UNIVERSITATEA BUCURESTI FACULTATEA DE FILOSOFIE MODUL:STUDII EUROPENE

ISTORIA LA GRANITA DINTRE INDIVID SI SOCIETATE

CONSTANTINESCU RUXANDRA 303 GRUPA

Istoria,pe scurt,este o analiz a trecutului cu scopul de a nelege prezentul i de a ne cluzi comportamentul n viitor(Sidney E. ead!

"are aceast analiz a trecutului va veni n spri#inul individului ca singularitate sau n spri#inul societaii ca ntreg$"piniile %iloso%ilor sunt mparite& n timp ce 'ietzsc(e privea istoria ca un instrument n m)inile individului,%iloso%i ca *egel sau istoria din prisma utilitii pe care ea o poate aduce comunitii. ,ez-t)nd pro-lema e+istenei in istorie,%iloso%ul german .riedric( 'ietzsc(e constat c pro-lema omului rm)ne atingerea %ericirii./are este rolul istoriei n acest proces$0entru 'ietzsc(e istoria nseamn uitare,nseamn acumulare de cunostinte noi prin a-andonarea celor de mai nainte.Supraomul nietzsc(ean,al crui deziderat este s cunoasc tot este nainte de toate capa-il s se cu%unde n uitare.0entru a putea controla totul omul tre-uie s1i cunoasca limitele,tre-uie s selecteze ceea ce l intereseaz,av)nd ca scop ultim atingerea %ericirii./um s %aci ca trind n istorie s %ii %ericit$/alea pe care 'ietzsc(e o alege este ,de %apt,s trieti n a%ara istoriei prin uitare&un om care n1ar avea deloc capacitatea de a uita,care ar %i condamnat s vad pretutindeni numai devenirea2un ast%el de om nu mai crede in propria1i e+isten,nu mai crede n sine,n toate lucrurile vede o curgere de puncte mo-ile i se pierde n %lu+ul acesta al devenirii3 Sinteza istoric se oprete n mod deose-it asupra activitii omului ca individ ncerc)nd s dezvluie at)t natura e+istenei sale c)t si trstura raporturilor n care se a%l cu e+istena social general,sensul concret al acestor raporturi n virtutea cruia el se realizeaz ca individ,iar societatea avanseaz prin activitatea de ansam-lu a indivizilor ce ar+ analizau

.riedric( 'ietzsc(e,4 doua consideratie inoportuna&despre %olosul si nea#unsurile istoriei pentru viata,Editura 4rarat,5ucuresti,3667,pag 37

o compun.,e aceea individul in concepia lui *.5err nu este o a-stracie meta%izic,dar nu este nici suma vieii sociale si al dezvoltrii istorice n ansam-lu 4celai *.5err apreciaz c n cursul ndelungat al istoriei raporturilor dintre individ i societate autonomia relativ a individului a cunoscut %orme i grade de intensitate di%erite,determinate in ultim instan de nivelul de dezvoltare al %orei omului n lupta sa pentru cucerirea naturii. Societatea nsai n cursul dezvoltrii sale reclam dezvoltarea spiritului de iniiativ n -aza cunoaterii necesitii istorice.8i asta pentru c necesitatea istoric nu se realizeaz practic dec)t ca o rezultant a aciunii indivizilor9.4a cum istoria ne a#ut s inelegem trecutul i s ne cluzim alegerile viitoare n %uncie de aceast nelegere,ea triete prin prisma individului i a interpretrilor pe care acesta le d %aptelor din trecut.:ns personalitatea individului depinde de aceast realitate istoric,ea nu apare dec)t ntr1un mediu istoric dat,se %ormeaz i acioneaz n condiii istorice concrete.,e aici putem vedea c ntre individ ca singularitate i istorie e+ist o relaie de interdependen& istoria contri-uie la %ericirea individului o%erindu1i posi-ilitatea de a controla c)t mai multe lucruri din #urul su prin %aptul c l o-lig s selecteze in%ormaiile din #urul su,l o-lig s contientizeze ceea ce i dorete i ce mi#loace are la dispoziie pentru atingerea scopurilor sale2iar individul este cel care d sens istoriei,este cel care %urete istoria,cel care poate s nr)ureasc cursul istoric sau c(iar s1l curme. 0oate %i utilitatea istoriei e+tins la nivelul societaii sau c(iar la nivelul ntregii omeniri$ .iloso%i precum .riedric( *egel sau ;arl ar+ ar rspunde a%irmativ.0otrivit lui *egel procesul temporal nainteaz de la mai puin per%ect la mai per%ect,at)t n sens etic c)t i n sens logic.Spiritul naiunii i e+plic caracterul i este la r)ndul lui e+plicat ca o etap in dezvoltarea Spiritului lumii,care controleaz istoria i direcionez succesiunea spiritelor naionale.0entru c re%lect activitatea Spiritului lumii,istoria umanitaii este caracterizat de progres.<a *egel naiunile #oac rolul pe care la ar+ l #oac clasele.0rincipiul dezvoltrii istorice,spune el,este geniul naional.*egel spune c %iecare din urmtorii termeni sunt responsa-ili de dezvoltarea istoric& spirit,raiune,li-ertate si idee.Spiritul isi atinge potenialul,i mani%est cea mai pro%und natur c)nd do-)ndete li-ertatea totala,de aceea li-ertatea este ideea spiritului.0entru el Spiritul este n sine i la
9

artin 5adea,0am%il 'ic(itelea1.iloso%ia istoriei1orientari si tendinte contemporane,Editura politica,/lu#,36=9,pag 6=

sine nsui,%iind li-er atunci c)nd transcende si su-#ug natura.>e%eritor la ceilalti termeni el spune c >aiunea guverneaz lumea i prin urmare i1a guvernat i istoria,c <i-ertatea este elul a-solut al istoriei i c Ideea(Esenta!este scopul general al istoriei lumii.Istoria apare ast%el,pe de o parte, ca o lucrare a Spiritului i a >aiunii ,iar pe de alt parte a <i-ertaii i a Ideii. Istoria nu are numai un agent ci si un scop sau el(?!i din moment ce Spiritul este agentul istoriei i Esena sa este <i-ertatea,li-ertatea,ideea spiritului,este scopul sau elul istoriei@.In mersul istoriei,omenirea va ti ce e de tiut despre ea nsai.Se va testa n multe %eluri i si va atinge scopurile.In concepie (egelian oamenii i vor redescoperi unitatea originara,dar nu va %i una smintit si -rutal cum a %ost la nceputurile lumii.:n opoziie cu o istorie centrat pe individ i pe unitatea si uni%ormitatea omului,se va impune un alt tip de istorie.'evoile care devid si elurile contrare au s%r)mat pacea preistoric si au %urnizat un impuls puternic istoriei.4pariia unor nevoi pro%und compati-ile nseamn s%)ritul istoriei.:nca de acum se con%igureaza o conceptie materialist a istoriei a+at pe e%ectele ei asupra societii&Epocile au %ost controlate nu de conceptul de om,ci de scopurile i mi#loacele materiale.Interesul i di%icultatea ma#or a oamenilor a %ost n raport cu lumea,nu cu sinele7 ,e%iniia dat de *egel istoriei&Istoria este istoria Spiritului <umii care inregistreaza cretere in autocunoatere,al crui stimul i ve(icul este cultura,care pierete c)nd a stimulat mai mult crestere dec)t poate conineAva %i preluat ulterior de cel mai mare reprezentant al materialismului istoric,;arl ar+&Istoria este istoria industriei umane care trece printr1o cretere a puterii de producie,al crui stimul si ve(icul este structura economic,care pierete cand a stimulat mai mult cretere dec)t poate conineB.0entru ar+ %ormele importante nu sunt culturile ci structurile economice si rolul contiinei este asumat prin e+plicarea puterii de producie.0rogresul istoric nu rezid n principal n contiina de sine,aceasta crete,dar doar ca o %uncie a controlului cresc)nd al omului asupra mediului su./on%orm lui
@

ar+,nevoile sunt limitate i se dezvolt numai odata cu

C.4./o(en1;arl ar+Ds E(eory o% *istory14 ,e%ence,Ed,"+%ord Fniversity 0ress,'eG HorI,36J=,pag 3A 7 C.4./o(en1;arl ar+DS E(eory o% *istory14 ,e%ence,Ed "+%ord Fniversity 0ress,'eG HorI,36J=,pag 99 A C.K...*egel10relegeri de %iloso%ia istoriei,Ed.*umanitas,5ucuresti,3667,pag AJ B ar+,Engels1"pere alese,volumul II,Ed.0olitica,5ucuresti,36BJ,pag @J@

%orele de producie./reterea puterii omului este procesul central al istoriei.'evoia de acea cretere e+plica ,E /E e+ist istorie."amenii au istorie pentru ca tre-uie s1i produc viaa,spune ar+.0entru *egel oamenii au istorie deoarece contiina are nevoie ar+ istoria e+ist deoarece de timp si aciune pentru a se dezvlui ei nii,pentru

oamenii au nevoie de timp si aciune pentru a trium%a n %aa naturii,el susin)nd c nu e+ist istorie c)nd natura e peste msur de generoas.4semeni lui *egel el credea c lumea evolueaz con%orm unei %ormule dialectice,dar se desparte total de *egel n c(estiunea %orei motrice a acestei dezvoltri.*egel credea ntr1o entitate meta%izic numitaSpiritcare imprima istoriei umane un anumit grad de dezvoltare.0entru ar+,%ora motrice este materia,i nu spiritul2sau mai e+act relaia omului cu materia,relaie n cadrul creia modul su de producie #oac un rol esenial.:n %elul acesta materialismul istoric mar+ist se identi%ic practic cu teoria economic. Istoria creaza cunoatere si o materializare a cunoaterii prin mi#loace de producie creatoare de -ogie,dar cliveaz comunitatea n clase si %ragmenteaza %iina ,individul./omunismul modern re%ace aceast unitate originar.J 0ersonal consider c istoria ar tre-ui s se raporteze n principal la individ,ea %iind martorul care con%irm trecerea timpului i care revitalizeaz memoria.Lzuta din perspectiv economica,istoria capt o valoare strict instrumental,care,viz)nd n principal mpre#urarile socio1politice,intr in s%era puterii si a dominaiei,noiuni ce de#a nu mai in de individ ca singularitate,ci doar ca un %ragment al unei mase populare.0rivind ast%el istoria,omul devine mi#loc n uni%ormizarea societii lucru ce e inaccepta-il din punct de vedere moral pentru ca aa cum spune ;ant omul tre-uie privit intotdeauna ca scop n sine i niciodat ca mi#loc.

;arl .edern1E(e 9B

aterialist /onception o% *istory14 /ritical 4nalysis,Ed

acmillan,<ondra,36@6,pag

5I5<I"C>4.IE 3..riedric( 'ietzsc(e14 doua consideraie inoportun& despre %olosul si nea#unsurile istoriei pentru viata,editura 4rarat,5ucuresti,3667 9. artin 5adea10am%il 'ic(itelea1.iloso%ia istoriei1orientari si tendinte contemporane,Editura 0olitica,/lu#,36=9 @. ar+,Engels1"pere alese,volumul II,Editura 0olitica,5ucuresti,36BJ 7.C.4./o(en1;arl 0ress,'eG HorI,36J= A.;arl .edern1E(e aterialist /onception o% *istory14 /ritical 4nalysis,Editura acmillan,<ondra,36@6 ar+Ds E(eory o% *istory14 ,e%ence,Editura "+%ord Fniversity