Terorismul de stat

Rolul militarilor in pol militarii isi asigura rolul de a transforma soc

Doctrina de securitate nat ideologie comuna: un razb intern a fost
declansat, adoptand tehnici de gherila. Doctrina spunea ca soc tb sa se dezv in
accord cu valorile crestin-dem, catolice idealurile sec nat punea accentul pe
pericolul Marxist asupra soc crestin-occidentale. Tb inlaturat din soc printr-un
razb intern.
Alianta intre serv secrete ale acestor reg pt a reprima cetatenii sip e teritoriul
statelor vecine (Operatiunea Condor)
Tranzitia spre dem. trasatura comuna: durata lunga a reg militare.

Dictaturi militare:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Chile 1973 1989

Uruguay 1973 1985
Argentina 1976 1983
Brazilia 1964 1985
Paraguay 1954 1989
Bolivia 1964 1982 (in mod special `71-`78)
Peru 1975 1980
Ecuador 1971 1979

Anii `70 au fost apogeul dictaturilor militare in Amer Lat (contextual cum se ajunge la
put este post `59 Rev din Cuba ca model). Exista si experiente comuniste: Peru
Juan Velasco Alverado guv militara ce a luat masuri tipice unei guv socialiste.
Motivul interventiei mil din Peru: de a pune capat guv de stanga; Chile Salvador
Aliente, pres din `70 interventie militara in guv socialista a lui Aliente (exista
pericolul de a vedea o repetare a scenariului Cuba o teama constanta pt SUA); Arg
si Uruguay pretext: extrema violent a gherilei; Br si Ecuador motiv pt
interventia mil in `64: nu exista o gherila marxista sau com, ci 2 decenii de populism;
Bolivia motiv interventie in forta a armatei ce tocmai s-a reorganizat; Peru in
urma unei guv de st.; Paraguay Stroessner cea mai lunga dictatura din Amer Lat
pt ca s-a declarat anticom.
Factorul extern: SUA interesata sa previna un alt scenario ca cel din Cuba;
antrenarea militarilor: Scoala Am din Panama. se dorea reformarea soc si eradicarea
st. si transf radicala a cetatenilor.
Aceste dictaturi apar in reformele de st din unele tari. Sunt exceptionale prin
amploarea pe care au declansat-o si pt ca s-a int in tari despre care s-a crezut ca sunt
ferrite de interventie militara (Chile, Uruguay). Interventia din Cuba a ramas in
memoria mondiala prin violent extrema cu care s-a acaparat puterea.
Brazilia dictatura militara timp de 21 de ani. Armata br a fost cea care a dus cel
mai departe logica securitatii nat. Lovitura a fost mai mult o reactie a crizei econ,

influentata de nr mare de pres populisti. Armata era privita ca ultimul actor care
putea readuce ordinea la nivel normal. (exista aici o alianta civil-militara!)
- Exista dupa instalarea dictaturii, dorinta unei fatade dem -> Const din `67 -> reg
parlamentar. Este mentinut congresul pt alegerea (confirmarea) pres. Isi da un
sis bipartid: Arena (Alianta pt Reinnoirea Nationala) si MDB (Miscarea
Democratica Braziliana - opozitia). S-a instaurat starea de asediu iar cetatenilor
li s-au retras dr.
- Represiunea br este acaparata de miracolul ec brazilian: trans Br intr-o put ec
mondiala sub conducerea militarilor
- Se foloseste de propaganda utilizarea fotbalului (ca si cazul Arg) pt a exalta
nationalismul brazilian. Dupa ce propaganda fotbalului nu a mai avut efect, s-a
chemat la razb.
Paraguay durata lunga a reg: stabilitatea reg Stroessner. In `89, in mom revolutiei,
75% din pop a crescut sub acest reg. Put lui Stroessner lunga pt ca a stiut sa alieze
put armata, dar si part colorado. Dominatia part a fost totala era obligatoriu sa fii
membru daca doreai sa fii in adm. Este un partid stat. Reg este cel mai comparabil
cu cel ceausist.
- Represiunea din celelalte tari nu e verificabila in reg lui Stroessner tp ca nu mai era
necesara, era mai mult preventiva: exista deja implementata teama. Ec Par a fost
sustinuta si de SUA, care a privilegiat reg. stabile ce protejau interesele
financiare.
- Cei care se opuneau reg difera. Opozitia s-a articulat in jurul Bisericii si taranilor
(care nu au beneficiat de reforma agrara). Opozitia se creeaza in lumea sindicala de
asem. Desi exista opozitie in Par, ea nu acapareaza put la sf reg Stroessner si nici
dupa lovitura de stat, ci socrul lui Stroessner, Andres Rodriguez.
- In feb `89, cand Stroessner este batran si cu o san precara, se formeaza o factiune
din P Colorado + o parte din armata impotriva acestuia. Dupa ce Stroessner e
inlaturat, reg dem ramane in atentia militara iar armata nu dispare din soc. Nu
exista tranzitie, ci lovitura de stat.
Argentina 1976 vede ultima sa dictatura prin faptul ca dictatura lui Jorge Rafael
Videla. 1976 1983 extrema violenta provocata de dictatura mil (exceptie intre `73`76: Peron: se vorbeste despre dem tarii..). Biserica a fost aliata armatei. Nu putem
vb despre o institutionalizare ca cea Br sau Chile, ci de o incercare a militarilor de a se
mentine la putere si o incercare de a aplica anumite reforme.
- Are loc o diversiune atragerea atentiei asupra a altceva decat asupra prob
interne. Putem vb de o tranzitie similara la dem cu cea din Br sau Chile, pt ca exista
un pact intre elite, dar motivul real este esecul militar.
Chile exceptional reg prin guv socialista a lui Salvador Aliente, ales in `70, care este
artizanul unor reforme imp: ref agrara, nationalizarea companiilor miniere. Aceste ref
au afectat o parte a soc si este vizibila o mobilizare impotriva soc, pana atunci a fost

un ex de stabilitate. Initial Biserica a fost aliata armatei, dar ulterior a fost antimilitara, fiind arhivista terorii. Dupa Const din `25, modelul chilian (negociere,
consens) era un ex international; dupa alegerea lui Aliente, soc s-a impartit in pro sau
contra Aliente -> polarizare si imposibilitate de consens.
- Mobilizarea impotriva lui Aliente a fost sustinuta de SUA, dar explicata de repetarea
rel intre actorii pol.
- Interventia mil din `73 este una dintre cele mai violente (bombardarea casei
prezidentiale) dar va fi sustinuta de cetateni. Masurile luate de Aliente au afectat o
parte din soc. Interventia mil a capatat forme dif: s-a creat o junta. De asem are
loc o institutionalizare a imaginii lui Pinochet -> pres in `74 institutionalizeaza
toata put. Invalideaza logica apropierii intre cetateni.
- Augusto Pinochet preia put si o pastreaza -> impune un nou reg autoritar in `80
in urma Const si, ulterior, are loc un referendum pt continuarea lui Pinochet, iar
rasp este NU militarii accepta acest lucru si va incepe tranzitia spre dem.
Uruguay lovitura mil in `73. Pres in frunte participa la dictatura mil impusa de
interventia mil. Masuri: dizolvarea Congresului, se incearca un nou reg pol si o noua
Const supusa referendumului in `80. Militarii aduc sis colegial (Cons National de
Securitate 1973 includea si o serie de civili). Atipic: birocratizarea, gradul de
represiune nu se traduce prin cifre impresionante; o mare parte din cetateni sunt
prizonieri pol.
- Tranzitia la dem e provocata de acceptarea de catre militari a rasp negativ al
referendumului; are loc atunci cand exista un acord acceptabil intre militari si
opozanti.