TEMA BACALAUREAT

Secolul XX ntre democraie i totalitarism. Ideologii i ractici olitice n Rom!nia i n Euroa

". Lumea inter#elica $"%"%& "%'%(.
a( conte)t international
Secolul al XX- lea reprezint perioada din istoria omenirii, in care principiile legate de
democratie ( separarea puterilor in stat, suprematia legii, suveranitatea poporului, pluralismul si
pluripartidismul politic, impunerea vointei majoritatii concomitent cu asigurarea protectiei minoritilor
naionale, respectarea drepturilor si libertilor ceteneti) s-au impus ntr-o mare parte a lumii, dar si
perioada in care in unele state, au fost instaurate regimuri totalitare care au incalcat principiile
democratice si drepturile omului, impunandu-se vointa unei persoane sau a unui grup de persoane asupra
majoritatii !in punct de vedere politic, caracteristica generala a acestui secol a fost confruntarea dintre
democratie si totalitarism- impus inca din perioada razboiului in "usia( octombrie #$#%), prin revolutia
bolsevica din octombrie #$#%, in urma careia puterea a fost luata de catre &'(enin
Sf)ritul marii conflagraii mondiale n #$#*, consfinea nu numai victoria +ngliei, ,ranei i
Statelor -nite, ci i o victorie a democraiei care a cuprins noi spatii istorice din .uropa
'mperiile multinaionale ('mperiul otoman, 'mperiul +ustro- -ngar si 'mperiul /arist), bazate pe
regimuri autoritare, s-au destrmat i locul lor a fost luat de state naionale, care vor opta pentru sisteme
politice democratice de tip republican sau monar0ic- constituional
Sc0imbarea 0rii politice a .uropei, precum i noile raporturi de fore confirmate prin tratatele
de ace de la *aris (#$#$-#$12), au avut consecinte importante si pe plan economico- social
.uropa ieise zdruncinat din rzboi +t)t nvingtorii(fostele state ale +ntantei), c)t i
nvinii(fostele state ale 3uterilor centrale), se confruntau cu grave probleme economice, sociale i
financiare "zboiul produsese pierderi umane i materiale uriae4 zonele care fuseser teatre de rzboi
erau devastate5 muncitorii calificai pieriser pe front n bun parte5 femeile care i-au nlocuit n fabrici i
uzine manifestau o tendin de emancipare, ce se va accentua n timp prin dezvoltarea micrii feministe5
efortul prelungit de rzboi a forat statele participante la c0eltuieli care le depeau posibilitile 6n felul
acesta, raporturile economice dintre S-+ i marile puteri europene se vor modifica +nglia i ,rana au
devenit datoare +mericii, iar pieele lor de pe alte continente vor fi pierdute n favoarea S-+ i a
7aponiei
Statele Unite, ieite mai puternice din rzboi, s-au implicat economic n .uropa, c0iar dac
republicanii revenii la putere au adoptat o politic izolaionist
6ntre #$12-#$88, preedinii republicani au limitat intervenia statului n economie, ls)nd-o n
seama oamenilor de afaceri Sufragiul universal devine o realitate prin e9tinderea dreptului la vot i pentru
femei (#$12)
6n +rana i Anglia democraia parlamentar i-a urmat cursul, nentrerupt de rzboi +pariia
3artidului (aburist face ca scena politic britanic s funcioneze c)iva ani cu trei partide5 femeilor li se
acord dreptul de vot (#$#*)5 refacerea economic s-a datorat unei remarcabile stabiliti politice i
interveniei statului n economie
6n ceea ce-i privete pe francezi, e9istena unui numr mare de partide politice a indus un anume
grad de instabilitate ,ormarea unor coaliii (:locul ;ational i -niunea ;aional) aveau ca scop
principal blocarea accesului la putere al e9tremelor politice aprute imediat dup nc0eierea rzboiului
Italia prea de neguvernat, democraia liberal fiind n criz <pinia public era foarte
decepionat de rezultatul rzboiului, de gravitatea problemelor economice i sociale, precum i de
instabilitatea ministerial (= guvene n 8 ani, #$#$-#$11)
6n ,ermania- dup tulburrile revoluionare care l-au silit pe .il/elm al II&lea s abdice i s
prseasc ara, este proclamat republica parlamentar, numit Reu#lica de la .eimar (#$#$) + fost
desfiinat autoritatea prinilor, au fost acordate drepturi i liberti democratice cetenilor i a fost
introdus votul universal /ara se stabilizeaz sub conducerea unei majoriti conservatoare i a mareaului
0inden#urg, ales preedinte (#$1>)
Rom!nia- unificat din punct de vedere teritorial (#$#*), se nscrie pe aceeai linie evolutiv4
acordarea votului universal (#$#*), rezolvarea problemei agrare prin mproprietrirea ranilor (#$1#),
precum i nfiinarea partidelor ce aparin minoritilor au impulsionat viaa politic, contribuind la
consolidarea democraiei ;oile realiti politice sunt consacrate prin Constituia din "%1', iar
dezvoltarea economic va atinge nivelul antebelic n anii urmtori
2n conclu3ie, sf)ritul 3rimului "zboi ?ondial (#$#*) consacra victoria democraiei dar, n
realitate, at)t desfurarea conflictului c)t i evoluia postbelic au impus renunri permanente la acest
ideal ;oile state din centrul i sud-estul .uropei, recunoscute prin tratatele de la &ersailles, i simeau
frontierele vulnerabile n faa tendinelor revizioniste, motiv pentru care democraia este repus cur)nd n
discuie Situaia se complic i mai mult, ca urmare a faptului c statele nvinse i "usia Sovietic nu
luaser parte la nc0eierea pcii
#( a#andonarea democraiei !up nc0eierea 3rimului "zboi ?ondial, confrunt)ndu-se cu
reale dificulti de adaptare la provocrile lumii postbelice i negsind soluii n g)ndirea politic i n
sistemul politic democratic, multe ri s-au orientat spre oferta totalitar
6n mod parado9al, prima surs a viitoarelor crize politice o vor constitui frustrile create de
tratatele de pace
,ermania, declarat unic vinovat pentru declanarea rzboiului i obligat la plata unei uriae
despgubiri de rzboi, trebuie s abandoneze orice pretenii coloniale i s renune complet la propria
armat ,rustrarea poporului german este alimentat i de criza economic, de inflaia galopant i de
ocuparea "u0rului (#$18) de ctre francezi
Italia, dei se numra ntre statele nvingtoare, este departe de a fi o surs de stabilitate
@omunitii erau autorii unor greve de proporii (#$12), iar forele ultranaionaliste i afiau violent
nemulumirea at)t fa de tratatele de pace, care nu ofereau 'taliei toate teritoriile anterior promise, c)t i
fa de ascensiunea st)ngii
!up 4ictoria so4ietelor n Rusia (#$#%), #ole4icii au instituit un regim de dictatur n numele
proletariatului 6n realitate, Adictatura proletariatuluiB nsemna dictatura partidului comunist care a
eliminat partidele de opoziie i a practicat teroarea de stat prin organe de represiune i supraveg0ere a
populaiei .conomia de pia a fost lic0idat, trec)ndu-se la economia planificat, mpreun cu o
industrializare i colectivizare forat
+dmiratorii revoluiei sovietice deveneau tot mai activi n .uropa, determin)nd apariia partidelor
comuniste, care vor fi bine integrate n Intenaionala Comunist5 coordonat de la ?oscova 6n felul
acesta, partidele comuniste au jucat n rile lor rolul de instrumente de subversiune politic i de sprijin n
favoarea U.R.S.S.- rimul stat totalitar
Cot dup rzboi au aprut i mic5rile 6asciste, mai nt)i n rile nvinse (Dermania, -ngaria,
:ulgaria) sau nemulumite ('talia) ?icri cu caracter fascist au aprut i n celelalte ri (Spania,
3ortugalia, +nglia, ,rana, "om)nia), toate afi)nd un nationalism agresiv i fiind profund
antidemocratice
Statele totalitare au fost un produs al ideologiilor e9tremiste4 de st)nga (comunism) sau de
dreapta (6ascism) +prute ca o reacie la ameninarea comunist, regimurile totalitare de dreata au
limitat sau suprimat drepturile i libertile democratice i au eliminat din viaa politic forele care li se
opuneau
,ascismul italian, bazat pe ideologia statului i a naiunii, l-a propulsat la putere pe Mussolini
(#$11) 3unctele sale de sprijin erau mitul naiunii unitare i trecutul glorios al 'taliei &alorile liberale erau
negate, fiind considerate vinovate de declinul statului, iar pluralismul politic era privit ca o surs de
divizare a naiunii ?ussolini se dorea eful unui stat putemic, av)nd un control complet asupra cetenilor
i reprezent)nd interesul naional (a baza societii trebuia s fie omul nou, disciplinat i dornic de
cucerire
@unoscut sub numele de na3ism, ideologia care l-a adus pe Adol6 0itler la putere n ,ermania
(#$88) se baza pe puritatea rasei 3oporul german, n viziunea nazitilor, se identifica cu o astfel de ras
superioar, cea arian 3entru Eitler, statul totalitar nu era altceva dec)t un instrument capabil s apere
aceast comunitate rasial .lementele impure i decadente care puteau vicia puritatea rasei ariene erau
evreii, iganii i slavii, considerai rase inferioare -n stat german putemic era, n viziunea nazitilor,
singurul care putea spla umilina la care fuseser supui germanii la &ersailles
6n ceea ce privete Rusia interbelic, marea ambiie a lui Stalin a fost s transforme -"SS ntr-
un stat modern i putemic 'nstrumentele folosite n acest scop au fost planificarea, industrializarea i
colectivizarea forat n agricultur, toate dublate de 2 propagand uria i de 2 teroare organizat
mpotriva ntregului popor
@a toi dictatorii, Mussolini- 0itler i Stalin doreau meninerea cetenilor sub un control e9trem
de strict +stfel, imensele aparate de propagand puse n micare aveau drept scop glorificarea imaginii
conductorului suprem, precum i o atent supraveg0ere a tot ceea ce putea influena modul de g)ndire al
oamenilor4 ziarele, radioul, filmul, literatura (iderului suprem i s-a conferit apelativul DuceleB n ltalia
i FuhrerB n Dermania, desemnand autoritatea absolut F conductorul
!aca regimurile totalitare au avut trsturi comune, au e9istat i elemente specifice pe care acestea
le-au cunoscut
!e e9emplu, stalinismul F ideologia primului regim comunist din istorie F se baza pe principiile
fundamentale ale mar9ism-leninismului, inta sa final fiind construirea societii comuniste, etap n care
at)t statul c)t i clasele sociale urmau s dispar
6n cazul ,ermaniei, statul totalitar bazat pe suerioritatea rasei trebuia s apere aceast
comunitate de elementele impure i s asigure arienilor spaiul vital necesar propriei dezvoltri Gi, cum
acest spaiu depea cu mult graniele statului german, se ajunge la rzboi, ca principal instrument care
rezolva aceast situaie
6n ce privete Rom!nia, nfiinarea *artidului Comunist (#$1#), supus Cominternului
('ntemaionala @omunist) de la ?oscova, urmat de micarea de factur fascist Legiunea
Ar/ang/elului Mi/ail (#$1%), au constituit principalele fore antidemocratice din perioada interbelic
!ac micarea comunist avea o pondere puin semnificativ, n sc0imb, micarea legionar era n
plin dezvoltare @ondus de Corneliu 7elea Codreanu, numit C5itan al micrii, legiunea a profitat de
nemulumirea popular fa de guvemarea partidelor tradiionale i a acionat pentru meninerea "om)niei
?ari, dar a practicat i violena fa de adversarii politici i autoriti, ajung)nd c0iar la asasinate4 I.,.
8uca- 9irgil Madgearu- :icolae Iorga.
6n pofida acestei realiti i a imperfeciunilor democraiei rom)neti, "om)nia a rezistat ofensivei
totalitare p)n n #$8*, c)nd regele Carol al II&lea i-a impus regimul autoritar (#$8*-#$=2), urmat apoi
de dictatura militar a generalului Antonescu (#$=#-#$==) i, n final, de perioada regimului comunist
(#$=%-#$*$) + fost perioada n care tradiia democraiei rom)neti a fost abandonat i muli oameni
politici i de cultur au fost obligai s-i prseasc ara sau s se supun riscului eliminrii fizice n
pucriile comuniste
1. Lumea ost#elic5$du5 "%;<(.
Sf)ritul celui de-al 8oilea R53#oi Mondial nu a reuit s traneze competiia dintre democraie
i totalitarism
3rin nfr)ngerea Dermaniei, 'taliei i 7aponiei erau nlturate principalele regimuri fasciste, cel
italian i cel german, dar victoria obinut de -niunea Sovietic i ocuparea de ctre armatele acesteia a
celei mai mari pri din .uropa @entral si de Sud- .st au avut drept consecin instalarea prin lovituri de
for i fraude electorale a unor regimuri comuniste n ri precum 3olonia, "om)nia, -ngaria, :ulgaria,
@e0oslovacia i Dermania de .st
Cot cu sprijinul direct sau indirect al -"SS comunitii vor prelua puterea i n alte ri4
'ugoslavia, +lbania, @0ina, @oreea de ;ord, &ietnam i @uba
!ei fuseser aliate cu "usia Sovietic mpotriva regimurilor fasciste, democraiile occidentale au
sf)rit prin a nelege pericolul pe care l reprezenta e9tinderea totalitarismului comunist
6n frunte cu S-+, ele au trecut la un program de stvilire a e9pasiunii comunismului (#$=%)
3rin urmare, statele lumii s-au regrupat, de aceast dat pe criterii politice, lumea evoluand n urmtoarele
decenii n logica noului tip de conflict -=r53#oiul rece> Se ntea astfel o lume bipolar, construit n
jurul principalelor centre de putere economic i militar a lumii4 :.A.T.? (n jurul S-+) i *actul de
la 9aro4ia (n jurul -"SS) 3rima grupare, denumit i Alumea liberA, a continuat s se dezvolte pe
principiile democraiei pluraliste, iar cea de-a doua, blocul comunist totalitar F pe principiile democraiilor
populare
@onstituit ca urmare a ameninrii +rmatei "oii, blocul sovietic avea s cunoasc, mai t)rziu,
primele fisuri4 re4oluia mag/iar5 din #$>H, cri3a ce/oslo4ac5 din #$H*, precum i fenomenul
=SolidaritateaB din 3olonia anilor I*2 'mensa presiune economic impus -niunii Sovietice de cursa
narmrilor au determinat regimurile comuniste est-europene s treac la reforme politice
3romovarea acestora de ctre Mi/ail ,or#acio4 a condus nu numai la de3mem#rarea #locului
comunist (#$*$), ci i a U.R.S.S. (#$$#) .ra s6!ritul totalitarismului romo4at de ideologia
comunist5 i nceutul tran3iiei sre democraie a statelor est&euroene Se nc0eia, deocamdat,
nfruntarea dintre democraie i totalitarism, care a constituit una dintre principalele caracteristici ale
secolului al XX-lea
In ceea ce ri4este Romania- in erioada "%"@&"%'@, acesta a avut un regim politic democratic
'n anii #$8*-#$=2 regimul politic a devenit unul de autoritate monar0ic, iar intre #$=2-#$==, unul de
dictatura militara < astfel de evolutie de la democratie la totalitarism a caracterizat majoritatea statelor
europene +stfel, daca in #$#$ "omania se afla in r)ndul celor 1* tari europene cu regim democratic, in
#$=2 se gsea in categoria celor #1 state cu regim dictatorial, alaturi de :ulgaria, 'ugoslavia, -ngaria,
-"SS, Dermania, 'talia, Drecia, Curcia, Spania, 3ortugalia, ,inlanda
(a sfarsitul celui de-al !oilea "azboi ?ondial s-au inregistrat mutatii majore in privinta regimului
politic Statele din zona centrala si sud-est-europeana, trecute sub dominatia sovietica, intre care si
"omania, se supun unui regim totalitar, de e9trema stanga, dupa modelul sovietic
+nul #$*$ nu a gasit toate tarile foste comuniste la acelasi nivel de dezvoltare economica si sociala
si nici la acelasi nivel de structurare a unor alternative politico-economice la regimul partidului unic, dar
prabusirea regimurilor comuniste din .uropa a permis fostelor state din blocul comunist sa revina la
democratie si la institutiile statului de drept
'. 8eose#iri intre sistemele olitice democratice si cele totalitare.
a( caracteristicile regimurilor democraticeA
e9ercitarea puterii in stat se realizeaza pe baza principiului separarii puterilor( legislativa-
parlament constituit pe baza votului universal5 e9ecutiva- guvern si monar0 sau presedinte5
juridica- instante judecatoresti), conform unei constitutii, ceea ce limiteaza atributiile
monar0ului sau presedintelui5
suveranitatea poporului( dreptul poporului de a-si 0otara singur soarta), care inlocuia
suveranitatea monar0ului(e9ercitarea ntregii puteri n stat de ctre monar0, pe baza
bunului plac) si cumularea puterii in stat de catre acesta5
democratie reprezentativa- populatia cu drept de vot isi desemneaza reprezentanti in
institutiile statului( in special in 3arlament) pentru apararea intereselor acesteia5
suprematia legii pentru toti locuitorii indifferent de origine si statut social5
vointa majoritatii in luarea deciziilor5
protectia intereselor minoritatilor nationale5
pluralism si pluripartidism5
e9istenta opiniei publice
asigurarea si respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti5
regim politic reglementat prin constitutie( legea fundamentala a unui stat care precizeaza
caracteristicile statului si titulatura, modul de e9ercitare a puterii in stat si institutiile
specifice, drepturile si libertatile cetatenesti, conditiile in care poate fi revizuita constitutia)
b) caracteristicile regimurilor totalitare4
controlul e9ercitat de catre stat asupra societatii5
reducerea substantiala a libertatii individuale, individul fiind supus autoritatii statului5
rolul 0otarator al liderului atotputernic si partidului unic5
baza regimului o constituie masele inlocuite politic cu ajutorul mijloacelor de propaganda5
controlul economiei de catre stat prin dirijism5
controlul culturii5
impunerea terorii prin mijloace de represiune5
interesele colective primeaza fata de cele personale5
limitarea drepturilor cetatenesti5
cultul personalitatii
;. Ideologii si ractici olitice in Romania
a( Ideologii si ractici olitice in Romania ana in anul "%"@
Secolul al XX-lea a mai fost numit si Asecolul e9tremelorB
Sistemul politic romanesc de la inceputul secolului al XX-lea era organizat potrivit @onstitutiei
"omaniei din anul #*HH "omania era o monar0ie constitutionala, bazata pe principiul separarii puterilor in
stat, iar regele @arol ' (#*HH-#$#=) si-a indeplinit rolul de arbitru al vietii politice 'n conditiile e9ercitarii
votului cenzitar (doar de catre barbati), in primii ani ai secolului al XX-lea, cele doua formatiuni care au
dominat viata politica, 3artidul ;ational (iberal si 3artidul @onservator, au guvernat alternativ (potrivit
principiului rotativei guvernamentale, practica introdusa in #*$>) +cestea erau e9ponentele a dou ideologii
diferite cu privire la evolutia "omaniei (iberalismul, reprezentat de oameni politici precum 'on '@
:ratianu (presedinte al 3;( din #$2$), se pronunta pentru dezvoltarea rapida a tarii, dupa model
occidental, pe baza capitalului auto0ton @onservatorismul, reprezentat de politicieni ca D0Dr @antacuzino
(conducator al 3artidului @onservator intre anii #*$$-#$2%), dorea o dezvoltare organica, treptata, a statului,
prin crearea institutiilor moderne pe masura ce societatea simtea nevoia aparitiei lor
#( Ideologii si ractici olitice in erioada inter#elica$"%"%& "%'%(
"egimurile politice au cunoscut o evolutie spectaculoasa, de la e9trema dreapta la e9trema stanga
!upa #$#*, sub influenta a diversi factori (votul universal, sc0imbarile in plan economico-social,
integrarea provinciilor unite, noile mentalitati sa), regimul politic din "omania a cunoscut o importanta
evolutie
'n anii J82 in .uropa se inregistreaza o criza a regimului democratic si o tendinta de crestere a
gruparilor de e9trema dreapta +ceasta tendinta se manifesta si in "omania !inamica partidelor politice s-
a inscris pe doua directii4 o tendinta de fuziune, specifica primului deceniu dupa razboi5 aparitia in anii J82
a multor partide mici, situatie alimentata de tendintele lui @arol al ''-lea de a discredita sistemul
pluripartidist si de crestere a influentei miscarii legionare
,actorii care au contribuit la afirmarea democratiei romanesti4 adoptarea votului universal pentru
barbatii de la 1# de ani in sus, cu e9ceptia magistratilor si a cadrelor militare (#H noiembrie #$#*)5
@onstitutia din #$18, unde erau consfintite drepturile si libertatile cetatenesti si se preciza separatia
puterilor in stat (e9ecutiva, legislativa, judecatoreasca)5 dinamica sistemului pluripartidist5 unele
formatiuni au parasit scena politica (conservatorii), altele s-au mentinut (liberalii, socialistii), aparand si
partide (grupari) noi, de diverse orientari 'n aceste conditii, numarul partidelor parlamentare sau al celor
care au reusit sa ajunga la guvernare a sporit
&iata politica a devenit mai comple9a, ca urmare a integrarii in viata politica a partidelor din
teritoriile unite in #$#*, a confruntarii de idei si multiplicarii ofertelor politice adresate electoratului, a
mutatiilor produse in mentalitatea colectiva si afirmarea spiritului civic, a diversificarii mijloacelor de
informare (de la #H periodice in #$#*, s-a ajuns la peste 18># de periodice in #$8>), a eliminarii rotativei
guvernamentale si organizarii periodice a alegerilor parlamentare
'n perioada interbelica, in viata politica romaneasca, adepti numerosi au avut ideologiile politice
democratice, precum neoliberalismul, reprezentat, in esenta, de 3artidul ;ational (iberal, si taranismul,
avand ca e9ponent principal 3artidul ;ational Caranesc(#$1H)
'n conditiile afirmarii in .uropa a unor ideologii antidemocratice, e9tremismul de stanga
(comunismul) si de dreapta (legionarismul) s-au manifestat si in viata politica romaneasca, incepand din
deceniul al treilea al secolului al XX-lea .9tremismul de dreapta a aparut ca urmare a evenimentelor din
'talia fascista si ca reactie la ideologia comunista ,ormatiunile politice de e9trema-dreapta au avut un
caracter antidemocratic, 9enofob si antisemit
?onar0ia a reprezentat, si in perioada interbelica, centrul functionarii sistemului politic din
"omania, bazat pe prevederile @onstitutiei din #$18 "egele in timpul caruia a fost infaptuita ?area
-nire, ,erdinand ' (#$#=-#$1%), nu a incalcat principiile vietii politice democratice .volutia monar0iei a
marcat si practicile politice in stat @riza dinastica din decembrie #$1>, cand printul @arol a renuntat la
mostenirea tronului, a fost rezolvata de 3arlament in ianuarie #$1H, prin proclamarea lui ?i0ai ca
mostenitor al tronului !upa moartea regelui ,erdinand ', acesta a condus tara tutelat de o "egen, fiindc
era minor !ar, dupa ce a revenit in tara, in anul #$82, si a fost proclamat rege, de 3arlament, in locul lui
?i0ai ', @arol al ''-lea a urmarit reducerea rolului partidelor politice si instaurarea unui regim in care
monar0ul sa aiba puteri sporite +stfel, in anul #$8*, acesta a instaurat un regim autoritar, in timpul caruia
singura formatiune care a functionat a fost cea care il sustinea pe rege, ,rontul "enasterii ;ationale
denumita, din #$=2, 3artidul ;atiunii 'n conditiile pierderilor teritoriale din anul #$=2 regele @arol al ''-
lea a abdicat (septembrie #$=2)
c) carene ale democratiei romanesti4 subiectivismul unor politicieni5 abuzurile administratiei in
timpul alegerilor parlamentare, judetene, comunale5 in perioada #$#$-#$8%, regele a dizolvat de opt ori
parlamentul prin decret regal, inainte de termenul legal de patru ani, fapt ce a afectat regimul democratic5
(egea electorala din #$1H stabilea ca partidul care obtinea minimum =2K din voturi primea >2K din
totalul mandatelor in +dunarea !eputatilor (prima electorala), cealalta jumatate se impartea proportional
intre toate partidele, inclusiv cel castigator5 sistemul LrasturnatL prin care regele numea guvernul, dizolva
parlamentul, se sc0imba conducerea administratiei locale si apoi se organizau alegeri generale5 astfel,
guvernantii iti asigurau succesul electoral5 e9agerarile presei, indeosebi ale celei de partid, demagogia,
recurgerea la cenzura, starea de asediu, abuzuri ale administratiei5 amestecul tot mai evident al regelui
@arol al ''-lea (dupa #$82) in activitatea de guvernare, cu scopul introducerii regimului de autoritate
monar0ica (fapt realizat in februarie #$8*)5 ascensiunea organizatiilor e9tremiste de dreapta, fapt care a
condus la practici antidemocratice4 amenintarea, santajul, violenta, crima (asasinarea lui 'D !uca in
#$88, a lui + @alinescu in #$8$, a lui ; 'orga in #$=2)
d( ideologia li#erala & li#eralismul punea in centrul societatii individul, teorie care a fost
sustinuta pana la primul razboi mondial !upa razboi au loc modificari in ideologia liberala, aparand
neoliberalismul care pune accentul pe interventia statului, apreciind ca interesul general prima asupra celui
individual +ceasta conceptie a fost dezvoltata de personalitati de marca, precum4 Stefan Meletin, ?i0ail
?anolescu, &intila :ratianu, &ictor Slavescu sa .i au adus importante contributii la teoria si practica
industrializarii, punctul esential al doctrinei neoliberale &iitorul era, in conceptia lui St Meletin - cel mai
de seama teoretician al neoliberalismului - in industrializare si urbanizare .i au accentuat rolul industriei
si au intrevazut o stransa legatura intre industrializare, modernizare si consolidarea independentei politice
"eprezentantii neoliberalismului au dezvoltat teoria privind LprotectionismulL, concretizata in formula
Lprin noi insineL prin care se putea asigura o valorificare superioara a resurselor nationale, in primul rand
prin forte proprii !eviza Lprin noi insineL nu trebuie interpretata ca o atitudine e9clusivista, de inlaturare
a capitalului strain, ci ca o colaborare cu acesta in conditii mai avantajoase ca pana atunci
3entru Stefan Meletin, @onstitutia din martie #$18 reprezenta documentul oficial de nastere a
neoliberalismului romanesc "egimul politic avea un caracter democratic si se intemeia pe separatia
puterilor in stat .l aprecia 4 L3entru intaia oara acest act istoric pleaca de la urmatoarele puncte de vedere,
care alcatuiesc esenta noului liberalism4 a) interventia puterii de stat si b) conceptia libertatilor individuale
ca Lfunctii socialeL !emocratia, idee de baza a gandirii liberale de pretutindeni s-a bucurat si ea, pe plan
teoretic, de atentia ideologilor liberali, cu deosebire in perioada interbelica, in care aceasta era virulent
combatuta de gruparile e9tremiste de dreapta
'n "omania- li#eralismul a fost promovat de 3artidul ;ational (iberal, care reprezenta interesele
burg0eziei industriale si financiare, precum si ale unor meseriasi si intelectuali 'n perioada interbelica, la
conducerea lui s-au succedat politicieni remarcabili4 'on ' @ :ratianu (pana in #$1%), &intila :ratianu
(#$1%-#$82), ' D !uca (#$82-#$88), @ ' @ :ratianu (#$8=-#$=%)5 organul central de presa era &iitorul
3artidul ;ational (iberal, aureolat de infaptuirea ?arii -niri si adept al democratiei parlamentare, a
dominat scena politica interbelica 'ntre realizarile de marca ale guvernelor 3;( se inscriu4 @onstitutia din
#$18, legile de unificare (administrativa, judecatoreasca, a invatamantului etc), stimularea dezvoltarii
economiei nationale, mai ales a industriei etc
e( ideologia taranista& aranismul a fost cea de-a doua conceptie cu un impact deosebit in
societatea romaneasca +ceasta conceptie a fost promovata de @onstantin Stere, &irgil ?adgearu, 'on
?i0alac0e, D0 Mane sa .i sustin ca "omania - ca si celelalte state agrare - evolua pe o cale necapitalista,
intemeindu-se pe mica proprietate taraneasca "eprezentantii sai puneau accent pe organizarea taranimii in
cooperative si pe ridicarea nivelului cultural al satelor etc Spre deosebire de pozitia proindustriala,
puternic sustinuta in plan politic de 3artidul ;ational (iberal - care considera problema agrara rezolvata,
in linii generale, prin aplicarea reformei agrare dupa primul razboi mondial - 3artidul Caranesc si, apoi
3artidul ;ational Caranesc, au acordat o atentie sporita gospodariei taranesti si agriculturii Caranismul
sustinea primatul taranimii, ca o clasa omogena si independenta, cu un rol deosebit in evolutia ulterioara a
societatii romanesti Se afirma ca prin aplicarea doctrinei taraniste si apoi a Lstatului taranescL - ca cea mai
autentica e9presie a democratiei - se putea realiza gospodaria taraneasca trainica, bazata pe Lproprietatea
de muncaL Caranistii sustineau cresterea rolului statului in economie, considerand-o c0iar o necesitate
3ornind de la conceptia ca "omania trebuie sa ramana un stat preponderent agrar, reprezentantii
taranismului n-au negat necesitatea dezvoltarii unor ramuri industriale, in mod special a celor care
valorificau produsele agricole si bogatiile subsolului 'n sc0imb ei se impotriveau protectionismului vamal
ridicat, sustinut de liberali "eprezentantii taranismului apreciau ca "omania nu dispunea de suficient
capital pentru sustinerea dezvoltarii economiei si se pronuntau pentru politica Lportilor desc0ise L fata de
capitalul strain !in punct de vedere politic, @ Stere aprecia in #$12 ca statul roman nu poate fi decat un
stat taranesc, pentru ca poporul roman este un popor de tarani si pentru ca munca taraneasca conditiona
toata viata economica si sociala (a inceput (#$#$-#$1=) taranistii au sustinut Llupta de clasaL a taranimii
si muncitorimii impotriva Lburg0eziei oligar0ice L, apoi (dupa #$1=), au preconizat Lapararea de clasaL
impotriva agresiunii la care taranimea era supusa din partea burg0eziei 'n motiunea adoptata in #$8> la
@ongresul 3artidului ;ational Caranesc se insista pe ideea de colaborare a tuturor fortelor sociale in cadrul
statului national taranesc pe baza unei reale democratii
Caranismul era sustinut de 3artidul Caranesc, care s-a infiintat in #$#*, reprezentand interesele
lumii satelor4 invatatori, preoti, tarani (a #2 octombrie #$1H, dupa mai multe discutii prealabile, a avut
loc fuziunea 3artidului Caranesc, cu 3artidul ;ational "oman, constituindu-se 3artidul ;ational Caranesc,
prezidat de 'uliu ?aniu ;oul partid, adept al democratiei parlamentare, a abandonat teza L luptei de clasa
L sustinuta de taranisti5 el isi intemeia doctrina pe principiul economic al Lportilor desc0iseL !upa o
intensa campanie impotriva guvernului liberal, culminand cu ?area +dunare de la +lba-'ulia din H mai
#$1*, national-taranistii au fost c0emati la guvernare in noiembrie #$1*, obtinand, pe un val de entuziasm,
cea mai categorica victorie electorala, cu %%,%HK din voturi
Duvernarile din #$1*-#$8# si #$81-#$88 au coincis cu criza economica, fapt ce le-a erodat
popularitatea 'n practica de guvernare, national-taranistii nu si-au putut transpune doctrina5 nu numai ca
nu au infaptuit Lstatul taranescL, dar au si renuntat (in #$8#) la politica portilor desc0ise 'n anii de
opozitie s-au pronuntat pentru apararea regimului democratic, luand atitudine impotriva fortelor
predictatoriale
6( ideologia naionalista& nationalismul .ra ideologia e9tremei drepte reprezentate de (iga
+pararii ;ational-@restine, intemeiata de +@ @uza in #$18, si de (egiunea +r0ang0elul ?i0ail, infiintata
de @orneliu Melea-@odreanu care, in #$1%, se desprinde din (iga +pararii ;ationale @restine, iar in #$82 isi
constituie o sectie politica - Darda de ,ier ;ereusind sa se impuna pe scena politica, (iga +pararii ;ational-
@restine a fuzionat in #$8> cu 3artidul ;ational +grar, formand 3artidul ;ational @restin5 acest partid a
jucat un rol modest, fiind atras de @arol al ''-lea in manevrele pentru instaurarea regimului autoritar
?embrii acestor organizatii erau recrutati din randul burg0eziei romane aflate la concurenta cu cea evreiasca
al intelectualilor, al studentilor, taranilor, al saracilor +ceste formatiuni nu se bazau pe o ideologie limpede,
dar promovau antisemitismul, anticomunismul si misticismul5 foloseau formatii paramilitare care de multe
ari recurgeau la violente
@ea mai importanta grupare e9tremista de dreapta a fost cea a lui @orneliu Melea @odreanu
(egionarii aruncau responsabilitatea dificultatilor din tara pe seama sistemului democratic de guvernamant
si a partidelor politice +depti ai regimului totalitar, ei propuneau solutii radicale4 stergerea datoriilor
facute la banci si camatari, starpirea 0otiei, ameliorarea situatiei materiale a populatiei 3entru atragerea
cetatenilor foloseau diverse modalitati4 procesiuni religioase, repararea sau construirea unor biserici sau
troite, organizarea taberelor de munca, a unor cantine si magazine pentru muncitori etc !octrina legionara
se proclama, inainte de toate, crestina, element menit sa sublinieze atat orientarea antisemita, cat si
condamnarea morala a oamenilor politici din partidele democratice acuzati de materialism, de lipsa de
credinta in !umnezeu
(egionarii au lansat teoria purificarii prin moarte, e9acerband misticismul, promovand ura,
intoleranta si apologia mortii 'n viziunea lor democratia parlamentara era condamnata la pieire, fiind
socotita vinovata de scindarea natiunii prin lupta dintre partide, de slabirea autoritatii statului, saracirea
populatiei, lipsa de moralitate, facilitarea acapararii avutiei tarii de catre politicieni si evrei si
subordonarea "omaniei marii finante internationale evreiesti 'n locul sistemului democratic de alegere a
conducatorilor tarii, legionarii sustineau teoria elitelor 'n planul politicii e9terne miscarea legionara a
actionat pentru alianta "omaniei cu Dermania si 'talia afirmand ca seful lor, @orneliu Melea @odreanu va
face din "omania L o tara mandra ca soarele de pe cerL 'nterzisa de guvernul liberal, Darda de ,ier nu a
ezitat sa-l asasineze pe primul-ministru 'D !uca la 1$ decembrie #$88 3este un an, ea s-a legalizat sub
numele LCotul pentru CaraL
'n deceniul al patrulea, intr-un conte9t favorabil (ingaduinta autoritatilor, dezamagirea unor largi
categorii sociale fata de politica guvernamentala, disensiunile dintre liberali si national-taranisti), miscarea
legionara s-a aflat in ascensiune (a alegerile parlamentare din #$8% s-a situat pe locul al treilea, cu
#>,>*K din voturi Coate partidele politice au fost dizolvate prin decretul regal din martie #$8* (egionarii
au ajuns la putere in septembrie #$=2 .i au instaurat un regim dictatorial si au promovat o politica
profund antidemocratica, de teroare
g( ideologia de e)trema stang5 din "omania este reprezentata de 3artidul @omunist, infiintat in
#$1# care a aderat la 'nternationala a '''-a comunista (aflata in slujba -niunii Sovietice) @onceptia
comunista (mar9ist-leninista) aprecia ca oranduirea capitalista e perimata din punct de vedere istoric si
trebuia lic0idata pe calea revolutiei .senta doctrinei comuniste se afla in documentele 3artidului
@omunist, care apreciau ca "omania era o Lveriga slaba a lantului imperialistL si ca de aceea trebuia
pregatita revolutia in vederea inlaturarii de la putere a burg0eziei si mosierimii, instaurarii dictaturii
proletariatului, nationalizarii principalelor mijloace de productie, in scopul edificarii societatii socialiste
'n anul #$18 comunistii romani au adoptat si sustinut teza cominternista privind dreptul popoarelor la
autodeterminare, mergand pana la despartirea de stat +stfel "omania era considerata Lstat multinationalL,
creatie a Limperialismului apuseanL si trebuia dezmembrata .l a instigat la tulburari, mai ales in
:asarabia <rientarea antinationala a 3@" a dus la scoaterea lui in afara legii, in anul #$1= +cest partid
nu a gasit aderenta in "omania, din mai multe cauze4 numarul mic de militanti, ideile nerealiste din
program, puternicul sentiment de proprietate specific taranimii, numarul relativ redus de muncitori 'n anii
ilegalitatii (#$1=-#$==) influenta sa a fost restransa, partidul avand circa #222 de membri, cei mai multi
provenind din randul minoritatilor nationale 'n august #$==, insa, in conditiile inlaturarii regimului
antonescian si ale ocupatiei sovietice, 3@" participa la guvernare si treptat reuseste sa preia treptat
intreaga putere
/( e4olutia olitica a Romaniei in erioada inter#elica ?ecanismul democratic stabilit de
@onstitutia din #$18, s-a dovedit a fi e9trem de dificil de pus in aplicare !ificultatea a fost data in primul
rand de faptul ca si dupa #$#* s-a mentinut vec0ea practica, instituita de @arol ', ca regele sa numeasca
guvernul dupa care urma dizolvarea corpurilor legiuitoare si organizarea de alegeri +stfel ca nu
legislativul desemna e9ecutivul, ci invers 'n perioada interbelica s-a inregistrat o mare instabilitate
guvernamentala5 in cei 12 de ani ai perioadei interbelice s-au perindat la carma tarii 82 de guverne si au
avut loc #2 alegeri generale
3rimul deceniu interbelic a fost dominat de liberali Duvernele liberale, punand in aplicare politica
Lprin noi insineL au urmarit, prin masurile luate, valorificarea bogatiilor tarii si emanciparea economiei
tarii de sub dependenta capitalului strain + fost adoptata noua @onstitutie in #$185 au fost adoptate legi
privind comercializarea si controlul intreprinderilor statului (#$1=), legea minelor, legea energiei (#$1=)
legea pentru organizarea si e9ploatarea cailor ferate (#$1>) etc @el de-al doilea deceniu interbelic are ca
trasatura alternanta la guvernare a national-taranistilor si liberalilor Caranistii au guvernat in intervalele
#$1*-#$8# si #$81-#$88 punand in practica politica economica a Lportilor desc0iseL "eveniti la
guvernare, in #$88, liberalii au promovat masuri de incurajare a industriei nationale si de crestere a rolului
statului in economie !atorita unui comple9 de factori interni, dar si pe un fond international caracterizat
prin ofensiva fortelor de e9trema dreapta, regimul democratic stabilit prin @onstitutia din #$18 a inceput
sa functioneze tot mai defectuos si a esuat in urma alegerilor parlamentare din #$8%