COMPORTAREA REOLOGIC A SUSPENSIILOR ARGILOASE I.

Consideraii teoretice
Reologia este tiina deformrii i curgerii materialelor (n limba greac: rheos curgere, logos tiin). Studiile reologice pot fi abordate teoretic, pe baza unor modele matematice i e perimentale, sau e primental, pe baza unor determinri calitati!e i cantitati!e care coreleaz interdependena ntre solicitrile mecanice, rspunsul corpurilor sau al fluidelor la aceste solicitri i proprietile lor. " presiile matematice ntre tensiuni, deformaii sau !iteze de deformare i proprietile corpului#fluidului se numesc ecuaii reologice i stau la baza odel!rii reologice. " ist dou tipuri de deformare: de"or !ri #olu ice comprimarea i dilatatea $ care implic modificarea dimensiunilor cu pstrarea formei i de"or !ri de "or"ecare $ care implic modificarea formei i pstrarea dimensiunilor. %rice deformare finit a unui corp#fluid real poate fi pri!it ca rezultat al celor dou tipuri de deformare. &stfel, curgerea este deformarea fluidelor a crei !aloare crete continuu i nu inceteaza dup indepartarea solicitrilor. 'atorit #$sco%it!ii$proprietatea specific fluidelor de a opune rezisten la schimbarea ire!ersibil a poziiei elementelor de !olum, n interiorul fluidelor aflate n micare$iau natere tensiuni tangeniale de "recare, care se manifest ntre straturile de fluid ca urmare a deplasrii acestora cu !iteze diferite. Sub aciunea solicitrilor, !iteza de deformare crete p(n se stabilete echilibrul dinamic cu forele de frecare, dup care !iteza de deformare rm(ne constant. )elaia ntre fora aplicat (forfecare simpl) i gradientul de !itez perpendicular fata direcia de curgere este descris de ecuaia sau legea de "recare a lui Ne&ton:
xy =
dw x F xy = = A dy

(*)

+n general, rspunsul corpurilor la o solicitare n funcie de proprietile acestora poate fi: $ rigid deformarea este egal cu zero (solidul lui "uclid), $ 'er"ect elastic deformarea este temporar, re!ersibil sau recuperabil (,oo-e), $ 'ur #$scos deformarea este permanent, irecuperabil (fluidul lui .e/ton), $ 'er"ect 'lastic deformarea este permanent, irecuperabil dup ce efortul de tensiune a egalat pragul de tensiune (plasticul lui St. 0enant), $ si ultan elastic (i #$scosdeformarea este parial temporar i#sau parial permanent (corpuri elasto!(scoase 0oigt$1el!in), $ succesi# elastic (i #$scos deformarea este temporar sau#i permanent (corpuri !(scoelastice 2a /ell), $ ne#$scos sau in#iscid $ deformarea este permanent pentru solicitare egal cu zero (fluidul lui 3ascal), un fluid incompresibil care nu opune nici o rezisten la deformare (curgere) i deci are !(scozitate nul. 'i!ersitatea comportrii corpurilor#fluidelor reale este consecina asocierii mai multor proprieti fundamentale: !(scozitate, elasticitate, plasticitate specifice corpurilor cu comportare unitar n proporii diferite, aa cum se e!ideniaz n figura *.

)ig. *. Triung+iul co 'ort!rilor reologice.

Elasticitatea este proprietatea specific corpurilor solide de a recupera deformarea, dup suprimarea solicitrilor e terne. 4orpurile la care sub aciunea forfecrii se manifest concomitent at(t proprietile de elasticitate c(t i proprietile de !(scozitate se numesc #$scoelastice sau elasto#$scoase. &tunci c(nd elasticitatea i !(scozitatea se manifest succesi!, la o solicitare continuu cresctoare, corpul se numete 'lastic. 4orpul plastic se deformeaz elastic la solicitri reduse, iar peste o !aloare critic a solicitrii, se deformeaz ire!ersibil.

II. Sco'ul lucr!rii

5ucrarea urmrete: *. 'eterminarea !ascozitatii unor suspensii argiloase (de diferite concentratii: 678, 978, :78) cu a;utorul !ascozimetrului 0<S4% S=&) ). >. <nfluenta fluidifiantilor (9, *7, *9 ml .a>Si%?) asupra !ascozitatii barbotinelor. ?. =rasarea graficelor, @Af(concentratie, turatie), @Af(concentratie, disc), @Af(!ol. fluidiafiant, turatie)$pentru o concentratie data.

III. Instalaia e,'eri ental! (i

odul de lucru

&paratul 0<S4% S=&) ) este un !(scozimetru rotational digital capabil sa realizeze masuratori de !ascozitate rapide. &paratul contine seturi de discuri, si *B trepte de !iteze, permitand astfel alegerea unei scale optime pentru masurarea !ascozitatii. 'iscul se alege in functie de domeniul de !ascozitate prezentat in tabelul *.

Modul de lucru Se introduce discul rotati! in materialul de analizat, se selecteaza tipul discului, turatia si apoi se porneste masuratoarea. 0ascozitatea este masurata in centipoise (* c3 A 7,77* 3a s A * m3a s). Se pregatesc ? probe a cate 977 ml de suspensii argiloase de concentratii diferite: 678, 978, :78. Se masoara !ascozitatea pentru fiecare proba in parte cu cel putin doua discuri la !itezele: 9, *7, >7, 97 rotatii pe minut, )32. 3entru ultima proba, de concentratie :78, se masoara !ascozitatea si in functie de !olumul de fluidifiant (.a>Si%? sticla solubila, solutie ?78). Se adauga pe rand cate 9, *7, >7 ml de fluidifiant. Se noteaza in tabele toate !alorile !ascozitatilor obtinute, se reprezinta grafic si se intepreteaza rezultatele.

1. A. Ghirian, Separarea fizico-mecanic a sistemelor eterogene solidlichid, Ed. Casa Crii de tiin, 2005 2. G. Jinescu, Procese hidrodinamice i utilaje specifice n industria chimic, Ed. Didactic i Pedagocic, 1983 3. M. Poh , !. G eiss e, ". M. #aun, Praktishe Rheologie der Kunststoffe und Elastomere, $D%&$er ag G'( t, Dusse dor), 1991 *. +. ,.-udose, -.$o intiru, .. Asandri, M. #ungu, E. Merica, G. %/an, Reologia compuilor macromoleculari, Reologia starii lichide , /o .%%, Ed. -ehnic, 1987 0. .. -eodorescu, Reologie aplicat, Ed. Matri1 +o2, 2004 3. +. C. =udose, Ingineria proceselor fizice din industria chimic, Vol. I. Fenomene de transfer, "d. &cademiei )om(ne, /000

-i.liogra"ie

=abelul *. 0alori ma ime orientati!e