UNIVERSITATEA BUCURESTI FACULTATEA DE FILOSOFIE MODUL:STUDII EUROPENE

ISTORIA LA GRANITA DINTRE INDIVID SI SOCIETATE

U RUXANDRA 303

CONSTANTINESC GRUPA

Istoria,pe scurt,este o analiz a trecutului cu scopul de a nelege prezentul i de a ne cluzi comportamentul n viitor(Sidney E.Mead)

Oare aceast analiz a trecutului va veni n sprijinul individului ca singularitate sau n sprijinul societaii ca ntreg?Opiniile filosofilor sunt mparite: n timp ce Nietzsche privea istoria ca un instrument n minile individului,filosofi ca Hegel sau Marx analizau istoria din prisma utilitii pe care ea o poate aduce comunitii. Dezbtnd problema existenei in istorie,filosoful german Friedrich Nietzsche constat c problema omului rmne atingerea fericirii.Care este rolul istoriei n acest proces?Pentru Nietzsche istoria nseamn uitare,nseamn acumulare de cunostinte noi prin abandonarea celor de mai nainte.Supraomul nietzschean,al crui deziderat este s cunoasc tot este nainte de toate capabil s se cufunde n uitare.Pentru a putea controla totul omul trebuie s-i cunoasca limitele,trebuie s selecteze ceea ce l intereseaz,avnd ca scop ultim atingerea fericirii.Cum s faci ca trind n istorie s fii fericit?Calea pe care Nietzsche o alege este ,de fapt,s trieti n afara istoriei prin uitare:un om care n-ar avea deloc capacitatea de a uita,care ar fi condamnat s vad pretutindeni numai devenirea;un astfel de om nu mai crede in propria-i existen,nu mai crede n sine,n toate lucrurile vede o curgere de puncte mobile i se pierde n fluxul acesta al devenirii1 Sinteza istoric se oprete n mod deosebit asupra activitii omului ca individ ncercnd s dezvluie att natura existenei sale ct si trstura raporturilor n care se afl cu existena social general,sensul concret al acestor raporturi n virtutea cruia el se realizeaz ca individ,iar societatea avanseaz prin activitatea de ansamblu a indivizilor ce

Friedrich Nietzsche,A doua consideratie inoportuna:despre folosul si neajunsurile istoriei pentru viata,Editura Ararat,Bucuresti,1994,pag 14

o compun.De aceea individul in concepia lui H.Berr nu este o abstracie metafizic,dar nu este nici suma vieii sociale si al dezvoltrii istorice n ansamblu Acelai H.Berr apreciaz c n cursul ndelungat al istoriei raporturilor dintre individ i societate autonomia relativ a individului a cunoscut forme i grade de intensitate diferite,determinate in ultim instan de nivelul de dezvoltare al forei omului n lupta sa pentru cucerirea naturii. Societatea nsai n cursul dezvoltrii sale reclam dezvoltarea spiritului de iniiativ n baza cunoaterii necesitii istorice.i asta pentru c necesitatea istoric nu se realizeaz practic dect ca o rezultant a aciunii indivizilor2.Aa cum istoria ne ajut s inelegem trecutul i s ne cluzim alegerile viitoare n funcie de aceast nelegere,ea triete prin prisma individului i a interpretrilor pe care acesta le d faptelor din trecut.ns personalitatea individului depinde de aceast realitate istoric,ea nu apare dect ntr-un mediu istoric dat,se formeaz i acioneaz n condiii istorice concrete.De aici putem vedea c ntre individ ca singularitate i istorie exist o relaie de interdependen: istoria contribuie la fericirea individului oferindu-i posibilitatea de a controla ct mai multe lucruri din jurul su prin faptul c l oblig s selecteze informaiile din jurul su,l oblig s contientizeze ceea ce i dorete i ce mijloace are la dispoziie pentru atingerea scopurilor sale;iar individul este cel care d sens istoriei,este cel care furete istoria,cel care poate s nrureasc cursul istoric sau chiar s-l curme. Poate fi utilitatea istoriei extins la nivelul societaii sau chiar la nivelul ntregii omeniri? Filosofi precum Friedrich Hegel sau Karl Marx ar rspunde afirmativ.Potrivit lui Hegel procesul temporal nainteaz de la mai puin perfect la mai perfect,att n sens etic ct i n sens logic.Spiritul naiunii i explic caracterul i este la rndul lui explicat ca o etap in dezvoltarea Spiritului lumii,care controleaz istoria i direcionez succesiunea spiritelor naionale.Pentru c reflect activitatea Spiritului lumii,istoria umanitaii este caracterizat de progres.La Hegel naiunile joac rolul pe care la Marx l joac clasele.Principiul dezvoltrii istorice,spune el,este geniul naional.Hegel spune c fiecare din urmtorii termeni sunt responsabili de dezvoltarea istoric: spirit,raiune,libertate si idee.Spiritul isi atinge potenialul,i manifest cea mai profund natur cnd dobndete libertatea totala,de aceea libertatea este ideea spiritului.Pentru el Spiritul este n sine i la
2

Martin Badea,Pamfil Nichitelea-Filosofia istoriei-orientari si tendinte contemporane,Editura politica,Cluj,1982,pag 98

sine nsui,fiind liber atunci cnd transcende si subjug natura.Referitor la ceilalti termeni el spune c Raiunea guverneaz lumea i prin urmare i-a guvernat i istoria,c Libertatea este elul absolut al istoriei i c Ideea(Esenta)este scopul general al istoriei lumii.Istoria apare astfel,pe de o parte, ca o lucrare a Spiritului i a Raiunii ,iar pe de alt parte a Libertaii i a Ideii. Istoria nu are numai un agent ci si un scop sau el()i din moment ce Spiritul este agentul istoriei i Esena sa este Libertatea,libertatea,ideea spiritului,este scopul sau elul istoriei3.In mersul istoriei,omenirea va ti ce e de tiut despre ea nsai.Se va testa n multe feluri i si va atinge scopurile.In concepie hegelian oamenii i vor redescoperi unitatea originara,dar nu va fi una smintit si brutal cum a fost la nceputurile lumii.n opoziie cu o istorie centrat pe individ i pe unitatea si uniformitatea omului,se va impune un alt tip de istorie.Nevoile care devid si elurile contrare au sfrmat pacea preistoric si au furnizat un impuls puternic istoriei.Apariia unor nevoi profund compatibile nseamn sfritul istoriei.nca de acum se configureaza o conceptie materialist a istoriei axat pe efectele ei asupra societii:Epocile au fost controlate nu de conceptul de om,ci de scopurile i mijloacele materiale.Interesul i dificultatea major a oamenilor a fost n raport cu lumea,nu cu sinele4 Definiia dat de Hegel istoriei:Istoria este istoria Spiritului Lumii care inregistreaza cretere in autocunoatere,al crui stimul i vehicul este cultura,care pierete cnd a stimulat mai mult crestere dect poate conine5va fi preluat ulterior de cel mai mare reprezentant al materialismului istoric,Karl Marx:Istoria este istoria industriei umane care trece printr-o cretere a puterii de producie,al crui stimul si vehicul este structura economic,care pierete cand a stimulat mai mult cretere dect poate conine6.Pentru Marx formele importante nu sunt culturile ci structurile economice si rolul contiinei este asumat prin explicarea puterii de producie.Progresul istoric nu rezid n principal n contiina de sine,aceasta crete,dar doar ca o funcie a controlului crescnd al omului asupra mediului su.Conform lui Marx,nevoile sunt limitate i se dezvolt numai odata cu
3

G.A.Cohen-Karl Marxs Theory of History-A Defence,Ed,Oxford University Press,New York,1978,pag 15 4 G.A.Cohen-Karl MarxS Theory of History-A Defence,Ed Oxford University Press,New York,1978,pag 22 5 G.W.F.Hegel-Prelegeri de filosofia istoriei,Ed.Humanitas,Bucuresti,1994,pag 57 6 Marx,Engels-Opere alese,volumul II,Ed.Politica,Bucuresti,1967,pag 373

forele de producie.Creterea puterii omului este procesul central al istoriei.Nevoia de acea cretere explica DE CE exist istorie.Oamenii au istorie pentru ca trebuie s-i produc viaa,spune Marx.Pentru Hegel oamenii au istorie deoarece contiina are nevoie de timp si aciune pentru a se dezvlui ei nii,pentru Marx istoria exist deoarece oamenii au nevoie de timp si aciune pentru a triumfa n faa naturii,el susinnd c nu exist istorie cnd natura e peste msur de generoas.Asemeni lui Hegel el credea c lumea evolueaz conform unei formule dialectice,dar se desparte total de Hegel n chestiunea forei motrice a acestei dezvoltri.Hegel credea ntr-o entitate metafizic numitaSpiritcare imprima istoriei umane un anumit grad de dezvoltare.Pentru Marx,fora motrice este materia,i nu spiritul;sau mai exact relaia omului cu materia,relaie n cadrul creia modul su de producie joac un rol esenial.n felul acesta materialismul istoric marxist se identific practic cu teoria economic. Istoria creaza cunoatere si o materializare a cunoaterii prin mijloace de producie creatoare de bogie,dar cliveaz comunitatea n clase si fragmenteaza fiina ,individul.Comunismul modern reface aceast unitate originar.7 Personal consider c istoria ar trebui s se raporteze n principal la individ,ea fiind martorul care confirm trecerea timpului i care revitalizeaz memoria.Vzuta din perspectiv economica,istoria capt o valoare strict instrumental,care,viznd n principal mprejurarile socio-politice,intr in sfera puterii si a dominaiei,noiuni ce deja nu mai in de individ ca singularitate,ci doar ca un fragment al unei mase populare.Privind astfel istoria,omul devine mijloc n uniformizarea societii lucru ce e inacceptabil din punct de vedere moral pentru ca aa cum spune Kant omul trebuie privit intotdeauna ca scop n sine i niciodat ca mijloc.

Karl Federn-The Materialist Conception of History-A Critical Analysis,Ed Macmillan,Londra,1939,pag 26

BIBLIOGRAFIE 1.Friedrich Nietzsche-A doua consideraie inoportun: despre folosul si neajunsurile istoriei pentru viata,editura Ararat,Bucuresti,1994 2.Martin Badea-Pamfil Nichitelea-Filosofia istoriei-orientari si tendinte contemporane,Editura Politica,Cluj,1982 3.Marx,Engels-Opere alese,volumul II,Editura Politica,Bucuresti,1967 4.G.A.Cohen-Karl Marxs Theory of History-A Defence,Editura Oxford University Press,New York,1978 5.Karl Federn-The Materialist Conception of History-A Critical Analysis,Editura Macmillan,Londra,1939