale, care au, ca una din cauze, lipsa de #n elegere a sensului )i a conota iilor stilistice ale acestora. Exerci iile din manualul de clasa a V-a sunt reu)ite, dar, ca efectul lor s& fie mai mare, putem aplica diverse tehnologii. De exemplu, unul dintre exerci ii propune elevilor s& g&seasc& #n DEX sensurile cuvintelor poliglot, bibliofil )i autumnal, )i s& alc&tuiasc& cu ele enun uri. Nu #ntotdeauna explica iile din DEX #i ajut& pe elevi s& foloseasc& adecvat cuvintele noi #n comunicare. Le putem propune diverse tehnici care ar facilita procesul de asimilare a neologismelor )i care i-ar captiva, trezindu-le interesul. O metod& interesant& este G&se)te jum&tatea potrivit&. Pa)ii de lucru: 1. -nsu)irea cuvintelor noi se realizeaz& #ntr-un mod inedit: ele sunt scrise pe tabl&, iar semnifica iile pe un poster (autumnal = de toamn&, tomnatic; bibliofil = colec ionar de c&r i rare )i pre ioase; poliglot = care vorbe)te mai multe limbi). 2. Elevii se grupeaz& #n 3 echipe )i primesc c,te un poster cu semnifica ia cuv,ntului nou. 3. Echipa g&se)te ce cuv,nt s-ar potrivi explica iei de pe poster. Trec,nd la tabl&, moderatorul grupului afi)eaz& posterul #n dreptul cuv,ntului. 4. Dup& aceasta, elevii deschid dic ionarele explicative )i stabilesc dac& au rezolvat corect #ns&rcinarea. 5. Elevii alc&tuiesc enun uri cu lexemele date, le citesc pentru a verifica utilizarea lor corect&. Pentru a facilita memorarea semnifica iei neologismului, putem recurge la explicarea etimologiei acestor cuvinte. Posterele cu etimologia neologismelor date sunt preg&tite anterior de c&tre profesor, care propune elevilor s& con)tientizeze informa ia, #nscriind-o #n caietele-vocabular. Prin orice pas realizat, trebuie s&-l facem pe elev s& devin& un cititor avizat al literaturii adev&rate, pref&c,nd povara cunoa)terii #ntr-o desf&tare, s& tr&iasc& o permanent& #n&l are )i #mprosp&tare spiritual& prin prisma marilor valori umane )i na ionale, s& se exprime corect, fluent, variat. Una din metodele eficiente pentru realizarea acestei sarcini este brainstorming-ul sau asaltul de idei. Aceast& metod& stimuleaz&, prin declan)area unei furtuni #n creierul elevilor, ingeniozitatea, fantezia, imagina ia creatoare )i c&utarea #nfrigurat& a cuvintelor potrivite. E cunoscut faptul c& brainstorming-ul formeaz& chiar )i unele tr&s&turi de personalitate: spontaneitate, toleran &. Fiind o posibilitate #n cadrul problematiz&rii, brainstorming-ul #ncepe prin crearea unei situa ii tensionate, #n urma c&reia elevii ofer& solu ii la #ntreb&rile-problem& adresate de c&tre profesor. De obicei, metoda e folosit& la orele de receptare/#n elegere a textului artistic,
24Cartaleanu

et alii, p. 75.

41

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

c,nd elevii sunt solicita i s& ofere un num&r c,t mai mare de idei cu privire la problema enun at&, s&-)i imagineze un alt final al unei nara iuni sau o alt& rezolvare a destinului unui personaj. Vom parcurge dou& etape: 1. Producerea )i #nregistrarea ideilor. 2. Evaluarea )i construirea solu iilor. Pe un poster, vor fi scrise regulile brainstorming-ului: 1. Nu critica i ideile colegilor. 2. Da i fr,u liber fanteziei. 3. Nu v& fie fric& de propriile idei. 4. Lansa i un num&r c,t mai mare de idei. 5. Cizela i ideile celorlal i )i perfec iona i-le. De exemplu, la etapa recept&rii pastelului Miezul iernii de V. Alecsandri, elevilor li se va cere r&spuns la #ntreb&rile: Ce imagini i-au trecut prin fa a ochilor citind/ascult,nd poezia? ,,Ce ai auzit? Printr-o serie de idei notate pe poster, putem ob ine o materializare a g,ndurilor. Prin diverse enun uri, elevii vor demonstra posibilit& ile de vocabular: Am v&zut un tablou str&lucitor de iarn&, care este #nviorat de prezen a unui lup care se arunc& dup& hran&, ,,O sanie vesel&, ce zboar& prin frumuse ea albului imaculat )i fantastic, Un tablou irepetabil de poveste desenat de o mare pictori &, rece )i senin&, ,,Am auzit vocea de metal a iernii, ,,Un glas aspru, ,,C&derea magnific& a fulgilor juc&u)i. Competen a de comunicare oral& poate fi ob inut& prin utilizarea tehnicii interogarea multiprocesual#. Exersarea, #n acest mod, ar putea deveni un imbold pentru o exprimare variat&, expresiv& )i complet&. Un exemplu clar este propus #n lucrarea Succesul demersului didactic la limba rom,n&: ,,Reorientat& la analiza tabloului, interogarea multiprocesual& s-ar putea desf&)ura astfel (ilustr&m prin referire la tabloul Valentinei Russu-Ciobanu Diminea a): I. ntreb#ri literale: Cine este reprezentat pe tablou? Ce este zugr&vit pe tablou? Ce se vede prin fereastr&? Ce obiecte se afl& pe mas&? Ce flori sunt #n vaz&? II. ntreb#ri de traducere: Ce #nc&pere este reprezentat& pe tablou? Ce mirosuri pot fi percepute? Ce sunete se pot auzi? Ce sentimente v& treze)te aceast& imagine? Ce amintiri evoc& #n memoria voastr& acest tablou? III. ntreb#ri interpretative: Ce anotimp este? Ce indicii ave i? Care este situa ia material& a acestei familii? Ce s-a b&ut la dejun? Ce culori sunt dominante? De ce? IV. ntreb#ri aplicative: Cine crede i c& este al doilea mesean? Ce rela ii pot fi #ntre aceste dou& persoane? Ce sentimente exprim& fa a doamnei? Ce v&de)te faptul c& ziarul e aruncat pe scaun )i igara a r&mas nefumat&? Ce ar trebui s& spun& seara la revenire, cel care a plecat? V. ntreb#ri analitice: Ce indicii ale titlului g&si i #n tablou? Cum se poate aprecia situa ia din punctul de vedere al celui care a plecat? Ce emo ii exprim& fa a celei care a r&mas?

42

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

VI. ntreb#ri sintetice: Ce-ar fi reprezentat altfel pe tablou, dac& nu era diminea &, ci sear&? Ce-ar trebui schimbat #n tablou, dac& nu era prim&var&, ci toamn&? De ce doamna este #mbr&cat& simplu )i nu poart& bijuterii? VII. ntreb#ri evaluative: Cum aprecia i mesajul acestui tablou? Cu ce text literar are afinit& i tabloul? Cum a i proceda #n continuare, #n locul doamnei?. Competen a de comunicare presupune sus inerea argumentat& a pozi iei #n raport cu o problem& controversat&, discutarea unui subiect/a unei probleme #n baza textului/a experien ei personale, formularea #ntreb&rilor )i a r&spunsurilor, exprimarea opiniei personale )i sus inerea ei argumentat& etc. Pentru a ob ine toate acestea, putem utiliza urm&toarele metode: explozia stelar#, controversa academic#, bulg#rele de z#pad#, secven)e contradictorii, p#l#riile g&nditoare, argumente pe cartele ).a. Explozia stelar# este o tehnic& de cercetare a problemei, solu iile acumul,ndu-se doar dup& ce au fost adresate #ntreb&ri pentru #n elegerea problemei respective. 1. Profesorul formuleaz& un subiect, #nso indu-l de #ntreb&ri auxiliare; 2. -n centrul tablei sau pe un poster, se deseneaz& o stea cu 5-7-9 col uri; 3. -n centrul stelei, se scrie cuv,ntul-cheie, privit ca o problem& de la care va porni explozia de #ntreb&ri. Vom opta pentru aceast& tehnic& atunci c,nd problema are foarte multe aspecte )i elevii pot fi deruta i #n oferirea de idei )i solu ii. Elevii vor scrie #n col urile stelei #ntreb&rile )i fiecare dintre ei va alege una, g,ndindu-se la un r&spuns. Controversa academic# este o activitate de #nv& are prin cooperare, apropiat& de tehnicile axate pe dezbatere. Prin exersarea ei, se ob ine dezvoltarea abilit& ilor de comunicare eficient& oral& )i #n scris, de structurare a unui discurs, de prezentare a propriei pozi ii. La #nceput, profesorul prezint& subiectul controversat, oferind textul )i formul,nd #n baza lui o #ntrebare sau o afirma ie binar&. Elevii sunt repartiza i #n grupuri c,te 4; #n fiecare grup, 2 elevi se situeaz& obligatoriu pe pozi ia pro, )i 2 pe pozi ia contra. Ini ial, elevii lucreaz& #n perechi: #)i discut& )i #)i structureaz& argumentele #n sus inerea afirma iei sau #mpotriva ei. Apoi, perechile se desfac )i unul de pe pozi ia pro discut& cu unul de pe pozi ia contra. Perechile se re-formeaz& originar, compar& noile argumente, elabor,nd o list& completat& de argumente. Form,ndu-se opozi ia pro )i contra, #ncepe dezbaterea subiectului, fiecare prezent,ndu-)i argumentele. ,,Competen a de comunicare scris&, ca parte a competen ei de comunicare #n limba matern&, include producerea unui spectru larg de texte )i se centreaz& pe dimensiunea de con inut, dimensiunea lingvistic& )i dimensiunea grafic&. Ea rezid& #n capacitatea de a produce din foaie alb& )i a prezenta orice text solicitat25. Formarea )i dezvoltarea acestei competen e este una esen ial& pentru profesorii de limb& )i literatur& rom,n&, de)i #)i aduc contribu ia )i ceilal i colegi. O. Cosovan explic& faptul c& ,,nu se poate nici forma, nici testa/evalua competen a de comunicare scris& #n plan abstract, cum nu putem pretinde formarea competen ei prin enun area unor sarcini complexe de scriere. Elevul trebuie ghidat s&-)i construiasc& discursul scris, s&-)i formuleze )i s&-)i ordoneze ideile, s& le dea haina verbal& adecvat&.26 Experien a a demonstrat necesitatea unui sistem de ateliere, care, de asemenea, este o strategie important& ce soldeaz& procesul educa ional cu rezultate, dac& se va aplica sistematic, ,,dac& nu va r&m,ne ca o activitate sporadic&, deta)at& de restul demersului educa ional.27 Preocupat& de aceast& problem&, autoarea prezint&, pas cu pas, strategia desf&)ur&rii fiec&rui atelier de scriere, care presupune dirijarea/combinarea/consecutivitatea unor opera ii intelectuale, conjugarea strategiilor de lucru individual cu cele de lucru #n pereche, #n grup sau #n plen: ,, Nu este nici
25Cosovan, 26idem. 27idem.

p. 100.

43

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

suficient, nici corect doar s& tras&m sarcina (ast&zi ve i scrie despre...) )i s& acord&m timp pentru scriere, trebuie s& dirij&m realmente toate activit& ile, f&c,ndu-i )i pe elevi s& #n eleag& necesitatea consecutivit& ii unor opera ii. Pus #n fa a necesit& ii de a scrie alt& dat& pe cont propriu, nemonitorizat )i nedirijat de profesor sau colegi, f&r& a avea modele recomandate, elevul trebuie s&-)i organizeze singur munca.28 Bine#n eles, dup& ce elevii vor scrie, va urma o discu ie, care, dirijat& cu iscusin & de c&tre profesor, va solicita interesul elevilor obosi i )i i-ar motiva pentru #nv& are. ,,Proiect,nd atelierele de scriere, men ioneaz& O. Cosovan, profesorul poate urm&ri elaborarea textelor de un anumit tip (de exemplu, texte reflexive #n clasa a V-a, #n conformitate cu prevederile con inuturilor curriculare la limba rom,n&), fie s& organizeze ateliere de scriere astfel ca s& se produc& texte de diferite tipuri. Credem c& a doua op iune ar fi mai potrivit&.29 Un text reflexiv este o m&rturisire scris& a g,ndurilor proprii referitor la o problem&, un subiect, o situa ie )i poate fi produs de c&tre elevi cu cea mai mare pl&cere, dac& vom reu)i s& combin&m iscusit diverse tehnici )i metode de lucru. Realizarea unui text reflexiv necesit& scrierea coerent&, cursiv&, #n elegerea independent& a lumii, generalizarea, rezumarea, analiza ideilor exprimate. Putem aplica brainstorming-ul, pagina de jurnal, revizuirea circular#, lan)uri asociative, din fotoliul autorului, maratonul de scriere, scrierea liber#, cinquain-ul. Actul scrierii formeaz& personalitatea, o deschide c&tre real )i imaginar. Men ion&m c& elaborarea textului scris vine s& #ncununeze parcursul didactic la limba rom,n&, deoarece capacitatea de a produce un text propriu este cea mai puternic& dovad& a abilit& ilor formate. De aceea, aplicarea unor tehnici orientate spre desc&tu)area scrisului #i va #narma pe elevi cu instrumentarul necesar realiz&rii personale #n plan social. Aceasta #i permite profesorului s& proiecteze pa)ii de urmat, #n vederea dezvolt&rii competen elor comunicative. Dac& vorbirea dezvolt& abilit& ile de producere a unui mesaj oral, de a comunica #ntr-o discu ie coerent )i corect, scrierea presupune o convergen & a abilit& ilor de proiectare a textului, de utilizare a vocabularului adecvat, a structurilor gramaticale potrivite, de respectare a normelor de ortografie )i punctua ie, de aranjare #n pagin&. Plas,nd elevul #n situa ia de a elabora un text scris, urm&rim ca el s&-)i verbalizeze tr&irile, aspira iile, starea de spirit. O modalitate reu)it& pentru realizarea acestuia este scrierea liber#. Aceast& tehnic& presupune implicarea tuturor elevilor pe parcursul timpului rezervat (5-10 minute). Este vorba de generarea textului neghidat de rigori. Sub impresia unui text proasp&t citit, care n-a fost supus interpret&rii, elevul e rugat s&-)i expun& ideile ce-i vin pe foaie, necanalizate #n vreo direc ie. Vom pune accentul pe exprimarea corect&, variat&, pe ideile originale, asocia iile inedite, pe abilitatea de a scrie, de a lega g,nd de g,nd, de a g&si cuvintele potrivite. Scrierea liber&, ca tehnic& de declan)are a creativit& ii )i de formare a abilit& ilor de a-)i aduna g,ndurile )i de a le comunica, joac& un rol important #n formarea deprinderilor de scriere a eseului nestructurat. Pentru clasa a VIII-a, putem propune a)a teme: Mi-e dor de un cuv,nt, Moravurile cu averea se schimb&, Meritul nu e un noroc, norocul nu-i un merit (Gr. Vieru) etc. Solicit& o g,ndire chibzuit& )i un vocabular bogat exerci ii de tipul: 1. Continu# g&ndul: -n fiecare poezie tr&ie)te..; Frumuse ea min ii este un dar ; O bucurie mare vine...; Sunt fericit c,nd fac un bine colegului, e ca )i cum ar fi... 2. Dezvolt& ideea #n 3-4 enun uri: Sunt unic )i irepetabil #n aceast& lume mare... Un )ir de exerci ii interesante propune Iulia Iord&chescu #n Captarea aten iei )i actualizarea cuno)tin elor. De exemplu, elevilor li se propune s& continue )irul asocierilor cu alte litere: ,, de la litera A= acoperi)ul caselor; zborul p&s&rilor; Ana lui Manole
28ibidem, 29ibidem,

p. 101. p. 102.

44

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

sau s& formuleze c,teva sfaturi, pornind de la sensul afirma iei: Dac& ai succes, po i c,)tiga prieteni fal)i )i du)mani adev&ra i30. Pornind de la ideea c& fiecare om trebuie s& posede competen a de comunicare, vom #ncerca, prin diverse mijloace, s& ajut&m elevii s& se exprime mai bine. -n acest scop, putem oferi sfaturile din cartea Iu. Iord&chescu: 1. Exprim&-te a)a cum te hr&ne)ti. 2. Nu repeta de dou& ori acela)i lucru. 3. Elimin& enun urile cu un singur cuv,nt. 4. Fii explicit. 5. Fii moderat cu exclama iile. Examinarea unui tablou ca oper& de art& contribuie la dezvoltarea competen elor comunicative, #narm,nd elevul cu o serie de cuvinte noi: panoram#, planuri, detalii, culori, compozi)ie, mesaj, care vor fi utilizate verbal )i #n scris. Un tablou analizat paralel cu o oper& literar& poate declan)a idei originale pentru elaborarea unei compozi)ii inspirate (de exemplu, -n p&duri trosnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!). Valorific,nd tehnici diverse (T. Cartaleanu )i O. Cosovan indic& pe cele de interogare multiprocesual&), elevii vor releva modalit& ile de sugerare a st&rilor )i sentimentelor prin intermediul culorilor. Dat fiind faptul c& ,,)colile sunt ateliere #n care se face Lumin& [I. A. Comenius], putem spune c& formarea competen ei de comunicare se realizeaz& )i prin analiza unui tablou, c&ci ,,va #ndemna elevii s& deduc& indiciile spa iale )i temporale, s& compare situa iile, s& dea explica iile de rigoare.31 Profesorul de limb& )i literatur& rom,n& va insista ca discipolii s& comunice liber, s& descrie, s& improvizeze, s& descopere frumuse ea artei. M. Eminescu afirma:,, Caracterul unei )coli bune e ca elevul s& #nve e #n ea mai mult dec,t se pred&, mai mult dec,t )tie #nsu)i profesorul. Odat& interesul inteligen ei trezit pentru obiecte, odat& sim urile )i judecata deprinse la observa ie, elevul ajunge prin propria g,ndire la rezultate care nu stau #n carte, comunic&, cuv,ntul purt,nd icoana sufletului )i comoara inimii. Cum #ntreaga activitate educa ional& este un proces complex de comunicare, ,,proces circular, continuu32, exersarea permanent& va direc iona spre dezvoltarea sim ului limbii )i va ilustra coeren a exprim&rii #n cadrul unei variet& i de comportamente conversa ionale. -n practica evaluativ& cotidian&, competen ele de comunicare ale elevilor, chiar dac& reprezint& un obiectiv permanent al limbii )i literaturii rom,ne, acestea ajung s& fie evaluate implicit, f&c,ndu-se vizibile la toate disciplinele. Profesorii consider& c& dimensiunile competen ei de comunicare a elevului care reprezint& obiectul evalu&rii sunt: Capacitatea de exprimare a unui mesaj; Claritatea, coeren a )i fluen a exprim&rii; Corectitudinea )i structurarea logic& a r&spunsului; Folosirea adecvat& a vocabularului; Capacitatea de argumentare )i persuadare; 3 Capacitatea de #n elegere a comunic&rii scrise, a cerin elor problemelor )i exerci iilor din manual; Capacitatea de analiz& )i sintez& vizibil& #n redactarea unor lucr&ri de tip: referat, eseu; Participarea la interac iuni; Abilitatea de a lucra #n echip&, exprimat& #n calitatea comunic&rii cu colegii; Abilit& ile de prezentare (sus inerea unui proiect/referat); Atitudinea receptiv&; Curiozitatea epistemic& (dorin a de cunoa)tere). Dezvoltarea )i evaluarea )colar& a competen elor de comunicare este un proces complex, determinat, #n mod fundamental, de felul #n care at,t profesorii, c,t )i elevii definesc )i opera ionalizeaz& conceptul de elev care are competen e de comunicare.
p. 29. et alii, p. 11. 32P,ni)oar&, p. 37.
31Cartaleanu 30Iord&chescu,

45

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

-ncercarea de a inventaria ansamblul de eviden e care contureaz& imaginea elevului ce posed& competen e de comunicare are la baz& dou& considera ii: 1. Mai #nt,i de toate, un obiect de reprezentare exist& doar prin semnifica ia pe care i-o dau indivizii sau grupurile care #l pun #n valoare. 2. Reprezent&rile despre elevul care are competen e de comunicare sunt generatoare de a)tept&ri )i anticip&ri care orienteaz& practicile educa ionale, av,nd rol informativ )i explicativ #n raport cu aceasta. -n evaluarea comunic&rii, momentul puternic al form&rii r&m#ne a fi participarea la comunicare. A evalua #nseamn& a m&sura riguros )i a aprecia obiectiv. Scopul evalu&rii este aspectul instructiv (tehnica verbal&) )i practica (rezultatul neverbal al actului comunicativ). -n acest scop, pot fi utilizate dou& tipuri de teste cu sarcini comunicative: a) Test cu caracter adecvat (se verific& competen a de a prezenta inten iile comunicative #n form& de context )i de a scoate din text inten iile comunicative ale altor persoane); b) Test de eficacitate (se verific& competen a de a utiliza ac iunile verbale cunoscute pentru o nou& sarcin& comunicativ&, construit& dup& analogie cu sarcinile minimului comunicativ). Strategia educa ional& #n domeniul evalu&rii competen elor de comunicare se bazeaz& pe anihilarea blocajului psihologic )i pe arhivarea unor descriptori de performan &, baza i pe specificul orient&rii comunicative #n #nv& area limbii. Evaluarea randamentului comunicativ trebuie s& se fac& discret, s& se ia #n considerare dominantele verbale ale personalit& ii elevului #n perspectiva devenirii )i realiz&rii sale. -n aceast& ordine de idei, #n studiile de specialitate au fost eviden iate 3 niveluri de posedare a limbii: 1) A poseda limba adecvat (bine/r&u) se constat& dac& elevul recep ioneaz& inten ia comunicativ& a emi &torului )i sesizeaz& consecutivitatea ac iunilor sale #n realizarea verbal&, dac& elevul, #n rol de emi &tor, poate formula inten iile sale comunicative )i poate realiza anumite tactici verbale; 2) A poseda limba afectiv (mult/pu in) se constat& dac& elevul poate ilustra tactica cunoscut& a comunic&rii #ntr-o situa ie comunicativ& nou&; 3) A poseda limba autentic (standard/nestandard) se constat& dac& #n procesul rezolv&rii sarcinilor comunicative elevii au un comportament verbal identic/asem&n&tor cu acel social )i atitudinal al purt&torilor acestei limbi. Din cele expuse, se desprind urm&toarele concluzii: 1) Comunicarea presupune o evaluare #n aspect pozitiv, o sanc ionare nu poate exista: este o participare la comunicare )i aceasta este esen ial; 2) Evaluarea urm&re)te corespunderea ac iunilor verbale scopului comunicativ, urm&re)te perspectiva devenirii )i realiz&rii elevului. Am vrea s& #ncheiem prin a confirma, #n acest sens, adev&rul exprimat de L. Blaga: ,,Minunea marilor izb,nde )i a frumoaselor realiz&ri nu se face dec,t prin noi #n)ine.
Referin,e bibliografice: BOCO1, M. Instruire interactiv#. Cluj-Napoca: Presa Universitar& Clujean&, 2002 [Boco), 2002]. BOLBOCEANU, A. Psihologia comunic#rii. Chi)in&u: Editura Univers Pedagogic, 2007 [Bolboceanu, 2007]. CALLO, T. Educa)ia comunic#rii verbale. Chi)in&u: Editura Litera, 2003 [Callo, 2003]. CARTALEANU, T., COSOVAN, O. Formarea de competen)e prin strategii didactice interactive. Chi)in&u: Pro Didactica, 2008 [Cartaleanu et alii, 2008]. CERGHIT, I. Metode de 'nv#)#m&nt. Ia)i: Editura Polirom, 2006 [Cerghit, 2006]. CUCO1, C. Pedagogie. Ia)i: Editura Polirom, 2002 [Cuco), 2002]. Dic)ionar explicativ al limbii rom&ne. Chi)in&u: Editura Cartier, 1998 [DEX, 1998]. GHERGHINESCU, R. [Gherghinescu, 1999]. Conceptul de competen)# didactic#. Bucure)ti: All Educational, 1999

46

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

GORDON, A. Jocurile manipul#rii. Bucure)ti: Editura CODECS, 2002 [Gordon, 2002]. GU4U, V., MURARU, E., DANDARA, O. Proiectarea standardelor de formare profesional# ini)ial# 'n 'nv#)#m&ntul universitar: Ghid metodologic. Chi)in&u: CEP USM, 2003 [Gu u et alii, 2003]. IONESCU-RUX/NDOIU, L. Conversa)ia. Structuri *i strategii. Sugestii pentru o pragmatic# a rom&nei vorbite. Bucure)ti: Editura Universitas, 1999 [Ionescu-Rux&ndoiu, 1999]. HAD6RC/, M. Formarea/evaluarea competen)ei de a argumenta//Didactica Pro. Nr. 6 (22), 2003 [Had,rc&, 2003]. HABERMAS, J. Istoria teoriilor comunic#rii. Ia)i: Editura Polirom, 2001 [Habermas, 2001]. MINDER, M. Didactica func)ional#. Chi)in&u: Editura Cartier, 2003 [Minder, 2003]. P6SLARU, V. Valoare *i educa)ie axiologic#: defini)ie *i structurare //Didactica Pro. Nr. 1, 2006 [P,slaru, 2006]. POPESCU-NEVEANU, P. Dic)ionar de psihologie. Bucure)ti: Editura Albatros, 1978 [PopescuNeveanu, 1978]. 1OITU, L. Comunicare *i educa)ie. Ia)i: Editura Spiru Haret, 1997 [1oitu, 1997]. 1TEFAN, M. Lexicon pedagogic. Bucure)ti: Editura Aramis Print, 2006 [1tefan, 2006]. 1UBIN, E. Comunicarea *i studierea limbilor str#ine //Revist& de pedagogie. Nr. 3, 1985 [1ubin, 1985]. VOICULESCU, E. Factorii subiectivi ai evalu#rii *colare, cunoa*tere *i control. Bucure)ti: Editura Aramis, 2001 [Voiculescu, 2001].

47

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com