Transformandu-Ti Viata PDF

Transformndu-!i via!
a
Procesul de convertire
2000, 2002 Biserica Unit" a lui Dumnezeu, o Asocia!ie Interna!ional". Toate drepturile rezervate. Tip"rit" n Statele Unite ale Americii. Scripturile n aceast" bro#ur" sunt citate din Versiunea Nou" King James ( 1988 Thomas Nelson, Inc., publishers), dac" nu este notat" altfel. Publicat" n limba romn " de T.G.S. Interna!ional, P.O. Box 360, Berlin, Ohio, 44610, USA Autori: Roger Foster, Scott Ashley, Jim Franks, Bruce Gore. Critici Editoriali: John Bald, Roy Holladay, John Jewell, , Paul Kieffer, Graemme Marshall, Burk McNair, John Ross Schroeder, Richard Thompson, David Treybig, Leon Walker, Donald Ward, Lyle Welty, Dean Wilson ACEAST" PUBLICA# IE NU ESTE DE VNZARE. Este un serviciu educativ gratuit n interesul public, publicat de Biserica Unit" a lui Dumnezeu, o Asocia!ie Interna!ional" [United Church of God, an International Association]. Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc -1-
Introducere Cuvntul convertire este auzit adesea n cercurile religioase.

Lumea vorbe#te n mod obi#nuit despre convertirea lor, cum au ajuns s" fie converti!i. Ce nseamn" aceste cuvinte? Convertirea, n contextul religios, se refer" n general la o schimbare de la o credin!" la alta, sau de ad"ugarea unei credin!e religioase noi. Dar este aceasta tot ce este ntr-o convertire? Unii folosesc cuvntul convertire ca s" nsemne aproape orice schimbare dramatic" spre mai bine pe care oamenii aleg s-o fac" prin eforturile lor proprii, uneori dnd impresia gre#it" c" toate asemenea schimb"ri induse de sine sunt dela Dumnezeu. Aceasta, totu#i, simplu nu este adev"rat. Oamenii pot #i se schimb" f"r" interven!ia lui Dumnezeu dar nu n acela#i fel n care convertirea este descris" n Biblie. Chiar #i f"r" un fundal religios, lumea din cauza defini!iei de dic!ionar a cuvntului n!elege c" convertirea se refer" la o schimbare. Dac" ceva este convertit, este schimbat ntr-un fel oarecare. Concep!ia biblic" de convertire desigur c" implic" schimbare. Spre exemplu, relateaz" c" Pavel #i Barnabas, cum c"l"toreau spre Ierusalem, #i-au urmat drumul prin Fenicia #i Samaria, istorisind ntoarcerea Neamurilor la Dumnezeu; #i au f"cut o mare bucurie tuturor fra!ilor (Faptele Apostolilor 15:3, emfaza ad"ugat" peste tot). Dar dac" o persoan" este convertit" schimbat" din ce s-a schimbat ea, #i n ce s-a schimbat? n Biblie convertirea este reprezentat" ca un proces miraculos, transformator al vie!ii un proces care nu este posibil f"r" interven!ia direct", activ" #i participarea lui Dumnezeu. De fapt, El ini!iaz" procesul de convertire. El deschide mai nti min!ile celor pe care El i cheam", sau invit", la convertire astfel c" ei ncep s" n!eleag" Scripturile cu o claritate #i o profunzime pe care nu ar fi putut s-o ating" pe contul lor propriu. Acest proces minunat, miraculos ncepe de obicei cnd indivizii pe care i cheam" Dumnezeu aud, sau citesc, adev"rul lui Dumnezeu explicat cu exactitate de adev"ra!ii Lui servitori. Creatorul nostru ncepe s" le deschid" min!ile la acel moment ca s" n!eleag" mesajul adev"rat al lui Isus Hristos. Cuvntul lui Dumnezeu ncepe acum s" aib" sens. La fel cum ncepe s" apar" un desen cnd piesele unui joc din buc"!ele sunt potrivite mpreun", tot a#a cei pe care Dumnezeu i invit" s" fie converti!i ncep s" n!eleag" Sfintele Scripturi. Aceasta este minunea chem"rii lui Dumnezeu. Ce urmeaz" depinde de alegerile pe care ei le fac cnd aud sau citesc adev"rul lui Dumnezeu. Ei i pot r"spunde lui Dumnezeu #i pot cere ajutorul Lui ca s" aplice ceea ce au aflat. Sau pot s"-#i ntoarc" spatele la n!elegerea adev"rului pe care abia l-au primit.
Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc -2-
De#i El este clar c" ncurajeaz" fiin!ele omene#ti s" aleag" via!a (Deuteronom 30:19), Dumnezeu nu for!eaz" pe nimeni s" fac" alegerea corect". Dar, cum vom vedea noi n curnd, consecin!ele alegerilor noastre sunt enorme. n aceast" bro#ur" noi vom examina nv"!"turile Bibliei despre convertire. Contrar cu ceea ce mul!i cred, nu este un eveniment de o singur" dat". De fapt, Scripturile dezv"luie c" este un proces. Procesul ncepe prin chemarea lui Dumnezeu, urmat" de pa#ii cheie de poc"ire, botez #i primirea Duhului Sfnt culminnd n final cu venirea lui Isus Hristos, cnd cei mor!i n Hristos sunt nvia!i la nemurire #i li se va da via!a ve#nic". Aceasta este transformarea ultim", fiind schimbat dela un muritor la o fiin!" nemuritoare! S" ncepem c"utarea noastr" direct dela Cuvntul lui Dumnezeu pentru o n!elegere a acestei transform"ri miraculoase numit" convertire.
Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc
-3-
Capitolul 1
Cine sunt oamenii chema!i, ale$i $i credincio$i ai lui Dumnezeu? Isus Hristos a exclamat, Nu ori#icine-Mi zice: Doamne, Doamne! va intra n
mp"r"!ia cerurilor, ci cel ce face voia Tat"lui Meu care este n ceruri (Matei 7:21). Avertismentul Lui ar trebui s" ne fac" pe to!i s" consider"m cu aten!ie credin!ele #i presupunerile noastre religioase. Dece? Pentru c" mul!i care pretind c" sunt adep!ii Lui, care pretind c" au f"cut lucruri mari n numele Lui, vor fi refuza!i de El. El le va spune, Niciodat" nu v-am cunoscut (versul 23). Cum putem noi, atunci, s" distingem ntre discipolii autentici ai lui Hristos care fac cu adev"rat voin!a Tat"lui de aceia care l chem" pe Isus Domn dar refuz" s" fac" voin!a lui Dumnezeu? Ast"zi suntem confrunta!i de sute de grupuri religioase, fiecare pretinznd s" fie Cre#tin, #i privindu-se ca posednd acel ceva special care le d" pecetea aprob"rii lui Dumnezeu. Cele mai multe grupuri care profeseaz" c" sunt Cre#tine, se reprezint" pe sine c" au o chemare, ca fiind alese de Dumnezeu. Chiar #i multe grupuri religioase necre#tine se privesc pe sine ca fiind alese n mod divin. Indiferent cum o privim, scena religioas" este plin" de confuzie. Nu e de mirare c" milioane de oameni sunt suspicio#i fa!" de toate religiile. Este posibil ca s" sortezi prin acest talme#-balme# religios? Intr-adev"r, este posibil dac" suntem dispu#i s" privim cinstit la fapte #i s" accept"m adev"rul a#a cum este dezv"luit n Scripturi. Isus Hristos este real. El a fost renviat. El este viu. $i impresia Lui asupra acestei lumi a dep"#it pe aceea a oric"rui om care a tr"it vre-odat". Cei mai mul!i sunt familiari cu numele de Isus Hristos. Dar ct de mul!i #tiu ce a nv"!at El? Care a fost misiunea Lui? Ce i face pe adev"ra!ii lui adep!i s" fie diferi!i? Cine l reprezint" cu adev"rat? Isus a spus, Voi zidi Biserica Mea. Cuvntul grec tradus biseric" n Biblie este ekklesia, nsemnnd o adunare sau, mai exact, o chemare afar" sau cei chema!i afar". Dic!ionarul Expositor al lui Vine al cuvintelor din Vechiul #i Noul Testament [Vines Complete Expository Dictionary of Old and New Testament Words] noteaz" c" ekklesia este dela ek, afar" din, #i klesis o chemare (kaleo, a chema), #i a fost folosit ntre greci despre un grup de cet"!eni aduna!i s" discute afaceri de stat, Faptele Apostolilor 19:39 (1985, Adunare).
Cartea Evrei descrie acest grup de credincio#i ca adunarea n s"rb"toare a ngerilor, de Biserica celor nti n"scu!i (Evrei 12:23). Pavel i descrie ca Biserica Dumnezeului celui viu, stlpul #i temelia adev"rului (1 Timotei 3:15). Isus a avertizat c" strmt" este poarta, ngust" este calea care duce la via!",. #i pu!ini sunt cei ce o afl" (Matei 7:14). Pericolele n$el%toriei S" fim cumva surprin#i? Cei mai mul!i oameni ignor" cuvintele lui Isus cnd nu sunt de acord cu ele. Cu toate acestea, Isus le spune acelora care doresc s" fie adev"ra!i discipoli ai Lui intra!i pe poarta cea strmt". C"ci larg" este poarta, lat" este calea care duce la pierzare, #i mul!i sunt cei ce intr" pe ea (Matei 7:13). Chiar dac" unul devine discipol al lui Hristos, el nc" este n pericol de a fi nh"!at napoi de ghiarele Satanei, cel mai mare adversar al celor ce ar fi evlavio#i. Apostolul Pavel #i-a exprimat grija lui pentru cei care fuseser" converti!i la cre#tinism sub serviciul lui: Dar m" tem c", dup" cum #arpele a am"git pe Eva cu #iretlicul lui, tot a#a #i gndurile voastre s" nu se strice dela cur"!ia #i credincio#ia care este fa!" de Hristos. n adev"r, dac" vine cineva s" v" propov"duiasc" un alt Isus pe care noi nu l-am propov"duit, sau dac" este vorba s" primi!i un alt duh pe care nu l-a!i primit, sau o alt" Evanghelie, pe care n-a!i primit-o, oh, cum l ng"dui!i de bine (2 Corinteni 11:3-4). Pavel a fost uimit c" oamenii se pot ntoarce att de u#or dela nv"!"turile lui ca s" cread" o evanghelie frauduloas", s" mbr"!i#eze un duh mincinos #i chiar s" accepte o convertire #i un Mntuitor fals. Satana este un maestru al minciunii. Mult prea mul!i oameni sunt pr"zi u#oare, chiar dup" ce ei au mbr"!i#at adev"rul lui Dumnezeu. Ei sunt ademeni!i de nv"!"tori conving"tori prezentnd o credin!" fals". Pavel continu", Oamenii ace#tia sunt ni#te apostoli mincino#i, ni#te lucr"tori n#el"tori, care se prefac n apostoli ai lui Hristos. $i nu este de mirare, c"ci chiar Satana se preface ntr-un nger de lumin". Nu este mare lucru dar, dac" #i slujitorii lui se prefac n slujitori ai neprih"nirii (2 Corinteni 11:13-15). Nu este de mirare c" attea variet"!i de credin!e numite fals Cre#tine sunt nv"!ate sub numele lui Isus Hristos. Numele Lui serve#te ca o masc" pentru doctrinele #i filozofiile religioase care nu au originat cu El sau cu apostolii Lui. Isus ne previne: Mul!i mi vor zice n ziua aceea: Doamne, Doamne! N-am proorocit noi n Numele T"u? N-am scos noi draci n Numele T"u? $i n-am f"cut noi multe minuni n Numele T"u? Atunci le voi spune curat: Niciodat" nu v-am cunoscut; dep"rta!i-v" dela Mine, voi to!i care lucra!i f"r"delege! (Matei 7:13-14). Practica f"r"delegii poate anula toate faptele bune. Nesupunerea este natural% F"r"delegea, componentul cheie al neprih"nirii false a acestor evanghelii mincinoase, este o expresie natural" a ceea ce noi numim natura omeneasc". Pavel a scris c", Fiindc" umblarea dup" lucrurile p"mnte#ti este vr"jm"#ie mpotriva lui Dumnezeu, c"ci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, #i nici nu poate s" se supun". Deci, cei ce sunt p"mnte#ti, nu pot s" plac" lui Dumnezeu (Romani 8:7-8). nclinarea noastr" natural" nu este s" ne supunem lui Dumnezeu, dar s"-i rezist"m Lui #i felului Lui de via!". Ca un rezultat, alternative pentru mesajul adev"rat al lui Hristos s-au n"scocit ca s" acomodeze nd"r"tnicia naturii omene#ti de a tr"i dup" Poruncile lui Dumnezeu.
Cei mai mul!i oameni care accept" aceste reguli ilegale sunt f"r" ndoial" sinceri. Ei au acceptat #i au crezut un mesaj fraudulos care a fost nmnat omenirii de secole. Aceast" am"gire este nespus de puternic". Pavel prezice efectul ei aproape de timpul de sfr#it: Ar"tarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne #i puteri mincinoase, #i cu toate am"girile nelegiuirii pentru cei ce sunt pe calea pierz"rii, pentru c" n-au primit dragostea adev"ratului ca s" fie mntui!i. Din aceast" pricin", Dumnezeu le trimite o lucrare de r"t"cire, ca s" cread" o minciun" (2 Tesaloniceni 2:9-11). Sub influen!a Satanei, dumnezeul veacului acestuia, omenirea a fost orbit" complet (2 Corinteni 4:4). Puterea nev"zut" a diavolului domin" omenirea astfel nct toat" lumea zace n cel r"u (1 Ioan 5:19). Mul!i oameni au acceptat o evanghelie fals" #i o idee corupt" despre ce nseamn" convertirea. Acum, napoi la ntrebarea noastr" ini!ial": Ce pune de o parte pe discipolii autentici ai lui Isus de cei care ar crede c" sunt adev"ra!ii Lui discipoli dar n realitate au c"zut prad" minciunilor Satanei? Chema!i $i ale$i Ideea c" cineva trebuie s" fie chemat #i ales a originat cu nsu#i Isus, care a spus discipolilor Lui c" mul!i sunt chema!i, dar pu!ini sunt ale#i (Matei 22:14). No!iunea de a fi chemat #i de a fi ales sunt amndou" legitime biblic, de#i sunt rareori n!elese #i de obicei folosite gre#it. S" fim siguri c" le n!elegem corect. Mul!i sunt chema!i, dar pu!ini sunt ale#i. Aceasta este ce a spus Isus. Dar ce nseamn"? Dorin!a lui Dumnezeu este s" dea mntuirea via!a ve#nic" ntregii omeniri. Dumnezeu, n adev"r, n-a trimes pe Fiul S"u n lume ca s" judece lumea, ci ca lumea s" fie mntuit" prin El (Ioan 3:17). Cheia, totu#i, este c" nu to!i vor fi mntui!i n acest timp, n aceast" epoc" (Romani 11:7-8, 25:26; Efeseni 1:7-10). Dumnezeu alege o persoan" s" primeasc" via!a ve#nic" numai cnd ea afl" #i accept" adev"rul, se poc"ie#te #i este botezat". Dar cum poate s" disting" ea adev"rul de eroare? Adev"rul, a explicat Isus, este ce dezv"luie Dumnezeu prin Cuvntul S"u, Biblia (Ioan 17:17). Ca s" devin" acceptabili lui Dumnezeu, to!i trebuie s" recunoasc" #i s" accepte Cuvntul lui Dumnezeu ca sursa principal" de adev"r. Creatorul nostru voie#te ca to!i oamenii s" fie mntui!i #i s" vin" la cuno#tin!a adev"rului (1 Timotei 2:1-4). To!i trebuie s% se poc%iasc% Dup" aflarea fundamentelor adev"rului lui Dumnezeu, omul trebuie s" se poc"iasc". Domnul nu ntrzie n mplinirea f"g"duin!ei Lui, cum cred unii; ci are o ndelung" r"bdare pentru voi, #i dore#te ca nici unul s" nu piar" ci to!i s" vin" la poc"in!" (2 Petre 3:9). Nu sunt excep!ii. Dumnezeu vrea ca to!i s" se poc"iasc". O n!elegere corect" a evangheliei Mntuitorului Isus ne ajut" s" n!elegem planul lui Dumnezeu pentru noi #i dece trebuie s" ne poc"im. Acea n!elegere a viitorului pe care l are Dumnezeu pentru noi ne ajut" s" vedem dece noi trebuie s" ne pred"m lui Dumnezeu #i s" ne transform"m vie!ile noastre cu ajutorul Lui. Dar cum poate cineva s" ob!in" aceast" n!elegere? Pavel r"spunde: Dar cum vor chema pe Acela n care n-au crezut? $i cum vor crede n Acela, despre care n-au
auzit? $i cum vor auzi despre El f"r" propov"duitor? $i cum vor propov"dui dac" nu sunt trimi#i? (Romani 10:14:15). Pavel zice c" noi trebuie s" fim nv"!a!i de acei care cu adev"rat sunt trimi#i de Dumnezeu. Servitorii Lui credincio#i care nu nva!" f"r"delegea, care sunt credincio#i Cuvntului lui Dumnezeu, care propov"duiesc ascultarea de Dumnezeu #i c" poc"in!a nseamn" oprirea de a mai p"c"tui #i ncetarea de a mai nc"lca Poruncile lui Dumnezeu (1 Ioan 3:4). Hai s" consider"m diferen!a ntre a fi chemat #i a fi ales. Noi ns", fra!i prea iubi!i de Domnul, trebuie s" mul!umim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, c"ci dela nceput Dumnezeu v-a ales pentru mntuire, n sfin!irea Duhului #i credin!a adev"rului. Iat" la ce v-a chemat El, prin Evanghelia noastr", ca s" c"p"ta!i slava Domnului nostru Isus Hristos (2 Tesaloniceni 2:13-14). Aici vedem c" lumea este chemat" (invitat") de propov"duirea evangheliei (nout"!ile bune despre mp"r"!ia lui Dumnezeu). Ei primesc cuno#tin!a c" au nevoie s" se poc"iasc" de p"catele lor. Aceia care r"spund pozitiv la acea chemare, acea invita!ie, sunt ale#i pentru mntuire. Cum? Prin a crede adev"rul #i prin a fi sanctificat (pus de o parte) prin primirea Sfntului Duh. Diferite r%spunsuri la evanghelie Procedura lui Dumnezeu de a ne chema #i a ne alege este o triere care ncepe cu o minune dela Dumnezeu. Isus spune, Nimeni nu poate veni la Mine, dac" nu-l atrage Tat"l, care M-a trimes (Ioan 6:44). El adaug", Tocmai de aceea v-am spus c" nimeni nu poate s" vin" la Mine dac" nu i-a fost dat de Tat"l Meu (versul 65). Este o m"rturie remarcabil" pentru atotputernica putere a lui Dumnezeu c" El nc" ne poate ajunge n ciuda influen!elor lui Satana, natura noastr" plin" de defecte #i atrac!iile lumii p"c"toase prezente. Dumnezeu trimite invita!ia. El ne atrage inimile c"tre El. El ne acord" dorin!a s"-i nv"!"m c"ile, s" ne supunem voin!a noastr" Lui. Dar nclinarea noastr" natural" este s" rezist"m legilor Lui (Romani 8:7). Oferind voin!a noastr" lui Dumnezeu este cu adev"rat o minune, C"ci Dumnezeu este Acela care lucreaz" n voi, #i v" d", dup" pl"cerea Lui, #i voin!a #i nf"ptuirea (Filipeni 2:13). Isus folose#te fabula sem"n"torului #i a semin!ei ca s" ilustreze r"spunsurile diferite ale oamenilor pentru evanghelie. n fabul" to!i aud adev"rul Cuvntului lui Dumnezeu propov"duit. Dar numai aceia pe care i cheam" Dumnezeu prind adev"rul #i-l n!eleg. Oamenii r"spund diferit la mesagiu. Tu po!i citi fabula sem"n"torului #i a semin!ei n Matei 13, unde Isus nu numai c" spune povestea dar #i explic" semnifica!ia ei. Mai nti Isus explic" r"spunsul celor care nu au fost nc" chema!i. Ei nu n!eleg ceea ce aud. Cnd un om aude Cuvntul privitor la mp"r"!ie, #i nu-l n!elege, vine Cel R"u #i r"pe#te ce a fost sem"nat n inima lui. Aceasta este s"mn!a c"zut" lng" drum (versul 19). Asemenea oameni nu vor pricepe niciodat" mesajul #i semnifica!ia lui. Apoi El explic" trei r"spunsuri diferite dela aceia care n!eleg. Dumnezeu le-a deschis min!ile; ei pricep n!elesul. Dar ei r"spund diferit #i pentru motive diferite.
-7-
Acceptarea de scurt% durat% S"mn!a c"zut" n locuri stncoase, este cel ce aude Cuvntul, #i-l prime#te ndat" cu bucurie; dar n-are r"d"cin" n el, ci !ine pn" la o vreme, #i, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvntului, se leap"d" ndat" de el (versurile 2021). Primul r"spuns al acestei persoane este de acceptare bucuroas", dar el se retrage repede. Dece? El se d" napoi din cauza presiunii altor oameni care nu n!eleg. Lui i pas" mai mult de ce gndesc al!i oameni dect de ce gnde#te Dumnezeu. i este fric" s" clatine barca. Are mai mult" importan!" s" se conformeze cu cei din jur. Necazurile, sau persecu!ia, pe care le sufer" ncercnd s" tr"iasc" felul de via!" al lui Dumnezeu l face s" se poticneasc". El refuz" chemarea lui Dumnezeu. S"mn!a c"zut" ntre spini, este cel ce aude Cuvntul; dar ngrijor"rile veacului acestuia #i n#el"ciunea bog"!iilor neac" acest Cuvnt, #i ajunge neroditor (versul 22). Aceast" persoan" nu este preocupat" de p"rerea semenilor lui. Dar ea are o alt" problem": egoismul. Men!innd starea lui #i acumularea avu!iilor i consum" interesul, timpul #i energia. El nu are timp pentru Dumnezeu. El este prea ocupat avnd grij" de el nsu#i. Lucrurile materiale sunt mai importante dect cele spirituale. El, de asemenea, respinge chemarea lui Dumnezeu. Iar s"mn!a c"zut" n p"mnt bun, este cel ce aude Cuvntul #i-l n!elege; el aduce road": un gr"unte d" o sut", altul #aizeci, altul treizeci (versul 23). Aceast" persoan" n!elege Cuvntul lui Dumnezeu #i l ia serios. El l pune n practic". El #i schimb" via!a! Aceast" persoan" a fost aleas" pentru mntuire. El l pune pe Dumnezeu primul n via!a lui. Mul!i sunt chema!i. Mul!i primesc ocazia ca Dumnezeu s" lucreze n ei v" d", dup" pl"cerea Lui, #i voin!a #i nf"ptuirea (Filipeni 2:13). Dar numai pu!ini r"spund. Ace#ti pu!ini se poc"iesc cu adev"rat #i #i predau voin!a lor lui Dumnezeu, f"cnd un angajament s" asculte de Poruncile lui Dumnezeu. Acei care r"spund la chemarea lui Dumnezeu sunt ale#i de Dumnezeu pentru c" ei au ales s"-L serveasc" #i s"-L asculte pe Dumnezeu #i s"-L pun" pe el mai nti. Ei trebuie s% r%mn% credincio$i Cnd Dumnezeu le ofer" ocazia ca s"-L serveasc" pe El, alegerea este a lor. Acea alegere nu este o decizie numai pentru o singur" dat". Ei trebuie s" se oblige pe ei acelei alegeri #i s" persevereze pn" la sfr#it (Matei 24:13). La sfr#itul acestei epoci conduc"torii care i rezist" lui Hristos se vor r"zboi cu Mielul; dar Mielul i va birui, pentruc" EL este Domnul domnilor #i mp"ratul mp"ra!ilor. $i cei chema!i, ale#i #i credincio#i, cari sunt cu el de asemenea (Apocalipsa 17:12-14). Noteaz" c" acei care sunt cu Hristos nu sunt numai chema!i #i ale#i; ei sunt de asemenea credincio#i. Fiind chemat #i ales nu este sfr#itul pove#tii. Ca s" fie mntui!i ei trebuie s" r"mn" credincio#i chem"rii lor. Uneori noi putem fi chema!i s" ne dovedim credin!a prin ndurarea necazurilor #i nvingnd obstacolele credin!ei noastre ca dovad" a angajamentului nostru continuu de a-L servi pe Dumnezeu. Poporul Lui convertit cu adev"rat este desemnat de Scripturi ca trupul lui Hristos (1 Corinteni 12:27) #i Biserica Dumnezeului celui viu (1 Timotei 3:15).
Dumnezeu a exprimat foarte clar cine i sunt discipolii adev"ra!i. Ei sunt chema!i mai nti la poc"in!" avnd min!ile deschise pentru n!elegerea corect" a nv"!"turilor Scripturilor. Ei r"spund prin alegerea de a-#i preda voin!a lor lui Dumnezeu ca Duhul Lui s" le poat" ghida inimile #i comportarea, ei sunt ale#i pentru mntuire s" aib" parte din mp"r"!ia Lui ve#nic". Atunci acei care i r"mn credincio#i supu#i sunt adev"ra!ii chema!i, ale#i #i credincio#ii popor al lui Dumnezeu!
-9-
Capitolul 2
Ce trebuie s% fac eu? Biserica Noului Testament corpul spiritual chemat #i ales s" devin" poporul
credincios al lui Dumnezeu a nceput cu Dumnezeu dnd Duhul Sfnt discipolilor lui Hristos n una din s"rb"torile Lui anuale, S"rb"toarea Pentecostului. Faptele Apostolilor 2 nregistreaz" cum Duhul lui Dumnezeu a venit asupra celor care l crezuser" pe Isus, au acceptat nv"!"turile Lui #i L-au urmat cu credin!". Dar minunile nu s-au oprit acolo. Mii de al!ii care se adunaser" mpreun" n ziua aceea au fost uimi!i de minunile pe care ei de asemenea le-au v"zut #i auzit. Cum Apostolul Petru a vorbit n ziua aceea, el a anun!at c" Mntuitorul promis sosise. Dar, n loc s" fie acceptat, El a fost refuzat #i a suferit o moarte violent". Petre a explicat c" fiecare fiin!" omeneasc" poart" r"spunderea pentru moartea lui Hristos nu numai solda!ii Romani sau micul grup de evrei care au arestat #i l-au pus pe Isus la judecat". n audien!" au fost vizitatori din na!iunile din jurul lumii Mediteraneene #i atta de departe ct Parthia #i Messopotamia la est (Faptele Apostolilor 2:7-11). Mul!i dintre ei probabil c" nici nu fuseser" n Ierusalem atunci cnd Isus fusese omort mai devreme n acel an. Acestei audien!e diverse Petru a declarat: B"rba!i Israeli!i, asculta!i cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, om adeverit de Dumnezeu naintea voastr" prin minunile, semnele #i lucr"rile pline de putere, pe cari le-a f"cut Dumnezeu prin El n mijlocul vostru, dup" cum bine #ti!i; pe Omul acesta, dat n minile voastre, dup" sfatul hot"rt #i dup" #tiin!a mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-a!i r"stignit, #i L-a!i omort prin mna celor f"r"delege. Dar Dumnezeu L-a nviat, deslegndu-I leg"turile mor!ii, pentru c" nu este cu putin!" s" fie !inut de ea (versurile 22-24). Ce s% facem? Unii dintre ascult"torii lui Petru au recunoscut semnifica!ia cuvintelor lui. De#i ei nu ar fi fost amesteca!i direct n cauzarea mor!ii lui Isus, ei au prins, din propov"duirea puternic" a lui Petru, c" motivul adev"rat pentru care Mntuitorul a fost r"stignit a fost ca s" pl"teasc" penalitatea pentru p"catele pe care ei #i toate celelalte fiin!e omene#ti le comiseser"! Pentru ei mesajul lui Petre a fost personal #i direct. Petru a continuat: S" #tie bine dar, toat" casa lui Israel, c" Dumnezeu a f"cut Domn #i Hristos pe acest Isus, pe care L-a!i r"stignit voi. Dup" ce au auzit aceste
Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc - 10 -
cuvinte, ei au r"mas str"pun#i n inim", #i au zis lui Petre #i celorlal!i apostoli: Fra!ilor, ce s" facem? (versurile 36-37). Da, ei au fost str"pun#i la inim". Sentimentul lor de vinov"!ie i-a cople#it. Auzind repro#ul lui Petre, ei nu au reflectat asupra faptelor lor bune de-a lungul anilor, dar asupra p"catelor care le p"tau vie!ile lor. ntr-adev"r, ce ar putea s" fac"? Petre le-a r"spuns imediat: Poc"i!i-v", #i fiecare din voi s" fie botezat n Numele lui Isus Hristos, spre iertarea p"catelor voastre; apoi ve!i primi darul Sfntului Duh (versul 38). Exact a#a au #i f"cut. Numai n acea zi 3,000 ce au primit propov"duirea lui, au fost boteza!i (versul 41). Dumnezeu nc% porunce$te poc%in!% De atunci, membrii Bisericii credincioase lui Dumnezeu au continuat s" propov"duiasc" acela# mesaj pe care l-a adus Isus, Mesia #i Mntuitorul nostru: ve#tile bune ale mntuirii, mp"r"!ia lui Dumnezeu #i c" to!i trebuie s" se poc"iasc". (Marcu 1:14-15). R"spunsul la mesaj este diferit. Unii nu dau nici o aten!ie. Al!ii arat" numai un interes trec"tor. Dar pu!ini l recunosc ca nout"!ile cele mai importante #i excitante pe care le-au auzit ei vreodat" o perl" foarte scump"! Poate c" tu e#ti unul dintre aceia. Dup" cum am citit deja, lumea prezent" p"c"toas" este orbit" spiritual de Satana (Apocalipsa 12:9; 1 Ioan 5:19). Dar Dumnezeu cheam" pe c!iva din orbirea lor. Dac" tu e#ti unul dintre aceia pe care i-a chemat Dumnezeu s" n!eleag" Cuvntul Lui #i s" tr"iasc" dup" el, atunci tu te-ai putea ntreba pe tine aceea#i ntrebare pe care Petru a auzit-o ntrebat" n ziua de Pentecost: Ce ar trebui s" fac eu acum? Cuvntul lui Dumnezeu ne spune c" noi to!i am p"c"tuit (Romani 3:23). Aceasta ne include pe noi. Dar este a#a de u#or s" vedem gre#eli #i fapte rele n al!ii dect s" ne vedem gre#elile #i defectele noastre. Totu#i noi to!i suntem vinova!i de gnduri #i acte care sunt n contradic!ie cu Legea de dragoste a lui Dumnezeu. Dac" zicem c" n-avem p"cat, ne n#el"m singuri, #i adev"rul nu este n noi. Dac" ne m"rturisim p"catele, El este credincios #i drept, ca s" ne ierte p"catele #i s" ne cure!e de orice nelegiuite (1 Ioan 1:8-9). Ca #i noi, p"rin!ilor no#tri omene#ti originari, li s-a dat libertatea de alegere. De#i Dumnezeu i-a ndemnat pe Adam #i Eva s"-L asculte, El nu l-a impus felul Lui de via!". Din cauza influen!ei Satanei n Gr"dina din Eden, ei au ales s" nu asculte de instruc!iunile Lui, s" se r"zvr"teasc" conta Lui #i s"-l urmeze pe Satana. De atunci Satana a exersat o putere extraordinar" dar nu absolut" asuprea omenirii (2 Corinteni 4:4). Rolul lui n formarea distrac!iilor, educa!iei, politicii, reclamelor #i standardelor morale ale lumii a fost enorm. Regretabil, dar noi to!i suntem produsele acestei lumi; min!ile, gndurile #i motiv"rile noastre reflect" ani de influen!" a Satanei asupra vie!ilor noastre (Efeseni 2:2-3). Totu#i, mpreun" cu aceast" informa!ie, noi trebuie ntotdeauna s" p"str"m n minte c" Dumnezeu Tat"l este, cum ne-a reamintit Isus, Domn al cerului #i al p"mntului (Matei 11:25). El este totdeauna pe tronul S"u, #i supravegheaz" constant progresul planului #i al scopului S"u pentru acest glob. Protejndu-i pe cei pe care i-a chemat s" nving" p"catul din vie!ile lor este parte integral" a planului S"u. Satan poate face numai ceea ce permite Dumnezeu. Afl"m aceasta din primul capitol ale c"r!ii lui Iov.
- 11 -
Iacov explic" de asemenea: mpotrivi!i-v" diavolului, #i el va fugi dela voi (Iacov 4:7. Individual, cu ajutorul lui Dumnezeu, noi putem rezista #i nvinge influen!a Satanei asupra vie!ilor noastre. Prive$te cu aten!ie la tine nsu!i Totu#i noi trebuie s" tr"im ntr-o societate care devine din ce n ce mai rea, mai egoist" #i mai arogant" pe m"sur" ce timpul rentoarcerii lui Hristos se apropie. S" #tii c" n zilele din urm" vor fi vremuri grele. C"ci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, l"ud"ro#i, trufa#i, hulitori, neascult"tori de p"rin!i, nemul!umitori, f"r" evlavie, f"r" dragoste fireasc", nendupleca!i, clevetitori, nenfrna!i, nemblnzi!i, neiubitori de bine, vnz"tori, obraznici, ngmfa!i; iubitori mai mult de pl"ceri dect iubitori de Dumnezeu, avnd o form" de evlavie dar t"g"duindu-i puterea (2 Timotei 3:1.5). Atunci, cum ne putem noi separa de asemenea atitudini? Adev"rata poc"in!" include recunoa#terea, cu ajutorul lui Dumnezeu, c" aceast" atitudine ne-a afectat pe fiecare dintre noi foarte mult. Cum explic" Pavel: ntre ei eram #i noi to!i odinioar", cnd tr"iam n poftele firii noastre p"mnte#ti, cnd f"ceam voile firii p"mnte#ti #i ale gndurilor noastre, #i eram din fire copii ai mniei , ca #i ceilal!i (Efeseni 2:3). Pentru a ne poc"i trebuie s" ne uit"m lung #i cinstit la noi n#ine. Altfel vom r"spunde la fel ca #i fariseii care l-au criticat pe Isus, pentru c" a ncercat s" ajute pe p"c"to#i #i pe colectorii de taxe prin a mnca #i a bea cu ei. Isus a r"spuns acestor Farisei insensibili: Nu cei s"n"to#i au trebuin!" de doctor, ci cei bolnavi. N-am venit s" chem la poc"in!" pe cei neprih"ni!i ci pe cei p"c"to#i (Luca 5:31-32). Fariseii au fost prea orbi spirituali ca s" se vad" pe ei n#i#i a#a cum erau. Ei au fost att de confortabili cu situa!ia lor spiritual" nct #i-au nchis ochii pentru p"catele lor proprii. Ei nici nu au recunoscut nici nu au n!eles avertizarea lui Isus c" au nevoie s" se poc"iasc". Scripturile ne spun c" to!i am p"c"tuit. Deci ne-am c#tigat pentru noi pedeapsa mor!ii ve#nice (Romani 6:23). F"r" interven!ia lui Dumnezeu care s" ne ajute s" ne schimb"m, noi am pieri, f"r" s" mai tr"im vreodat"! Dar este dorin!a lui Dumnezeu s" ne transforme, s" ne dea puterea de a ne poc"i #i de a fi converti!i. Domnul nu ntrzie n mplinirea f"g"duin!ei Lui, cum cred unii; ci are o ndelung" r"bdare pentru voi, #i dore#te ca nici unul s" nu piar" ci to!i s" vin" la poc"in!" (2 Petre 3:9). Dumnezeu ofer" o cale de a muta sentin!a de moarte care atrn" peste noi f"r" s" scuze sau s" aprobe nedreptatea noastr". El a trimis pe Fiul Lui s" pl"teasc" aceast" penalizare n locul nostru. Fiindc" att de mult a iubit Dumnezeu lumea, c" a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede n El, s" nu piar", ci s" aib" via!" vecinic" (Ioan 3:16). Dac" noi ne ntoarcem de bun" voie de la un mod de via!" gre#it, Dumnezeu este mai mult ca doritor s" substituie sngele v"rsat al Mntuitorului nostru pentru sentin!a de moarte pe care am adus-o asupra noastr" prin p"catele noastre. Ce este poc%in!a? Hristos a avertizat solemn mul!imea: dac" nu v" poc"i!i, to!i ve!i peri la fel (Luca 13:3, 5; compar" cu Faptele Apostolilor 5:31-32). Noi rareori auzim cuvntul poc"in!". Pu!ini n!eleg ce nseamn" cu adev"rat. n ambele, greaca #i ebraica, poc"in!a se refer" la o schimbare de inim", o modificare
nsemnat" a gndirii noastre, o transformare de scop cu accentul pe modificarea comport"rii unuia. Petru ne spune poc"i!i-v" dar, #i ntoarce!i-v" la Dumnezeu, pentru ca s" vi se #tearg" p"catele (Faptele Apostolilor 3:19). Cuvntul tradus s" fi!i converti!i nseamn" a se ntoarce. De la ce s" v" ntoarce!i? Pavel a explicat c" plata p"catului este moartea (Romani 6:23). Deci cnd noi ne poc"im noi trebuie s" ne ntoarcem ndep"rtndu-ne dela p"catele de care suntem vinova!i s" fi comis, #i trebuie ca necondi!ionat s" ne pred"m voin!a noastr" lui Dumnezeu. De#i Isus a venit ca s" ne ia p"catele, noi totu#i avem partea noastr" de f"cut. El nu a venit s" ne mntuiasc" n p"catele noastre n timp ce noi continu"m s" p"c"tuim. Dac" un judec"tor iart" pe cineva de o crim", el se a#teapt" ca acea persoan" s" nceteze actele sale criminale. El nu l iart" astfel ca el s" continue via!a lui de nc"lcare a legii. Asem"n"tor, noi trebuie s" ne ntoarcem dela actele p"c"toase, n fapte #i gnduri. Apostolul Ioan ne spune c" Oricine are n"dejdea aceasta n El, se cur"!e#te, dup" cum El este curat (1 Ioan 3:3). Poc%in!a cuprinde ambele: credin!a $i fapta Faptele Apostolilor 16 cuprinde relatarea ncarcer"rii lui Pavel #i Silas n Filipi, cnd un cutremur le-a dezlegat lan!urile #i a deschis u#ile celulelor lor. Temnicerul, recunoscnd o minune de la Dumnezeu, i-a rugat pe Pavel #i pe Silas ce trebuie s" fac" s" fie mntuit. Ei i-au r"spuns, Crede n Domnul Isus, #i vei fi mntuit tu #i casa ta (Faptele Apostolilor 16:31). Dar ce cere aceast" credin!"? Avnd credin!" n Isus Hristos nu nseamn" simplu numai s" crezi c" El este Mntuitorul nostru; este s" crezi n mesajul Lui, promisiunea Lui, instruc!iunile Lui. Mai devreme Hristos a ntrebat: De ce-Mi zice!i: Doamne, Doamne! #i nu face!i ce spun Eu? (Luca 6:46). Cnd ne poc"im noi ncet"m s" mai facem ceea ce este gre#it #i ncepem s" tr"im n armonie cu felul #i legile lui Dumnezeu voin!a Lui! Noi ncet"m de a mai p"c"tui deliberat #i cu bun" #tiin!". Poc"in!a ar trebui s" includ" un sens de mhnire #i ru#ine, dar poc"in!" pur", din inim" este cu mult mai mult dect simpl" emo!ie. Vie!ile noastre trebuie s" fie schimbate. Cnd Dumnezeu ne cheam" el ia orbirea noastr" spiritual" #i ne d" puterea de a n!elege Scripturile Sale ca niciodat" mai nainte (Ioan 6:65; Matei 13:11). El ne mputernice#te s" vedem ct de opuse sunt c"ile noastre de ale Lui. Noi ajungem la o bifurcare major" n drumul vie!ilor noastre. Noi ntmpin"m decizii importante. Timpul de poc"in!" este o cotitur" important" n via!a noastr". Adev"rata poc"in!" este un dar dela Dumnezeu (Faptele Apostolilor 11:18). Dumnezeu ne conduce la acel punct dac" noi r"spundem pozitiv la munca Lui cu noi de a ne deschide min!ile, #i el ne d" n!elegerea Cuvntului Lui #i a noastr" (Ioan 6:44; 2 Timotei 2:25). Acum a#a c" noi n!elegem c" trebuie s" ne schimb"m s" examin"m cu aten!ie explica!ia biblic" a p"catului ca s" n!elegem mai bine ce avem nevoie s" schimb"m.
- 13 -
Rugndu-ne pentru un spirit corect $i o atitudine nou%

R"spunznd lui Dumnezeu implic" nu numai poc"in!a de actele individuale de p"cat. De asemenea implic" o recunoa#tere c" inimile #i min!ile noastre au fost corupte de lume #i de diavol, domnul puterii v"zduhului (Efeseni 2:2). Noi trebuie s" vedem nevoia pentru o inim" nou", un mod diferit de gndit, un spirit #i o atitudine corect" o minte schimbat". Noi trebuie s" vedem c" inima este nespus de n#el"toare #i de dezn"d"jduit de rea (Ieremia 17:9). Noi ar trebui s" dorim s-o nlocuim cu inima lui Hristos (Filipeni 2:5). Ca David, noi ar trebui s" strig"m spre Dumnezeu, zide#te n mine o inim" curat" (Psalmul 51:10). Inima noastr" adic" mintea noastr" este sursa principal" a problemelor noastre cu p"catul. Actele ncep ca gnduri. Gndirea noastre este o parte gravat" adnc a cine #i ce suntem noi. Noi trebuie s" strig"m la Dumnezeu pentru ajutor s" ne cure!e din"untru spre afar". Consider" poc"in!a nepref"cut" a lui David: Ai mil" de mine, Dumnezeule n bun"tatea Ta! Dup" ndurarea Ta cea mare, #terge f"r"delegile mele! spal"-m" cu des"vr#ire de nelegiuirea mea, #i cur"!"-m" de p"catul meu! C"ci mi cunosc bine f"r"delegile #i p"catul meu st" necurmat naintea mea (Psalm 51:1-3). David continu": Dar Tu ceri ca adev"rul s" fie n adncul inimii: f" dar s" p"trund" n!elepciunea nl"untrul meu! Cur"!"-m" cu isop, #i voi fi curat; spal"-m" #i voi fi mai alb dect z"pada. F"-m" s" aud veselie #i bucurie #i oasele, pe cari le-ai zdrobit Tu, se vor bucura. ntoarce-%i privirea dela p"catele mele, #terge toate nelegiuirile mele! Zide#te n mine o inim" curat", Dumnezeule, pune n mine un duh nou #i statornic! (versurile 6-10).
- 14 -
Dece trebuie noi s% ne schimb%m felul de a gndi

Isus spune clar c" poc"in!a implic" schimbarea gndurilor noastre. Ce iese din om, aceea spurc" pe om. C"ci dinl"untru, din inima oamenilor, ies gndurile rele (Marcu 7:20-21). El explic" ceea ce ne spurc" vine dinl"untru. El d" exemple a celor mai de baz" atitudini #i pasiuni care domin" gndirea #i comportarea: preacurviile, curviile, uciderile, furti#agurile, l"comiile, vicle#ugurile, n#el"ciunile, faptele de ru#ine, ochiul r"u, hula, trufia, nebunia. Toate aceste lucruri rele ies din"untru, #i spurc" pe om (versurile 21-23). Isaia declar" deschis c" poc"in!a este schimbarea felului n care gndim noi. S" se lase cel r"u de calea lui, #i omul nelegiuit s" se lase de gndurile lui, s" se ntoarc" la Domnul care va avea mil" de el, la Dumnezeul nostru care nu obose#te iertnd (Isaia 55:7). Aici Isaia indic" dou" lucruri pe care noi trebuie s" le abandon"m, ca s" primim iertarea lui Dumnezeu: c"ile noastre p"c"toase #i gndurile noastre p"c"toase. Pentru a ne poc"i trebuie s" recunoa#tem c" cel pu!in unele din atrac!iile naturii omene#ti sunt la lucru n min!ile noastre, influen!nd #i chiar controlnd min!ile noastre. Nu fiecare om se supune constant fiec"rei tr"s"turi ale naturii omene#ti. To!i avem sl"biciunile noastre. O persoan" poate s" cad" prad" mai des l"comiei, o alt" persoan" ipocriziei sau mndriei. Totu#i un altul poate avea dificultate de a fi demn de ncredere sau cinstit. Dar ntr-un fel oarecare noi to!i exprim"m comportarea #i gndirea egoist". Poc"in!a nseamn" c" trebuie s" ne examin"m pe noi n#ine #i s" ne recunoa#tem sl"biciunea noastr" special" zonele unde noi p"c"tuim n gnd sau act. Noi trebuie s"-i cerem lui Dumnezeu s" ne dezv"luie ce avem nevoie ca s" ne schimb"m. Acesta este de asemenea un process de o via!". Cu ct ne supunem lui Dumnezeu mai mult #i cerem ajutorul lui pentru a vedea ce avem nevoie s" schimb"m, cu att mai mult ne deschide El min!ile s" ne recunoa#tem gre#elile #i sl"biciunile. Acest process dureaz" ani de zile n timp ce cre#tini dedica!i cresc n harul #i n cuno#tin!a Domnului #i Mntuitorului nostru Isus Hristos (2 Petre 3:18). O schimbare a felului nostru de a gndi este aspectul cel mai important al adev"ratei poc"in!e. Dup" ce primim Duhul Sfnt, noi putem s" sus!inem mai bine comportarea corect" ca fructul noului nostru fel de a gndi.
- 15 -
Capitolul 3
Ce este p%catul? Am aflat c" primul pas n a deveni servitorii chema!i, ale#i #i credincio#i ai lui
Dumnezeu este s" recunoa#tem c" suntem p"c"to#i (Romani 3:23; Ioan 1:8). Dar cum define#te Biblia p"catul? Ce este el? Biblia define#te n mod clar p"catul n cteva Scripturi, fiecare crescnd n!elegerea noastr". Dar, mai nainte de a c"uta aceste pasaje, noi ar trebui ca mai nti s" afl"m ce nseamn" cuvntul p"cat n limbajul Bibliei. Dou% concep!ii largi Cuvintele ebraice #i grece#ti traduse p"cat prin ntreaga Biblie se nvrtesc n jurul a dou" concep!ii principale. Primul este acela de transgresiune. Transgresiunea nseamn" a c"lca legea, sau a merge dincolo de limite sau hotare determinate. Acest concept poate fi comparat cu un atlet jucndu-se pe cmp cu linii demarcnd limitele n care jocul urmeaz" s" se joace. Cnd un juc"tor trece peste aceste limite el a comis o transgresiune sau o infrac!iune; el a ie#it n afara limitelor. Limitele sunt determinate ca s" defineasc" zona jocului, #i juc"torii trebuie s" stea n"untrul limitelor. Cele mai multe cuvinte traduse p"cat n Biblie implic" un al doilea concept, a rata !inta. Din nou, ca s" folosim o analogie din sport, dac" un juc"tor !inte#te spre un scop #i rateaz", ct de multe puncte va primi? Nici unul. El a ratat scopul, a ratat !inta spre care !intise. Acest punct de vedere al p"catului include concep!ia c" noi, inten!ionnd s" mergem ntr-o anumit" direc!ie dar deviind n afar" de cale pe margine, ne continund n direc!ia pe care o planificasem, cu rezultatul c" nu ajungem la scopul pe care ni-l pl"nuisem. Noi am ratat. Aceast" concep!ie de asemenea cuprinde ideea de a izbuti s" te m"sori la nivelul unui anumit standard. Spre exemplu, cele mai multe cursuri #i examene academice sunt calificate conform cu un standard minim. Un nivel de performan!" minim" este de a#teptat, #i orice mai pu!in este un insucces. Prin neconformarea cu standardul, noi am ratat !inta; nu trecem. Noi putem s" rat"m !inta fie prin ratarea scopului spre care am !intit sau prin a da gre#. n fiecare din situa!ii noi nu reu#im s" ajungem !inta pus" pentru noi. Ambele aceste concep!ii, nc"lcarea #i ratarea !intei, implic" o cerin!" de baz". Dac" noi transgres"m, adic" trecem peste limit" de partea ei gre#it", atunci trebuie s" fie o grani!" sau limit" peste care s" putem trece. Dac" gre#im !inta, atunci trebuie s" fie o !int" sau un standard spre care noi s" !intim. P"catul, atunci, nseamn" nc"lcarea limitelor pe care ni le-a impus Dumnezeu sau ratarea acelei !inte.
Aici defini!ia biblic" a p"catului devine deosebit de important". Scripturile definesc grani!ele sau limitele drepte pe care Dumnezeu le-a pus pentru noi. Ele definesc cmpul jocului n care noi trebuie s" tr"im. Ele definesc !inta caracterul drept spre care noi trebuie s" !intim, mpreun" cu standardele pe care Dumnezeu se a#teapt" ca noi s" le atingem. Cu alte cuvinte, defini!iile biblice ale p"catului ne indic" standardele pe care Dumnezeu ni le-a dat ca s" defineasc" ce este acceptabil pentru El #i ce nu i este acceptabil. Ele ne arat" ce atinge #i ceea ce nu corespunde acelor standarde. Ele dezv"luie #i definesc principiile fundamentale pe care Dumnezeu ni le-a dat cu care s" tr"im. Defini!iile p"catului n Biblie nu sunt arbitrare, ce s" faci #i ce s" nu faci. n loc, ele ne arat" felul n care tr"ie#te Dumnezeu. Ele dezv"luie principiile spirituale pe care le tr"ie#te El, acelea#i standarde de comportare pe care le a#teapt" din partea noastr". nc%lcnd legea lui Dumnezeu Care sunt atunci, limitele #i standardele pe care Dumnezeu le-a pus pentru noi #i care definesc p"catul? Defini!ia cea mai de baz" a p"catului este n 1 Ioan 3:4: Oricine face p"cat, face #i f"r"delege; #i p"catul este f"r"delege. Aici Dumnezeu define#te o limit" pentru omenire. El zice c" p"catul este nc"lcarea legii Lui spirituale, sfinte (Romani 7:12-14). Violnd acea lege trecnd peste acea limit" divin", acea limit" pus" de Dumnezeu pentru noi este p"cat. Alte traduceri ne ajut" s" ob!inem o alt" perspectiv" important" privitor la acest vers. Cine comite p"cat de asemenea comite f"r"delege; #i p"catul este f"r"delege. Cuvntul tradus f"r"delege este cuvntul grec anomia, nsemnnd f"r" lege sau mpotriva legii. Concep!ia transmis" aici este c" p"catul este nc"lcarea activ" a legilor #i principiilor morale de baz" ale lui Dumnezeu. Aceasta se refer" la ac!iuni care nu numai c" sunt n afara limitelor legii lui Dumnezeu, dar ac!iuni care sunt n r"zvr"tire deliberat" mpotriva legilor Lui. Dumnezeu a dat legile Sale umanit"!ii ca s" ne arate felul Lui de dragoste. Legile lui definesc cum demonstr"m noi dragostea pentru Dumnezeu #i pentru celelalte fiin!e umane (Deuteronom 30:15-16; Matei 22:35-40; 1 Ioan 5:3). P"catul este violarea legii de dragoste a lui Dumnezeu. Dumnezeu ne-a ar"tat o cale s" tr"im n pace #i armonie cu El #i cu omenirea, #i El define#te acest fel de via!" prin Legea Lui. Cnd noi p"c"tuim, noi nc"lc"m, noi viol"m acea limit" prin nc"lcarea legii Lui. O defini!ie mai larg% a p%catului Noi g"sim o defini!ie mai larg" a p"catului n 1 Ioan 5:17: Orice nelegiuire este p"cat Alte versiuni ale Bibliei ne ajut" s" n!elegem mai complet sensul: Fiecare ac!iune gre#it" este p"cat (Noul Testament al Secolului Dou"zeci [Twentieth Century New Testament]), Fiecare act ilegal este p"cat (Engleza Modern" a lui Filip [Phillips Modern English]), Orice fel de ilegalitate este p"cat (Noul Testament al lui Weymouth n vorbire modern" [Weymouth New Testament in Modern Speech]), Toat" nedreptatea este p"cat (Traducerea lui Moffatt [Moffatt Translation].
Cuvntul tradus nelegiuire, ac!iune gre#it", act ilegal #i nedreptate din aceste versiuni este cuvntul grecesc adikia. Dic!ionarul Expositor al Cuvintelor din Biblie [Expository Dictionary of Bible Words] l define#te ca o ac!iune care cauzeaz" daun" vizibil" unei alte persoane n violare a standardului divin (Lawrence Richards, 1985, P"cat). Alte n!elesuri ale cuvntului #i n forma sa de verb sunt r"uf"c"tori, necinsti!i, nedrep!i, r"utate, a fi nedrept, a d"una, a maltrata, a r"ni #i a face r"u (unei alte persoane) (ibid). Aceste n!elesuri merg dincolo de simple fapte #i ac!iuni fizice #i trec n atitudini #i motiv"ri pentru ac!iunile noastre #i ce se petrece n min!ile noastre. Ele implic" gndurile noastre. Isus clarific" aceasta n Matei 5:21-22: A!i auzit c" s-a zis celor din vechime: S" nu ucizi; oricine va ucide, va c"dea sub pedeapsa judec"!ii. Dar Eu v" spun c" ori #i cine se mnie pe fratele s"u, va c"dea sub pedeapsa judec"!ii; #i oricine va zice fratelui s"u: Prostule! va c"dea sub pedeapsa Soborului, iar oricine-i va zice: Nebunule, va c"dea sub pedeapsa focului gheenei. Aicea Isus ne trage aten!ia asupra principiului fundamental al Legii: Dac" noi judec"m pe al!ii, privindu-i ca fiind f"r" valoare, #i neavnd dreptul nici la via!" nici la existen!", acest fel de atitudine mnioas", r"ut"cioas" ne pune n pericol de moarte etern", nu numai de mpietrire fizic". Hristos ne-a ar"tat c" p"catul include nu numai ac!iunile noastre fizice dar #i gndurile #i atitudinile noastre. Noi ar trebui s" ne d"m seama c" p"catul ncepe n minte. Cnd noi d"m voie gndurilor rele s" ne intre n minte, #i s" stea acolo, eventual ele pot s" sar" n ac!iune, conducndu-ne la p"cat. Noi suntem ceea ce socotim noi c" suntem (Proverbe 23:7).
Ce este gre$it cu natura noastr% omeneasc%?

Biblia l descrie pe Satana ca fiind me#terul manipulator al naturii umane. Sl"biciunile noastre combinate cu influen!a diavolului au condus ntreaga lume la p"cat (Apocalipsa 12:9). Pavel explic" a c"ror minte necredincioas" a orbit-o dumnezeul veacului acestuia , ca s" nu vad" str"lucind lumina Evangheliei (2 Corinteni 4:4). Pavel le reaminte#te discipolilor credincio#i ai lui Hristos c" voi era!i mor!i n gre#elile #i n p"catele voastre, n cari tr"ia!i odinioar", dup" mersul lumii acesteia, dup" domnul puterii v"zduhului, a duhului care lucreaz" acum n fiii neascult"rii. ntre ei eram #i noi to!i odinioar" cnd tr"iam n poftele firii noastre p"mnte#ti, cnd f"ceam voile firii p"mnte#ti #i ale gndurilor noastre, #i eram din fire copii ai mniei, ca #i ceilal!i (Efeseni 2:1-3). Din cauza minciunilor Satanei #i a tendin!elor spre p"cat ale naturii omene#ti, to!i au p"c"tuit #i sunt lipsi!i de slava lui Dumnezeu (Romani 3:23). Noi trebuie s" n!elegem, totu#i, c" diavolul nu ne poate for!a s" p"c"tuim. El numai ne poate influen!a prin sl"biciunile firii noastre. Dar cteva zone principale ale firii noastre sunt manipulate de Satana cu u#urin!". Prima, dorin!ele noastre carnale, egoiste, ne pun n dificultate. $i faptele firii p"mnte#ti sunt cunoscute, #i acestea sunt: preacurvia, curvia, necur"!ia, desfrnarea, nchinarea la idoli, vr"jitoria, vr"jbile, certurile, zavistiile, mniile, nen!elegerile, dezbin"rile, certurile de
- 18 -
partide, pizmele, uciderile, be!iile, mbuib"rile, #i alte lucruri asem"n"toare cu acestea, V" spun mai dinainte, cum am mai spus, c" cei ce fac astfel de lucruri, nu vor mo#teni mp"r"!ia lui Dumnezeu (Galateni 5:19-21). Pavel descrie grafic efectele pe care firea p"mnteasc" (poftele carnale) le are asupra comport"rii omene#ti. De aceea, Dumnezeu i-a l"sat prad" necur"!iei, s" urmeze poftele inimilor lor; a#a c" #i necinstesc singuri trupurile c"ci femeile lor au schimbat ntrebuin!area fireasc" a lor ntr-una care este mpotriva firii; tot astfel #i b"rba!ii, au p"r"sit ntrebuin!area fireasc" a femeii, s-au aprins n poftele lor unii pentru al!ii, au s"vr#it parte b"rb"teasc" cu parte b"rb"teasc" lucruri scrboase, #i au primit n ei n#i#i plata cuvenit" pentru r"t"cirea lor. Fiindc" n-au c"utat s" p"streze pe Dumnezeu n cuno#tin!a lor, Dumnezeu i-a l"sat n voia min!ii lor blestemate, ca s" fac" lucruri neng"duite. Astfel au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de l"comie, de r"utate; plini de pizm", de ucidere, de ceart", de n#el"ciune, de porniri r"ut"cioase; sunt #optitori, brfitori, urtori de Dumnezeu, obraznici, trufa#i., l"ud"ro#i, n"scocitori de rele, neascult"tori de p"rin!i, f"r" pricepere, c"lc"tori de cuvnt, f"r" dragoste fireasc", nendupleca!i f"r" mil". $i, m"car c" #tiu hot"rrea lui Dumnezeu, c" cei ce fac asemenea lucruri, sunt vrednici de moarte, totu#i ei nu numai c" le fac, dar #i g"sesc de buni pe cei ce le fac (Romani 1:24-32). A doua, duplicitatea noastr" natural", inclusiv auton#elarea, este o sl"biciune major" n mintea p"mnteasc". Inima este nespus de n#el"toare #i de dezn"d"jduit de rea; cine poate s-o cunoasc"? Eu,
Domnul, cercetez inima, #i cerc r"runchii, ca s" r"spl"tesc fiec"ruia dup" purtarea lui, dup" rodul faptelor lui (Ieremia 17:9-10). Normal c" noi c"ut"m c"i de a ne justifica poftele, dorin!ele noastre p"c"toase, #i comport"rile care se nasc din ele. Noi ne min!im singuri ca s" credem c", de cnd dorin!ele noastre sunt naturale, c" dup" toate nu sunt att de rele. Dar cuvntul lui Dumnezeu ne reaminte#te c" Multe c"i pot p"rea bune omului, dar la urm" se v"d c" duc la moarte (Proverbe 14:12; 16:25). Moartea este rezultatul final al tr"itului in mod gre#it (Romani 6:23). Al treilea, noi avem o tendin!" natural" de a ne displace avnd dorin!ele carnale (firea p"mnteasc") limitate de reguli, chiar #i de regulile lui Dumnezeu. Pavel explic": n adev"r, cei ce tr"iesc dup" ndemnurile firii p"mnte#ti, umbl" dup" lucrurile firii p"mnte#ti; pe cnd cei ce tr"iesc dup" ndemnurile Duhului, umbl" dup" lucrurile Duhului. $i umblarea dup" lucrurile firii p"mnte#ti, este moarte, pe cnd umblarea dup" lucrurile Duhului este via!" #i pace. Fiind c" umblarea dup" lucrurile firii p"mnte#ti este vr"jm"#ie mpotriva lui Dumnezeu, c"ci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, #i nici nu poate s" se supun". Deci, cei ce sunt p"mnte#ti (domina!i de ea), nu pot s" plac" lui Dumnezeu (Romani 8:5-8). Acestea #i alte sl"biciuni ale firii p"mnte#ti sunt ceea ce noi numim natura omeneasc". Satana profit" de natura noastr" slab" #i lacom" prin a ne convinge s" depindem mai mult de emo!iile, nevoile #i dorin!ele noastre dect de ce am depinde n mod normal. Dar noi trebuie s" juc"m partea noastr". F"r" influen!a pozitiv" a Duhului lui Dumnezeu, pur #i simplu noi nu suntem nclina!i natural ca s" tr"im conform cu instruc!iunile lui Dumnezeu.
- 19 -
Deci Pavel ne avertizeaz": Dac" tr"i!i dup" ndemnurile ei (ale firii p"mnte#ti), ve!i muri; dar dac", prin Duhul, face!i s" moar" faptele Noi nu trebuie s% ne c%lc%m pe con$tiin!%
trupului, ve!i tr"i. C"ci to!i cei ce sunt c"l"uzi!i de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu (Romani 8:1314).
Scopul lui Dumnezeu este s" cl"deasc" n noi caractere spirituale, mature, evlavioase, n aceast" via!", aducndu-ne tot timpul mai asem"n"tor cu El (Matei 5:48). Noi avem partea noastr" n cl"direa unui caracter evlavios, ve#nic, prin a r"mnea credincio#i la ceea ce este drept n ciuda atrac!iilor mpotriv". Noi trebuie s" rezist"m tenta!iilor de a face lucrurile pe care #tim c" nu ar trebui s" le facem. Noi trebuie s" tr"im cu credin!a c" Dumnezeu ne va da puterea s" ndur"m orice ncerc"ri vom ntmpina n aceast" via!". Dar cnd noi facem un compromis noi distrugem caracterul pe care Dumnezeu ne ajut" s" construim. Noi ne pred"m. De fiecare dat" cnd noi ced"m afl"m c" este mai greu s" rezist"m tenta!iei data urm"toare. A fi credincios este o parte necesar" n dezvoltarea caracterului nostru. Compromisul este n special periculos din cauza modului insidios n care se r"spnde#te. nainte de a #ti, ne g"sim n serios pericol spiritual, ntr-o lupt" pentru vie!ile noastre spirituale. De aceea ne spune Dumnezeu c" tot ce nu vine din ncredin!are, este p"cat (Romani 14:23). Dac" ac!iunile noastre nu sunt f"cute n credin!" sau conform credin!ei, noi p"c"tuim. Noi trebuie s" fim foarte aten!i s" nu ne viol"m con#tiin!a (1 Petre 3:15-16). Noi avem nevoie s" fim siguri c" ceea ce facem este f"cut n credin!" #i cu ncredere, c" este drept #i acceptabil lui Dumnezeu sau nu ar trebui s-o facem. Motivele noastre trebuie s" fie corecte #i cugetul nostru mp"cat n orice facem. Deci este esen!ial c" ne educ"m con#tiin!a corect astfel c" este n conformitate cu Cuvntul lui Dumnezeu, Biblia. Min!ile noastre naturale nu sunt capabile s" disting" ntre drept #i gre#it (Ieremia 10:23). Deci noi trebuie mai nti s" nv"!"m c"ile lui Dumnezeu care definesc ce este drept #i ce este gre#it (Evrei 5:14). Dumnezeu vrea ca noi s" tr"im n cuprinsul limitelor #i standardelor pe care El ni le-a impus, s" ne schimb"m valorile, atitudinile, gndurile #i ac!iunile noastre n a#a fel c" sunt aliniate cu standardele Lui. Procesul de convertire poate fi definit simplu ca permi!nd lui Dumnezeu s" lucreze n noi s" nlocuiasc" standardele, valorile #i gndurile noastre cu standardele, valorile #i gndurile lui Dumnezeu. P%cat poate fi $i ceea ce noi nu facem Scripturile ne spun c" noi putem p"c"tui prin ceea ce facem. Dar noi putem p"c"tui de asemenea prin lucrurile pe care nu le facem. Iacov 4:17 explic": Deci, cine #tie s" fac" bine #i nu face, s"vr#e#te un p"cat! Acest vers ne spune c" sunt unele nc"lc"ri care conduc la p"cate prin omisiune. Iacov ne spune c" dac" #tim s" facem bine, #i recunoa#tem c" ar trebui s" facem anumite lucruri dar neglij"m a le face, aceast" lips" este un p"cat. Am !intit gre#it. Nu ne-am f"cut datoria fa!" de ceea ce am #tiut c" ar fi trebuit s" facem. Cele patru Evanghelii sunt pline cu exemple ale acestui fel de p"cat. Isus s-a ciocnit de multe ori de lume care era foarte con#tiincioas" n a face anumite lucruri n
strict" supunere la legea lui Dumnezeu dar ne dndu-#i seama c" Dumnezeu se a#teapt" la mai mult dela noi dect simpla conformare cu un standard minim de comportare. n zilele lui Hristos Fariseii strnseser" liste am"nun!ite cu ceea ce considerau ei s" fie ilegal n ziua de Sabat. Ei erau foarte srguincio#i asupra zeciuielii pn" la ultimul bob sau gr"unte de mirodenie. Ei petreceau ore ntregi studiind legea, postind #i rugndu-se. Totu#i Hristos i-a numit ghizi orbi, ipocri!i #i un neam de vipere. Dece? Simplu, aceast" lume nu putea pricepe inten!ia legii lui Dumnezeu. Ei f"ceau un efort mare s" nu comit" vre-un p"cat. Dar ei erau atta de concentra!i n aceast" lupt" c" au gre#it n mod mizerabil la aplicarea principiilor mai mari, chiar mai importante, a principiilor legii (Evrei 5:12). Consider" conflictele pe care ei le-au avut cu Isus. Cele mai mari dezacorduri au fost asupra zilei de Sabat. Ei se nfuriau pentru c" Hristos vindeca n ziua de Sabat. Conform cu nv"!"turile lor, cineva putea da ajutor medical n ziua de Sabat numai dac" situa!ia era amenin!"toare de via!". Dar cnd Isus a produs minunile n ziua de Sabat vindecnd oameni care fuseser" infirmi sau bolnavi de ani de zile n loc s" se bucure pentru cei vindeca!i, ei se nfuriau pe Isus. Fariseii erau orbi!i la binele pe care l f"cea Isus ar"tnd dragostea, compasiunea #i mila care sunt ns"#i baza legilor lui Dumnezeu. El u#urase mizeria celor care au suferit de ani de zile. C" Isus a f"cut aceste acte de milostenie n ziua de Sabat este dovad" c" f"cnd asemenea acte nu este o violare a Sabatului. A fost din cauza orbirii spirituale a Fariseilor pentru scopul real al legii #i ostilitatea lor, de asemenea violnd principiile legii c" Isus i-a numit ipocri!i #i #erpi. Ce suntem noi, trebuie s% se schimbe Uneori noi putem face aceea#i gre#eal" pe care au f"cut-o Fariseii. Noi ne putem concentra att de mult asupra unui aspect specific al legii lui Dumnezeu nct putem pierde din vedere scopul ei grija, #i exprimarea dragostei, c"tre al!ii. Este u#or s" crezi c" numai prin evitarea nc"lc"rii literei legii lui Dumnezeu este tot ce este cerut din partea noastr". Dar ce a zis Isus? Tot a#a #i voi, dup" ce face!i tot ce vi s-a poruncit, s" zice!i: Suntem ni#te robi netrebnici; am f"cut ce eram datori s" facem (Luca 17:10). Noi l mul!umim pe Dumnezeu dac" dep"#im minimul absolut al literei legii Lui. Numai cu cteva zile mai nainte de execu!ia Sa, Isus a elaborat asupra acestui principiu: Cnd va veni Fiul omului n slava Sa, cu to!i sfin!ii ngeri, va #edea pe scaunul de domnie al slavei Sale. Toate neamurile vor fi adunate naintea Lui. El i va desp"r!i pe unii de al!ii cum desparte p"storul oile de capre; #i va pune oile la dreapta, iar caprele la stnga Lui. Atunci mp"ratul va zice celor dela dreapta Lui: Veni!i binecuvnta!ii Tat"lui Meu de mo#teni!i mp"r"!ia, care v-a fost preg"tit", dela ntemeierea lumii. C"ci am fost fl"mnd, #i Mi-a!i dat de mncat; Mi-a fost sete, #i Mi-a!i dat de b"ut; am fost str"in, #i M-a!i primit; am fost gol, #i M-!i mbr"cat; am fost bolnav, #i a!i venit s" M" vede!i; am fost n temni!", #i a!i venit pe la Mine. Atunci cei neprih"ni!i i vor r"spunde: Doamne, cnd Te-am v"zut noi fl"mnd, #i %i-am dat s" m"nnci? sau fiindu-%i sete, %i-am dat de b"ut? Cnd Te-am v"zut noi str"in, #i Te-am primit? Sau gol, #i Te-am mbr"cat? Cnd Te-am v"zut noi bolnav sau n temni!", #i am venit pe la Tine? Drept r"spuns, mp"ratul le va zice: Adev"rat v" spun c", ori de cte ori a!i f"cut aceste lucruri unuia din ace#ti foarte nensemna!i fra!i ai Mei, Mie mi le-a!i f"cut.
Apoi le va zice celor dela stnga Lui: Duce!i-v" dela Mine, blestema!ilor, n focul cel vecinic, care a fost preg"tit diavolului #i ngerilor lui! C"ci am fost fl"mnd, #i nu Mi-a!i dat s" m"nnc; Mi-a fost sete, #i nu Mi-a!i dat s" beau; am fost str"in, #i nu M-a!i primit, am fost gol, #i nu M-a!i mbr"cat; am fost bolnav #i n temni!" #i n-a!i venit pe la Mine.$i ace#tia [aceia care nu au f"cut nimic din lucrurile acestea] vor merge n pedeapsa vecinic", iar cei neprih"ni!i [aceia care au f"cut aceste lucruri] vor merge n via!a ve#nic" (Matei 25:31-43, 46). Isus a ilustrat acest punct cu alte exemple. Parabola lui cu Laz"r #i omul bogat (Luca 16:19-31) ofer" un exemplu perfect al p"catului prim omitere. Omul bogat nu a luat not" de cer#etorul s"rac, un om care nu a avut absolut nici o importan!" n via!a ocupat" a omului bogat dar care era pre!uit mult de Dumnezeu. Un alt om bogat, #i-a umplut hambarele cu provizii impresionante n timp ce a neglijat s" dea o mn" de ajutor celor n nevoie (Luca 12:16-21). Acest om a adunat comori pentru sine, umplndu-#i hambarele pn" la refuz cu mult mai mult dect ar fi putut el folosi vre-odat", n timp ce nu a ar"tat nici o considera!ie pentru al!ii alt p"cat prin omitere. Ocaziile abund" pentru a face binele pe care #tim c" ar trebui s"-l facem. Noi putem ncepe n familiile noastre imediate, str"duindu-ne s" le facem puternice, calde, afectuoase #i surse ncurajatoare de sprijin pentru to!i membrii familiei. De asemenea avem destule ocazii n afara familiilor noastre. Cuvntul lui Dumnezeu ne spune n Iacov 1:27 c" religia pur" este s" cercet"m pe orfani #i pe v"duve n necazurile lor, #i s" ne p"zim nentina!i de lume. Dumnezeu vrea ca noi s" devenim mai comp"timitori, s" iubim lumea, s" reflect"m modul Lui de via!". El vrea ca noi s" devenim mai mult ca Isus din Nazaret, care #i-a dat via!a Sa ca un sacrificiu pentru ntreaga omenire. Exist" multe ocazii pentru noi s" ncuraj"m, s" nvigor"m #i altfel s" ar"t"m dragoste celor n nevoie. Cnd noi facem aceste lucruri, noi facem lucruri bune sacrificndu-ne timpul #i energia noastr" pentru bun"starea #i beneficiul altora.
Ce este a$a de r%u despre P%cat?

Unul dintre principiile fundamentale ale Bibliei ne ajut" s" n!elegem dece Dumnezeu vrea ca noi s" ncet"m de a mai p"c"tui #i s" ne ntoarcem la El. Acest principiu de baz" este acesta: Culegem ceea ce am sem"nat! Pavel a pus-o n felul acesta: Nu v" n#ela!i: Dumnezeu nu Se las" s" fie batjocorit. Ce seam"n" omul, aceea va secera. Cine seam"n" n firea lui p"mnteasc" , va secera din firea lui p"mnteasc" putrezirea (G"l"!eni 6:7-8). Vorbind despre omenire ca un ntreg, el explic": Pr"p"dul #i pustiirea sunt pe drumul lor, nu cunosc calea p"cii (Romani 3:16-17 compar" cu Isaia 59:7-8). Egoismul total care zace n spatele p"catelor care sunt f"r" considera!ie fa!" de al!ii #i care sunt chiar inumane este descris foarte clar n Proverbe: Fiule, dac" ni#te p"c"to#i vor s" te am"geasc"., nu te l"sa c#tigat de ei! Dac"-!i vor zice: Vino cu noi! Haidem s" ntindem curse ca s" v"rs"m snge, s" ntindem f"r" temei la!uri celui nevinovat, haidem s"-i nghi!im de vii, ca locuin!a mor!ilor, #i ntregi, ca pe cei ce se pogoar" n groap": vom g"si tot felul de lucruri scumpe, #i ne vom umplea casele cu prad", vei avea #i tu partea ta la fel cu noi, o pung" vom avea cu to!ii!
- 22 -
Fiule, s" nu porne#ti la drum cu ei, abate-!i piciorul de pe c"rarea lor! C"ci picioarele lor alearg" la r"u, #i se gr"besc s" verse snge. Dar degeaba se arunc" la!ul naintea ochilor tuturor p"s"rilor; c"ci ei ntind curse tocmai mpotriva sngelui lor. Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de c#tig. L"comia aduce pierderea tuturor celor ce se dedau la ea (Proverbe 1:10-19). P"catul este o curs"; iar f"r"delegea este un la!. Poate s" apar" ned"un"tor pn" cnd consecin!ele ncep s" apar". Atunci p"c"tosul este prins n capcan", nl"n!uit de propria lui nebunie. P"catul nu numai c" d"uneaz" pe al!ii, dar distruge caracterul p"c"tosului #i poate adesea s"-i amenin!e via!a. Nu exist" un asemenea lucru ca p"cat ned"un"tor. Pn" la urm", p"catul l face pe fiecare s" fie un p"guba#. Cite#te Psalmul 1 pentru o lec!ie clar" a fructelor tr"irii felului lui Dumnezeu contrastat cu rezultatul tr"irii p"c"toase. Totu#i adesea p"catul este ademenitor pentruc" frecvent ofer" pl"ceri #i recompense temporare. Noi, deci, suntem prezenta!i constant cu alegeri. Mai mult dect orice, trebuie s" consider"m consecin!ele acelor alegeri. Spre exemplu, Prin credin!" Moise, cnd s-a f"cut mare, n-a vrut s" fie numit fiul fiicei lui Faraon, ci a vrut mai bine s" sufere mpreun" cu poporul lui Dumnezeu dect s" se bucure de pl"cerile de o clip" ale p"catului. El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bog"!ie dect comorile Egiptului, pentru c" avea ochii pironi!i spre r"spl"tire (Evrei 11:24-26). Adesea este greu s" vezi rezultatul final al p"catului. Pentru c" Diavolul este dumnezeul epocii noastre (2 Corinteni 4:4) #i va favoriza pe acei care prefer" s" p"c"tuiasc" (Matei 4:810), r"ul poate s" apar" ca o cale sigur"
#i rapid" pentru pl"cere #i lucruri pl"cute. Dar un asemenea c#tig r"u ob!inut vine cu un pre! ascuns, cum este exprimat clar n acest Psalm: C"ci m" uitam cu jind la cei nesocoti!i, cnd vedeam fericirea celor r"i. ntr-adev"r, nimic nu-i tulbur" pn" la moarte, #i trupul le este nc"rcat de gr"sime. N-au parte de suferin!ele omene#ti, #i nu sunt lovi!i ca ceilal!i oameni. De aceea mndria le sluje#te ca salb", #i asuprirea este haina care-i nvele#te. Li se bulbuc" ochii de gr"sime, #i au mai mult dect le-ar dori inima. Rd #i vorbesc cu r"utate de asuprire: vorbesc de sus, #i nal!" gura pn" la ceruri, #i limba le cutreier" p"mntul. De aceea alearg" lumea la ei, nghite ap" din plin, #i zice: Ce ar putea s" #tie Dumnezeu, #i ce ar putea s" cunoasc" Cel Prea nalt? A#a sunt cei r"i: totdeauna ferici!i, #i #i m"resc bog"!iile. Degeaba dar mi-am cur"!it eu inima #i mi-am sp"lat minile n nevinov"!ie: c"ci n fiecare zi sunt lovit, #i n toate dimine!ile sunt pedepsit. Dac" a# zice: Vreau s" vorbesc ca ei, iat" c" n-a# fi credincios neamului copiilor T"i. M-am gndit la aceste lucruri ca s" le pricep, dar zadarnic" mi-a fost truda, pn" ce am intrat n sfntul loca# al lui Dumnezeu, #i am luat seama la soarta dela urm" a celor r"i. Da, Tu-i pui n locuri alunecoase, #i-i arunci n pr"p"d. Cum sunt nimici!i ntr-o clip"! sunt pierdu!i, pr"p"di!i printr-un sfr#it n"prasnic. Ca un vis la de#teptare, a#a le lepezi chipul, Doamne, la de#teptarea Ta! Cnd mi se am"ra inima, #i m" sim!eam str"puns n m"runtaie, eram prost #i f"r" judecat", eram ca un dobitoc naintea Ta. ns" eu sunt totdeauna cu Tine, Tu m-ai apucat de mna dreapt"; m" vei c"l"uzi cu sfatul T"u, apoi m" vei primi n slav". Pe cine altul am eu n cer afar" de Tine?
- 23 -
$i pe p"mnt nu-mi g"sesc pl"cerea n nimeni dect n Tine. Carnea #i inima pot s" mi se pr"p"deasc": fiindc" Dumnezeu va fi pururea stnca inimii mele #i partea mea de mo#tenire. C"ci cei ce se dep"rteaz" de Tine, pier; Tu nimice#ti pe to!i cei ce-%i sunt necredincio#i. Ct pentru n!elegnd dece p%c%tuim noi
mine, fericirea mea este s" m" apropii de Dumnezeu: pe Domnul Dumnezeu l fac locul meu de ad"post, ca s" povestesc toate lucr"rile Tale (Psalm 73:3-28). Nici o cantitate de c#tig temporar nu merit" consecin!ele prezente #i viitoare ale p"catului!
Acum c" am v"zut cum define#te Biblia p"catul prin ceea ce facem #i ce nu facem s" examin"m o alt" ntrebare important": Dece p"c"tuim noi? Apostolul Pavel a exprimat elocvent frustrarea pe care o avem noi to!i cu p"catul: C"ci nu #tiu ce fac: nu fac ce vreau, ci fac ce ur"sc (Romani 7:15). Pentruc" Pavel a fost uman, la fel ca noi, a exclamat: Acum, dac" fac ce nu vreaunu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci p"catul, care locuie#te n mine. $tiu, n adev"r, c" nimic bun nu locuie#te n mine, adic" n firea mea p"mnteasc", pentru c", ce-i drept, am voin!a s" fac binele, dar n-am puterea s"-l fac (versurile 1618). A#a cum a notat Pavel, noi avem numai o putere natural" limitat" de a ne conforma corect cu standardele #i valorile pe care Dumnezeu le define#te n legea Lui. Isus a explicat c" noi am putea s" fim dispu#i s" avem dorin!a de a face ceea ce este corect, totu#i noi nu reu#im pentru c" ne este trupul slab #i susceptibil tenta!iei. Veghea!i #i ruga!i-v", ca s" nu c"de!i n ispit"; duhul, n adev"r, este plin de rvn", dar carnea este neputincioas" (Matei 26:41). Este sl"biciunea c"rnii care ne conduce la p"cat. S" n!elegem aceast" sl"biciune carnal". S" l"s"m Scripturile s" explice dece abandon"m att de des hot"rrea de a nu p"c"tui #i ced"m tenta!iilor. Iacov declar" pe #leau c" p"catul este generat prin dorin!ele noastre carnale, pentruc" fiecare este ispitit, cnd este atras de pofta lui nsu#i #i momit. Apoi, pofta, cnd a z"mislit, d" na#tere p"catului (Iacov 1:14-15). Carnea noastr" nu este inerent" rea, dar este inerent" slab". Ca rezultat, atragerile #i poftele c"rnii noastre ne tenteaz" s" p"c"tuim. Pavel a exprimat magnitudinea problemei cnd a scris: O, nenorocitul de mine! Cine m" va izb"vi de acest trup de moarte? (Romani 7:24). R"spunsul lui Pavel: Mul!"miri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru Astfel dar, cu mintea, eu slujesc legii lui Dumnezeu, dar cu firea p"mnteasc", slujesc legii p"catului (Romani 7:24). Pavel o face din abunden!" clar c" p"catul ncepe cu dorin!ele carnale necontrolate. Cnd este pofta rea? Este dorin!a ntotdeauna rea? Cnd Pavel a scris, $tiu, n adev"r, c" nimic bun nu locuie#te n mine, adic" n firea mea p"mnteasc" (Romani 7:18), a n!eles el s" spun" c" fiecare poft" a noastr" este rea? Desigur c" nu! El ar fi putut spune, la fel de corect: $tiu c" n carnea mea nu locuie#te nimic ce este inerent r"u. Carnea, prin ea ns"#i, este neutr" cu privire la p"cat #i neprih"nire. De fapt, cnd Dumnezeu a sfr#it crea!ia Sa, inclusiv pe Adam #i Eva, a c"ror corpuri le-a
f"cut exact ca ale noastre. El a observat, tot ce f"cuse, #i iat" c" erau foarte bune (Genesa 1:31). Nimic din ce face Dumnezeu este inerent r"u. Observa!iile noastre proprii ar trebui s" confirme c" poftele #i alte nevoi care sunt naturale pentru corpurile noastre au scopuri bune #i s"n"toase. Dac" nu am avea dorin!" pentru mncare, am muri prin nfometare. Dar aceea#i dorin!", dac" nu este controlat" cum trebuie conduce la glutonie. Nu dorin!ele naturale #i poftele carnale sunt p"c"toase. Modul n care le control"m este bun sau r"u. F"r" dorin!e vie!ile noastre ar fi incolore #i f"r" scop. Dorin!ele servesc ca for!e justificatoare n vie!ile noastre. De aceea Dumnezeu a creat mecanismele carnale care stimuleaz" dorin!ele n"untrul corpurilor noastre. Nevoia noastr% pentru control de sine Chemarea noastr", atunci, este ca s" ne mnuim corect dorin!ele. Dumnezeu se a#teapt" ca s" c"ut"m #i s" folosim ajutorul Lui n dirijarea lor n canale legitime. n timp ce se ap"ra naintea lui Felix, guvernatorul roman, apostolul Pavel vorbea despre neprih"nire, despre nfrnare #i despre judecata viitoare (Faptele Apostolilor 24:25). Men!innd control de sine este unul dintre punctele importante ale Evangheliei. Pavel ne avertizeaz" s" nu purta!i grij" de firea p"mnteasc", pentru ca s"-i trezi!i poftele (Romani 13:14). Mai bine, noi trebuie s" ne control"m dorin!ele ca s" nu devin" pofte p"c"toase. P"catul are tendin!a s" aib" un efect de domino. Se accelereaz". Odat" ce o dorin!" devine o poft" necontrolat", ncepe o serie de alte reac!ii. Atitudinile c"tre Dumnezeu #i alte fiin!e omene#ti sunt afectate n mod particular. Se dezvolt" un spirit r"u. De aceea Pavel ne ndeamn" s" ne cur"!im de orice ntin"ciune a c"rnii #i a duhului, #i s" ne ducem sfin!irea pn" la cap"t, n frica de Dumnezeu (1 Corinteni 7:1).
Trebuie noi s% ne supunem Poruncilor lui Dumnezeu?

Isus arat" explicit c" supunerea noastr" trebuie s" includ" ascultarea Celor Zece Porunci. Atunci s-a apropiat de Isus un om, #i I.-a zis: nv"!"torule, ce bine s" fac, ca s" am via!a vecinic"? El i-a r"spuns: Dece m" ntrebi: Ce bine? Binele este Unul singur. Dar dac" vrei s" intr" n via!", p"ze#te poruncile. Cari? I-a zis el. $i Isus i-a r"spuns: S" nu ucizi; s" nu preacurve#ti; s" nu furi; s" nu faci o m"rturisire mincinoas"; s" cinste#ti pe tat"l t"u #i pe mama ta; #i: S" iube#ti pe aproapele t"u ca pe tine nsu!i (Matei 19:16-19). Ascultarea de Dumnezeu ncepe prin acceptarea celor Zece Porunci ca standardul permanent pentru valorile #i comportarea noastr". Isus a zis: S" nu crede!i c" am venit s" stric Legea sau Proorocii; am venit nu s" stric, ci s" mplinesc [dela cuvntul grecesc pleroo, nsemnnd a umple pn" este plin]. C"ci adev"rat v" spun, ct" vreme nu va trece cerul #i p"mntul, nu va trece o iot" sau o frntur" de slov" din Lege, nainte ca s" se fi ntmplat [dela un alt cuvnt grecesc, ginomai, folosit n sensul a se ntmpla] toate lucrurile. A#a c", oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, #i va nv"!a pe oameni a#a, va fi chemat cel mai mic n mp"r"!ia cerurilor, Dar oricine le va p"zi, #i va nv"!a pe al!ii s" le p"zeasc", va fi chemat mare n mp"r"!ia cerurilor (Matei 5:17-19). P"catul este ne b"garea n seam", refuzul de a implementa, ceea
- 25 -
ce ne spune Dumnezeu s" facem. Isus ne spune c" El nu are nici o inten!ie de a anula sau a aboli Poruncile lui Dumnezeu #i c" oricine care #i permite s"-i nve!e pe al!ii aceea, este ntr-un Mintea carnal%
pericol spiritual serios. (Pentru o n!elegere mai profund" cere bro#ura noastr" gratuit" Cele Zece Porunci [The Ten Commandments]).
O minte orbit", confuz" de propriile ei pofte carnale #i de momelile diavolului, este denumit" n Scriptur" ca o minte carnal" sau fire p"mnteasc". Pavel scrie: cei ce tr"iesc dup" ndemnurile firii p"mnte#ti, umbl" dup" lucrurile firii p"mnte#ti, pe cnd cei ce tr"iesc dup" ndemnurile Duhului, umbl" dup" lucrurile Duhului. $i umblarea dup" lucrurile firii p"mnte#ti, este moarte, pe cnd umblarea dup" lucrurile Duhului este via!" #i pace. Fiindc" umblarea dup" lucrurile firii p"mnte#ti este vr"jm"#ie mpotriva lui Dumnezeu, c"ci, ea nu se supune Legii lui Dumnezeu, #i nici nu poate s" se supun" (Romani 8:5-7). Noteaz" c" Pavel define#te firea p"mnteasc" (sau mintea carnal") ca o minte care umbl" dup" lucrurile firii p"mnte#ti. Firea p"mnteasc" este sinonim" cu carnal, (Fii sigur s" cite#ti Ce este gre#it cu natura noastr" omeneasc", p. 18). Pavel folose#te analogia sclaviei ca s" ilustreze gradul de subjugare omeneasc" la atrac!iile carnale, cum sunt manipulate #i influen!ate de Satana. Nu #ti!i c", dac" v" da!i robi cuiva, ca s"-l asculta!i, sunte!i robii aceluia de care asculta!i, fie c" este vorba de p"cat, care duce la moarte, fie c" este vorba de ascultare, care duce la neprih"nire? Dar mul!"miri fie aduse lui Dumnezeu, pentruc", dup" ce a!i fost robi ai p"catului, a!i ascultat acum din inim" de dreptarul nv"!"turii, pe care a!i primit-o. $i prin chiar faptul c" a!i fost izb"vi!i de subt p"cat, v-a!i f"cut robi ai neprih"nirii (Romani 6:16-18). Contracarnd o sl%biciune a legii Legea lui Dumnezeu este perfect" (Psalm 19:7). Este spiritual", sfnt", dreapt" #i bun" (Romani 7:12-14). Dar apostolul Pavel ne explic" cum c" de#i Legea lui Dumnezeu define#te ce este p"catul (versul 7), nu l poate preveni. Ne d" cuno#tin!e despre sl"biciunea carnal", dar nu ofer" o putere ca s" supun" carnea. C"ci lucru cu neputin!" Legii, ntruct firea p"mnteasc" o f"cea f"r" putere Dumnezeu a osndit p"catul n firea p"mnteasc", trime!nd, din pricina p"catului, pe nsu#i Fiul Sau ntr-o fire asem"n"toare cu a p"catului, pentru ca porunca Legii s" fie mplinit" n noi, cari tr"im nu dup" ndemnurile firii p"mnte#ti, ci dup" ndemnurile Duhului (Romani 8:3-4). Puterea de a controla dorin!ele #i impulsurile noastre p"mnte#ti trebuie s" vin" de la Dumnezeu prin Duhul S"u Sfnt. Zic dar, umbla!i crmui!i de Duhul Sfnt, #i nu mplini!i poftele firii p"mnte#ti. C"ci firea p"mnteasc" pofte#te mpotriva Duhului, #i Duhul mpotriva firii p"mnte#ti: sunt lucruri protivnice unele altora, a#a c" nu pute!i face tot ce voi!i (Galateni 5:16-17). n continuare vom vedea cum ne sunt p"catele iertate ca s" putem primi pe Duhul Sfnt #i s" avem puterea s"-i rezist"m #i s"-l nvingem.
- 26 -
Capitolul 4
Dece s% fi botezat? Poc"in!a adev"rat" ne conduce ca s" ne pred"m necondi!ionat voin!ei lui Dumnezeu.
Odat" ce am ajuns la acest punct, Petre zice c" pasul urm"tor este s" fie botezat n numele lui Isus Hristos, spre iertarea p"catelor (Faptele Apostolilor 2:38). Botezul cu ap" este una din practicile cele mai vechi ale cre#tinismului. Departe de a fi f"r" folos #i arhaic, p"streaz" semnifica!ii simbolice foarte profunde. Pentru a n!elege semnifica!ia botezului, trebuie s" consider"m cadrul istoric. Dic!ionarul Biblic Holman [The Holman Bible Dictionary] explic": La un anumit punct aproape de timpul lui Isus, Iudaismul a pus un accent deosebit asupra sp"latului ritualist pentru cur"!irea de impurit"!i. Aceasta merge napoi pn" la mb"ierile ritualiste ale preo!ilor naintea oferirii sacrificiilor (Leviticul 16:4, 24). Probabil c", cu pu!in nainte de timpul lui Isus sau contemporan cu El, evreii ncepuser" s"-i boteze pe p"gnii converti!i, de#i circumciziunea nc" a r"mas ritualul primar de intrare n Iudaism (1991, Botezul). Din cauza acestui precedent, nimeni nu a considerat straniu pentru Isus #i discipolii S"i s" accentueze nevoia pentru botez. Dar, n plus fa!" de simbolismul cur"!irii de impurit"!i, a avut botezul alt" semnifica!ie pentru Hristos #i apostoli? Numai un nceput Botezul este o reamintire a mai multor adev"ruri spirituale profunde. El reprezint" moartea, nmormntarea #i nvierea ambele, a lui Hristos #i a noastr". Botezul indic" acceptarea noastr" a sngelui v"rsat de Hristos pentru p"catele noastre #i ilustreaz" moartea vie!ii precedente n mormntul botezului. A#a cum Isus a fost nviat o fiin!" spiritual", ie#irea noastr" din mormnt ridicarea din apa botezului -- simbolizeaz" noua noastr" via!" condus" de Duh. n!elegerea noastr" a adev"ratului n!eles al poc"in!ei #i convertirii ridic" botezul la mult mai mult dect la numai un simbol; devine un eveniment profund, schimb"tor al vie!ii. Botezul nu este o concluzie a procesului de convertire. Pentru noi marcheaz" un nceput. n Romani 6 Pavel se refer" la botez ca o chemare s" tr"im o via!" nou". n versul 11 el declar" c", n loc s" privim moartea, noi devenim vii pentru Dumnezeu, n Isus Hristos, Domnul nostru. Botezul este un semn extern al unei schimb"ri interioare a inimii #i a min!ii. Pavel folose#te acest tablou intens al unei vie!i noi dedicate supunerii #i credin!ei n
Hristos #i Tat"l n Coloseni 3:9-10: Nu v" min!i!i unii pe al!ii, ntruct v-a!i dezbr"cat de omul cel vechi, cu faptele lui, #i v-a!i mbr"cat cu omul cel nou, care se nnoie#te spre cuno#tin!", dup" chipul Celui ce l-a f"cut. Evrei 9:14 ne spune c" sacrificiul lui Isus, pe care noi l accept"m formal la botez, va cur"!a cugetul vostru de faptele moarte, ca s" sluji!i Dumnezeului celui viu! Aceasta nseamn" c", prin poc"in!" #i botez, noi primim iertarea #i numai trebuie s" ne sim!im vinova!i pentru p"catele noastre din trecut. Ct este de mare iertarea lui Dumnezeu? David ne-o spune: ct sunt de sus cerurile fa!" de p"mnt, att este de mare bun"tatea Lui pentru cei ce se tem de El, ct este de departe r"s"ritul de apus, att de mult dep"rteaz" El f"r"delegile noastre de noi (Psalm 103:11-12). Prin Isaia Dumnezeu ne spune: De vor fi p"catele voastre cum e crmizul, se vor face albe ca z"pada; de vor fi ro#ii ca purpura, se vor face ca lna (Isaia 1:18). Prin sacrificiul lui Hristos, apele botezului au sp"lat p"catul din vie!ile noastre (Faptele Apostolilor 22:16). Noi putem merge mai departe cu o con#tiin!" mp"cat". Dece avem nevoie de sacrificiul lui Isus Scripturile ne spun c" plata p"catului este moartea: dar darul f"r" plat" al lui Dumnezeu este via!a ve#nic" n Isus Hristos, Domnul nostru (Romani 6:23). Acest dar al vie!ii ni se ofer" prin sacrificiul lui Hristos. Fiindc" att a iubit Dumnezeu lumea, c" a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede n El, s" nu piar", ci s" aib" via!a vecinic" (Ioan 3:16). P"catele noastre ne-au separat de Dumnezeu (Isaia 59:2). Dar prin moartea lui Hristos Dumnezeu ne deschide u#a astfel ca noi s" putem s" fim mp"ca!i cu El. Dup" cum explic" Pavel: Dar Dumnezeu #i arat" dragostea fa!" de noi prin faptul c", pe cnd eram noi nc" p"c"to#i, Hristos a murit pentru noi. Deci, cu att mai mult acum., cnd suntem socoti!i neprih"ni!i, prin sngele Lui, vom fi mntui!i prin El de mnia lui Dumnezeu. C"ci, dac" atunci cnd eram vr"jma#i, am fost mp"ca!i cu Dumnezeu, prin moartea Fiului S"u, cu mult mai mult acum, cnd suntem mp"ca!i cu El, vom fi mntui!i prin via!a Lui (Romani 5:8-10). C"ci Dumnezeu a vrut ca toat" plin"tatea s" locuiasc" n El, #i s" mpace totul cu Sine prin El, att ce este pe p"mnt ct #i ce este n ceruri, f"cnd pace, prin sngele crucii Lui. $i pe voi, cari odinioar" era!i str"ini, #i vr"jma#i prin gndurile #i prin faptele voastre rele, El v-a mp"cat acum prin trupul Lui de carne, prin moarte, ca s" v" fac" s" v" nf"!i#a!i naintea Lui sfin!i, f"r" prihan" #i f"r" vin" (Coloseni 1:1922). Cu sute de ani nainte de na#terea lui Isus, Scripturile au prezis c" El urma s" fie omort ca sacrificiu pentru p"catele noastre. Descriind viitoarea moarte sacrificial" a Mntuitorului, Isaia a scris: Dispre!uit #i p"r"sit de oameni, om al durerii #i obicinuit cu suferin!a, era a#a de dispre!uit c" #i ntorceai fa!a dela El, #i noi nu L-am b"gat n seam". Totu#i, El suferin!ele noastre le-a purtat, #i durerile noastre le-a luat asupra Lui, #i noi am crezut c" este pedepsit, lovit de Dumnezeu, #i smerit. Dar El era str"puns pentru p"catele noastre, zdrobit pentru f"r"delegile noastre, Pedeapsa, care ne d" pacea, a c"zut peste El, #i prin r"nile Lui suntem t"m"dui!i. Noi r"t"ceam cu to!ii ca ni#te oi, fiecare #i vedea de drumul lui; dar Domnul a f"cut s" cad" asuprea Lui nelegiuirea noastr" a tuturor (Isaia 53:3-6). Pavel explic" leg"tura dintre moartea lui Hristos #i botezul nostru: Nu #ti!i c" to!i c!i am fost boteza!i n Isus Hristos, am fost boteza!i n moartea Lui? Noi deci,
prin botezul n moartea Lui, am fost ngropa!i mpreun" cu El, pentru ca, dup" cum Hristos a nviat din mor!i, prin slava Tat"lui, tot a#a #i noi s" tr"im o via!" nou" (Romani 6:3-4). El continu": $tim bine c" omul nostru cel vechi a fost r"stignit mpreun" cu El, pentru ca trupul p"catului s" fie dezbr"cat de puterea lui, n a#a fel ca s" nu mai fim robi ai p"catului (versul 6). Cump%rat cu un pre! Pn" la botezul nostru Biblia ne descrie ca robi ai naturii noastre umane. Dar, odat" ce suntem boteza!i #i p"catele noastre sunt iertate, Dumnezeu ne prive#te ca servitori ai neprih"nirii. Noi am fost r"scump"ra!i, cump"ra!i napoi dela o via!" de sclavie n p"cat pentru a deveni servitorii lui Dumnezeu #i ai adev"ratei neprih"niri (Romani 6:16-19). Ce se ntmpl" la botez este o transferare literal" de proprietate. Vie!ile noastre apar!in acum lui Dumnezeu. Din acest moment nainte noi am f"cut un angajament s"-i spunem lui Dumnezeu, cum a f"cut Isus, Fac"-se nu voia Mea, ci a Ta (Luca 22:42). Pavel explic" cum acest transfer de proprietate a venit cu un pre!: C"ci a!i fost cump"ra!i cu un pre!. Prosl"vi!i dar pe Dumnezeu n trupul #i n duhul vostru, cari sunt ale lui Dumnezeu (1 Corinteni 6:20). Petre specific" pre!ul: c"ci #ti!i c" nu cu lucruri pieritoare, cu argint sau cu aur, a!i fost r"scump"ra!i din felul de#ert de vie!uire, pe care-l mo#teniser"!i dela p"rin!ii vo#tri, ci cu sngele scump al lui Hristos, Mielul f"r" cusur #i f"r" prihan" (1 Petre 1:18-19).
Care este rela!ia dintre semnifica!ia $i metoda botezului

Care este modul corect de botezat: stropitul, turnatul, scufundatul sau vre-o alt" metod"? Dup" cum arat" cele mai multe dintre dic!ionarele Bibliei, cuvntul tradus ca botez este cuvntul grecesc baptizo, nsemnnd a nmuia sau a scufunda. Limba greac" folose#te cuvinte diferite ca s" exprime stropitul sau turnatul, dintre care nici unele nu se refer" la botez. Toate exemplele biblice dezv"luie c" botezul a fost ntotdeauna f"cut ntr-o ap" care era suficient de mare #i adnc" s" permit" scufundarea. Ioan 3:23, spre exemplu, ne spune c" Ioan Botez"torul boteza #i el n Enon, aproape de Salim, pentruc" acolo erau multe ape. Matei nregistreaz" c" atunci cnd Isus a fost botezat El a ie#it afar" din ap" (Matei 3:16). Toate celelalte exemple de botezuri de discipolii lui Hristos men!ionate n Biblie urmeaz" acela#i tipar. Noi citim n Faptele Apostolilor 8:38 c" s-au pogort amndoi n ap", #i Filip a botezat pe famen. Nu exist" nici un alt exemplu biblic de alt" metod" de botez prin ap". Noi g"sim un motiv important c" scufundarea n ap" este singura form" corect" de botez. n Romani 6 Pavel descrie botezul ca o nmormntare simbolic" (versurile 1-6). Nici o alt" form" de botez, cu excep!ia scufund"rii complete n ap", nu poate descrie o nmormntare adev"rat". Botezul reprezint" nmormntarea vechiului om. Scripturile ne arat" c" botezul trebuie f"cut n ap" destul de adnc" s" scufunde, s" fie complet cufundat, pe
- 29 -
noul credincios. Botezul f"cut n acest mod este profund n semnifica!ia lui. Romani 6 arat" c" reprezint" nu numai o nmormntare a vechiului individ, dar de asemenea credin!a noastr" n moartea, nmormntarea #i nvierea lui Isus, ca Domnul #i St"pnul nostru. El ilustreaz" de asemenea nvierea noastr" dintr-o Isus a poruncit botezul
moarte simbolic" la o via!" nou", convertit" prin ie#irea noastr" din mormntul de ap" al botezului. Reprezint" credin!a noastr" c", a#a cum a fost Isus nviat din mormnt, tot a#a Dumnezeu ne va nvia pe noi la imortalitate la ntoarcerea lui Hristos.
Isus a privit ceremonia botezului care este urmat" n cele mai multe relat"ri biblice de pusul minilor ca fiind att de important" nct El a mandat Biserica Lui s" se duc" n ntreaga lume boteznd discipolii care cred n mesajul evangheliei. Duce!i-v" #i face!i ucenici din toate neamurile, botezndu-i n Numele Tat"lui #i al Fiului #i al Sfntului Duh, #i nv"!a!i-i s" p"zeasc" tot ce v-am poruncit (Matei 28:19-20). Petru a accentuat nevoia de botez, dup" poc"in!", astfel ca noi s" putem primi darul lui Dumnezeu al Duhului Sfnt (Faptele Apostolilor 2:38). Botezul reprezint" un angajament serios, schimb"tor de via!". Este numai pentru aceia care sunt destul de maturi ca s" n!eleag" importan!a hot"rrii lor. Cu excep!ia unor ocazii rare pentru unii n anii de sfr#it ai adolescen!ei, copiii nu pot s" priceap" #i s" fac" un asemenea angajament serios #i pe via!". n fiecare exemplu specific de botez din Biblie, noi vedem c" aceia care sunt boteza!i, sunt suficient de vrstnici #i de maturi ca s" poat" n!elege poc"in!a, botezul #i gravitatea deciziei lor (vezi Noi trebuie s" calcul"m costul, pagina 30). Nic"ieri nu putem g"si un exemplu de un prunc sau de un copil boteza!i. Botezul n ap" ne cur"!" simbolic de p"catele noastre din trecut (Faptele Apostolilor 22:16). Dar Isus Hristos nu ne p"r"se#te ca s" ntmpin"m viitorul singuri. El ne ofer" darul pre!ios al Duhului Sfnt ca s" ne mputerniceasc" pentru o via!" de biruin!e #i serviciu n ascultare #i credin!".
Noi trebuie s% calcul%m costul

Botezul reprezint" cel mai important angajament pe care l putem face noi. nseamn" bun"voin!a noastr" de a ne preda n ntregime #i complet Creatorului nostru, omornd persoana noastr" veche, #i ridicndu-ne dintr-un mormnt de ap" pentru a tr"i o via!" nou" #i schimbat". Cum aceast" hot"rre este un asemenea angajament major, Scripturile ne spun ca s" nu-l trat"m cu u#urin!". Mul" lume a fost atras" de Isus #i de propov"duirea Lui, #i mari mul!imi L-au urmai uneori din loc n loc. Totu#i El i-a avertizat s" considere nivelul lor de implicare. $i oricine nu-#i poart" crucea, #i nu vine dup" Mine, nu poate fi ucenicul Meu le-a spus El unei asemenea mul!imi. C"ci, cine dintre voi, dac" vrea s" zideasc" un turn, nu st" mai nti s"-#i fac" socoteala cheltuielilor, ca s" vad" dac" are cu ce s"-l sfr#easc"? Pentru ca nu cumva
- 30 -
dup" ce i-a pus temelia, s" nu-l poat" sfr#i, #i to!i cei ce-l vor vedea, s" nceap" s" rd" de el #i s" zic": Omul acesta a nceput s" zideasc", #i n-a putut ispr"vi Sau care mp"rat, cnd merge s" se bat" n r"zboi cu un alt mp"rat, nu st" mai nti s" se sf"tuiasc" dac" va putea merge cu zece mii de oameni naintea celui ce vine mpotriva lui cu dou"zeci de mii? Altfel, pe cnd cel"lalt mp"rat este nc" departe, i trimete o solie s" cear" pace (Luca 14:27-32). El a folosit dou" exemple ca s" ilustreze punctul Lui c" noi trebuie s" calcul"m costul s" recunoa#tem #i s" admitem consecin!ele angajamentului nostru de a-l urma pe El. Mai nti a folosit exemplul cuiva care ncepe un proiect de construc!ie scump #i de durat". El a notat c" nimeni nu ar trebui s" nceap" o asemenea ac!iune f"r" ca mai nti s" determine dac" poate sfr#i acel angajament pn" la urm". n al doilea exemplu El a comparat angajamentul nostru cu hot"rrea de a pleca la r"zboi s" nceap" o lupt" lung" n care vom ntmpina dificult"!i repetate, impedimente #i nfrngeri. Suntem noi dispu#i s" r"mnem dedica!i unei asemenea lupte pn" la sfr#it, indiferent de sacrificiile personale pe care le-ar mai cere? Angajamentul nostru, spune Isus Mntuitorul, trebuie s" fie total. oricine dintre voi, care nu se leap"d" de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu (versul 33). Botezul reprezint" angajamentul nostru deliberat, con#tient de a-L pune pe Dumnezeu deasupra a orice alt ceva, indiferent de cost. Angajamentul pe care l a#teapt" dela noi este ntr-adev"r mare. $i noi avem promisiunea ajutorului lui Dumnezeu: Nicidecum n-am s" te
las, cu nici un chip nu te voi p"r"si (Evrei 13:5). Pavel ne aminte#te c": Sunt ncredin!at c" Acela care a nceput n voi aceast" bun" lucrare o va ispr"vi pn" n ziua lui Isus Hristos (Filipeni 1:6). n pofida dificult"!ilor pe care le-a ntmpinat Pavel a r"mas concentrat pe cununa neprih"nirii, pe care mi-o va da, n ziua aceea, Domnul, Judec"torul cel drept. $i nu numai mie ci #i tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui (2 Timotei 4:6). El a #tiut c" suferin!ele din vremea de acum nu sunt vrednice s" fie puse al"turi cu slava viitoare, care are s" fie descoperit" fa!" de noi (Romani 8:18). Noi trebuie s" consider"m cu aten!ie costul nainte de a fi boteza!i. Odat" ce ne poc"im, accept"m sacrificiul lui Isus, suntem boteza!i #i primim Duhul lui Dumnezeu, nu mai este posibil s" ne ntoarcem napoi. Isus ne spune c" noi nu trebuie s" oscil"m n angajamentul nostru. Cnd un om a fost nedecis dac" s"-L urmeze pe El sau nu, Hristos i-a spus: Oricine pune mna pe plug #i se uit" napoi, nu este destoinic (vrednic) pentru mp"r"!ia lui Dumnezeu (Luca 9:62). Dumnezeu ne ofer" un viitor att de glorios c" ncerc"rile pe care le ntmpin"m n ob!inerea lui sunt minuscule prin compara!ie. (Romani 8:18). Pentru acel motiv, cum ne spune n Evrei 2:1-3, De aceea, cu att mai mult trebuie s" !inem de lucrurile, pe cari le-am auzit, ca s" nu fim dep"rta!i de ele. C"ci, dac" Cuvntul vestit prin ngeri s-a dovedit nezguduit, #i dac" orice abatere #i orice neascultare #i-a primit o dreapt" r"spl"tire, cum vom sc"pa noi, dac" st"m nep"s"tori fa!" de o mntuire a#a de mare, care, dup" ce a fost vestit" nti de Domnul, ne-a fost adeverit" de cei ce au auzit-o.
- 31 -
Cum acord% Dumnezeu Duhul S%u Cnd noi ne poc"im #i suntem boteza!i, noi primim dou" daruri. Unul este iertarea p"catelor. Toate gre#elile noastre din trecut sunt #terse. Noi suntem ierta!i complet. Al doilea, primim darul promis al Duhului lui Dumnezeu. Aceasta este pentruc" botezul este urmat de ceremonia pusului minilor de unul sau de mai mul!i dintre credincio#ii episcopi ai lui Dumnezeu, pentru scopul primirii Duhului Sfnt (Faptele Apostolilor 8:14-17). Pusul minilor este descris de Biblie ca parte din funda!ia credin!elor sau ac!iunilor unui credincios (Evrei 6:1-12). Aceast" ceremonie, ca #i botezul, reprezint" un pas important n procesul de convertire. Dece? Pentru c" cele mai multe exemple din Noul Testament arat" c" prin pusul minilor preo!ilor lui Hristos, Dumnezeu acord" Duhul S"u Sfnt noilor converti!i. Ca #i botezul, practica de a pune minile are r"d"cinile ei istorice n Vechiul Testament. n vremurile din antichitate, aceast" practic", adesea nso!it" de miruire cu ulei, a fost folosit" ca s" pun" de o parte pe oamenii care s"-L serveasc" pe Dumnezeu ca regi #i preo!i. Era de asemenea folosit" uneori ca s" pun" de o parte sacrificii sau alte lucruri pentru folosire sfnt". Asem"n"tor, punnd minile dup" botez nseamn" c" noua persoan" botezat" a fost pus" de o parte pentru Dumnezeu. Din zilele apostolilor punerea minilor dup" botez a nsemnat momentul actual al primirii Duhului Sfnt #i punerea de o parte a convertitului ca un copil al lui Dumnezeu. Numai prin darul Duhului Lui Dumnezeu putem dezvolta o atitudine cuvioas" de ascultare #i credin!". Practica punerii minilor pentru primirea Sfntului Duh este men!ionat" n Faptele Apostolilor 8:17; 19:6 and 2 Timotei 1:6. Cnd noi primim Duhul lui Dumnezeu ncepem o via!" nou" de dezvoltare spiritual", de a nlocui natura noastr" omeneasc" egoist" cu natura divin" a lui Dumnezeu. Botezul arat" c" noi suntem pu#i de o parte ca copii ai lui Dumnezeu., Rezultatul este ghidare #i direc!ie spiritual" prin Duhul lui Dumnezeu care se afl" n noi, conducndu-ne spre mp"r"!ia lui Dumnezeu. Crezi tu c" Dumnezeu te conduce la o n!elegere mai complet" a Lui #i a Cuvntului Lui? Dac" r"spunsul este DA atunci trebuie s" consideri serios ca s" ac!ionezi asupra pa#ilor pe care Dumnezeu !i spune s" i iei. Trebuie s" fii botezat de un adev"rat preot al lui Isus Hristos, cineva care l respect" pe Dumnezeu #i se supune legilor Lui. Pavel a scris: Dar cum vor chema pe Acela n care n-au crezut? $i cum vor crede n Acela, despre care n-au auzit? $i cum vor auzi despre El f"r" propov"duitor? $i cum vor propov"dui, dac" nu sunt trime#i? (Romani 10:14-15). Ast"zi, Biserica Unit" a Lui Dumnezeu (United Church of God) are preo!i n aproape toate p"r!ile lumii care sunt preg"ti!i s" dea pove!e privitor la botez #i s"-i boteze pe acei care se ntorc spre Dumnezeu n poc"in!" adev"rat". Dac" tu sim!i c" Dumnezeu te cheam" #i vrei s" te sf"tuie#ti cu unul dintre preo!ii lui Dumnezeu, atunci te rug"m s" iei contact cu noi #i te vom pune n leg"tur" cu reprezentantul nostru preo!esc cel mai apropiat de tine. Dup" botez, Dumnezeu ncepe s" ne transforme vie!ile prin puterea Sfntului Duh. S" examin"m acum rolul pe care Duhul lui Dumnezeu l joac" n via!a Cre#tinului dup" botez.
- 32 -
Capitolul 5
Sfntul Duh: Puterea Transformatoare a lui Dumnezeu Nici unul dintre noi nu ar putea s" covr#easc" p"catele #i deficien!ele noastre f"r"
ajutorul lui Dumnezeu. Chiar dac" noi am putea prin voin!a noastr" proprie s" ne modific"m ac!iunile, numai Dumnezeu ne poate schimba inimile. Acesta este motivul pentru care Pavel a apelat la biserica din Roma s" nu fie potrivi!i chipului veacului acestuia, ci s" v" preface!i, prin nnoirea min!ii voastre (Romani 12:1-2) prin puterea Duhului lui Dumnezeu. Mai devreme n aceast" scrisoare, n capitolul 8, el ne ajut" s" n!elegem cum lucreaz" Duhul Sfnt n via!a unui cre#tin. n versul 14 el scrie c" to!i cei ce sunt c"l"uzi!i de Duhul lui Dumnezeu sunt fiii ai lui Dumnezeu. Aici vedem c", pentru a fi considera!i copii ai lui Dumnezeu, noi trebuie s" fim condu#i de Duhul lui Dumnezeu. El continu" acela#i gnd n versul 9. Aici Pavel declar" dogmatic c" dac" Duhul lui Dumnezeu nu locuie#te n tine, tu nu e#ti al Lui. De aceea este vital c" noi s" ne poc"im #i s" fim boteza!i astfel noi ne putem preda vie!ile noastre lui Dumnezeu #i s" primim darul Duhului Lui. Pavel scrie n alt" parte c" l ai pe Hristos n tine dac" e#ti un cre#tin (Coloseni 1:27). Este prin puterea #i influen!a Duhului lui Dumnezeu c" noi i permitem lui Hristos s" tr"iasc" n noi. Dup" ce el primise Duhul lui Dumnezeu, Pavel a descris noua lui vedere a vie!ii: Am fost r"stignit mpreun" cu Hristos, #i tr"iescdar nu mai tr"iesc eu., ci Hristos tr"ie#te n mine. $i via!a pe care o tr"iesc acum n trup o tr"iesc n credin!a n Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit #i S-a dat pe Sine nsu#i pentru mine (Galateni 2:20). nmormntat cu Isus n mormntul de ap" al botezului, Pavel acum tr"ia o via!" care numai era a lui proprie. El a descris via!a lui transformat" ca una care a l"sat pe Hristos s" tr"iasc" din nou n"untrul lui. Pavel a ncurajat pe al!i credincio#i c"lca!i pe urmele mele, ntruct #i eu calc pe urmele lui Hristos (1 Corinteni 10:111). El ne spune, s" ave!i n voi gndul acesta, care era #i n Hristos Isus (Filipeni 2:5). Totu#i, noi nu putem s" avem succes ca s" tr"im o via!" convertit" strict prin eforturile noastre proprii. Noi reu#im prin folosin!a puterii #i ajutorului lui Dumnezeu n loc de eforturile noastre proprii. Deci, creditul #i gloria merg la Dumnezeu.
Pentru ca s"-l imit"m pe Hristos noi trebuie s"-I cerem ajutorul lui Dumnezeu, prin Duhul Lui, astfel ca s" ne aducem gndurile, ac!iunile #i atitudinile n linie cu ale Lui. Trebuie s" permitem Duhului Lui s" devin" for!a conduc"toare n vie!ile noastre ca s" produc" calit"!ile unei adev"rate Cre#tin"t"!i. Noi trebuie s" ne ntreb"m dac" suntem condu#i cu adev"rat de Duhul Sfnt al lui Dumnezeu sau i rezist"m. n!elegnd Duhul Sfnt Ca s" pricepem cum lucreaz" Duhul lui Dumnezeu n noi, trebuie s" n!elegem ce este Duhul lui Dumnezeu. Mult" lume este confuz" asupra acestui punct. Mai nti, n!elege c" Duhul Sfnt nu este o persoan" separat", mpreun" cu Dumnezeu Tat"l #i Isus Hristos, formnd o Sfnt" Treime. Pur #i simplu nu exist" dovad" n Biblie care s" sus!in" credin!a obi#nuit" c" Duhul Sfnt este o persoan" separat", mpreun" cu Tat"l #i Fiul. n Scriptur" Duhul Sfnt este descris cel mai des ca puterea lui Dumnezeu ac!ionnd n vie!ile noastre. Aceast" putere emaneaz" dela Tat"l, permi!ndu-ne s" fim c"l"uzi!i de Duhul lui Dumnezeu (Romani 8:14). Ce face Duhul Sfnt al lui Dumnezeu pentru noi Cre#tinii? Aceast" ntrebarea afecteaz" inima credin!elor noastre religioase, pentru c" f"r" puterea Duhului lui Dumnezeu noi nu putem avea o rela!ie profund", apropiat" cu Tat"l, nici nu putem deveni copiii Lui. Pentru c" Duhul locuie#te n noi suntem noi numi!i copiii lui Dumnezeu (Romani 8:14-17). Noi trebuie s" n!elegem ce nseamn" a fi c"l"uzit de Duh. Duhul lui Dumnezeu nu ne mn", tr"#te sau mpinge; El ne conduce. El nu ne va preveni de a nu p"c"tui, nici nu ne va for!a s" facem ceea ce este corect. El ne conduce dar noi trebuie s" fim voitori s"-L urm"m.
Dece nu pot teologii s% explice Doctrina Trinit%!ii?

Mult" lume presupune c" Duhul Sfnt, mpreun" cu Dumnezeu Tat"l #i Isus Hristos Fiul, formeaz" ceea ce este cunoscut n mod obi#nuit ca Trinitatea. Doctrina Trinit"!ii exprim" o credin!" c" un Dumnezeu exist" n trei persoane distincte dar diferite. Este Duhul Sfnt cu adev"rat o a treia persoan" divin", mpreun" cu Tat"l #i Isus? n ciuda acestor presupuneri, cuvntul Trinitate nu apare nic"ieri n Biblie. n fapt, nu a ajuns n folosin!" obi#nuit" ca un termen religios dect cu cteva secole dup" ce ultimele c"r!i ale Bibliei au fost completate. Noteaz" aceast" admitere n Dic!ionarul Nou al Bibliei [New Bible Dictionary]: Termenul Trinitate nu este el nsu#i g"sit n Biblie. A fost folosit mai nti de Tertulian spre sfr#itul secolului al doilea, dar a primit trecere larg" #i clarificare oficial" abia n secolele IV #i V (1996, Trinitate, accentuarea ad"ugat"). Dic!ionarul continu" s" explice cine #i ce este Dumnezeul Cre#tin n realitateCa s" trateze aceste probleme P"rin!ii Bisericii s-au ntlnit n 325 la Consiliul de la Nicea ca s" stabileasc" o defini!ie biblic" ortodox" privitor la identitatea divinit"!ii. Totu#i, de abia n anul 381, la Consiliul de la Constantinopol, a fost afirmat" divinitatea Duhului (ibid.). Noi putem vedea, atunci, c" doctrina Trinit"!ii nu a fost oficializat" dect cu mult dup" ce Biblia fusese completat" #i apostolii de mult mor!i n mormintele lor. A luat teologilor de
- 34 -
mai trziu cteva secole ca s" sorteze ce au crezut ei privitor la Duhul Sfnt. $i n nici un fel nu sunt clare explica!iile teologilor privitor la Doctrina Trinit"!ii. A.W. Tozer, n cartea sa Cuno#tin!a despre Sfntul [The Knowledge of the Holy], scrie c" Trinitatea este un mister nen!eles #i ncerc"rile s"-l n!eleag" trebuie s" r"mn" pentru totdeauna inutile. El admite c" bisericile, f"r" ca s" pretind" c" n!eleg, au continuat s" propov"duiasc" aceast" doctrin" (1961, pp. 17-18). Dic!ionarul Biblic al lui Unger [Ungers Bible Dictionary], n articolul s"u despre Trinitate, concede c" concep!ia Tertullian" este omene#te de nepriceput: Este admis de to!i cei care au meditat asupra acestui subiect c" revela!ia Scripturii aici ne conduce n prezen!a unui mister profund, #i c" Ajutor Divin prin Duhul Sfnt
orice ncercare omeneasc" de a o exprima este din necesitate imperfect" (1966, p. 1118). Dece chiar #i cei care cred n conceptul unui Duh Sfnt ca o a treia persoan" dintr-o presupus" Divinitate Triun", mpreun" cu Dumnezeu Tat"l #i Isus Fiul, g"sesc explica!ia cu atta dificultate? Pentru c" Biblia nu o propov"duie#te! Cineva nu poate dovedi ceva din Biblie care nu este biblic. Biblia este singura noastr" surs" de descoperire divin" #i adev"r, #i conceptul Trinit"!ii simplu nu este parte din revela!ia lui Dumnezeu pentru omenire. Duhul Sfnt, n loc de o persoan" distinct", este descris n Biblie ca fiind puterea divin" a lui Dumnezeu (vezi Este Duhul Sfnt o Persoan"?, pagina 37).
Cum ne conduce Duhul lui Dumnezeu? S" consider"m cteva feluri. Duhul lui Dumnezeu ne !ine n contact cu mintea lui Dumnezeu. Duhul lui Dumnezeu lucreaz" cu mintea noastr". Apostolul Ioan l descrie n felul acesta: Cine p"ze#te poruncile Lui, r"mne n El, #i El n el. $i cunoa#tem c" El r"mne n noi prin Duhul, pe care ni L-a dat (1 Ioan 3:24). Prin Duhul lui Dumnezeu, pe care El ni-L d", noi putem fi influen!a!i de El spre bine. Aceasta este n absolut contrast cu lumea din jurul nostru #i cu natura noastr" proprie, care ne influen!eaz" c"tre r"u. Duhul Lui ne ajut" s" ajungem la o n!elegere mai profund" a adev"rului Lui. Cnd Isus a promis apostolilor c" El le va trimite Duhul la ei, El a zis c" i va conduce n tot adev"rul (Ioan 16:13). Duhul lui Dumnezeu inspir" o n!elegere mai profund" a Cuvntului S"u, a scopului #i voin!ei Sale. Dup" cum 1 Corinteni 2:9-11 ne spune: Dar, dup" cum este scris: Lucruri , pe cari ochiul nu le-a v"zut, urechea nu le-a auzit, #i la inima omului nu s-au suit, a#a sunt lucrurile, pe care le-a preg"tit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc. Nou" ns" Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul s"u. C"ci Duhul cerceteaz" totul, chiar #i lucrurile adnci ale lui Dumnezeu. n adev"r, cine dintre oameni cunoa#te lucrurile omului, afar" de duhul omului, care este n el? Tot a#a nimeni nu cunoa#te lucrurile lui Dumnezeu afar" de Duhul lui Dumnezeu. F"r" Duhul lui Dumnezeu o persoan" nu poate n!elege Cuvntul #i voin!a lui Dumnezeu exprimate divin, c"ci, pentru el, sunt o nebunie; #i nici nu le poate n!elege, pentruc" trebuiesc judecate duhovnice#te (versul 14). Duhul lui Dumnezeu face posibil nvingerea. Nimic nu este prea dificil pentru noi cnd Duhul lui Dumnezeu lucreaz" n vie!ile noastre. Romani 8:26 ne spune c" Duhul lui Dumnezeu ne ajut" n sl"biciunile noastre. Pavel, care a scris scrisoarea
c"tre Romani, vorbe#te pentru noi to!i atunci cnd zice: Pot totul n Hristos, care m" nt"re#te. Isus le promite cre#tinilor: la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putin!" (Matei 19:26; Marcu 10:27). Via!a Cre#tin" urmeaz" s" fie una de biruire. Noi trebuie s" ne d"m seama c" Dumnezeu nu vrea numai ca noi s" r"mnem acolo unde ne aflam cnd am fost chema!i. n loc, cum am citit mai devreme, noi trebuie s" nu ne potrivim chipului veacului acestuia, ci s" ne prefacem prin nnoirea min!ii noastre (Romani 12:2). Cre#tinismul este o ntreag" via!" de biruire #i cre#tere de transformare a gndurilor #i min!ilor noastre ca s" devin" ca a lui Isus Hristos (Filipeni 2:5). Duhul lui Dumnezeu convinge con#tiin!a noastr" #i ne ajut" s" vedem ce este p"catul n realitate. Vorbind de Duhul lui Dumnezeu, care va fi dat urma#ilor dup" moartea Sa, Isus a zis c" va dovedi lumea vinovat" (Ioan 16:8). Duhul lui Dumnezeu n"untrul nostru, lucrnd cu con#tiin!a noastr", ne ajut" s" recunoa#tem #i s" evit"m p"catul. Vinov"!ia pe care o sim!im este real" cnd este sugerat" de recunoa#terea p"catelor. Duhul Sfnt produce fructe duhovnice#ti n noi. ntocmai cum un m"r produce mere, tot a#a Duhul lui Dumnezeu produce un anumit tip de fruct n via!a unui Cre#tin. Pavel descrie fructele care trebuie s" fie evidente n aceia dintre noi care sunt condu#i de Duhul lui Dumnezeu: dragostea, bucuria , pacea, ndelunga r"bdare, bun"tatea, facerea de bine, credincio#ia, blnde!ea, nfrnarea poftelor (Galateni 5:22-23). Fiecare aspect al acestui fruct este demn de un studiu detailat prin el nsu#i, legat de o analiz" de sine ca s" vedem n ce m"sur" aceste tr"s"turi sunt manifestate n vie!ile noastre. Apostolul Pavel nsumeaz" procesul de cre#tere la maturitate spiritual": Dumnezeiasca Lui putere ne-a d"ruit tot ce prive#te via!a #i evlavia, prin cunoa#terea Celui ce ne-a chemat prin slava #i puterea Lui, prin cari El ne-a dat f"g"duin!ele Lui nespus de mari #i scumpe, ca prin ele s" v" face!i p"rta#i firii dumnezeie#ti, dup" ce a!i fugit de stric"ciunea, care este n lume prin pofte. De aceea, da!i-v" #i voi toate silin!ele ca s" uni!i cu credin!a voastr" fapta; cu fapta, cuno#tin!a; cu cuno#tin!a, nfrnarea; cu nfrnarea, r"bdarea; cu r"bdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de fra!i; cu dragostea de fra!i, iubirea de oameni. C"ci, dac" ave!i din bel#ug aceste lucruri n voi, ele nu v" vor l"sa s" fi!i nici lene#i, nici neroditori n ce prive#te deplina cuno#tin!" a Domnului nostru Isus Hristos. Dar cine nu are aceste lucruri este orb, umbl" cu ochii nchi#i, #i a uitat c" a fost cur"!it de vechile lui p"cate. De aceea, fra!ilor, c"uta!i cu att mai mult s" v" nt"ri!i chemarea #i alegerea voastr", c"ci, dac" face!i lucrul acesta, nu ve!i aluneca niciodat". n adev"r, n chipul acesta vi se va da din bel#ug intrare n mp"r"!ia vecinic" a Domnului #i Mntuitorului nostru Isus Hristos (2 Petre 1:3-11). Duhul lui Dumnezeu de asemenea ne comforteaz", ncurajeaz" #i altfel ne ajut". Isus Hristos a promis s" trimit" discipolilor Lui un Ajutor (Ioan 14:16) sau un Mngietor. Adev"rata mngiere #i nt"rire vine dela Duhul lui Dumnezeu locuind n noi. Duhul lui Dumnezeu ne d" asigurarea c" orice se ntmpl" este spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, #i anume, spre binele celor ce sunt chema!i dup" planul S"u (Romani 8:28). Aceast" asigurare ofer" o vedere n via!" care este rar" n lumea noastr". Da, un Cre#tin poate s" devin" descurajat, dar este prin Duhul Sfnt c" noi ncepem s" privim via!a diferit. Cum s-a notat mai devreme, pacea este un alt fruct al Duhului lui Dumnezeu n via!a unui Cre#tin.
Este Sfntul Duh o persoan%?

Scripturile vorbesc despre Duhul Sfnt n multe feluri care demonstreaz" c" el nu este o persoan" divin". Spre exemplu, Duhul Sfnt este referit ca un dar (Faptele Apostolilor 10:45; 1 Timotei 4:14). Ni se spune c" poate fi stins (1 Tesaloniceni 5:19), poate fi turnat afar" (Faptele Apostolilor 2:17; 10:45), #i c" putem fi boteza!i cu el (Matei 3:11). El trebuie s" fie nfl"c"rat n noi (2 Timotei 1:6) #i de asemenea rennoit n noi (Titus 3:5).Acestea cu certitudine nu sunt atribute ale unei persoane. Duhul este chemat de asemenea Duhul Sfnt care fusese f"g"duito arvun" a mo#teniri noastreun duh de n!elepciune #i descoperire (Efeseni 1:13:14, 17). Prin contrast cu Dumnezeu Tat"l #i Isus Hristos, care sunt compara!i continuu cu fiin!e umane n forma #i conturul lor, Duhul Sfnt este la fel de continuu reprezentat ntr-o manier" complet diferit". Este descris ca ap"rnd ca un porumbel (Matei 3:16; Marcu 1:10; Luca 3:22; Ioan 1:32) #i ca limbi de foc (Faptele Apostolilor 2:3). Isus l-a comparat cu apa vie (Ioan 7:37-39). Evangheliile nregistreaz" mai multe dovezi c" Duhul Sfnt nu este o persoan". n Matei 1:20 citim c" Isus a fost z"mislit dela Duhul Sfnt. Totu#i Hristos s-a rugat #i s-a adresat continuu Tat"lui, nu Duhului Sfnt, ca tat"lui S"u (Matei 10:32, 33; 11:25-27; 12:50; 15:13; 16:17, 27; 18:10, 35). Niciodat" nu a reprezentat El pe Duhul Sfnt ca Tat"l Lui. Nici nu a vorbit Isus despre Duhul Sfnt ca a treia persoan" divin"; n loc, El a vorbit numai despre rela!ia dintre El #i Dumnezeu Tat"l (Matei 26:39; Marcu 13:32; 15:34; Ioan 5:18, 22; 8:16, 18; 10:30; 13:3; 17:11). Dac" Dumnezeu era o Trinitate, cu siguran!" c" apostolul Pavel ar fi n!eles #i ar fi accentuat aceasta n nv"!"turile sale. Totu#i noi nu g"sim un asemenea concept n scrierile sale. Salutul obi#nuit al lui Pavel n scrisorile sale pentru biserici, la fel ca #i indivizilor c"rora le scria, este, Har #i pace dela Dumnezeu, Tat"l nostru, #i dela Domnul Isus Hristos!. Nu este nici o men!iune despre Duhul Sfnt. Aceast", exact aceea#i salutare, cu numai varia!ii minore, apare n fiecare scrisoare care poart" numele lui Pavel: Romani 1:7; 1 Corinteni 1:3; 2 Corinteni 1:2; Galateni 1:3; Efeseni 1:2; Filipeni 1:2; Coloseni 1:2; 1 Tesaloniceni 1:1; 2 Tesaloniceni 1:2; 1 Timotei 1:2; 2 Timotei 1:2; Titus 1:4; #i Filimon 3. Duhul Sfnt este totdeauna l"sat afar" din aceste salut"ri o sc"pare din vedere de necrezut dac" Duhul Sfnt ar fi fost cu adev"rat o persoan" egal" cu Dumnezeu #i Isus. Aceasta este cu att mai surprinz"tor cnd consider"m c" bisericile c"rora Pavel le scria aveau mul!i membri p"gni din origini politeiste care mai nainte se rugaser" la mul!i zei. Epistolele lui Pavel nu nregistreaz" nici o ncercare din partea sa s" explice Trinitatea sau Duhul Sfnt ca o persoan" divin" egal" cu Dumnezeu Tat"l #i Isus Hristos. Apostolul Pavel declar" clar c" nu este dect un singur Dumnezeu: Tat"l, dela care vin toate lucrurile#i un singur Domn: Isus Hristos (1 Corinteni 8:6). El nu face nici o men!iune despre Duhul Sfnt ca o persoan" divin". Cartea final" a Bibliei (#i ultima care a fost scris") descrie un cer nou #i un p"mnt nou (Apocalipsa 21:1) n care iat" cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, #i ei vor fi poporul Lui, #i nsu#i Dumnezeu ca fi cu ei (versul 3). Isus Hristos,
- 37 -
Mielul, este de asemenea acolo (versul 22). Duhul Sfnt, cu toate acestea, este remarcabil de absent o alt" sc"pare din vedere de neconceput dac" acest Duh este a treia persoan" a unei Trinit"!i. Dumnezeu este Duh (Ioan 4:24) #i Duhul Lui este descris de un nger ca puterea Celui Prea nalt (Luca 1:35). Este aceea#i putere pe care noi o putem primi direct dela Dumnezeu. Multe alte Scripturi arat" aceast" leg"tur" ntre Duhul Sfnt #i puterea lui Dumnezeu. Spre exemplu, Pavel i reaminte#te lui Timotei c"ci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de fric", ci de putere, de dragoste #i de chibzuin!" (2 Timotei 1:7). Alte scripturi se refer" la Duhul Sfnt ca puterea lui Dumnezeu (Zaharia 4:6; Mica 3:8). Luca 4:14 nregistreaz" c" Isus Hristos a nceput serviciul S"u plin de puterea Duhului. Vorbind despre Duhul Sfnt, care avea s" fie dat discipolilor S"i dup" moartea Lui, Isus le-a spus, voi ve!i primi o putere, cnd Se va pogor Duhul Sfnt peste voi (Faptele Apostolilor 1:8). Petre relateaz" cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfnt #i cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc n loc, #i f"cea bine, #i vindeca pe to!i cei ce erau ap"sa!i de diavolul; c"ci Dumnezeu era cu El (Faptele Apostolilor 10:38). Duhul Sfnt este aici asociat cu puterea prin care Dumnezeu era cu El puterea prin
care Isus Hristos a f"cut minuni extraordinare n timpul serviciului s"u fizic, p"mntesc. Duhul Sfnt este ns"#i prezen!a puterii lui Dumnezeu lucrnd activ cu servitorii Lui (Psalm 51:11; 139:7). Pavel exprim" dorin!a pentru membrii bisericii ca prin puterea Duhului Sfnt, s" fi!i tari n n"dejde, n acela#i fel n care Isus lucrase n el prin puterea semnelor #i a minunilor, fie prin puterea Duhului Sfnt (Romani 15:13, 19). Acest Duh mputernice#te Cre#tinii s" tr"iasc" o via!" de dezvoltare #i biruin!e, de transformare a vie!ii lor ca s" devin" ca Isus Hristos. Cnd Duhul Sfnt este men!ionat n Scripturi prin pronume personale cum ar fi el sau el nsu#i nu dovede#te c" Duhul Sfnt este o persoan". Traduc"torii Versiunii King James, influen!a!i de credin!a lor personal" c" Duhul Sfnt este a treia persoan" n Trinitate, n general au tradus pronumele referitoare la Duhul Sfnt ca personale #i masculine n loc de neutru. Traduc"torii versiunilor engleze mai trzii ale Bibliei, opernd de asemenea dup" premiza Trinit"!ii, au mers un pas mai departe #i cel mai des au tradus toate referin!ele la Duhul Sfnt ca masculine. Astfel Duhul lui Dumnezeu este aproape ntotdeauna referit cu asemenea pronume personale ca el #i a lui n toate traducerile engleze ale Bibliei.
- 38 -
Un Preot Mare dornic s% ne ajute

Cheia solu!iei problemei p"catului este ajutorul pe care l primim prin Isus Hristos. Isus a fost n"scut nu numai ca s" fac" posibil" iertarea trecutului, dar ca s" ne ajute s" cucerim bastioanele p"catului, obiceiurile nr"d"cinate care sunt foarte greu de smuls din vie!ile noastre. El este Marele nostru Preot milos n Ceruri (Evrei 2:17-18; 8:1-2; 9:11-14; 10:19-23) intervenind la Tat"l n locul nostru (Romani 8:34). Cum explic" Ioan: Dac" ne m"rturisim p"catele, El este credincios #i drept, ca s" ne ierte p"catele #i s" ne cure!e de orice nelegiuire (1 Ioan 1:9). Isus este totdeauna gata s" ne ajute s" fim victorio#i asupra p"catului: ceea ce c#tig" biruin!a asupra lumii, este credin!a noastr". Cine este cel ce a biruit lumea, dac" nu cel ce crede c" Isus este Fiul lui Dumnezeu? (1 Ioan 5:4-5). Apostolul Ioan, n timp ce a recunoscut sl"biciunile noastre omene#ti, ne ncurajeaz" ca s" nu ne d"m b"tu!i p"catului: Copila#ilor, v" scriu aceste lucruri, ca s" nu p"c"tui!i. Dar dac" cineva a p"c"tuit, avem la Tat"l un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel neprih"nit. El este jertfa de isp"#ire pentru p"catele noastre; #i nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale ntregii lumi (1 Ioan 2:1-2). Aceasta ne d" fiecare motiv de ncurajare n lupta noastr" zilnic" mpotriva p"catului. Dup" toate, Hristos a suferit acelea#i tenta!ii #i ne n!elege pe deplin situa!ia. C"ci n-avem un Mare Preot care s" n-aib" mil" de sl"biciunile noastre; ci unul care n toate lucrurile a fost ispitit ca #i noi, dar f"r" p"cat. S" ne apropiem dar cu deplin" ncredere de scaunul harului, ca s" c"p"t"m ndurare #i s" g"sim har, pentru ca s" fim ajuta!i la vreme de nevoie (Evrei 4:15-16). Cum ob!inem acel ajutor? Isus ne r"spunde: Cere!i #i vi se va da; c"uta!i #i ve!i g"si; bate!i, #i vi se va deschide. C"ci ori #i cine cere, cap"t"; cine caut" g"se#te; #i celui ce bate, i se deschide (Matei 7:7-8).
- 39 -
Capitolul 6
Crescnd n maturitate spiritual% n!elegnd corect adev"rul scripturii c" Duhul Sfnt este puterea lui Dumnezeu care
poate transforma vie!ile noastre ne ajut" ca s" n!elegem mai bine scopul #i voia Lui pentru noi. Pavel a scris c" s" cre#tem n toate privin!ele, ca s" ajungem la Cel ce este Capul, Hristos (Efeseni 4:15). El a zis de asemenea, Fra!ilor, nu fi!i copii la minte; ci, la r"utate, fi!i prunci; iar la minte fi!i oameni mari (1 Corinteni 14:20). Procesul de cre#tere implic" nvingerea atrac!iei carnale, nlocuind-o cu caracterul lui Hristos. Unde ncepem? Ioan ne spune: Oricine este n"scut din Dumnezeu, nu p"c"tuie#te, pentru c" s"mn!a Lui r"mne n el; #i nu poate p"c"tui fiindc" este n"scut din Dumnezeu (1 Ioan 3:9). Cre#tinul convertit nu p"c"tuie#te din obi#nuin!". n definitiv, el a hot"rt s" ne se mai ntoarc" la p"cat. Sensul aici nu este c" nu vom p"c"tui nici odat" ca cre#tini (1 Ioan 1:8), pentru c" noi r"mnem umani #i imperfec!i #i nc" putem fi influen!a!i de natura noastr" #i de lumea degenerat" din jurul nostru. Dimpotriv", sensul este c" cre#tinul nu va mai avea obiceiul de a p"c"tui. El sau ea se vor str"dui cu toat" puterea s" evite p"catul, pn" la punctul de a fugi de mprejur"rile n care cineva ar mai putea fi tentat s" p"c"tuiasc" (1 Corinteni 6:18): n Efeseni 4 Pavel prezint" o formul" u#or de n!eles pentru a nvinge p"catul. El ilustreaz" metoda prin cteva exemple pentru ca noi s" putem pricepe mai u#or despre ce este vorba. Cnd examin"m aceste versuri not"m trei pa#i pe care trebuie s"-i facem ca s" ne schimb"m dela o via!" cu p"cat la una care reprezint" corect lucrul lui Dumnezeu cu noi #i n noi. Instruc!iunile lui Pavel privitor la nvingerea nclina!iei de a p"c"tui este s" v" dezbr"ca!i de omul cel vechi care se stric" dup" poftele n#el"toare; #i s" v" nnoi!i n duhul min!ii voastre, #i s" v" mbr"ca!i n omul cel nou, f"cut dup" chipul lui Dumnezeu, de o neprih"nire #i sfin!enie pe care o d" adev"rul (Efeseni 4:22-24). Afar% cu vechiul Primul pas, spune Pavel, este s" v" dezbr"ca!i de omul cel vechi. Pentru a face aceasta trebuie s" ne d"m seama c" omul cel vechi este natura noastr" fizic", egoist", care este du#man" lui Dumnezeu (Romani 8:7).
- 40 -
Vechiul om la care s-a referit Pavel este att mintea noastr" neconvertit" ct #i actele individuale de p"cat care izvoresc din ea. Cum am discutat mai devreme, firea noast" anterioar" trebuie ucis" simbolic prin apa botezului (Romani 6:1-4): n timp Dumnezeu poate lucra minuni n schimbarea a ceea ce este mai r"u n noi prin puterea de transformare a Duhului S"u. El ne poate elibera de multele p"cate care ne !in nc"tu#a!i p"cate care mul!i cred c" nu vor fi niciodat" biruite. Noi putem fi elibera!i din leg"turile care ne-au prins n la! #i care ne-au !inut prizonieri. Cu ajutorul lui Dumnezeu noi suntem elibera!i progresiv din modul gre#it de via!" pe care Paul l descrie ca sclavie (Romani 6:16). Ca s" ne separ"m complet de sclavie Pavel ne spune ca s" omor!i m"dularele voastre care sunt pe p"mnt: curvia, necur"!ia, patima, pofta rea #i l"comia, care sunt o nchinare la idoli (Coloseni 3:5). Pe m"sur" ce studiem Cuvntul lui Dumnezeu, chiar #i dup" ce suntem boteza!i #i converti!i, noi continu"m s" vedem am"nunte ale naturii omene#ti dezv"luite n noi. Scripturile ne ajut" s" identific"m schimb"rile pe care noi nc" avem nevoie s" le facem. Cuvntul lui Dumnezeu, dac" l l"s"m, taie #i p"trunde cu intensitate la centrul fiin!ei noastre judec" sim!irile #i gndurile noastre (Evrei 4:12). Cuvntul lui Dumnezeu ne ajut" s" recunoa#tem practicile #i gndurile rele (vezi Dece este studiul Bibliei necesar cre#terii spirituale, pagina 42). Noi putem s" ne ntoarcem dela ele #i s" ne avem gnduri curate #i s" facem fapte bune. Dar noi nu le putem face singuri! Noi avem nevoie s" strnim darul Duhului lui Dumnezeu n"untrul nostru (2 Timotei 1:6). Acel Duh ne poate rennoi n fiecare zi #i va nt"ri noua noastr" natur" pentru o lupt" biruitoare mpotriva p"catului (2 Corinteni 4:16). Cu ajutorul Duhului Lui noi putem face s" moar" faptele trupului (Romani 8:13). Unii se poticnesc n lupta lor mpotriva p"catului cnd ncearc" s"-l biruiasc" prin propria lor putere n loc de a folosi puterea pe care Dumnezeu o face disponibil" prin Duhul Lui. Pavel recunoa#te aceast" deficien!" omeneasc". El a #tiut foarte bine impactul pe care l are natura omeneasc" pe comportarea noastr" cnd vreau s" fac binele, r"ul este lipit de mine (Romani 7:21). Aceast" scriptur" descrie lupta lui Pavel #i a fiec"rui cre#tin dintre natura lui omeneasc" #i noua lui natur" dumnezeiasc". Prin prezen!a lui Isus n noi (Galateni 2:20) putem tr"i o via!" nou" evlavioas". Noi putem fi r"scump"ra!i din orice f"r"delege #i purifica!i ca un norod care s" fie al Lui, plin de rvn" pentru fapte bune (Tit 2:14). Cu ajutorul lui Dumnezeu noi putem birui. n%untru cu Noul Dac" noi ne str"duim s" elimin"m numai vechiul sine, procesul de biruire este incomplet. Acum vine partea cea mai provocatoare. Noi trebuie, cu ajutorul lui Dumnezeu, s" cl"dim n caracterul nostru tr"s"turi pozitive care sunt opusul defectelor pe care le-am identificat. Cum a explicat Pavel, noi trebuie s" ne mbr"c"m n omul cel nou (Efeseni 4:24) cu toate atributele lui dumnezeie#ti. Noi trebuie s" ne ndrept"m aten!ia #i efortul spre comportarea dumnezeiasc" pe care dorim s-o practic"m. Noi trebuie s" ne concentr"m pe pozitiv ca s" elimin"m negativul. Acesta este exemplul folosit de Pavel att de instructiv #i de ajutor: De aceea l"sa!i-v" de minciun": Fiecare s" spun" aproapelui adev"rul (versul 25):
Cnd un mincinos nu mai este un mincinos? El nu nceteaz" de a nu mai fi un mincinos numai pentru c" #i !ine gura nchis". Ca s" zicem a#a, el nc" r"mne un mincinos dar ntre minciuni. Singurul fel n care un mincinos poate s" demonstreze c" #i-a schimbat caracterul este s" spun" aproapelui adev"rul. Noi trebuie s" elimin"m vechiul prin noul n noi. Cnd un recunoscut mincinos ncepe s" spun" adev"rul, vechile lui feluri de necinste #i evaziune ncep s" se usuce #i s" dispar". Aceasta este ce se ntmpl" cnd, cu ajutorul Duhului lui Dumnezeu, noi ne str"duim s" nvingem modurile noastre vechi de a tr"i #i de a le nlocui cu c"ile lui Dumnezeu. Pavel descrie un alt exemplu, acela de a fura. Cnd un ho! nu mai este ho!? Cineva care nu fur" n momentul acesta poate fi un ho! ntre ho!ii. Singura dovad" demonstrabil" c" un ho! #i-a schimbat obiceiurile este dac" el ncepe consecvent s" practice opusul. Simplu, furatul este un act de luare ilegal". Opusul unei atitudini egoiste #i de ho!ie este datul. Cu ajutorul lui Dumnezeu un ho! va trebui s" nve!e s" munceasc" s" lucreze cu minile lui la ceva bun, ca s" aib" ce s" dea celui lipsit (versul 28).
Dece studiul Bibliei este necesar cre$terii spirituale

Pavel i-a certat pe cre#tinii corintieni pentru atitudinea #i comportarea lor nespiritual". (1 Corinteni 3:1-4). El a explicat c" problemele lor erau cauzate n parte de unii dintre ei care aveau prea pu!ine cuno#tin!e despre legile lui Dumnezeu. El a scris: Veni!i-v" n fire, cum se cuvine, #i nu p"c"tui!i! C"ci sunt ntre voi unii, cari nu cunosc pe Dumnezeu, spre ru#inea voastr" o spun (1 Corinteni 15:34). Noi nu putem onora #i servi cum trebuie pe Dumnezeu sau pe Fiul S"u, Isus Hristos, dac" nu cunoa#tem voia Lui (Romani 12:2; Coloseni 4:12; Evrei 10:36). Noi ob!inem aceste cuno#tin!e prin studiul diligent, regular al Bibliei. Pavel a zis: Caut" s" te nf"!i#ezi naintea lui Dumnezeu ca un om ncercat, ca un lucr"tor care n-are dece s"-i fie ru#ine, #i care mparte drept Cuvntul adev"rului (1 Timotei 2:15). El i-a explicat lui Timotei: Tu s" r"mi n lucrurile, pe cari le-ai nv"!at #i de cari e#ti deplin ncredin!at, c"ci #tii dela cine le-ai nv"!at: din pruncie cuno#ti Sfintele Scripturi, cari pot s"-!i dea n!elepciunea care duce la mntuire, prin credin!a n Hristos Isus (2 Timotei 3:14-15). Ce anume face ca Scripturile s" fie att de necesare pentru mntuirea noastr"? Pavel continu": Toat" Scriptura este insuflat" de Dumnezeu #i de folos ca s" nve!e, s" mustre, s" ndrepte, s" dea n!elepciune n neprih"nire. Pentru ca omul lui Dumnezeu s" fie des"vr#it #i cu totul destoinic pentru orice lucrare bun" (versurile 16-17). Noi nv"!"m c"ile Domnului citind cu aten!ie #i reflectnd la semnifica!ia instruc!iunilor Lui. Consider" atitudinea c"tre Cuvntul lui Dumnezeu #i a legii Lui exprimate n Psalm 119:97-104: Ct de mult iubesc Legea Ta! Toat" ziua m" gndesc la ea. Poruncile Tale m" fac mai n!elept dect vr"jma#ii mei, c"ci totdeauna le am cu mine. Sunt mai nv"!at dect to!i nv"!"torii mei, c"ci m" gndesc la nv"!"turile Tale. Am mai mult" pricepere dect b"trnii c"ci p"zesc poruncile Tale. mi !in piciorul departe de orice drum r"u, ca s" p"zesc Cuvntul T"u. Nu m" dep"rtez de legile Tale c"ci Tu m" nve!i. Ce dulci sunt cuvintele Tale
- 42 -
pentru cerul gurii mele! Mai dulci dect mierea n gura mea. Prin poruncile Tale m" fac mai priceput. De aceea ur"sc orice cale a minciunii. Noteaz" aceast" critic" a unora care nu au acordat timpul necesar ca s" n!eleag" cu precizie voia Domnului prin studiul diligent al Cuvntului S"u: n adev"r, voi cari de mult trebuia s" fi!i nv"!"tori, ave!i iar"#i trebuin!" de cineva care s" v" nve!e cele dinti adev"ruri ale cuvintelor lui Dumnezeu, #i a!i ajuns c" ave!i nevoie de lapte nu de hran" tare. $i oricine nu se hr"ne#te dect cu lapte, nu este obi#nuit cu cuvntul despre neprih"nire, c"ci este un prunc. Dar Cuvinte distructive sau constructive?
hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a c"ror judecat" s-a deprins, prin ntrebuin!are, s" deosebeasc" binele #i r"ul (Evrei 5:12-14). Pavel nsumeaz" importan!a pe care el o punea pe cre#terea noastr" spiritual" prin studii personale regulate #i cu nsemn"tate ale Bibliei: $i m" rog ca dragostea voastr" s" creasc" tot mai mult n cuno#tin!" #i orice pricepere, ca s" deosebi!i lucrurile alese, pentru ca s" fi!i cura!i #i s" nu v" poticni!i pn" n ziua venirii lui Hristos, plini de rodul neprih"nirii, prin Isus Hristos, spre slava #i lauda lui Dumnezeu (Filipeni 1:9-11).
Pavel citeaz" totu#i un alt exemplu despre modul n care comunic"m. Limbile noastre sunt adesea un indicator al naturii noastre dominante, fie c" este bun" sau rea. Isus noteaz" c" din prisosul inimii vorbe#te gura (Matei 12:34). Iacov ne spune #i el c" limba necontrolat" este o lume de nelegiuiri (Iacov 3:6). P"strnd t"cerea astfel c" nu ne scap" nici o comunicare corupt" este un pas n direc!ia bun". Dar !innd gura nchis" nu este dovad" prin ea ns"#i c" natura noastr" s-a schimbat. Dup" toate Chiar #i un prost ar trece drept n!elept dac" ar t"cea (Proverbe 17:28). Natura noastr" este schimbat" fundamental cnd ncepem s" ne folosim limba ntr-un mod pozitiv. Nici un cuvnt stricat s" nu v" ias" din gur"; ci unul bun, pentru zidire, dup" cum e nevoie, ca s" dea har celor ce-l aud (Efeseni 4:29). Pentru a nvinge folosirea nepotrivit" a vorbirii, este nevoie s" rug"m pe Dumnezeu, ca prin puterea Duhului Lui, s" ne ajute s" ne concentr"m asupra ncuraj"rii #i a n"l!"rii altora n loc de a-i oc"r sau de a-i rupe n buc"!i. Cuvintele noastre ar trebui s" izvorasc" dintr-un izvor de via!" (Proverbe 10:20). Noi s" ne rug"m lui Dumnezeu ca vorbirea noastr" s" fie totdeauna cu har, dreas" cu sare (Coloseni 4:6). Noi putem s" nvingem asupra tr"s"turilor noastre joase concentrndu-ne asupra unei comport"ri drepte. Aplic" formula aceasta, #i cu ajutorul Duhului lui Dumnezeu, schimbare va deveni o parte de durat" a caracterului nostru.
- 43 -
Cum s% strnim Duhul lui Dumnezeu?

Apostolul Pavel a avertizat membrii uneia din bisericile pe care le ncepuse el, Nu stinge!i Duhul! (1 Tesaloniceni 5:19). El a ndemnat de asemenea pe tn"rul evangelist Timotei: s" nfl"c"rezi (aprinde din nou) darul lui Dumnezeu, care este n tine prin punerea minilor mele. C"ci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de fric", ci de putere, de dragoste #i de chibzuin!" (2 Timotei 1:6-7). Pavel a asem"nat Duhul lui Dumnezeu cu un t"ciune ntr-un foc care se stinge. El l-a ndemnat pe Timotei s" amestece acel c"rbune viu, s"-l a!!e n fl"c"ri. El a #tiut c" noi trebuie s" fim n gard" contra neglij"rii darului lui Dumnezeu #i a nu-l l"sa s" se r"ceasc". Cum putem noi s" men!inem curajul, puterea #i dragostea pe care Dumnezeu ne-o d" prin Duhul Lui. Putem g"si r"spunsul n cteva scripturi. Pavel ne spune, lua!i toat" arm"tura lui Dumnezeu, ca s" v" pute!i mpotrivi n ziua cea rea , #i s" r"mne!i n picioare, dup" ce ve!i fi biruit total (Efeseni 6:13). Satana va face tot ce va fi n puterea sa pentru a ne descuraja, pentru a ne induce s" devenim deziluziona!i #i nfrico#a!i ca s" ne abandon"m ncrederea n Dumnezeu. Atunci, ce a n!eles Pavel prin mbr"ca!i-v" cu toat" arm"tura lui Dumnezeu ca ap"rare a noastr"? Ce putem noi folosi ca s" rezist"m unor asemenea atitudini nfrnte de sine ca frica, apatia #i descurajarea? Pavel continu": Sta!i gata dar, avnd mijlocul ncins cu adev"rul, mbr"ca!i cu plato#a neprih"nirii, avnd picioarele nc"l!ate cu rvna Evangheliei p"cii. Pe deasupra tuturor acestora, lua!i scutul credin!ei, cu care ve!i putea stinge toate s"ge!ile arz"toare ale celui r"u. Lua!i coiful mntuirii #i sabia Duhului, care este Cuvntul lui Dumnezeu (versurile 1417). Pavel ne spune c" avem nevoie s" ne men!inem n adev"rul pe care l-am nv"!at, concentrndu-ne s" tr"im corect indiferent de circumstan!e. Noi de asemenea trebuie s" fim activi aducnd contribu!ia noastr" la r"spndirea adev"ratei evanghelii, f"r" s" pierdem din vedere niciodat" c" via!a ve#nic" este scopul nostru final #i folosind Cuvntul lui Dumnezeu ca o sabie care taie prin minciun". Dar egal de important este ceea ce Pavel men!ioneaz" dup" aceea: Face!i n toat" vremea, prin Duhul, tot felul de rug"ciuni #i cereri. Veghea!i la aceasta cu toat" st"ruin!a, #i rug"ciune pentru to!i sfin!ii, #i pentru mine, ca, ori de cte ori mi deschid gura, s" mi se dea cuvnt, ca s" fac cunoscut cu ndr"zneal" taina Evangheliei, al c"rei sol n lan!uri sunt, pentru ca, zic, s" vorbesc cu ndr"zneal", cum trebuie s" vorbesc (versurile 18-20). Capacitatea noastr" de a r"mne puternici #i activi spirituali depinde de ct de mult depindem de Dumnezeu. $i linia noastr" de comunica!ie pentru acest ajutor este prin rug"ciune. Pavel i-a ncurajat pe cre#tini s" aib" obiceiul de a se ruga nu numai pentru ei n#i#i dar #i pentru el #i al!ii, St"rui!i n rug"ciune, veghea!i n ea cu mul!umiri. Ruga!i-v" tot odat" #i pentru noi, ca Dumnezeu s" ne deschid" o u#" pentru Cuvnt, ca s" putem vesti taina lui Hristos, pentru care iat" m" g"sesc n lan!uri: ca s-o fac cunoscut a#a cum trebuie s" vorbesc despre ea (Coloseni 4:2-4).
- 44 -
Una dintre cheile principale pentru a men!ine lucrul Duhului lui Dumnezeu activ #i nfl"c"rat n vie!ile noastre este de a p"stra min!ile noastre pe tabloul mare a ceea ce face Dumnezeu. Dac" st"ruim prea mult asupra noastr" #i a problemelor noastre personale noi devenim cu mult mai vulnerabili la influen!ele negative al lui Satan. Pavel a ndemnat pe to!i noii converti!i s" se vad" pe ei n#i#i ca o parte din marele lucru pe care l face Dumnezeu. Ca omul care dirijeaz" munca lui Dumnezeu n regiunea lor a lumii, el i-a ncurajat s" suporte cu entuziasm eforturile lui prin rug"ciunile lor. El explic" dece rug"ciunile lor erau att de importante: n adev"r, fra!ilor, nu voim s" v" l"s"m n necuno#tin!" despre necazul care ne-a lovit n Asia, de care am fost ap"sa!i peste m"sur" de mult, mai pe sus de puterile noastre, a#a c" nici nu mai tr"geam n"dejde de via!". Ba nc" ne spunea gndul c" trebuie s" murim: pentru ca s" ne punem ncrederea nu n noi n#ine, ci n Dumnezeu care nviaz" mor!ii. El ne-a izb"vit .#i ne izb"ve#te dintr-o astfel de moarte, #i avem n"dejde c" ne va mai izb"vi nc". Voi n#iv" ne ve!i ajuta cu rug"ciunile voastre, pentru ca binefacerea f"cut" nou" prin rug"ciunile multora s" fie pentru mul!i un prilej de mul!umiri lui Dumnezeu pentru noi (2 Corinteni 1:8-11). Pavel men!ioneaz" dragostea lui profund" pentru cei converti!i sub serviciul lui. Mul!umesc Dumnezeului meu pentru toat" aducerea aminte, pe care o p"strez despre voi. n toate rug"ciunile mele m" rog pentru voi to!i, cu bucurie pentru partea pe care o lua!i la Evanghelie, din cea dinti zi pn" acum. Sunt ncredin!at c" Acela care a nceput n voi aceast" bun" lucrare, o
va ispr"vi pn" n ziua lui Isus Hristos (Filipeni 1:3-6). Este important c" noi p"str"m vie #i activ" ncrederea n Dumnezeu. Uneori avem nevoie s" combin"m postul cu rug"ciunile noastre astfel ca s" ne nfl"c"r"m zelul #i s" ne rennoim dedica!ia #i angajamentul fa!" de El. Regele David a scris c" mi smeream sufletul cu post (Psalm 35:13). Postul este ab!inerea dela mncare #i b"utur" ca o modalitate de ne aduce min!ile napoi la realitatea c" noi nu suntem de sine st"t"tori. Postitul ne ajut" s" ne d"m seama ct de fragili suntem #i ct de mult depindem de lucruri n afara noastr". Biblia a nregistrat c" oameni mari de credin!" ca Moise, Elija, Daniel, Pavel #i nsu#i Isus au postit pentru a se apropia mai mult de Dumnezeu (Exodus 34:28; 1 Regi 19:8; Daniel 9:3; 10:2-3; 2 Corinteni 11:27, Matei 4:2). Isus a fost acostat cu ntrebarea: Pentru ce ucenicii lui Ioan #i ai Fariseilor postesc, iar ucenicii T"i nu postesc? Isus le-a r"spuns: Oare pot posti nunta#ii ct" vreme este mirele cu ei? Ct" vreme au pe mire cu ei nu pot posti. Vor veni zile, cnd va fi luat mirele dela ei, #i atunci vor posti n ziua aceea (Marcu 2:18-20). Isus a #tiut c" ucenicii lui adev"ra!i, odat" ce El nu mai avea s" fie cu ei n carne #i oase, uneori vor trebui s" posteasc" pentru a rec#tiga #i rennoi zelul lor de a-L servi. Ei vor trebui s" strneasc" darul Duhului Sfnt di-n"untrul lor. Iacov ne spune, Apropia!i-v" de Dumnezeu, #i El Se va apropia de voi (Iacov 4:8). Prin rug"ciune continu" #i post ocazional noi o putem face. Noi putem dobndi obiceiul de a stimula #i nfl"c"ra Duhul lui Dumnezeu din"untrul nostru.
- 45 -
Care duh va fi cu tine? Duhul lui Dumnezeu este contrastat cu duhul am"r"ciunii #i mniei din Efeseni 4:31:32: Orice am"r"ciune, orice iu!ime, orice mnie, orice strigare, orice clevetire #i orice fel de r"utate s" piar" din mijlocul vostru. Dimpotriv", fi!i buni unii cu al!ii, milo#i, #i ierta!i-v" unul pe altul, cum v-a iertat #i Dumnezeu pe voi n Hristos. Cnd noi facem pofta omului vechi cu toate practicele lui corupte, noi i d"m prilej diavolului (versul 27). Cnd noi suntem buni #i iert"tori noi reflect"m Duhul lui Dumnezeu. Poate c" acum putem n!elege dece noi stingem Duhul lui Dumnezeu (1 Tesaloniceni 5:19) dac" refuz"m conducerea Duhului lui Dumnezeu #i ne permitem s" fur"m sau s" ne ded"m la comunic"ri corupte cum ar fi minciuna. Satana prosper" ntr-un mediu ca acesta. Dar, cnd purt"m spiritul omului nou, rezultatele opuse prevaleaz". Satana ur"#te comportarea dumnezeiasc" #i nu poate nvinge ntr-un asemenea mediu. Duhul lui Dumnezeu, ns", nflore#te numai ntr-o persoan" care tr"ie#te o via!" dumnezeiasc". Toate acestea ilustreaz" minunat cteva adev"ruri simple totu#i profunde: Cnd noi ne supunem lui Dumnezeu #i rezist"m diavolului, el va fugi dela noi (Iacov 4:7). Cum a explicat Pavel: umbla!i crmui!i de Duhul, #i nu mplini!i poftele firii p"mnte#ti (Galateni 5:16). Cel mai simplu mod de a goli un pahar de aerul din el este de a-l umple cu ap". La fel, Dumnezeu poate s" nving" firea noastr" omeneasc" umplndu-ne min!ile cu firea Lui #i numeroasele ei calit"!i. Aceasta nu nseamn" c" noi nu vom mai p"c"tui niciodat", pentru c" atta timp ct noi suntem fizici noi r"mnem supu#i sl"biciunilor omene#ti. Totu#i, noi nu trebuie s" ne descuraj"m n fa!a p"catelor noastre. ntr-adev"r, noi trebuie s" ne bucur"m c" suntem preocupa!i de ele, pentru c" fiind con#tient de ele este primul pas n eradicarea lor. Pavel ne m"rturise#te c" el nu a ob!inut nici odat" perfec!iunea n eforturile lui de a elimina p"catul din via!a sa. Dar el ne d" perspectiva aceasta: Fra!ilor, eu nu cred c" l-am apucat nc", dar fac un singur lucru uitnd ce este n urma mea, #i aruncndu-m" spre ce este nainte, alerg spre !int", pentru premiul chem"rii cere#ti a lui Dumnezeu, n Hristos Isus (Filipeni 3:13-14). Din cartea Evrei vin aceste cuvinte de ncurajare: Astfel, fiindc" avem un Mare Preot nsemnat, care a str"b"tut cerurile pe Isus, Fiul lui Dumnezeu s" r"mnem tari n m"rturisirea noastr". C"ci n-avem un Mare Preot, care s" n-aib" mil" de sl"biciunile noastre; ci unul care n toate lucrurile a fost ispitit ca #i noi, dar f"r" p"cat. S" ne apropiem dar cu deplin" ncredere de scaunul harului, ca s" c"p"t"m ndurare #i s" g"sim har, pentru ca s" fim ajuta!i la vreme de nevoie (Evrei 4:14-16). $i noi, dars" d"m la o parte orice piedic", #i p"catul care ne nf"#oar" a#a de lesne, #i s" alerg"m cu st"ruin!" n alergarea care ne st" nainte. S" ne uit"m !int" la C"petenia #i Des"vr#irea credin!ei noastre, adic" la Isus, care , pentru bucuria careI era pus" nainte, a suferit crucea, a dispre!uit ru#inea, #i #ade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. Uita!i-v" dar cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea p"c"to#ilor o mpotrivire a#a de mare fa!" de Sine, pentru ca nu cumva s" v" pierde!i inima, #i s" c"de!i de oboseal" n sufletele voastre (Evrei 12:1-3).
- 46 -
Rug%ciunea pe care Dumnezeu o va asculta

Dumnezeu cunoa#te tot ce zicem #i facem noi. Nici chiar o vrabie nu poate s" cad" la p"mnt f"r" ca El s" #tie (Matei 10:29). Deci, cnd cineva se roag" lui Dumnezeu, El este con#tient de cuvintele care se spun. Dar oare consider" El toate cererile care sunt ndreptate c"tre El? Nu ntotdeauna! S" l"s"m Biblia s" explice. Mai nti, s" l"s"m Scripturile s" explice: Nu, mna Domnului nu este prea scurt" ca s" mntuiasc", nici urechea Lui prea tare ca s" aud", ci nelegiuirile voastre pun un zid de desp"r!ire ntre voi #i Dumnezeul vostru; p"catele voastre v" ascund Fa!a Lui #i-L mpiedic" s" v" asculte (Isaia 59:12). Isus explic" asem"n"tor: Cnd v" ruga!i, nu fi!i ca f"!arnicii, c"rora le place s" se roage stnd n picioare n sinagogi #i la col!urile uli!elor, pentru ca s" fie v"zu!i de oameni. Adev"rat v" spun, c" #i-au luat r"splata (Matei 6:5). Ce trebuie s" facem atunci pentru ca Dumnezeu s" ne asculte rug"ciunile? Isus a continuat: ci tu, cnd te rogi, intr" n od"i!a ta , ncuie-!i u#a, #i roag"-te Tat"lui t"u, care este n ascuns; #i Tat"l t"u, care vede n ascuns, !i va r"spl"ti. Cnd v" ruga!i, s" nu bolborose#ti acelea#i vorbe, ca p"gnii, c"rora li se pare c", dac" spun o mul!ime de vorbe, vor fi asculta!i (versurile 6-7). Scripturile spun c" rug"ciunea public" este potrivit" n anumite circumstan!e. Dar rug"ciunile noastre trebuie s" fie conversa!ii sincere, confiden!iale numai ntre noi #i Dumnezeu. Dumnezeu a promis s" ne aud", dac" ne apropiem cu sinceritate de El n aceast" manier", cu o atitudine de a c"uta s" facem voia Lui #i cu bun"voin!a de a l"sa Cuvntului Lui s" ne conduc" #i s" ne corecteze. C"ci ochii Domnului sunt peste cei neprih"ni!i, #i urechile Lui iau aminte la rug"ciunile lor. Dar Fa!a Domnului este mpotriva celor ce fac r"ul (1 Petre 3:12). Dumnezeu prive#te atitudinea noastr", inima noastr" (1 Samuel 16:7), n loc de p"catele noastre din trecut. El poate vedea direc!ia n care vrem noi s" mergem, #i aceasta este ceea ce este important pentru El. El se a#teapt" ca noi s" avem ncredere c" El ne aude #i s" ne bizuim pe judecata Lui. Dar s-o cear" cu credin!", f"r" s" se ndoiasc" deloc: pentru c" cine se ndoie#te, seam"n" cu valul m"rii, tulburat #i mpins de vnt ncoace #i ncolo (Iacov 1:6). Dumnezeu este n mod particular con#tient de motivele noastre cnd ne rug"m. Dac" noi vrem cu sinceritate s" facem ceea ce i place Lui #i ne rug"m corespunz"tor, El este ncntat s" ne asculte. El r"spunde conform cu judecata Lui, conform cu ceea ce #tie El c" este cel mai bine pentru noi. Regretabil, nu toat" lumea se roag" din cele mai pure motive: [voi] cere!i #i nu c"p"ta!i, pentru c" cere!i r"u, cu gnd s" risipi!i n pl"cerile voastre (Iacov 4:3). Dumnezeu nici m"car nu consider" cererile celor care sunt interesa!i numai n satisfacerea dorin!elor lor proprii dar nu au interes de a face pl"cerea Lui. Dumnezeu se uit" la atitudinea noastr". El #tie dece cerem noi, #i cunoa#te ce este n inimile noastre. Rug"ciunea este esen!ial" n rela!ia noastr" cu Dumnezeu. Deci, ni se spune: Bucura!i-v" ntotdeauna. Ruga!i-v" nencetat [din obicei].
- 47 -
Mul!umi!i lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; c"ci aceasta este voia lui Dumnezeu, n Hristos Isus, cu privire Transformarea noastr% final%
la voi (1 Tesaloniceni 5:16-18). Cnd ne rug"m cu aceast" atitudine Dumnezeu cu siguran!" ne va auzi.
ntregul proces de convertire afecteaz" minunata transformare pe care Dumnezeu prin Hristos #i cu puterea Duhului Sfnt o face n noi. Aspectul final #i cel mai dramatic al transform"rii noastre va avea loc la nvierea mor!ilor cnd se ntoarce Isus. Apostolul Pavel dezv"luie ce se va ntmpla atunci acelor discipoli chema!i, ale#i #i credincio#i ai lui Hristos: Ce spun eu, fra!ilor, este c" nu poate carnea #i sngele s" mo#teneasc" mp"r"!ia lui Dumnezeu, #i c", putrezirea nu poate mo#teni neputrezirea. Iat", v" spun o tain": nu vom adormi to!i, dar to!i vom fi schimba!i, ntr-o clip", ntr-o clipeal" din ochi, la cea din urm" trmbi!". Trmbi!a va suna, mor!ii vor nvia nesupu#i putrezirii, #i noi vom fi schimba!i. C"ci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, s" se mbrace n neputrezire, #i trupul acesta muritor s" se mbrace n nemurire. Cnd trupul acesta supus putrezirii se va mbr"ca n neputrezire, #i trupul acesta muritor se va mbr"ca n nemurire, atunci se va mplini cuvntul care este scris: Moartea a fost nghi!it" de biruin!" (1 Corinteni 15:50-54). Daniel 12:2-3 de asemenea vorbe#te despre acest eveniment extraordinar: Mul!i din cei ce dorm n !"rna p"mntului se vor scula: unii pentru via!a vecinic", #i al!ii pentru ocar" #i ru#ine vecinic". Cei n!elep!i vor str"luci ca str"lucirea cerului, #i cei ce vor nv"!a pe mul!i s" umble n neprih"nire vor str"luci ca stelele, n veac #i n veci de veci. (Pentru a afla mai mult, te rug"m s" ceri bro#urile gratuite Care este destinul t"u? [What is Your Destiny?] #i Cine este Dumnezeu? [Who is God?]. n sfr#it, Pavel descrie concluzia minunat" a tot ceea ce Dumnezeu face pentru noi: Dar cet"!enia noastr" este n ceruri, de unde #i a#tept"m ca Mntuitor pe Domnul Isus Hristos. El va schimba trupul st"rii noastre smerite, #i-l va face asemenea trupului slavei Sale, prin lucrarea puterii pe care o are de a-$i supune toate lucrurile (Filipeni 3:20-21). Deci, Pavel i scrie n Tit 2:12-14, s-o rupem cu p"gnitatea #i cu poftele lume#ti, #i s" tr"im n veacul de acum cu cump"tare, dreptate #i evlavie, a#teptnd fericita noastr" n"dejde #i ar"tarea slavei marelui nostru Dumnezeu #i Mntuitor Isus Hristos. El s-a dat pe Sine nsu#i pentru noi, ca s" ne r"scumpere din orice f"r"delege, #i s"-$i cur"!easc" un norod care s" fie al Lui, plin de rvn" pentru fapte bune.
- 48 -
ADRESELE PO&TALE DIN NTREAGA LUME

AMERICA DE NORD, DE SUD &I CENTRAL" AFRICA Statele Unite: United Church of God P.O. Box 541027 Cincinnati, Ohio 45254-1027 Phone (513) 576-9796 Fax (513) 576-9795 Web site: www.gnmagazine.org E-mail: info@ucg.org Canada: United Church of God-Canada Box 144, Station D Etobicoke, ON M9A 4X1 Canada Phone: (905) 876-9966, (800) 338-7779 Web site address: www.ucg.ca Caraibe: United Church of God P.O. Box N8873, Nassau, Bahamas Phone: (242) 324-3169 Fax: (242) 364-5566 Martinique: Eglise de Dieu Unie-France 127 rue Amelot, 75011 Paris, France Zonele vorbind spaniola: Iglesia de Dios Unida, P.O. Box 541027 Cincinnati, OH 45254-1927, U.S.A. Phone: (513)576-9796 Fax (513) 576-9795 E-mail: info@ucg.org EUROPA Insulele Britanice: United Church of God P.O. Box 705 Watford, Herts, WD 19 6FZ, England Phone: 020-8386-8467 Fax:01257-453978 Web site: www.goodnews.org.uk Fran!a: Eglise de Dieu Unie-France 127 rue Amelot, 75011 Paris, France Germania: Vereinte Kirche Gottes/Gute Nachrichten Postfach 30 15 09, D-53195 Bonn, Germany Phone: 0228-9454636 Fax: 0228-9454637 Italia: La buona notizia, Chiesa de Dio Unita Casella Postale 187, 24100 Bergamo, Italy Phone: (+39) 0338-409.79.19 Fax: (+39) 035452.16.26 Olanda: P.O. Box 93, 2800 AB Gouda, Netherlands Scandinavia: Guds Forenade Kyrka P.O. Box 705, Watford, Herts, WD19 6FZ, England Phone: 020-8386-8467 Fax: 01257-453978 Ghana: P.O. Box 3805 Kumasi, Ghana Mauritius: P.O. Box 53, Quatre Bornes, Mauritius South Africa: United Church of God, Southern Africa P.O. Box 2209, Beacon Bay, East London 5205, South Africa Phone and Fax: 043-748-1694 E-mail: rsa@ucg.org Zambia and Malawi: United Church of God
P.O. Box 23076, Kitwe, Zambia E-mail: zimbabwe@ucg.org

REGIUNEA PACIFICULUI Australia: United Church of God-Australia GPO Box 535, Brisbane, Qld 4001, Australia Phone: 07 55 202 111 Free call: 1-800-356-202 Fax: 07-55-202-122 Web site: www.ucg.org.au E-mail: info@ucg.org.au Fiji: United Church of God P.O. Box 11081, Laucala Beach Estate, Suva, Fiji Noua Zeeland%: United Church of God P.O. Box 22, Auckland, 1015, New Zealand Phone: Toll Free 0508-463-763 Philippinele: P.O. Box 81840 DCCPO, 8000 Davao City, Philippines Phone and Fax: +63-82 241 0150 Cell/text: +63-918-904 4444 Web site address: www.ucg.org.ph Tonga: United Church of God - Tonga P.O. Box 127, NukuAlofa, Tonga TOATE ZONELE &I NA #IUNIELE NEME#IONATE United Church of God P.O. Box 541027 Cincinnati, OH 45254 - 1027 Phone: (513) 576-9796 Fax: (5 13) 576-9795 Web site: www.ucg.org E-mail:info@ucg.org .
- 49 -
Dac% dore$ti s% $tii mai mult

Cine suntem: Aceast" literatur" este publicat" de Biserica Unit" a lui Dumnezeu, o Asocia!ie Interna!ional" [United Church of God, an International Association], care are preo!i #i congrega!ii n toat" lumea. Noi ne tras"m originea la Biserica pe care a nfiin!at-o Isus devreme n secolul I, A.D. Noi urm"m acelea#i nv"!"turi, doctrine #i practice stabilite atunci. Misiunea noastr" este s" proclam"m ntregii lumi, ca un martor, evanghelia sosirii mp"r"!iei lui Dumnezeu #i s" nv"!"m toate na!iunile s" observe ceea ce a poruncit Hristos (Matei 24:14; 28:19-20). Gratis: Isus Hristos a zis: F"r" plat" a!i primit, f"r" plat" s" da!i (Matei 10:8). Biserica Unit" a lui Dumnezeu ofer" aceasta precum #i alte publica!ii gratis. Noi te invit"m s" ceri abonamentul t"u gratuit la revista The Good News (Ve#ti Bune) #i s" te nscrii la cursul de 12 lec!ii (Curs de studiu al Bibliei) de asemenea gratis #i f"r" nici o obliga!ie. Noi suntem recunosc"tori pentru dona!iile #i zeciuelile membrilor bisericii #i a altor sus!in"tori care contribuie voluntar s" suporte aceast" munc". Noi nu solicit"m publicul general pentru dona!ii. ns" contribu!ii care s" ne ajute s" mp "rt"#im acest mesaj de speran!" cu al!ii sunt bine venite. Toate fondurile sunt revizuite anual de o companie independent" de contabilitate. Consilieri personali la dispozi!ie: Isus a poruncit urma#ilor S"i s" hr"neasc" oile Sale. (Ioan 21:15-17). Ca s" ajute s" satisfac" aceast" porunc", Biserica Unit" a lui Dumnezeu are congrega!ii n ntreaga lume. n aceste congrega!ii credincio#ii se adun" ca s" fie instrui!i din Evanghelie #i s" #i !in" tov"r"#ie. Biserica Unit" a lui Dumnezeu este dedicat " n!elegerii #i practicii cre#tinismului Noului Testament. Noi dorim s" mp"rt"#im modul de via!" a lui Dumnezeu cu aceia care n mod sincer caut" s" se nchine #i s" urmeze pe Mntuitorul nostru, Isus Hristos. Preo!ii no#tri sunt disponibili pentru sfaturi, s " r"spund" la ntreb "ri #i s" explice Biblia . Dac" dore#ti s" iei leg"tura cu un preot sau s" vizitezi una dintre congrega!ii, te rug "m s " ne scrii la una dintre adresele cele mai apropiate sau s" iei leg"tura prin telefon. Pentru informa!ii suplimentare: Po!i folosi calculatorul t"u ca s" intri la loca!ia noastr" pe Web www.gnmagazine.org care !i d" acces la informa!ii generale, numere mai vechi de The Good News [Ve#ti Bune], bro#uri gratuite #i multe altele.
Toate bro#urile se pot desc"rca www.ucg.org/litlibrary/easteuropean/index.htm .
depe
Internet
la:
- 50 -

Transformandu-Ti Viata PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Transformandu-Ti Viata PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Transformndu-!i via!

Introducere Cuvntul convertire este auzit adesea n cercurile religioase.

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Rugndu-ne pentru un spirit corect $i o atitudine nou%

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Dece trebuie noi s% ne schimb%m felul de a gndi

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Ce este gre$it cu natura noastr% omeneasc%?

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Ce este a$a de r%u despre P%cat?

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Trebuie noi s% ne supunem Poruncilor lui Dumnezeu?

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Care este rela!ia dintre semnifica!ia $i metoda botezului

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Noi trebuie s% calcul%m costul

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Dece nu pot teologii s% explice Doctrina Trinit%!ii?

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Este Sfntul Duh o persoan%?

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Un Preot Mare dornic s% ne ajute

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Dece studiul Bibliei este necesar cre$terii spirituale

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Cum s% strnim Duhul lui Dumnezeu?

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Rug%ciunea pe care Dumnezeu o va asculta

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

ADRESELE PO&TALE DIN NTREAGA LUME

P.O. Box 23076, Kitwe, Zambia E-mail: zimbabwe@ucg.org

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

Dac% dore$ti s% $tii mai mult

Toate bro#urile se pot desc"rca www.ucg.org/litlibrary/easteuropean/index.htm .

Transforming your life,The Process of Conversion - Transformndu-!i via!a, procesul de convertire.doc

S-ar putea să vă placă și