Economie Monetara

Ionela Costica Note de curs Economie monetar
1. MONEDA I MASA MONETAR

1.1. Abordari ale monedei
1.2. Clasificarea semnelor monetare
1.3. Definirea masei monetare
Areatele monetare
1.!. Contra"artidele masei monetare
1.#. M$lt$"licator$l monetar
1.1. A%ORDRI A&E MONEDEI
Aparitia banilor in economie a impus crearea unei institutii care sa asigure emisiunea, dar si supravegherea
circulatiei in bune conditii a acestora. Pe de alta parte, functionarea institutiilor statului, a condus la
nevoia acoperirii cheltuielilor suplimentare prin emisiune monetara. Ca urmare, crearea autoritatii
monetare a avut la baza monopolul emisiunii detinut de stat la momentul respectiv. Existenta bancii
centrale, ca institutie ierarhica superioara celorlalte institutii bancare s-a impus tocmai ca urmare a nevoii
coordonarii activitatii bancare in economie, dar si ca urmare a intensificarii presiunilor inflationiste la nivel
international.
Orice activitate bancar presupune crearea de moned. ncile, mai ales cele comerciale creaz o
cantitate mult mai mare de moned dec!t banca de emisiune, deoarece chiar volumul monedei scripturale
este mult mai mare dec!t moneda efectiv pus "n circula#ie de aceasta din urm. Ceea ce este specific
bncii centrale este faptul c aceasta emite moneda leal' sau, altfel spus, moneda central care are
putere liberatorie nelimitat pe teritoriul na#ional. Celelalte forme de moned $moneda scriptural%
reprezint a&a-numita moned' "ri(at' care nu dispune de capacitate liberatorie dec!t ca urmare a
clauzelor de rscumprare ata&ate acestui tip, clauze care implic posibilitatea transformrii monedei
private "n moned central.
1. Rol$l monedei in economie)
Pozi#ia monedei in cadrul economiei este eviden#iat chiar de rolul 'ucat de pie#ele care asigura circula#ia
acesteia. Analiza activit#ii institu#iilor financiare eviden#iaz varietatea gamei titlurilor financiare care
permit derularea procesului de economisire. Pe de alta parte, institu#iile financiare asigura si produse ce
stau la baza sistemului de pla#i, facilit!nd, in acela&i timp, realizarea decontrilor dintre agen#ii economici.
Ca urmare, in condi#iile actuale, dezvoltarea produselor financiare a condus la o suprapunere a acestora
monedei. Cu toate acestea, trebuie fcuta o diferen#iere intre AC()*E+E ,)-A-C)A.E $/rossmann
definindu-le drept 0proba scrisa a unui contract legal care dau dreptul proprietarului de a ob#ine in viitor o
anumita suma in moneda% si 1O-E2A $acela&i autor definind-o ca fiind anumite obiecte care pot fi utilizate
ca mi'loc de schimb general acceptat%.
)n ce consta aceasta diferen#iere3
Daca activele care joaca rolul de moneda sunt considerate, in general, titlurile financiare, o parte destul
de mica a activelor financiare pot fi utilizate drept moneda.
)n acest sens trebuie eviden#iat rolul monedei in economie, at!t la nivel macroeconomic, cat si la nivel
microeconomic.
a. Rol$l macroeconomic al monedei
i. Stabili*area macroeconomica reali*ata "rin intermedi$l monedei)
2e-a lungul istoriei, s-au eviden#iat doua curente, in ceea ce prive&te utilizarea monedei ca instrument de
stabilizare a ciclului economic, reprezentate, pe de o parte, de sus#intorii -O-- )-(E.*E-()O-)415+5) $ce
includ clasicii, neo-clasicii, monetari&tii, neo-monetari&tii%, iar pe de alta parte de sus#intorii
)-(E.*E-()O-)415+5) $6e7nesi&tii si neo-8e7nesistii%.
AO.2A.EA -O--)-(E.*E-()O-)4(A9 ciclul economic decurge din activitatea agenilor economici care
urmresc optimizarea activitii proprii, concretizate, in principal, in nivelul profitului. Ca o excepie a
non-intervenionitilor sunt monetari&tii care susin ca moneda joaca un rol determinant la nivelul ciclului
economic. Cu toate acestea, politica monetara nu poate juca un rol central in realizarea stabilizrii
macroeconomice, tiut fiind faptul ca exista un decalaj destul de mare intre masurile adoptate la nivel
monetar si efectele nregistrate la nivelul variabilelor macroeconomice. ingura posibilitatea de realizare
a stabilizrii macroeconomice, din punct de vedere monetar, este de a asigura un regim monetar cat se
poate de stabil.
454()-A(O.)) )-(E.*E-()O-)415+5) !reprezentanii de seama fiind "e#nesitii$ eviden#iaz incapacitatea
pie#elor, pe parcursul ciclului economic, de a determina un poten#ial ridicat economiei. Acest lucru se
poate realiza doar cu a'utorul interven#iei statului pentru a stabiliza economia, pe baza unui pachet de
politici de stabilizare macro9 politica fiscala si bugetara, politica monetara.
)n ultimii ani, "nsa, pe fondul presiunilor infla#ioniste, s-a dovedit ca politica monetara orientata in direc#ia
asigurrii stabilit#ii preturilor este in msura sa contribuie la stabilizarea macroeconomica si, implicit la
reducerea duratei ciclului economic.
ii. Moneda si conte+t$l International)
Economiile actuale sunt considerate economii deschise. )n aceste condi#ii, politica monetara, prin statutul
monedei de convertibilitate, influen#eaz cursurile valutare. Procesul de integrare a pie#elor valutare
interna#ionale a determinat nenumrate probleme la nivelul bncilor centrale, probleme viz!nd, in
2
principal, regimul valutar adoptat. inta in aceasta direc#ie este alegerea regimului valutar optimal
determinat de9
- curs valutar fix sau flexibil:
- coordonarea politicilor monetare intre tari:
- crearea zonelor monetare optime legate intre ele prin cursuri valutare flexibile.
iii. Moneda ca s$rsa de finan,are la ni(el $(ernamental
(rebuie pornit in aceasta direc#ie de la faptul ca banca centrala emite A;A 1O-E(A.A $prin componenta
principala a acesteia < emisiune monetara% < cumpr!nd titluri de stat. Astfel, prin emisiune monetara se
poate asigura statului finan#area unei par#i a activit#ilor proprii < activitate cunoscuta sub denumirea de
4E-)O.A=. $banca centrala ob#ine profit din de#inerea de titluri de stat < sub forma dob!nzii "ncasate, in
timp ce ea nu bonifica dovada pentru moneda pusa in circula#ie. )n aceste condi#ii, "nregistr!nd un profit
ridicat din aceste opera#iuni, o parte semnificativa este diri'ata ctre stat sub forma impozitului pe profit%.
b. Rol$l microeconomic
- eviden#iat de func#iile 'ucate de moneda in economie.
1.2.C&ASI-ICAREA SEMNE&OR MONETARE
)storia a artat c economiile pot func#iona at!t cu, c!t &i fr bani. Problema care se ridic este
aceea de a determina care este situa#ia favorabil individului. (ot istoria a artat c banii dau o mai mare
independen# indivizilor "n societate, a'ung!ndu-se chiar la ideea c, "n condi#iile "n care dispui de bani,
po#i cumpra orice: altfel spus banii dau putere. ,c!nd abstrac#ie de extrema acestor afirma#ii, trebuie s
recunoa&tem puterea banilor la nivelul oricrei economii, indiferent de forma acestora.
Ca urmare, "n decursul evolu#iei economice, moneda &i semnele ei au evoluat &i ele: unele semne
monetare au aprut &i s-au extins, altele au disprut.
Clasificarea semnelor monetare impune luarea "n considerare a mai multor criterii
>
9
+forma de existen# a monedei:
+emitentul:
+valorea intrinsec:
+obliga#iile asumate de ctre emitent:
+capacitatea liberatorie.
Din punct de vedere al formei de existen :
+moneda material $fie c avem "n vedere moneda metalic cu sau fr valoare integral, sau
mrfurile care au 'ucat rolul de bani de-a lungul timpului, fie c avem "n vedere bancnotele < banii de
h!rtie < specifici economiilor contemporane%:
1
DARDAC, Nicolae BARBU, Teodora - Moneda, banci si politici monetare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2005
3
+moneda scriptural $moneda de cont < ce este rezultatul "nregistrrilor realizate "n conturile
clien#ilor de ctre bncile din cadrul sistemului bancar%.
Din punct de vedere al emitentului:
Crea#ia monetar a unei economii se bazeaz at!t pe monopolul emisiunii aferent autorit#ii
monetare $cazul bncii centrale%, dar &i pe capacitatea celorlalte bnci din sistem care, "n baza naturii
activit#ii lor emit moned, ca de altfel &i al celorlal#i participan#i de pe pia# $stat, agen#i economici%.
Av!nd "n vedere aceste aspecte, putem vorbi de9
+ moneda creat de bnci include at!t moneda creat de banca central, c!t &i crea#ia monetar a
celorlalte bnci din sistem. +a nivelul bncii centrale, pe l!ng emisiunea monetar propriu-zis
$reprezentat de punerea "n circula#ie a bancnotelor &i a monedei metalice%, crea#ia monetar include &i
crearea monedei centrale $reprezentat de activele de#inute de institu#iile financiare la nivelul bncii
centrale% Crea#ia monetar a bncii centrale are la baz9
opera#iunile cu aurul $achizi#ia de aur de pe pia#% "n vederea ma'orrii stocului inclus "n lichiditatea
interna#ional a statului:
tranzac#iile derulate pe pia#a valutar "n vederea ma'orrii rezervei valutare a statului:
finan#rile legale acordate statului:
creditele de refinan#are acordate bncilor din sistem:
opera#iunile cu titluri derulate "n baza mecanismului de open mar8et, "n vederea reglrii lichidit#ii din
economie.
.n ceea ce "ri(e/te emisi$nea monetar' a celorlalte b'nci din sistem0 aceasta are la ba*' acti(itatea
s"ecific' b'ncilor) acti(itatea de creditare. Ceea ce treb$ie amintit este fa"t$l c' emisi$nea
monetar' a b'ncilor comerciale este restric,ionat' "e de o "arte de relement'rile
"r$den,iale im"$se de banca central'0 iar "e de alt' "arte de cei care solicit' creditele0
deoarece acti(itatea de creditare a b'ncilor din sistem are la ba*' "rinci"i$l bine c$nosc$t)
%creditele genereaz noi depozite&.
+moneda creat de tezaur $sau altfel spus crea#ia monetar a (ezaurului% are la baz cre&terile
"nregistrate "n pasivul bilan#ier al (rezoreriei statului $cazul emisiunii de moned divizionar, dac
aceasta nu intr sub inciden#a bncii centrale%. Aceasta reprezint, "n fapt emisiunea monetar prin
intermediul (rezoreriei statului. 2ar putem vorbi de emisiune monetar "n favoarea (rezoreriei
statului "n situa#ia "n care, av!nd nevoie de resurse financiare lichide, (rezoreria apeleaz la
resursele lichide ale celorlalte institu#ii financiare, aceasta fiind considerat pe pia# client aparte
fa# de restul pie#ei. $se porne&te de la ideea c statul este cel mai sigur debitor%.
+moneda creat de agen#ii economici < reflect rela#iile de credit comercial, caz "n care, "n
vederea fluidizrii schimburilor sunt emise &i acceptate efecte comerciale care asigur garantarea
pl#ii contravalorii mrfurilor achizi#ionate la o dat prestabilit. ?n momentul "n care aceste efecte
comerciale sunt utilizate pentru achitarea altor datorii, acestea intr "n circuitul monetar, 'uc!nd
4
rolul de bani efectivi. Opera#iunea de scontare d posibilitatea transformrii acestor titluri "n moned
efectiv, realiz!ndu-se astfel, trecerea creditului din sfera comercial "n cea bancar.
Din punct de vedere al valorii intrinseci:
Evolu#ia formei banilor de la apari#ia economiilor monetare au scos "n eviden# acest criteriu9
valoarea intrinsec a monedei, criteriu ce este generat de natura etalonului monetar specific acelei evolu#ii
economice9 etalon metalic sau nu. Astfel c vorbim de9
+moned cu valoare integral9 a fost specific sistemelor monetare bazate pe etalonul metalic
$reprezentat "n principal de etalonul aur cu formele acestuia%. ?n aceste condi#ii valoarea monedei era dat
de valoarea materialului din care era confec#ionat, aceast etap "n evolu#ia monetar marc!nd singura
situa#ie "n care se putea vorbi $p!n la un punct% de egalitate "ntre valoarea real &i cea nominal a
monedei. 2e ce p!n la un anumit punct3 Explica#ia este simpl, deoarece odat cu dezvoltarea pie#ei
aurului, pre#ul oficial al acestuia a "nceput s difere de pre#ul oficial $cel dat de valoarea nominal a
monedelor, adic9
monedei a Vn
1
aur oficial Pret =
unde 'n reprezint valoarea nominal $cea "nscris% pe moned. ?n aceste condi#ii, manifestarea
infla#iei a fost generat de deteriorarea monedelor.
+moneda-semn este moneda a crei valoare nu mai are nici o legtur cu valoarea materialului din
care este confec#ionat. Este specific economiilor actuale, c!nd valoarea monedei are la baz, "n primul
r!nd, "ncrederea "n institu#ia financiar emitent, sus#inerea acestei "ncrederi fiind dat de dezvoltarea
economiei "n care circul moneda avut "n vedere. Aceasta deoarece valoarea monedei este dat de
cantitatea de bunuri &i servicii care sunt furnizate, "n contrapartid, "n economia vizat.
Din punct de vedere al obliga iilor asumate de ctre emitent
?n momentul emisiunii monetare, autoritatea monetar poate asigura sau nu statutul de
convertibilitate pentru propria moneda. Ca urmare, din acest punct de vedere vorbim de9
+ moneda convertibil:
O astfel de moned reflect statutul acesteia pe pia#, @certificatului de calitate@ care vizeaz, "n
fapt, respectarea criteriilor con(ertibilit',ii interne /i e+terne. )ndiferent sub ce form se prezint
semnul bnesc utilizat, el trebuie atestat "n privin#a calit#ii suportului &i a informa#iei vehiculate, calitate
pe care trebuie s o asigure economiile &i autorit#ile emitente. ?n acest scop, autorit#ile monetare
trebuie s cunoasc &i s aplice criteriile stabilite de institu#iile sau conferin#ele interna#ionale $vezi cadrul
de mai 'os%.
5
Statutul Fondului Monetar Internaional definete coninutul convertibilitii
internaionale n sens lar! i n sens restr"ns#
- n sens lar!, convertibilitatea nsea$n desfiinarea restriciilor i
discri$inrilor n do$eniul %lilor i transferurilor internaionale&
- n sens restr"ns, convertibilitatea internaional nsea$n obli!aia
bncii centrale de a cu$%ra %ro%ria $oned deinut de o banc central
strin' la cererea acesteia' cu condiia ca su$a res%ectiv s %rovin din
tran(acii curente de dat recent sau s fie necesar bncii centrale strine
%entru %li curente)
2in aceste prevederi rezult obligativitatea autorit#ilor monetare na#ionale de a permite circula#ia
interna#ional a propriei monede &i, totodat, responsabilitatea acestora pentru moneda respectiv "n fa#a
oricrui de#intor extern, prin intermediul bncii na#ionale din #ara acestuia.
Pentru a a'unge la acest mod de comportament, autorit#ile monetare &i economice din #rile care doresc
un statut de convertibilitate pentru moneda proprie trebuie s asigure condi#ii economice, monetare,
'uridice, organizatorice reie&ite din 4tatutul ,.1.). ?ntre acestea figureaz9
' asigurarea unui nivel relativ stabil pentru etalonul-putere de cumprare ce corespunde
unit#ii monetare:
' echilibrarea economic a balan#ei de pl#i externe, "n special pe baza exportului de bunuri
competitive calitativ &i valoric:
' eliminarea restric#iilor "n utilizarea monedei na#ionale de ctre reziden#i &i nereziden#i "n
opera#iuni curente &i pe termen lung pe plan extern.
Ai statutul de convertibilitate presupune mai multe laturi, put!nd vorbi, pe de o parte de convertibilitate
total, caz "n care moneda vizat nu intr sub inciden#a nici unei restric#ii privind utilizarea acesteia at!t
"n plan intern, c!t &i extern, iar pe de alt parte de convertibilitate limitat, caz "n care sunt precizate
tranzac#iile "n care moneda poate fi folosit fr nici un fel de restric#ie.
+ moned neconvertibil caz "n care autoritatea monetar nu poate s sus#in "ndeplinirea condi#iilor
prezentate anterior.
Din punct de vedere al capacit ii liberatorii:
Capacitatea monedei de a circula liber "n cadrul unui spa#iu predeterminat reflect capacitatea
liberatorie a monedei. Av!nd "n vedere acest criteriu, evolutiv s-au distins urmtoarele grupe de monede9
+moneda legal $cu capacitate liberatorie nelimitat la nivelul #rii emitente%:
+moneda frac#ionar $cazul monedelor de argint care circulau "n paralel cu monedele din aur,
pentru a suplini deficitul de moned din aur%:
+moneda facultativ $este cazul unei alte valute care st la baza stabilirii unui curs valutar fix
pentru propria moned - cel mai important exemplu este cazul consiliului monetar%.
*
1.3. DEFINIRE !"EI !#NE$RE %&RE&$E'E !#NE$RE(
Ca moned, "n sensul strict al cuv!ntului, se eviden#iaz doar instrumentele de pl#i de#inute de
agen#ii nonfinanciari $popula#ie, agen#i economici, stat%. Astfel, forma monetar cea mai rsp!ndit este
reprezentat de bancnote /i de"o*itele la (edere, la acestea adug!ndu-se moneda di(i*ionar'.
ancnotele &i moneda divizionar formeaz moneda fiduciar %moneda efectiv sau cas)*ul(0 moneda
scriptural fiind generat de constituirea oricrui tip de cont la vedere.
?ncep!nd cu secolul al B)B-lea, emisiunea monetar $av!nd "n vedere bancnotele% a fost atribuit
bncilor de emisiune, fiind strict reglementat, ca urmare a crahului bancar care a destabilizat sistemul
bancar american $&tiut fiind faptul c p!n la marea criz, orice banc american putea pune "n circula#ie
542%. Orice emisiune monetar devine oficial "n momentul "n care aceasta a'unge la Cconsumatorul finalD <
agen#ii nonfinanciari. (ot acest traseu are la baz sistemul bancar, deoarece, la banca central nu
deruleaz opera#iuni cu clien#ii nonbancari, bncile comerciale $"n general% &i (rezoreria statului fiind
practic institu#iile care furnizeaz, mai departe, economiei, instrumentele de plat necesare. Emisiunea
monetar $ av!nd "n vedere moneda efectiv% are la baz reguli stricte9
- pe de o parte se au "n vedere raporturile ce se stabilesc "ntre banca central &i (rezoreria
statului $din punct de vedere al finan#rii posibilelor deficite bugetare%:
- pe de alt parte finan#area bncilor din cadrul sistemului bancar, finan#are care impune un
cost pentru orice banc $rata dob!nzii%.
?n ceea ce prive&te emisiunea de moned divizionar, aceasta poate fi atribuit tot bncii centrale,
dar de cele mai multe ori cea care emite aceast moned este (rezoreria statului, prin intermediul
1onetriei 4tatului $cele mai frecvente cazuri%.
Astfel, moneda fiduciar reprezint activul cel mai lichid din economie, bancnotele &i moneda
divizionar reprezent!nd singura moned legal "n orice economie.
Moneda scri"t$ral' $disponibilit#ile "n conturile la vedere%. Apari#ia monedei scripturale este mult
mai recent fa# de moneda efectiv $utilizat pentru prima data "n Anglia secolului B)B, dup aplicarea
+egii lui Peel < care reglementa strict emisiunea de moned efectiv, "n aceast perioad dezvolt!ndu-se
sloganul Ccreditele genereaz depoziteD%. 1oneda de cont prezint acela&i grad de lichiditate ca &i moneda
efectiv, asupra acestor disponibilit#i put!nd fi trase cecuri, ele put!nd face obiectul ordinelor de plat
fr preaviz, precum &i a emiterii de cr#i de plat. Ca urmare, moneda de cont poate fi transformat fr
nici un fel de restric#ii "n moned efectiv, "n #rile dezvoltate, moneda scriptural reprezent!nd forma
monetar cea mai rsp!ndit $aproximativ EFG%. Principalele forme de manifestare a monedei scripturale
sunt9
cont$rile c$rente1
cont$rile "entr$ cec$ri $de cele mai multe ori pentru cecuri cu limit de sum%.
Acestea reprezint principalele componente ale masei monetare, importan# ce decurge din
frecven#a utilizrii lor "n opera#iunile de pl#i. Exist, "ns, &i alte active care "ndeplinesc rolul de bani,
printre acestea afl!ndu-se de"o*itele la termen /i cont$rile de economii. 4pre deosebire de conturile
+
curente, care pot fi utilizate "n opera#iunile curente de pl#i fr preaviz, conturile la termen pot fi
utilizate pentru eventuale pl#i, cu condi#ia remiterii unui preaviz bncii. )ncluderea acestora "n structura
masei monetare are la baz tocmai volumul lor mult mai mare, "n continu cre&tere, volum generat tocmai
de remunerarea aferent lor.
+a acestea se adaug &i "lasamentele 2n diferite ti"$ri de titl$ri0 titluri ce sunt tranzac#ionate pe
pia#a financiar-monetar, av!nd un grad mai mic sau mai mare de lichiditate. 2ac efectele comerciale,
bonurile de tezaur, biletele de trezorerie au un grad de lichiditate mult mai mare dec!t titlurile financiare
pe termen mediu &i lung $ac#iuni &i obliga#iuni%, atractivitatea pentru ambele tipuri de active rezult tocmai
din nivelul remunerrii lor, precum &i din caracterul lor negociabil, fapt ce permite transformarea acestora
"n moned efectiv.
+a aceste active puse la dispozi#ia agen#ilor nonfinanciari, se adaug acti(ele $tili*ate de instit$,iile
financiare $"n principal bncile comerciale%, active ce sunt reprezentate de moneda central scriptural ce
st la baz crerii monedei scripturale efective. Aceast moned este reprezentat de conturile deschise de
bnci &i de trezorerie la banca central $fie c este vorba de conturile destinate constituirii rezervelor
minime obligatorii, fie c este vorba de contul curent al trezoreriei statului%.
-u trebuie uitate nici activele exprimate "n valut ce pot fi utilizate "n derularea pl#ilor curente,
prin intermediul pie#ei valutare.
(oate acestea eviden#iaz, "n fapt, ceea ce au venit s afirme cele dou abordri ale monedei9
+ abordarea tran*ac,ional':
+ abordarea din "$nct de (edere al lic3idit',ii.
?n abordare tran*ac,ional' este eviden#iat doar rolul banilor de mi'loc de schimb, adep#ii acestui
curent de definire a monedei sus#in!nd faptul c popula#ia accept banii &i numai pe ace&tia, ca mi'loc de
plat pentru celelalte bunuri &i servicii.
4e poate desprinde de aici, elementul ce diferen#iaz moneda aflat "n circula#ie la nivelul unei
economii de restul activelor din cadrul aceleia&i economii9 mi+loc de sc)imb pentru celelalte active din
economie $diferen# calitativ%. (ocmai de aceea, moneda nu trebuie s includ alte active dec!t9
+ monedele &i bancnotele aflate "n circula#ie $acceptate "n mod unanim de popula#ie pentru
derularea tuturor tranzac#iilor%:
+ conturile curente asupra crora pot fi trase cecuri $chec8able deposits%.
Aceast structur a masei monetare asigur bncii centrale un control u&or, prima component
fiind, "n fapt emisiunea monetar proprie, cealalt component fiind influen#at de aceasta tocmai prin
intermediul instrumentelor de politic monetar. Adep#ii abordrii tranzac#ionale a monedei mai sus#in
chiar o puternic legtur "ntre aceast structur, definire a masei monetare &i obiectivele politicii
macroeconomice.
Pe de alt parte, de#inerea monedei astfel definit, este legat, pe de o parte de ne(oia
tran*ac,ional' $nevoia acoperirii cheltuielilor curente%, iar pe de alt parte, posibilitatea apari#iei unor
cheltuieli neprevzute impune constituirea unor rezerve de precau#ie.
2in punct de vedere al lic3idit',ii, definirea masei monetare porne&te de la eviden#ierea
propriet#ii de lichiditate a banilor.
,
&ic3iditatea $n$i acti( 4la modul general vorbind% reprezint u&urin#a cu care un individ poate
vinde activul de#inut la un anumit moment, la un anumit pre#, c!t mai repede, "n condi#iile minimizrii
costului de tranzac#ionare. 4e eviden#iaz, astfel, rolul banilor de instr$ment de re*er(' a (alorii.
4e poate afirma, "ns, c toate activele dispun de un anumit grad de lichiditate $mai mare sau mai
mic%. 2intre aceste active, banii se eviden#iaz ca fiind singurele active care au cel mai ridicat grad de
lichiditate care, pentru a putea fi utilizate "n efectuarea de tranzac#ii nu impun preschimbarea "ntr-un alt
activ.
2e aici, se poate vorbi de lichiditatea activelor monetare, care le individualizeaz pe acestea de
restul activelor din economie. (oate acestea au condus la extinderea definirii masei monetare dincolo de
abordarea tranzac#ional. 2eci trebuie luate "n considerare acele active9
+ care prezint un ridicat nivel al lichidit#ii:
+ care pot fi transformate u&or "n cash, fr a se "nregistra pierderi de valoare nominal &i
fr cost ridicat.
-u toate aceste active pot avea ca finalitatea acoperirea pl#ilor curente, de aici rezult!nd &i
influen#a exercitat asupra masei monetare, lichiditatea fiind cea care o influen#eaz.
?n func#ie de acest criteriu $al lichidit#ii%, putem distinge9
O o am' minim' de acti(e9 pe care de#intorii le pot transforma "ntr-un interval de timp
relativ scurt "n moned, prin asemenea opera#iune modific!ndu-se masa monetar $este cazul bonurilor de
tezaur &i a obliga#iunilor de stat, ce pot fi prezentate spre "ncasare, "n orice moment, la nivelul bncii
centrale%:
O o am' medie de acti(e) ce pot determina lichiditatea de#intorului. 2e#inerea unor astfel
de active $conturi de economii, titluri tranzac#ionate pe pia#a de capital% permite efectuarea pl#ilor &i,
deci, asigur lichiditatea de#intorilor. Ceea ce este specific acestor active este faptul c preschimbarea lor
"n lichidit#i nu influen#eaz semnificativ masa monetar dec!t "n msura "n care titlurile tranzac#ionate pe
pia# sunt achizi#ionate de banca central prin intermediul opera#iunilor de open-mar8et &i a creditelor de
refinan#are $cazul creditelor lombard &i a pensiunilor%.
O o am' lar' de acti(e mai mult sau mai pu#in lichide ce include restul instrumentelor
financiare din economie, care pot influen#a lichiditatea acesteia &i masa monetar.
4e poate observa c foarte greu se pot face diferen#ieri "ntre diferite active monetare, "n sensul
stabilirii unei structuri fixe a acesteia. Ca urmare, evolu#ia economiei &i deci &i a activelor monetare
genereaz revizuirea, "n permanen# a structurii masei monetare.
Ca urmare masa monetar poate fi definit ca fiind ansambl$l acti(elor ce "ot fi $tili*ate "entr$
"roc$rarea b$n$rilor /i ser(iciilor /i "entr$ "lata datoriilor. condi#iile impuse pentru includerea unui
activ "n structura masei monetare fiind9
+ arantarea "'str'rii (alorii nominale a acti(elor de,in$te0 (aloare nominal' fi+at' la $n
an$mit moment1
+ orice acti( care n$ enerea*' nici cre/teri nici "ierderi de (aloare nominal' 2n (iitor.
-
STR5CT5RA A6RE6ATE&OR MONETARE
Pentru economia rom!neasc de dup >HEH, s-a putut constata c singura solu#ie viabil de combatere a
infla#iei a fost controlul masei monetare din economie &i, implicit, prin manevrarea bazei monetare,
influen#area lichidit#ii din pia#. Astfel c, se eviden#iaz "nc o dat, faptul c "n economia rom!neasc
presiunile puternice infla#ioniste sunt legate de cre&terea masei monetare, rolul acordat monedei de ctre
monetari&ti fiind esen#ial, "n sensul c aceasta 'oac rol important "n fundamentarea politicii monetare,
fapt care, din pacate nu se mai regse&te "n condi#iile aplicrii #intirii infla#iei.
De ce agregatele monetare au +ucat rol important ,n cadrul politicii monetare a -NR.
.spunsul se regse&te "n legturile puternice ce se stabilesc "ntre masa monetar, reprezentat de
agregatele monetare, &i principalii indicatori macroeconomici precum infla#ie, P), "n condi#iile crizei
economice actuale consider!ndu-se de ctre unii economi&ti c o urmrire a evolu#iei masei monetare
poate previziona o posibil criz financiar, tocmai prin modificrile survenite "n structura agregatelor
monetare. 4e eviden#iaz astfel, rela#ia dintre mas monetar &i ciclurile economice.
.el#ia dintre masa monetar &i infla#ie este clar eviden#iat de teoria cantitativ a banilor $cunoscut &i sub
denumirea de ecua#ia general a schimburilor% potrivit creia o modificare "n rata de cre&tere a masei
monetare induce o modificare de aceea&i valoare "n infla#ie. 2ar modificarea masei monetare nu este
singurul factor care conduce la modificarea infla#iei. 2e multe ori altele sunt cauzele presiunilor
infla#ioniste.
unde9 () oferta de moned, v I viteza de rota#ie a banilor, * I nivelul pre#urilor, + I P) "n termeni reali.
Pornind tot de la ecua#ia general a schimburilor, se poate afirma c modificrile masei monetare preced
modificrile intervenite la nivelul produsului intern brut, efectele modificrii masei monetare reflect!ndu-
se "n nivelul P) cu "nt!rziere $lag-urile put!nd fi de J-K trimestre%.
Exist "ns economi&ti care sus#in &i efectul invers al rela#iei mas monetar-P). Altfel spus, o cre&tere a
P) induce o cre&tere a masei monetare, "n sensul c, de multe ori, cre&terea masei monetare nu este o
consecin# a politicii monetare &i c modificrilor ce se produc "n economie &i, mai precis, la nivelul
economiei reale.
Cu toate acestea, elementul de legtur "ntre oferta de moned din economie &i P) nominal este tocmai
viteza de rota#ie a banilor. Autorul acestei teorii $). ,isher% consider c viteza de rota#ie a banilor depinde
institu#iile financiare din economie, acestea influen#!nd comportamentul celorlal#i participan#i de pe pia#.
Astfel c modificrile ce intervin "n structura ofertei de produse bancare, "n specificul acestora vin s
influen#eze pe termen lung viteza de rota#ie a banilor, motiv pentru care, pe termen scurt viteza de rota#ie
este considerat relativ constant.
Pornind de aici, dac modificarea masei monetare este dat de o modificare a lui *, atunci se "nregistreaz
o cre&tere a presiunilor infla#ioniste "n economia rom!neasc, dac "ns, cre&terea ofertei de moned este
determinat de cre&terea lui + $cre&terea P) "n termeni reali%, atunci vorbim de cre&tere economic.
./
Ca urmare, viteza de rota#ie a banilor "n economie $sub form de coeficient% vine s eviden#ieze de c!te ori
este utilizat masa monetar existent "n economie pentru tranzac#ionarea tuturor bunurilor &i serviciilor
pe o anumit perioad analizat.
2eterminarea masei monetare are, "ns, "n vedere mai multe abordri. Astfel, cuantificarea elementelor ce
compun agregatele monetare poate fi fcut prin raportarea la sisteml nebancar, prin intermediul
crean#elor acestuia asupra sistemului bancar, sau, mult mai simplu, prin luarea "n considerare a datoriilor
sistemului bancar fa# de sistemul nebancar, deaorece aplic!nd principiile contabilit#ii, ceea ce pentru o
entitate reprezint crean#, la nivelul unei economii, pentru entitatea opus reprezint datorie. Pornind de
aici, agregatele monetare sunt datorii ale sistemului bancar fa# de restul economiei.
P!n "n JFFL $dat aderrii .om!niei la 5E% structura agregatelor monetare "n .om!nia era urmtoarea9
2atorii ale sistemului bancar
-umerar "n circula#ie "n afara sistemului bancar
M1
M2
2isponibilit#ile la vedere
2epozite la termen $"n lei%
2epozite "n valut
Economiile popula#iei
Aderarea la 5E a impus &i modificri "n structura agregatelor monetare, "n scopul armonizrii structurii
monetare a .om!niei cu cea a 51E. Astfel c, noua structur a agregatelor monetare "n economia
rom!neasc este9
2atorii ale sistemului bancar
-umerar "n circula#ie "n afara sistemului bancar
M1
M2
M3
2epozite overnight $lei &i valut%
2epozite cu durat ini#ial de p!n la J ani $inclusiv depozitele
rambursabile dup notificare la cel mult M luni%
?mprumuturi din opera#iuni repo
Ac#iuniNunit#i ale fondurilor de pia# monetar
(itluri de valoare negociabile cu maturitatea de p!n la doi ani inclusiv
5nde9
- !1 < 1asa monetar "n sens restr!ns
- !/ < 1asa monetar "n sens intermediar:
- !3 - 1asa monetar "n sens larg
- Numerarul include bancnotele &i monedele puse "n circula#ie cu strcutura pe cupiuri stabilit de -.
- Depo0itele overnig)t < depozitele ce pot fi transformate imediar in numerar sau utilizate pentru pl#i
prin intermediul decontrilor bancare:
- 2epozitele rambursabile dup notificare la cel mult M luni < depozitele la termen care au primit notificare
de rambursare cu cel pu#in M luni "nainte:
- 1mprumuturi din opera2iuni repo: de data aceasta opera#iunile repo sunt derulate "ntre sistemul bancar
&i cel nebancar. Astfel c, banca x la momentul tF vinde titluri unei institu#ii nebancare, asum!ndu-&i
..
obliga#ia ca la o dat viitoare tn s rscumpere titlurile respective la un pre# mai mare $diferen#a dintre
pre#ul de rscumprare &i cel de v!nzare fiind tocmai dob!nda bonificat pentru aceasta opera#iune%.
- c2iuni3unit2i ale fondurilor de pia2 monetar < )nstrumentele pie#ei monetare sunt reprezentate de9
- titluri de stat:
- bonuri de tezaur:
- certificate de depozit:
- obliga#iuni municipale.
Accesul la aceste instrumente presune o investi#ie substan#ial care, de multe ori, nu este accesibil
tuturor participan#ilor. Astfel ca micii investitori pot achizi#iona titluri ale pie#ei monetare reprezentate de
ac#iuniN unit#i ale fondurilor mutuale de pe pia#a monetar. ?n acest caz, investi#ia ini#ial este cuprins
"ntre OFF 542 &i OFFF 542, riscul este relativ sczut &i dispun de lichiditate ridicat, retragerea sumelor
investite echival!nd cu virarea contravalorii investite "n contul bancar.
* $itluri de valoare negociabile cu maturitatea de p4n la doi ani inclusiv sunt instrumentele emise de
sistemul bancar prin care acesta atrage lichidit#i din pia# $exemplu9 certificatele de depozit%.
Astfel c, influen#!nd elementele ce formeaz baza monetar, banca central genereaz efecte "n
structura masei monetare. ?n condi#iile economiei rom!ne&ti de dup >HEH, pe fondul excesului de
lichiditate din pia#, -. nu a avut alt solu#ie privind politica monetar dec!t cea privind manevrarea
bazei monetare "n scopul influen#rii ofertei de moned de pe pia#.
1.!. CONTRA7ARTIDE&E MASEI MONETARE
1asa monetar reprezint ansamblul produselor monetare furnizate economiei la un anumit moment
dat. (ermenul de contrapartid are, "n primul r!nd o semnifica#ie contabil, deoarece, orice institu#ie are
bilan#ul echilibrat. Orice institu#ie financiar, "n condi#iile "n care deschide un nou cont sau emite noi titluri
$fie c este vorba de titluri de "mprumut, fie c este vorba de titluri de proprietate% "&i mre&te pasivul
bilan#ier. 2ar institu#iile bancare au ca principal activitate acordarea de credite. Ca urmare, de c!te ori
acord credite, bncile "&i alimenteaz activul bilan#ier. Ca urmare, agregatele monetare situate pe pasiv
au drept contrapartid creditele acordate $de pe activul bilan#ier%.
Contrapartidele masei monetare sunt reprezentate de9
crean,ele as$"ra intermediarilor financiari 4b'nci /i tre*oreria stat$l$i8 de,in$te de aen,ii
nonfinanciari1
/ruparea contrapartidelor masei monetare se bazeaz pe dou criterii9
18 din "$nct de (edere al nat$rii crea,iei monetare)
- crea,ia monetar' a b'ncii centrale)
- crea,ia monetar' a b'ncilor comerciale1
- finan,are monetar'
28 din "$nct de (edere al "ro(enien,ei acti(elor monetare)
- crean,e monetare interne)
- crean,e monetare as$"ra str'in't',ii.
.2
1.#. M5&TI7&ICATOR5& MONETAR
+egtura ce se stabile te "ntre agregatele monetare i baza monetar gestionat de banca central este 0 0
eviden iat de multiplicatorul monetar dat de raportul dintre agregatul monetar considerat &i baza 1
monetar. 4tabilitatea agregatului monetar determin eficien#a msurilor de politic monetar, deoarece
stabilitatea multiplicatorului asigur bncii centrale capacitatea de a controla evolu#ia agregatelor
monetare &tiut fiind faptul c banca central poate influena efectiv baza monetar $care include elemente
ce se regsesc doar "ntr-o mic propor#ie "n cadrul agregatelor monetare mai largi ca 1>, 1J sau chiar 1M%,
iar pe de alt parte, evolu#ia masei monetare "n economie, eviden#iat prin agregatele monetare, este
dependent mult mai mult de evolu#ia altor indicatori macroeconomici precum pre#uri, P).
Astfel c deducerea modului de calcul al multiplicatorului monetare poate avea "n vedere9
- pe de o parte, procesul de multiplicare a banilor ,n economie $deci corela#ia ce se stabile&te "ntre
componentele masei monetare &i contrapartidele acesteia% sau,
- pe de alt parte, structura agregatelor monetare.
1. M$lti"licator$l monetar "ornind de la "roces$l de m$lti"licare a banilor 2n economie)
Existen#a sistemului bancar structurat pe cele dou paliere permite multiplicarea banilor "n economie.
Astfel c punerea "n circula#ie a unei unit#i monetare de ctre banca central nu presupune men#inerea
doar a acestei unit#i "n circula#ie, deoarece, spre exemplu, prin creditare, bncile fructifica aceast
unitate monetar $integral sau par#ial%.
Procesul de multiplicare monetar depinde de mai mul#i factori precum9 rata de#inerii de numerar, nivelul
rezervelor minime obligatorii, nivelul facilit#ilor de depozit oferite de banca central "n scopul influen#rii
lichidit#ii din economie.
Astfel c, av!nd "n vedere o institu#ie de credit, la nivelul acesteia procesul de multiplicare a banilor
presupune9
- constituirea rezervelor minime obligatorii pentru depozitele atrase $D%, adic9 "n contul de la banca
central:
- poten#ialul de creditare al bncii este "n acest moment . ?n condi#iile "n care nu ar exista
rezervele minime obligatorii, poten#ialul de creditare al bncilor ar fi dat chiar de nivelul resurselor atrase
din economie sub forma depozitelor.
- "n urma procesului de creditare, sumele rezultate din aceasta opera#iune se re"ntorc la nivelul sistemului
bancar, dar nu integral, deoarece intervine acel coeficient de fug, mai precis rata de#inerii de numerar
$n%. 4uma pstrat sub form de numerar fiind9
.3
- restul creditului acordat $creditul ini#ial din care s-a dedus de#inerea de numerar% revine "n cadrul
sistemului bancar sub forma unui nou depozit, adic9

Acest proces vizeaz doar un singur moment al procesului de creditare. 2ac am avea "n vedere n
momente, atunci procesul de multiplicare presupune9
1oment 2epozit .1O Poten#ial de
creditare
2e#inerea de
numerar
F D
>
J
.
.
.
t->
Pornind de aici, "n urma procesului de multiplicare, nivelul total al depozitelor la nivelul bncii analizate
este9
dar r , ca urmare &i !,-r$ ,
Atunci c!nd procesul de multiplicare este continuu, adic ,
Ca urmare, depozitele totale sunt9
2eoarece masa monetar am convenit c o determinm pe baza crean#elor sistemului bancar fa# de restul
economiei, deducem c multiplicatorul monetar este: raportul dintre nivelul depozitelor finale i
depozitul iniial, adic9
2ar, banca central, pentru a steriliza masa monetar, apeleaz &i la facilit#ile de depozit $spre exemplu%
pentru a anihila efectul nefavorabil al unei in'ec#ii de lichiditate din economie $fapt ce conduce la
constituirea unor rezerve excedentare%
Ca urmare, "n condi#iile existen#ei &i a rezervelor excedentare, multiplicatorul monetar va fi9
Ca urmare, factorii care conduc la fr!narea procesului de multiplicare a banilor "n economie sunt9 rata
rezervelor minime obligatorii, rata de#inerii de numerar $caz "nt!lnit "n situa#ia "n care infla#ia este
ridicat%, rata excesului de rezerv.
.4
2. Model$l m$lti"licator$l$i monetar determinat "e ba*a str$ct$rii areatelor monetare)
Acest model este un model cantitativ, baz!ndu-se pe doua elemente monetare9
- - baza monetara:
- - depozitele constituite la nivelul bancilor comerciale, $aceste elemente fiind apreciate
strict cantitativ%.
2aca baza monetara, prin structura acesteia, se afla sub incidenta directa a bancii centrale, nu acela&i
lucru se poate afirma &i despre nivelul depozitelor. Cu toate acestea, prin masurile de politica monetara
banca centrala poate influenta procesul de economisire.
2eoarece modelul evidentiaza faptul ca deciziile autoritatilor monetare sunt cele care conduc la
modificarea ofertei de moneda, se poate trage concluzia ca aceasta $n.b. < oferta de moneda% este o
variabila e+oena. Astfel ca, -.iteratura conventionala n domeniul cererii de moneda a tratat oferta de
moneda ca un element exogen. /ste foarte bine cunoscut, oricum, ca endogenitatea ofertei de moneda
crete ca urmare a inovatiilor financiare i a politicii monetare endogene&.
0
Cu toate acestea, "n conditiile economiilor "n tranzitie, multiplicatorul monetar este luat "n considerare:
-n conditiile n care fluctuatiile multiplicatorului monetar sunt limitate i previzibile, controlul bazei
monetare reprezinta n economia n tranzitie mijlocul cel mai eficace de a aduce oferta de moneda la
nivelul cererii i astfel de a asigura controlul inflatiei.&
1
1odelul porne&te de la urmatoare structurare a bazei monetare &i a ofertei de moneda9
P>Q
PJQ
)dea care a stat la baza formularii acestei teorii a fost aceea potrivit careia oferta de moneda reprezinta, "n
fapt, baza monetara multiplicata $altfel spus, -un multiplu al tuturor rezervelor potentiale&
2
$cum este
prezentat "n cadrul ce urmeaza%.
1ultiplicatorul monetar este influen#at de raportul ce se stabile&te "ntre de#inerea de numerar &i nivelul
depozitelor, raport ce este influen#at de comportamentul participan#ilor de pe pia#, de gradul de
dezvoltare a sistemului bancar eviden#iat prin gradul de bancarizare, de parta'area resurselor "ntre
2
WOON GYU CHOI & SEONGHWAN OH Endogenous Money Supply and Money Demand , International Monetary
Fund Working a!er" W#$$#%&&' noie()rie *$$$ + ,-e .on/entional (oney de(and literature -a" treated t-e
(oney "u!!ly a" e0ogenou"ly gi/en1 It i" 2ell knou2n' -o2e/er' t-at "o(e endogeneity o3 t-e (oney "u!!ly ari"e" due
to 3inan.ial inno/ation" and endogenou" (onetary !oli.y14
3
5ANCA NA,IONA6A A 7OM8NIEI 7a!ort anual %99&' !ag1:;
4
HOWE66S' 1G1A1 & 5AIN' <1 Money, Banking and Finance' Addi"on We"ley 6ong(an 6i(ited' England' %99&
.5
economisire &i consum $fapt influen#at de nivelul ratei de dob!nd din economie%. Pe de alt parte, rata
.1O este influen#at direct de banca central, stabilind astfel, direc#ia de ac#iune a politicii monetare.
Excesul de rezerv este strict dependent de comportamentul bncilor, dar &i de evolu#ia ratei dob!nzii de
pe pia#a interbancar. Astfel c este &tiut c banca central bonific dob!nd doar pentru nivelul calculat
al .1O, dob!nd care este sub nivelul pie#ei. Excesul de rezerv apare "n condi#iile "n care rata dob!nzii pe
pia#a interbancar nu este atractiv, nivelul acestora depinz!nd de costul de oportunitate al de#inerii de
sume ce nu genereaz venituri substan#iale. -ivelul excesului de rezerve va cre&te "n condi#iile "n care rata
retragerii de depozite cre&te, deci putem spune c exist un raport invers propor#ional "ntre rata dob!nzii &i
rata excesului de rezerve $"n aceste condi#ii clien#ii bncii "&i retrag depozitele pentru a realiza plasamente
"n active financiare cu randament mai mare dec!t cel aferent depozitelor%.
?n conditiile "n care multiplicatorul este fix $n, r i e fiind considerate ca date%, se stabile&te o relatie fixa,
directa "ntre baza monetara &i oferta de moneda. 4e a'unge, astfel, a se evidentia importanta controlului
bazei monetare "n scopul controlarii ofertei de moneda, at!t prin controlul emisiunii monetare, c!t &i prin
influentarea nivelului rezervelor constituite de bancile din sistem la nivelul bancii centrale.
Practica a demonstrat ca elementele ce determina nivelul multiplicatorului monetar nu pot fi stabilite "n
mod arbitrar &i, ca urmare, nici m$lti"licator$l monetar n$ "oate fin considerat constant.
Pe de o parte, rata detinerii de numerar de catre sectorul nonbancar $populatie &i agenti economici% este
influentata de nivelul ratei dob!nzii pe piata $cu c!t rata dob!nzii este mai mare cu at!t "nclinatia spre
economisire cre&te%, aceasta influenta fiind completata de eficienta canalelor de transmisie ale politicii
monetare $factor mult mai greu de cuantificat%.
Pe de alta parte, necesitatea constituirii rezervelor &i luarea deciziei "n acest sens au la baza mai multe
aspecte9
- - cost$l constit$irii re*er(elor &i, implicit, al detinerii lor $&tiut fiind faptul ca acesta sunt, de cele
mai multe ori, elemente cu un ridicat grad de lichiditate, care este "nsa invers proportional cu nivelul de
remunerare < comparativ cu celelalte posibilitati de fructificare a resurselor disponibile.%
- - cost$l refinantarii $accesul larg la resursele de recreditare ale bancii centrale poate determina
bancile din sistem sa-&i reduca rezervele la un nivel minim, cu conditia ca &i nivelul ratei dob!nzii
practicate sa fie la niveluri reduse comparativ cu piata monetara%.
- - ni(el$l ratei re*er(elor minime obliatorii1
- - ni(el$l cas39flo:9rilor la nivelul bancii vizate $nivelul intrarilor &i al ie&irilor de fonduri, elemente de
care depinde situatia zilnica a lichiditatii curente a bancilor%.
Ca urmare, elementele modelului sunt func#ii ce depind de urmtorii parametrii9
.*
( )
( )
( )
- - - - ?
) , , , , i T, , i f(MB, M
- -
, MB, f M
-
, , , , i f
? ,
,
AR P s
s
AR
+ + +
=
+
=
+ + + +
=
+
=
RR i i
RR i i r
T i f n
PM AA
PM AA
P
unde9
- - iP - rada dob!nzii practicate de banci pentru operatiunile pasive:
- - ( - gradul "n care masurile de politica monetara se repercuteaza la nivelul economiei:
- - iA. - rata dob!nzii corespunzatoare activelor de rezerva:
- - iAA - rata dob!nzii pentru alte active:
- - iP1 - rata dob!nzii de politic monetar
- - .. - rata rezervelor minime obligatorii:
- - R - variabilitatea intrarilor &i ie&irilor de fonduri la nivelul bancilor.
2intre aceste variabile, doar o parte a lor poate fi influentata de banca centrala.
- - -
) , , , , (
+ +
= RR i i i MB f Ms
AR PM AA
2. %ANCA CENTRA&A I MECANISME DE TRANSMISIE A 7O&ITICII
MONETARE
1. %anca central' /i istoric$l acesteia
2. Inde"enden a b'ncii centrale i f$nc iile acesteia
3. 7olitica monetara
.+
a. Strateii de "olitic' monetar'
b. Instr$mente de "olitic' monetara
!. Canalele de transmisie a "oliticii monetare
2.1. %ANCA CENTRA& I ISTORIC5& ACESTEIA
?n condi#iile economiei actuale, s-a a'uns ca banca central s 'oace un rol cheie < de manager economic, "n
ultima perioad aceasta acumul!nd din ce "n ce mai multe responsabilit#i legate de stabilizarea propriei
economii, "n condi#iile practicrii de cursuri valutare flexibile. anca central are, astfel, drept obiectiv,
definirea &i aplicarea msurilor de politic monetar a statului, pstrarea rezervelor valutare ale #rii,
realiz!nd, "n acela&i timp, supravegherea bncilor din sistem, refinan#area acestora &i, nu "n ultimul r!nd,
administrarea conturilor statului.
)storic, prima banc central creat a fost %anca Real' S$ede*' 41;;<%, %anca Anliei cre!ndu-se MF de
ani mai t!rziu $>SHK%. anca -a#ional a .om!niei a fost "nfiin#at "n anul >EEF.
Crearea bncilor centrale a impus "ns nenumrate probleme legate de9
+ forma de proprietate asupra capitalului bncii:
+ gradul de independen# vis-a-vis de autorit#ile politice:
Cadrul J.>.9 Crearea ancii -ationale a .omaniei
.,
Creare 5N7 are la )a=a legea %> din *9 a!rilie %&&$ .are !re/edea in3iintarea ueni a)n.i de
".o(!t "i .ir.ulatiue41 otri/it a.e"tei legi' 5an.a Nationala a 7oa(nei "e in3iinta' !entru o
!erioada de *$ de ani ?in.e!and din % iulie %&&$@' .u dre!tul e0.lu"i/ de a e(ite )ilete de
)an.a la !urtator41 Ain !un.t de /edere al .on"tituirii .a!italului' a.e"ta era de ;$ (ilioane lei'
din .are =e.e (ilioane erau de!u"e de .atre "tat' re"tul 3iind .on"tituit !rin "u)".ri!tie !u)li.a1
6a a.ea data' o!eratiunile 5N7 erau re!re=entate de+
- ".ontarea "au .u(!ararea de !olite' )ilete la ordin "au alte e3e.teB
- ".ontarea )onurilor de te=aur !ana la ni/elul de *$C din ni/elul .a!italului /ar"atB
- tran=a.tii .u (etalele !retioa"e ?aur "i argint@B
- !ri(irea "u(elor in .ont .urent "i in de!o=it' a titlurilor' a (etalelor !retioa"eB
arti.i!area "tatului la .o"ntituirea .a!italului 5N7 a 3o"t (oti/ata !rin ne.e"iattea garantarii
intrDun (od real' "igur "i e3i.a.e a dre!tului de .ontrol al "tatului a"u!ra !oliti.ii in"titutului de
e(i"iune1
6a o .at de "u(ara anali=a a legii "e !oate u"or .on"tata .a a.ea"ta garantare nu era .u ni(i.
Eu"ti3i.ata1 6egea !re/edea "u3i.iente .ai de e0er.itare a .ontrolului' inde!endente de .alitatea
"tatului de a 3i a.tionar al )an.ii1 A"t3el' gu/ernatorul "i o !arte dintre dire.tori "i .en=ori erau
nu(iti de gu/ernB o!eratiile )an.ii erau "u!ra/eg-eate de un .o(i"ar al gu/ernuluiB intrDun alt
arti.ol "!e.ial din lege "e !re/edea dre!tul gu/ernului de a "e o!une la e0er.itarea ori.arei
(a"uri .ontrarii legii' "tatutelor "i intere"elor "tatului1 4
Costin c>Kiritescu Sistemul anesc al luilui si precursorii lui, Editura Enciclopedica,
Bucuresti, !""#
%ANCI&E CENTRA&E SI -ORMA DE 7RO7RIETATE AS57RA CA7ITA&5&5I
Dac avem ,n vedere forma de proprietate , la prima vedere se poate spune c orice banc central
trebuie s fie proprietatea statului. Cu toate acestea exist &i excep#ii de la regul, "n prezent exist!nd
numeroase bnci centrale care se afl "n proprietate mixt $ a statului si a sectorului privat% sau "n
propor#ie de >FFG "n proprietate privat.
?n condi#iile existen#ei ac#ionariatului privat, banca central trebuie s distribuie dividendele aferente
acestora $de cel mult >JG din profitul net%, "nainte de a vrsa restul profitului $minus fondul de rezerv% la
bugetul statului. Cu toate acestea exist un puternic argument "mpotriva actionariatului pirvat la nivelul
bncilor centrale, argument ce rezult tocmai din rolul 'ucat de banca central "n economia respectiv9
institu#ie implicat "n corectarea disfunc#ionalit#ilor macroeconomice, acestea reprezent!nd, de cele mai
multe ori ac#iuni contraciclice $opuse intereselor ac#ionarilor de maximizare a profiturilor%.
Cadrul J.J.9 Exemple de banci in functie de forma de proprietate asupra capitalului
.-
Banca Austriei (statul detine 50% din caitalul !ancii"#
Banca Greciei (statul detine $0% din caital"#
Banca Turciei (statul detine 25% din caital"#
Banca Italiei (care con%or& statutului acesteia, este inclus' (n cadrul co&aniilor u!lice
)i te!uie de*inut' nu&ai de ast%el de co&anii"#
Banca Elveiei (+,% rorietatea &i-t' a cantoanelor, restul rorietate ri.at'"#
FED (rorietatea !'ncilor din siste&ul !ancar a&erican"#
Banci cu capital mixt:
Banci cu capital privat:
2. 2. INDE7ENDENTA %ANCII CENTRA&E
Pozitia de lider al politicii monetare, in coordonarea politicii macroeconomice este data, in primul rand, de
gradul de independenta al bancii centrale, afirmandu-se chiar ca problema independetei bancii centrale
este la fel de veche ca si existenta acesteia $banca centrala%.
INDE7ENDENTA %ANCII CENTRA&E este reflectata de capacitatea acesteia de a asigura realizarea
obiectivului de politica macroeconomica stabilit de catre guvern. Altfel spus, banca centrala nu dispune de
independenta in stabilirea obiectivului de politica monetara $componenta a politicii macroeconomice%, dar
dispune de independenta in ceea ce priveste alegerea instrumentelor utilizate pentru atingerea acestui
obiectiv. $,raser P>HHKQ%
O
anca centrala 'oaca un rol central in economie tocmai ca urmare a functiei de baza a acesteia9 emisiunea
monetara. Astfel ca argumenteul traditional in favoarea asigurarii independentei bancii centrale este acela
al separarii institutiei abilitate cu cheltuirea banilor la nivelul unei economii de cea care asigura creatia
monetara.
Acest argument este sustinut de urmatoarele afirmatii9
statul poate profita de controlul asupra creatiei monetare a bancii centrale in scopul
asigurarii de moneda care sa*i acopere c)eltuielile $altfel spus finantarea bugetului de stat
care duce la cresterea inflatiei%:
statul poate modifica rata doban0ii in perioadele electorale $in sensul reducerii acesteia
si, practic, pentru stimularea creditului in economie%. Pe termen scurt genereaza o crestere a
consumului si, practic o crestere a gradului de ocupare a fortei de munca, dar pe termen lung
efectul este tot acela al cresterii presiunilor inflationiste.
Asigurarea independentei bancii centrale este dependenta de indeplinirea mai multor conditii:
banca centrala trebuie sa aiba clar definite obiectivele operationale prin intermediul carora
aceasta asigura aplicarea politicii monetare: altfel spus, banca centrala trebuie sa dispuna de un
program de politica monetara bine definit atat din punct de vedere al strategiei, cat si din punct de
vedere al variabilelor si instrumentelor de politica monetara utilizate pentru atingerea obiectivului
final de politica macroeconomica.
5
Fraser, B.W. Central Ban !n"e#en"e$e% W&at "'es it (ean? Reser)e Ban 'f A*stralia B*lletin, +e$e(,er 1--4
2/
transparenta9 publicul si guvernul trebuie inf ormat in permanenta in ceea ce priveste programul de
politica monetara urmat de banca centrala. 4e impuns, astfel, discutii periodice intre conducerea
bancii centrale si guvern, dupa cum si prezentarea unui raport de activitate in fata Parlamentului
este necesara. 4e impune, astfel, anuntarea in permanenta a modificarilor ce intervin in aplicarea
programului de politica monetara.
asigurarea unui mediu de lucru eficient. Acest lucru impune mai multe decizii legate de9
S
independenta functionala9 dreptul de a decide in orice directie privind politica
monetara si asigurarea stabilitatii preturilor:
independenta personala3 alegerea membrilor conducerii pe criterii de inalta
competenta profesionala, fara ca acestia sa fie implicati politic sau sa fie supusi
altor presiuni:
independenta din punct de vedere al instrumentelor3 controlul tuturoir
instrumentelor prin care se asigura aplicarea programului de politica monetara,
prevenindu-se, astfel, finantarea directa a deficitului bugetar:
independeta financira9 prin care banca centrala sa aiba acces la propriile resurse
financiare pe care sa le administreze pe baza propriului buget.
Astfel ca, INDE5ENDEN$ -N6I'#R 6EN$R'E presupune libertatea acestora de a asigura aplicarea
programului de politica monetara ce nu este stabilit de catre guvern. Acest fapt nu exclude formularea
unor critici de catre reprezentantii /uvernului si nici eliminarea consultarilor bancii centrale cu guvernul in
ceea ce priveste politica monetara ca si alte componente ale politicii macroeconmice.
Pornind de aici se disting diferite grade de independenta a bancii centrale9 asigurarea realizarii unui singur
obiectiv de politica monetara sau a unui singur obiectiv intermediar, sau aplicarea unei politici monetare
bazata pe o mare flexibilitate.
Pe de alta parte, legiferarea independentei bancii centrale nu impune asigurarea in practica a acesteia, dar
orice actiune de impiedicare a finantarii deficitului bugetar prin emisiune monetara duce la intarirea
independentei bancii centrale. 2e acest aspect depinde , practic si credibilitatea bancii centrale.
?n cazul .om!niei, potrivit legii M>JNJE iunie JFFK privind 4tatutul -., CObiectivul fundamental al ncii
-a#ionale a .om!niei este asigurarea si mentinerea stabilit#ii pre#urilorD $conform acestui articol se
"ncadreaz "n grupa a dou de independen#%.
?n aceea&i lege se prezizeaz c9 %*rincipalele atributii ale 456 sunt3
elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de sc7imb8
autorizarea, reglementarea si supraveg7erea prudentiala a institutiilor de credit,
promovarea si monitorizarea bunei fucntionari a institutiilor de credit, promovarea si
monitorizarea bunei functionari a sistemelor de plati pentru asigurarea stabilitatii
financiare8
emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul 6omaniei8
.
M,'/eni, TT Central ,an in"e#en"en"e B!0 Re)ie/ nr. 1122333
2.
stabilirea regimului valutar si supraveg7erea respectarii acestuia8
administrarea rezervelor internationale ale 6omaniei.
4anca 5ationala a 6omaniei s9rijina politica economica generala a statului, fara prejudicierea indeplinirii
obiectivului sau fundamental privind asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor&.
2.2.b. -5NCTII&E %ANCII CENTRA&E
(oate aceste elemente vin, de fapt, s eviden#ieze func#iile "ndeplinite de banca central la nivel
macroeconomic9
func#ia de emisiune monetar
func#ia de centru al politicii monetare:
func#ia de creditare a economiei na#ionale:
func#ia de centru valutar:
func#ia de banc a bncilor:
functia de banc a statului.
Aceast func#ie se poate spune c reprezint una dintre primele activit#i atribuite bncii centrale, istoric,
privilegiul emisiunii fiind acordat de stat "n schimbul obliga#iei bncii centrale de a subscrie oricrui
"mprumut solicitat de stat.
2ac ini#ial emisiunea monetar era asigurat at!t de banca de emisiune c!t &i de bncile din sistem,
treptat, s-a impus ca necesar reglementarea de ctre stat a sistem$l$i de emisi$ne, aceasta realiz!ndu-
se prin instaurarea mono"ol$l$i as$"ra emisi$nii. Chiar dac acesta a fost instituit "n momente diferite a
vizat, de fapt, realizarea aceluia&i lucru < crearea unei singure autorit#i monetare care s finan#eze
economia prin emisiune monetar &i "n acela&i timp s urmreasc circula#ia produsului pus "n circula#ie. $?n
Anglia >EKK < +egea Peel < se stabilea regimul de emisiune, la acesta ader!nd mai t!rziu &i ,ran#a < >EKE.
1omentul cel mai important a fost "ns reprezentat de Constituirea ,E2 "n 45A, prin care se crea, astfel,
institu#ia care s "nlocuiasc emisiunea monetar a celor LOFF de bnci na#ionale ce dispunea de dreptul de
emisiune.
?n cazul .om!niei, -. chiar de la "nfiin#are s-a bucurat de monopolul asupra emisiunii monetare, "n ultima
lege privind 4tatutul -. preciz!ndu-se9 Canca -a#ional a .om!niei elaboreaz programul de emisiune a
bancnotelor &i a monedelor, astfel "nc!t s se asigure necesarul de numerar "n strict concordan# cu
nevoile reale ale circula#iei bne&tiD.
22
FUNCIA DE EMISIUNE MONETAR
?n str!ns legtur cu exercitarea dreptului de emisiune monetar, banca central este singura institu#ie
care de#ine &i administreaz stocul de aur monetar &i rezervele valutare ale #rii, emisiunea monetar peste
nivelul rezervelor interna#ionale trebuid s fie acoperit cu9
de#ineri de titluri de stat:
active rezultate din credite acordate bncilor:
cecuri, cambii &i alte titluri de credit de#inute "n portofoliul de titluri.
Prin natura acestei func#ii, banca central trebuie s-&i asume &i
rspunderea calit#ii circula#iei monetare, msurii "n care aceasta satisface nevoile
circula#iei sau le dep&e&te.
Emisiunea monetar este "ns str!ns legat "ns, &i de dou legturi ce se
stabilesc "ntre banca central, pe de o parte &i (rezoreria statului &i bncile din
sistem, pe de alt parte. Prima rela#ie se stabile&te pornind de la faptul c banca
central poate s finan#eze sau nu deficitul bugetar, &tiut fiind faptul c, "n
ma'oritatea cazurilor, banca central este &i cea care administreaz conturile
statului &i deci, de multe ori este inevitabil s nu acopere eventuale goluri de
trezorerie. ?n cazul .om!niei, prin legea privind statutul -. se arat c aceasta nu
poate finan#a dec!t golurile temporare de trezorerie.
?n raporturile sale cu bncile din sistem, este foarte greu de stabilit un
anumit nivel al ofertei de moned, deoarece prin intermediul opera#iunilor de
rescontare bncile din sistem sunt cele ce ini#iaz opera#iunea.
?ns, utilizarea taxei oficiale a scontului a pierdut teren "n ceea ce prive&te
instrumentele de politic monetar, locul acestora fiind luat de opera#iunile de
open mar8et, emisiunea monetar fiind eviden#iat prin intermediul
multiplicatorului monetar.
?n condi#iile punerii "n circula#ie a monedei, banca central trebuie s
urmreasc &i evolu#ia valoric a monedei puse "n circula#ie, de cele mai multe ori
obiectivul bncii centrale fiind cel al stabilit#ii monedei, pentru a se asigura, la
nivel macroeconomic stabilitatea pre#urilor.
(oate aceste aspecte sunt cuprinse "n msurile precizate "n programul de politic monetar. 2up cum am
mai afirmat, monopolul emisiunii monetare a fost atribuit bncii centrale cu condi#ia finan#rii "n orice
23
FUNCIA DE CENTRU AL POLITICII MONETARE
moment a "mprumuturilor solicitate de ctre stat. ?n aceste condi#ii, problema care trebuie rezolvat viza
finan#area (rezoreriei statului fr a afecta puterea de cumprare a monedei emise, asigur!ndu-se, "n
acela&i timp, o cre&tere economic neinfla#ionist &i men#inerea echilibrului macroeconomic.
Prin politica monetar banca central asigur, tocmai, urmrirea circula#iei monedei emise &i men#inerea
valorii acesteia.
Creditarea economiei na#ionale se realizeaz prin intermediul bncilor din cadrul sistemului bancar,
acestea apel!nd la resursele de refinan#are ale bncii centrale. 2ar cum banca central este creditorul de
ultim instan# al bncilor, "n prezent se pune accent deosebit pe ob#inerea de resurse de pe pia#a
interbancar, apelul la refinan#are reprezent!nd msur extrem de finan#are.
1ecanismul de refinan#are practicat de -. are la baz urmtoarele mecanisme9
9 "lafon$l de credite < prin care bncile pot beneficia de refinan#are "n limita unui plafon prestabilit de
autoritatea monetar, fr a depune vreo garan#ie bancar:
- credit$l de licita,ie 9 acest credit a fost introdus de -. "n >HHM, ca un prim mecanism de pia# $doar pe
'umtate < deoarece finan#a, "n primul r!nd descoperitul de cont% pentru a face trecerea de la creditul
dictat de decizii administrative.
L

)ni#ial, creditul respectiv a fost utilizat doar de c!teva bnci importante de stat. 2in >HHO creditul de
licita#ie a fost restructurat fiind acordat pe o perioad de >O zile. Ob#inerea acestui credit este
condi#ionat de prezentarea de elemente colaterale acceptate de -.: nivelul ratei dob!nzii pentru
ad'udecarea finan#rii era determinat tot pe baza licita#iei, -. impun!nd nivelul minim de pornire. -ivelul
cel mai ridicat de solicitare s-a "nregistrat "n >HHS $la finele anului%, dar "ncep!nd cu >HHL, nivelul acestei
facilit#i de creditare s-a redus semnificativ, din aprilie >HHL creditele de licita#ie tinz!nd ctre zero.
- credit$l str$ct$ral 4disco$nt :indo: = str$c$trated credit facilit>8 - are la baz decizia Parlamentului
sau a /uvernului de a sus#ine activitatea "n anumite sectoare economice $cum a fost, "n special, cazul
agriculturii%. 2ac p!n "n >HHS acesta reprezenta mai mult de LFG din totalul refinan#rii, "ncep!nd cu
>HHL s-a diminuat sim#itor, anca -a#ional a .om!niei, ca urmare a politicii de sterilizare a masei
monetare din economie, devenind debitor net la nivelul sistemului bancar.
- credit$l lombard - este un credit overnight acordat "n vederea acoperirii nevoilor temporare de lichiditate
ale bncilor din sistem. ?ncep!nd cu >HHE $data la care a intrat "n vigoare noul 4tatut al -.% creditul
lombard nu mai poate fi utilizat pentru descoperit de cont. 2in JFFF, creditul lombard $sub forma unei
4
B566, 7er/in, C8005, 0te#&ane, WA97, Ta', M88R5, +a)i" : BR8W9, War" ;Romania: Selected Issues and
Statistical Appendix, !nternati'nal M'netar< F*n" C'*ntr< Re#'rt, ian*arie 2331. (;Tne 9BR intr'"*$e" a*$ti'n
$re"it in 1--3 as a "e(i-(aret-,ase" (eans 'f ('netar< #'li$< t' re#la$e s'ft $re"it "i$tate" ,< =')ern(ent "e$isi'ns>)
24
FUNCIA DE CREDITARE A ECONOMIEI
facilit#i marginale de "mprumut% este "nso#it de elemente colaterale, iar rata dob!nzii percepute este cea
mai ridicat de pe pia#, "n scopul asigurrii distribuirii echilibrate a lichidit#ii "n economie.
- facilit',ile s"eciale de credit - sunt utilizate de ctre bnci "n cazul "nregistrrii de dificult#i, creditul
fiind acordat pentru o perioad de cel mult MF de zile, impun!nd respectarea unui plan financiar de
redresare a bncii vizate &i, bine"n#eles, colateralizarea creditului cu titluri de stat $"n special bonuri de
tezaur%.
Cu toate acestea, putem afirma c mecanismul de refinan#are din .om!nia a fost utilizat ca instrument de
control monetar orientat "n do$' direc,ii9
- controlul nivelului lic)idit2ii din economie7
- mecanismul de transmitere a politicii monetare prin intermediul ratei dob4n0ii %deoarece
pe de o parte -anca Na2ional era cea care stabilea nivelul ofertei de moned disponibil
pentru refinan2are 8i9 ,n acela8i timp9 prin mecanismul licita2iei9 orienta nivelul ratei
dob4n0ii ,n direc2ia dorit(.
:

2eoarece refinan#area impune pentru banca central emisiune monetar,
aceasta urmre&te un control strict al refinan#rii9
stabilirea ofertei maxime de creditare9
stabilirea unor rate ale dob!nzilor care s descura'eze apelarea la astfel de resurse.
)n prezent, din punct de vedere al creditelor de refinantare, mai putem vorbi doar de creditul lombard,
acesta reprezentand, in fapt, o facilitate de creditare acordata de -. pe termene foarte scurte $este
credit overnig)t%, nivelul dobanzii percepute fiind cel mai mare nivel al ratei dobanzii din cadrul
sistemului bancar.
2ac prin politica monetar banca central urmre&te stabilitatea intern a monedei na#ionale, "n plan
extern stabilitatea monedei na#ionale este urmrit prin intermediul "oliticii (al$tare.
)n primul rand, aceasta functie se concretizeaza in regimul valutar adoptat
de banca centrala la nivelul economiei respective, regim ce presupune si stabilirea
statutului de convertibilitate al propriei monede.
1
0AA6, Matt&e/ ?i @AMA668A, 6'rena M. Use of central bank credit auctions in economies in tranzition - An
;!nstr*(ents 'f ('netar< (ana=e(ents% !ss*es an" C'*ntr< eB#erien$es, 5"it'rs T'(as C.T. Balin' ?i 6'rena M.
@a(all'a, !nternati'nal M'netar< F*n", Was&in=t'n 1--4
25
FUNCIA DE CENTRU VALUTAR
,unctia de centru al politicii valutare se concretizeaza si "n interven#iile
bncii centrale pe pia#a valutar pentru sus#inerea monedei na#ionale prin v!nzarea
sau cumprarea de valut din &i pentru rezerva valutar a #rii. ?n acela&i timp, prin
aceste interven#ii autoritatea monetar influen#eaz nivelul cererii &i al ofertei de
moned, "n scopul asigurrii stabilit#ii relative a cursului valutar al monedei
na#ionale.
?n urma activit#ilor de v!nzareNcumprare de valut, precum &i a altor valori ce reprezint o crean#
asupra strint#ii $aur, titluri, aloca#ii "n 2.4.(.%, "n cadrul economiilor na#ionale se formeaz un disponibil
curent de mi'loace bne&ti cu circula#ie interna#ional. ?n sensul cel mai larg, acest disponibil reprezint
lic3iditatea interna,ional' a $n$i stat.
2in componen#a lichidit#ii interna#ionale se consider a face parte9

-
- cuprinz!nd activele de#inute de banca central a unei #ri sub form de
valute, aur, disponibilit#i "n 2.4.(., pozi#ie creditoare fa# de ,.1.).:
- de#inute de bncile comerciale, institu#ii financiare &i agen#ii economici
nonbancari.
?n cadrul lichidit#ii interna#ionale, un loc important revine activelor externe nete de2inute de banca
central 8i9 ,n special re*er(ei (al$tare ce include9
2*
Rezerva monetar
Rezerva monetar
Mijloace de plat cu circulaie internaional i titluri uor
transorma!ile "n valut
Mijloace de plat cu circulaie internaional i titluri uor
transorma!ile "n valut
/tructura
lic0idit'*ii
interna*ionale
R
E
Z
E
R
V
A

V
A
L
U
T
A
R
R
E
Z
E
R
V
A

V
A
L
U
T
A
R
valute n conturi curente i depozite la

termen i depozite colaterale;
valute n conturi curente i depozite la
termen i depozite colaterale;
creane a!upra "#$
creane a!upra "#$
alte creane
alte creane
%&T
%&T
+a rezerva valutar se adaug stocul de aur &i titlurile emise de alte state, de#inute de banca central,
exprimate "n valut.
,iecare component a rezervelor valutare se formeaz prin opera#iuni specifice. ?al$tele con(ertibile
rezult "n urma opera#iunilor din balan#a de pl#i $export T import, primiri de fonduri financiare &i de
credit, transferuri%, din opera#iunile de cumprare de pe pia#a valutar. (ot aici se "ncadreaz &i pozi#ia de
rezerv la ,.1.)., "n cazul "n care are loc o dep&ire a cotei de LOG din suma subscris la ,ond "n moned
na#ional.
5tilizarea rezervelor valutare
4copul principal pentru care o #ar "&i constituie rezerve valutare este reprezentat de dorin2a sa de a
dispune, la un moment dat, de capacitate rapid de stingere a unor obliga2ii valutare ,n context
interna2ional. .ezerva valutar intr "n opera#iunile de plat interna#ionale dup epuizarea celorlalte
modalit#i reprezentate de "ncasarea contravalorii exportului, anga'area de credite comerciale &i bancare,
primirea de fon-duri financiare, mobilizarea de fonduri de pe pia#a interna#ional de capital etc.
?n mod practic, rezerva valutar are urmtoarele destina,ii9
aco"erirea deficit$l$i balan,ei de "l',i, prin balansarea acesteia cu a'utorul opera#iunilor de
tip monetar $"ncasri din rezerva valutar pentru pl#i "n afara #rii%:
inter(en,ii "e "ia,a (al$tar' pentru a spri'ini cursul monedei na#ionale "n raport cu celelalte
monede $se influen#eaz raportul cerere Nofert de valut%:
arantarea sol(abilit',ii economiei na,ionale "e "ia,a financiar9monetar' interna,ional' $se
influen#eaz pozi#ia #rii pe scara bonit#ii "ntocmit de principalele bnci comerciale care opereaz pe
pia#a interna#ional%.
Pe perioada pstrrii, rezerva valutar risc s "nregistreze pierderi de valoare prin scderea etaloanelor
valorice care garanteaz semnele bne&ti aflate "n rezerva valutar. 2e aceea, "n paralel cu asigurarea unei
structuri pe valute optime $prin opera#iuni de arbitra' valutar%, sistemul bancar ac#ioneaz &i pentru
plasarea temporar a disponibilit#ilor "n valut, fie sub form de depozite la vedere $mai pu#in la
termen, av!nd "n vedere necesitatea ca aceste sume s fie rapid aduse sub form lichid%, fie sub forma
unor credite pe termen scurt $tot cu a'utorul opera#iunilor de arbitra' de pe pia#a valutar%.
2+
?n calitate de autoritate abilitat cu realizarea politicii valutare a statului, banca central trebuie s
urmreasc &i evolu#ia soldului balan#ei de pl#i externe, ac#ion!nd "n sensul asigurrii echilibrului acesteia
$fie prin utilizarea de resurse din rezerva valutar sau prin ob#inerea de finan#are extern%.
)n cazuri extreme, "n condi#ii de depreciere excesiv a monedei na#ionale banca central poate suspenda
temporar convertibilitatea propriei monede, impun!nd anumite restric#ii pe pia#a valutar9
contingentarea &i controlul pl#ilor derulate "n valute:
preluarea la bugetul de stat integral sau par#ial a "ncasrilor "n valut:
controlul schimbului valutar.
(oate aceste nu sunt altceva dec!t msuri administrative, care "mpiedic manifestarea mecanismelor
specifice economiei de pia#, motiv pentru care, ne repetam, sunt folosite doar in cazuri extreme.
Aceast func#ie decurge tocmai din faptul c banca central reprezint autoritatea care gestioneaz riscul
aferent sistemului bancar, reprezent!nd, "n fapt interesele "ntregii economii "n pre"nt!mpinarea
problemelor ce pot s apar "n onorarea de ctre bnci a cererilor de retragere a depozitelor din partea
clientelei.
5n prim aspect legat de aceast func#ie este faptul c banca central este cea care autorizeaz
func#ionarea bncilor "n cadrul sistemului bancar, etapa imediat urmtoare viz!nd impunerea aplicrii
normelor pruden#iale bancare elaborate de autoritatea monetar.
?n acela&i timp, banca central este cea care supravegheaz &i particip la reglementarea &i buna
func#ionare a sistemului de pl#i din cadrul economiei. 4upravegherea sistemului de pl#i al #rii, "n
general, &i a pl#ilor bancare, "n special $cele fr numerar% este un mi'loc, dar &i o consecin# a realizrii
politicii monetare "n sensul urmririi &i men#inerii stabilit#i monedei na#ionale, precum &i a "ncrederii
publicului "n propriul sistem bancar.
)deea de baz este cea legat de bancarizarea sistemului de pl#i, banca central 'uc!nd un rol important
"n derularea opera#iunilor de compensare a pl#ilor interbancare.
?n unele situa#ii, banca central se concretizeaz &i "n singurul finan#ator al bncilor din sistemul bancar,
aceasta fiind considerata creditorul de ultima instanta a bancilor din sistem, aceasta deoarece este siut ca
acrodarea de credite de catre banca centrala are implicatii asupra masei monetare aflate in circulatie, dar
si in scopul disciplinarii activitatii bancilor aflate in subordine.
2,
FUNCIA DE ANC A STATULUI
FUNCIA DE ANC A NCILOR
Aceast func#ie decurge, "nt!i de toate din natura formei de proprietate a capitalului, "n ma'oritatea
cazurilor vorbind de proprietatea statului.
5n alt aspect este legat de momentul apari#iei bncilor centrale, c!nd "n schimbul monopolului emisiunii,
statul impunea posibilitatea ob#inerii de finan#are. ?n prezent, chiar dac bncile centrale evit finan#area
deficitului bugetar, au aprut diverse procedee care s elimine dilu#ia puterii de cumprare ca urmare a
emisiunii monetare fr acoperire. ?n unele #ri este chiar interzis prin lege finan#area cheltuielilor
bugetare prin emisiune monetar.
Pentru finan#area direct a trezoreriei statului, banca central poate cumpra titluri emise de stat, de pe
pia#a primar, dar "n cele mai multe cazuri banca central ac#ioneaz pe pia#a secundar a acestor titluri,
influen#!nd oferta &i cererea pentru aceste titluri "n func#ie de con'unctura economic &i de obiectivele de
politic monetar stabilite.
?n multe #ri, banca central este &i cea care gestioneaz contul trezorerie statului.
Pe de alt parte, ca urmare a pozi#iei de#inute "n cadrul institu#iilor publice, banca central este abilitat,
prin statutul su, s reprezinte statul "n rela#iile financiare interna#ionale &i la nivelul organismelor
financiare interna#ionale.
2.3.7O&ITICA MONETARA
)n ultimii ani, pe fondul accenturii presiunilor infla#ioniste si a celor legate de cre&terea numrului
&omerilor, al accenturii dezechilibrelor macroeconomice, banca centrala "&i contureaz tot mai mult
pozi#ia de lider al mediului bancar, fie direct, fie indirect coordon!nd activitatea "ntregului sistem bancar
in scopul atingerii #intei finale a politicii macroeconomice. 4e pune astfel, tot mai mult accent pe
stabili0area macroeconomica $situa#ie "nt!lnita mai ales in cazul tarilor din Europa Centrala si de Est ,
aflate in plin proces de restructurare%.
Politica macroeconomica se concretizeaz "n ansamblul instrumentelor &i masurilor adoptate de autorit#ile
unei tari "n scopul influen#rii principalelor variabile economice &i al atingerii nivelului dorit pentru
economia respectiva. Altfel spus, ;politica economica este o interven2ie deliberata a statului ,n
domeniul economic ,n scopul de a ,nfptui anumite obiective de ordin structural sau con+unctural<.
=
Problema care se ridica este aceea a aleerii obiecti($l$i de "olitica economica ce treb$ie a($t 2n
(edere "rin mi+$l de "olitici economice ce se adopta. Chiar daca -obiectivul este acelai, mijloacele de
a-l atinge : nu. /conomia este un mecanism at;t de complex, nc;t conducerea ei este asemnata mai
degrab cu o arta dec;t cu o tiina exacta. oluiile oferite pentru o problema sau alta sunt, de obicei,
multiple, uneori c7iar aparent contradictorii.&
,<

-
BASNO, Cezar i DARDAC, Nicolae Moneda, credit, banci, Editura Didactica i Pedagogica, Bucureti,
1999, pag.39
13
RA+D650CD, 5*=en Inflatia, marea provocare, 5"it*ra 5n$i$l'#e"i$a, B*$*re?ti, 1---, #a=.1
2-
Atingerea acestor obiective are la baza, "n definitiv, instrumentele utilizate de autoritatea abilitata cu
realizarea politicii macroeconomice. Aceste instrumente sunt reprezentate de componentele politicii
economice, componente ce se concretizeaz "n tot at!tea politici independente, dar "n acela&i timp
corelate una cu cealalt9 politica monetara, politica valutara $considerata de unii economi&ti ca fiind parte
componenta a politicii monetare, iar de al#ii ca politica distincta "n cadrul politicii macroeconomice%,
politica fiscala, politica comerciala &i nu "n ultimul r!nd politica veniturilor. Aceste instrumente pot
conduce la realizarea doar a unei par#i din obiectivele propuse.
1. O%IECTI?E&E 7O&ITICII MACROECONOMICE @I CON-&ICT5& DINTRE ACESTEA
.ealizarea stabilit#ii macroeconomice este reflectata de modul "n care sunt atinse obiectivele stabilite
prin politica macroeconomica &i, nu "n ultimul r!nd, de natura obiectivului avut "n vedere. Obiectivele
avute "n vedere prin politica macroeconomica vizeaz activitatea economica: acti(itatea economica poate
sa fie reprezentata de mai multe variabile precum P), gradul de ocupare, rata infla#iei etc. Atingerea unui
anumit nivel al acestor variabile macroeconomice se constituie "n obiectivul fundamental al politicii
macroeconomice a statului, "n general &i al politicii monetare "n special.
a8 6RAD5& DE OC57ARE A& -ORTEI DE M5NCA
Obiectivul cu cel mai mare impact social este reprezentat de gradul de ocupare al for2ei de munca,
merg!ndu-se pe maximizarea acestuia. ?n ceea ce prive&te acest obiectiv, este aproape clar dorin#a
"nregistrrii unui nivel ridicat al ocuparii, pe de o parte pentru a se asigura un nivel de trai decent, iar pe
de alta parte pentru a asigura un nivel ridicat al ofertei de produse. Asigurarea unui astfel de obiectiv
implica nenumarate probleme. O prima problema este cea legata, "nca de la "nceput, de definirea nivelului
ce caracterizeaza gradul cel mai "nalt de ocupare. Ar fi o gre&eala foarte mare daca s-ar considera ca exista
economii "n care exista o ocupare totala a fortei de munca. +a nivelul oricarei economii exista, "n
permanenta, 8oma+ frictional. -Consensul, la nivelul analitilor economici, n ceea ce privete factorii
frictionali, este acela ca nivelul cel mai ridicat al ocuparii fortei de munca exista=..atunci c;nd rata
omajului este cuprinsa ntre 1> - 2> din totalul fortei de munca civila&.
,,

?n conditiile economiilor actuale, pe fondul restructurarii macroeconomice, nivelul &oma'ului frictional a
crescut destul de mult. 2e aceea, autoritatile "ncearca sa determine cu mare atentie care sunt cauzele care
determina aceasta cre&tere. Complexitatea economiilor actuale conduce automat la manifestarea anumitor
forte care genereaza presiuni pe piata fortei de munca.
,actorii care genereaza &oma'ul frictional sunt reprezentati de9
11
MAR0EA66, R',ert : 0WA9089, R'"ne< Te monetar! process: "ssentials of mone! and bankin#, Ean=&t'n
Miffin C'(#an< B'st'n, 1-44, #a=.412
3/
- factori se*onieri9 "n baza acestora cererea de locuri de munca variind "n functie de vreme &i de
perioada din an, un exemplu concludent fiind reprezentat de activitatea din constructii, de turism etc:
- factori eorafici9 ce influenteaza oferta de forta de munca "n functie de amplasarea geografica a
locurilor de munca: oferta de forta de munca neav!nd o elasticitate ridicata fata de acest factor:
- factori str$ct$rali9 restructurarea unor domenii de activitate din cadrul unei economii presupune
automat &i o recalificare a fortei de munca, deoarece, de cele mai multe ori, cei disponibilizati nu-&i pot
gasi un alt loc de munca pe vechiul domeniu de activitate:
- factori discriminatori9 "n ciuda evolutiei economice, culturale &i sociale "nregistrate la nivel mondiale,
mai apar, "nca, discriminari "n ceea ce prive&te ocuparea unui loc de munca, discriminari datorate fie
nationalitatii, fie rasei, fie optiunilor politice &i religioase, fie datorate v!rstei sau sexului. (oate acestea
conduc la o ma'orare a &oma'ului frictional.
Cu toate acestea se considera ca, la nivelul oricarei economii, exista &oma' frictional &i singura problema
avuta "n vedere de autoritati este aceea a diminuarii c!t mai mult a acestei laturi a &oma'ului. Pe l!nga
&oma'ul frictional, "n cadrul &oma'ului se mai include &i un alt aspect, a&a-numitul &oma' ascuns determinat
"n fapt de factori pur subiectivi $specifici celui care "&i cauta un loc de munca, aici fiind incluse persoanele
care -declara ca doresc sa munceasca, dar care nu-i cauta un loc de munca deoarece considera ca orice
cautare va fi n zadar&
,0

(oate aceste componente pot fi identificate cu oarecare dificultate la nivelul oricarei economii, ca sa nu
mai vorbim &i de existenta muncii la negru care distorsioneaza, "ntr-o oarecare masura situatia ratei
&oma'ului. 2e aceea, destul de multi economi&ti considera ca nivelul optim al ratei &oma'ului este acela
care, "n corelatie cu rata inflatiei, nu genereaza o cre&tere accelerata.
>M
Cu toate acestea, nu se poate
spune cu exactitate care este nivelul optim al ratei &oma'ului care genereaza, "ntr-adevar ocuparea deplina
a fortei de munca.
?n literatura de specialitate corelatia cea mai des "nt!lnita este cea legata de rata &oma'ului &i rata
inflatiei. Chiar daca aceasta corelatie $Curba lui Philips% a cunoscut modificari "n timp, pe termen scurt este
importanta, motiv pentru care un alt obiectiv de politica economica este considerat ca fiind reprezentat de
stabilitatea preturilor.
b8 STA%I&ITATEA 7RET5RI&OR
2aca pornim de la ceea ce exprima C$rba l$i 73ili"s, ca unei rate a 8oma+ului sca0uta ,i corespunde o
rata a inflatiei ridicata, este evident faptul ca mentinerea unui ridicat nivel al ocuparii fortei de munca,
12
Miffin C'(#an< B'st'n, 1-44, #a=.415
13
MAF5R, T&'(as, +D5059B5RRF, Ca(es 0., A6!B5R, R',ert @. $one!, %ankin# and te "conomie, W.W.
9'rt'n :C'(#an<, !n$, 1-14, #a=.3.3% &man! economists define te proper level of unemplo!ment, and ence b!
implication full emplo!ment, as te minimum level tat is consistent 'it te inflation rate not not acceleratin#(
3.
fara a lua "n considerare alti factori economici conduce, automat, la "nregistrarea unor costuri ridicate la
anumite niveluri. Aceste costuri, reprezentate, "n principal, de nivelul preturilor din economie, nu au cum
sa nu se repercuteze, mai departe, asupra nivelului puterii de cumparare, deoarece, o cre&tere a preturilor
$generalizata% genereaza, automat, o cre&tere a cererilor de ma'orare a salariilor &i implicit o ma'orare a
costurilor de productie ce se reflecta, mai departe, "n preturile produselor pe piata. Aceste fluctuatii
puternice de preturi "nregistrate la nivel mondial "n ultima perioada, au condus la reorientarea politicii
autoritatilor, "n sensul renuntarii la urmarirea asigurarii unui anumit nivel al cre&terii economice "n scopul
asigurarii unei stabilitati relative a preturilor, care sa permita restabilirea echilibrului economic general. ?n
acest sens, 1arshall U 4Vanson P>HLKQ afirmau ca -stabilitatea nivelului preturilor reprezinta un obiectiv
important al politicii de stabilizare economica deoarece instabilitatea nivelului preturilor, manifestata, n
principal, sub forma inflatiei, poate avea efecte ntinse i adverse n economie. .atura nefavorabila a
efectelor, pornind de la creterea inflatiei, include o reducere a eficientei economice, o distorsiune
inec7itabila i capricioasa n ceea ce privete repartitia veniturilor i o nrautatire a pozitiei balantei
internationale de plati&.
,2

?n conditiile "n care la nivelul unei economii rata inflatiei este la un nivel ridicat $de peste J cifre%,
ineficienta economica se manifesta acut, fenomenul cel mai frecvent "nt!lnit fiind acela al cre&terii cererii
agregate, "n conditiile "n care oferta "&i mentine ritmul de cre&tere anterior. -ivelul cererii cresc!nd,
automat se a'unge la o noua modificare de preturi ceea ce conduce &i la o cre&tere a cererii pentru
modificarea salariilor, cerere care, de cele mai multe ori este satisfacuta doar "ntr-o mai mica masura,
deoarece aceasta reprezinta o cheltuiala care genereaza noi cre&teri de pret. 1ai trebuie adaugat ca,
indiferent de productivitatea sectorului de activitate, cererea pentru cre&terea salariilor este aceea&i,
motiv pentru care eficienta din anumite sectoare este suportata de catre alte sectoare. Pe de alta parte, o
rata ridicata a inflatiei genereaza &i o distributie arbitrara a veniturilor la nivelul economiei: astfel ca cei ce
"nregistreaza venituri variabile vor beneficia automat de cre&teri salariale mult mai rapide dec!t cei care au
un venit fix.
2aca avem "n vedere cadrul extern al economiei, nu trebuie uitat impactul instabilitatii preturilor asupra
acestei activitatii reliefat de balanta de plati. 4caderea eficientei economiei conduce &i la reducerea
competitivitatii produselor exportate, motiv pentru care piata externa de desfacere se poate restr!nge. Pe
de alta parte, cresc!nd preturile de productie, este posibil ca pe piata externa sa existe producatori mult
mai competitivi cel putin din punct de vedere al preturilor practicate. O rata a inflatiei ridicata conduce &i
la devalorizarea monedei nationale, fapt care poate genera o inhibare a exporturilor. Pe de alta parte, daca
productia interna este dependenta, "ntr-o oarecare masura, de materiile prime din import, continuarea
activitatii este echivalenta cu o cre&tere a preturilor de productie, ceea ce conduce la o noua modificare de
14
Miffin C'(#an< B'st'n, 1-44, #a=.414% ;G..price level stabilit! is an important #oal of economic stabilization polic!
because price level instabilit!, especiall! in te form if inflation, can ave 'idespread and adverse effects in te
econom!( Te unfavorable side effects arisin# from inflation include a lessenin# of te distribution of income, and a
'eekened international balance)of)pa!ments position
32
preturi la nivelul economiei, a'ung!ndu-se, astfel, la o spirala inflationista ale carei costuri de eliminare
sunt foarte ridicate.
4tabilitatea preturilor se contureaza ca fiind unul dintre cele mai importante obiective de politica
economica. ?n conditiile urmaririi realizarii acestui obiectiv trebuie avut "n vedere faptul ca notiunea de
stabilitate a preturilor nu presupune ca toate preturile sa fie stabile sau fixe. +a nivel pragmatic, se pune
accent pe mentinerea unei stabilitati la nivelul mediu al preturilor, urmarindu-se, "n definitiv, stabilitatea
relativa a acestora &i, nicidecum, cea absoluta. Economi&tii considera ca stabilitatea relativa a preturilor
exista "n conditiile "n care rata anuala de cre&tere a preturilor determinata pornind de la un indice de pret
reprezentativ, este de cel mult JG.
2aca stabilitatea preturilor constituie, "n prezent, una dintre principalele directii de actiune ale
autoritatilor, trebuie sa avem "n vedere faptul ca una dintre problemele generate de inflatie este &i
stagnarea economica. Exista, astfel, cazuri "n care prin politica economica a statului se are "n vedere
asigurarea unei cre&teri economice sustenabile.
c8CRE@TEREA ECONOMICA S5STENA%I&A
?n ceea ce prive&te asigurarea unui anumit nivel al cre&terii economice, acesta reprezinta, pentru unele
tari, una dintre cele mai importante coordonate ale politicii de stabilizare macroeconomica.
2aca avem "n vedere aspectele semantice, notiunea de cre8tere economica are mai multe fatete, at!t
cantitati(e, c!t &i calitati(e. -u trebuie uitat ca exista mai multe modalitati de a masura nivelul cre&terii
economice: cu toate acestea, anali&tii economici "nclina catre utilizarea ritmului de cre&tere a produsului
intern brut al tarii analizate, consider!nd ca acesta reflecta cel mai bine gradul de dezvoltare al economiei
avute "n vedere, pentru simplul motiv ca acesta reflecta nivelul efectiv al activitatii economice desfa&urate
pe teritoriul tarii analizate. ine"nteles, ca se are "n vedere nivelul real al produsului intern brut, tocmai
din dorinta de a se evidentia nivelul efectiv al cre&terii fara a lua "n considerare evolutiile inflationiste.
4tabilirea ritm$l$i de cre/tere economica are la baza "nregistrarile cantitative din anii anteriori, la acest
factor adaug!ndu-se, bine"nteles &i factorii con'uncturali care, de cele mai multe ori influenteaza
semnificativ cre&terea economica. 2aca la "nceputul secolului BB se mergea pe ideea asigurarii unei cre&teri
economice de cel putin MG - KG, "n prezent aceste a&teptari pot fi mult mai pesimiste.
Pentru a vorbi de o cre/tere economica (iabila trebuie sa se "nregistreze o cre&tere efectiva la nivelul
productiei unei tari $cantitativ% &i nu, "n mod simplu o cre&tere a valorii monedei nationale. +a acestea
trebuie sa se adauge &i faptul ca mixul de produse &i servicii trebuie astfel alcatuit "nc!t sa stimuleze
cererea reala &i, deci, sa stimuleze consumul. Asigurarea cre&terii economice depinde, la nivelul unei
economii de piata, pe de o parte de situatia ofertei agregate $oferta agregata excedentara genereaza
33
stagnare economica%, iar pe de alta parte de a'ustarea gamei de produse &i servicii oferite pe piata la
necesitatile clientelei $este cunoscut cazul productiei pe stoc care a condus la scadere drastica a cre&terii
economice "n nenumarate tari%.
Asigurarea unui anumit nivel al cre&terii economice presupune doua aspecte9
+ fie asigurarea unei cre/teri economice e+tensi(e $bazata pe cre&terea numarului anga'atilor, spre
exemplu%:
+ fie "mbunatatirea conditiilor existente de lucru care sa permita cre&terea productivitatii $presupun!nd
astfel o cre/tere economica intensi(a%.
2aca avem "n vedere acest din urma aspect, trebuie recunoscut ca realizarea de noi investitii este calea cea
mai buna pentru asigurarea cre&terii economice. Problema care apare este legata de crearea cadrului care
sa permita atragerea de investitori $at!t din punct de vedere financiar, c!t &i fiscal, precum &i din punct de
vedere al stabilitatii politice, militare specifica tarii avute "n vedere &i chiar zonei din care face parte tara
analizata%.
(oate aceste tinte de stabilizare macroeconomica au "n vedere doar aspecte economice interne.
d8 STA%I&ITATEA 7IETEI ?A&5TARE
?n ultima perioada, "nsa, este cunoscut impasul prin care trec nenumarate tari, impas generat de
"nrautatirea pozitiei balantei comerciale
Alegerea unui astfel de obiectiv este determinata tocmai de necesitatea sustinerii monedei nationale,
aceasta put!nd sa conduca la "nrautatirea situatiei economice a tarii analizate la toate nivelurile, ne mai
lu!nd "n considerare faptul ca un deficit al balantei de plati implica un efort financiar suplimentar, tocmai
pentru acoperirea acestuia.
)nstabilitatea de pe aceasta piata a condus, in ultima perioada, la importante modificari in planul
economiei mondiale, motiv pentru care, nenumarate banci centrale au luat decizia flotarii administrate
pentru propria moneda.
e8 CONTRO&5& DE-ICIT5&5I %56ETAR
2eprecierea monetara reprezinta un alt factor care presupune adoptarea unei politici ferme de stabilizare
macroeconomica. ,inantarea deficitelor bugetare pe baza emisiunii monetare poate, treptat, sa accentueze
presiunile inflationiste din economie, acestea repercut!ndu-se, "n primul r!nd, asupra valorii monedei
nationale, valoare care conduce, mai departe, la scaderea puterii de cumparare &i, implicit, a nivelului de
trai.
34
Ca urmare, "n ultima perioada, printre obiectivele de politica economica se afla &i cel privind asigurarea
controlului deficitului bugetului de stat.
Cheltuielile destul de ridicate ale statului, la care se adauga amplul fenomen al arieratelor $manifestat mai
ales la nivelul economiilor aflate "n tranzitie la economia de piata% au condus, "n ultima perioada, la
existenta a semnificative deficite bugetare care au impus eforturi financiare semnificative din partea
statului pentru a le acoperi, ca sa nu mai vorbim de faptul ca, de cele mai multe ori, pentru obtinerea de
finantare externa $"n special de la ,ondul 1onetar )nternationale% una dintre conditii era aceea a respectarii
unei anumite ponderi a deficitului bugetar "n cadrul P).
Atingerea simultana a acestor obiective ar reprezenta un ideal pentru orice tara. Cu toate acestea, practica
a demonstrat-o, exista situatii c!nd chiar &i atingerea unui singur obiectiv este destul de anevoioasa &i, de
cele mai multe ori, presupune adoptarea de politici economice restrictive, dure.
2. CON-&ICT5& DINTRE O%IECTI?E
Alegerea obiectivelor de politica economica este de foarte multe ori contradictorie, deoarece atingerea
unuia dintre obiective poate conduce la nerealizarea celorlalte tinte, motiv pentru care, se pune un
deosebit accent pe stabilirea unui obiectiv unic de politica macroeconomica care sa permita, "ntr-adevar,
realizarea stabilizarii macroeconomice. Cea mai cunoscuta contradictie este cea dintre rata inflatiei &i rata
&oma'ului, Curba lui Philips fiind infirmata pe termen lung. Pe de alta parte, este destul de greu sa se
realizeze asigurarea cre&terii economice fara a se genera o oarecare modificare la nivelul preturilor &i, deci,
o modificare, "n sens ascendent, a inflatiei. ?n acela&i timp, asigurarea stabilitatii preturilor impune, din
partea statului cheltuieli suplimentare pentru sustinerea salariilor bugetarilor la un nivel care sa permita un
oarecare trai decent. Cheltuielile suplimentare pot fi acoperite, prin diminuarea numarului celor care
desfa&oara activitate "n domeniul bugetar, fapt ce genereaza o cre&tere a ratei &oma'ului. Cre&terea
economica se considera ca este favorizata, "nsa, de existenta unui anumit nivel inflatiei, aceasta din urma
stimul!nd investitiile.
Pe de alta parte, existenta unui nivel ridicat al inflatiei genereaza erodarea capitalurilor, motiv pentru care
posesorii de disponibilitati "ncearca sa-&i plaseze c!t mai bine resursele astfel "nc!t sa minimizeze pierderile
de valoare generate de inflatie. ?n acest sens se "nregistreaza o cre&tere a ratelor de dob!nda, cre&tere care
poate influenta negativ procesul investitional $costul creditului cresc!nd simtitor%.
)nflatia ridicata conduce la deprecirea monedei nationale. 5n oarecare nivel al deprecierii poate stimula
schimburile externe $"n principal exporturile% ca urmare a valorii mult mai mari a valutei de contract
comparativ cu moneda interna. Pe de alta parte, importurile devin mult mai costisitoare, fapt ce duce la o
reducere a acestora $cel putin din punct de vedere teoretic, deoarece practica a demonstrat ca exista &i
situatii < cazul economiilor a caror activitate depinde de materii prime &i materiale din import, sau al celor
35
pentru care pretul produselor din import este avanta'os, comparativ cu cel al produselor indigene - c!nd
nivelul importurilor se mentine%. 2aca economia este dependenta de astfel de importuri, atunci nu exista
dec!t doua alternative9 fie se reduc importurile &i, ca urmare, se va reduce &i productia ce are la baza
materiile prime din import $spre exemplu%, fie se mentin importurile la nivelul anterior, dar "n mod evident
se va "nregistra o cre&tere simtitoare la nivelul preturilor produselor rezultate. )ndiferent de alternativa,
impactul se va simti &i asupra pozitiei balantei de plati.
Av!nd "n vedere toate aceste conflicte de interese, tot mai frecventa este parerea potrivit careia politica
economica elaborata trebuie sa aiba la baza un obiectiv bine conturat &i care, prin masurile adoptate, sa
poata fi atins &i, implicit, sa permita realizarea stabilizarii macroeconomice, deci restabilirea echilibrului
general al economiei.
Alegerea obiectivului fundamental de politica macroeconomica este o problema importanta pentru factorii
de decizie. Care trebuie sa fie acest obiectiv3 Obiectivul ales este cel ce poate fi realizat cu fortele proprii
economiei respective sau nu3 (oate aceste "ntrebari sunt tot at!tea probleme la care autoritatile trebuie sa
raspunda "n timp real, pentru ca politica macroeconomica sa dea roade. Ca urmare se are "n vedere
realizarea unui a&a-numit mix optim al dezechilibrelor, adica acceptarea anumitor dezechilibre cu conditia
ca existenta acestora sa nu agraveze situatia economica a tarii.
3. A&E6EREA O%IECTI?5&5I DE 7O&ITICA MACROECONOMICA
7olitica monetara, "n calitate de instrument al politicii macroeconomice, repre0inta ansamblul masurilor
adoptate de banca centrala ,n scopul influentarii ofertei de moneda 8i a ratei dob4n0ii care sa
contribuie la influentarea9 mai departe9 a activitatii economice.
Elaborarea politicii monetare, ca urmare este subordonata atingerii obiectivului de politica
macroeconomica adoptat. ?n baza masurilor tactice adoptate de banca centrala se asigura, "n fapt,
conturarea strategiei de politica monetara "n baza careia se asigura realizarea obiectivului fundamental
propus.
Astfel ca autoritatea monetara are responsabiliatea de a asigura atingerea anumitor obiective stabilite prin
programul de politica macroeconomica.
)n ultimul deceniu, problema cu care s-a confruntat economia mondiala a fost reprezentata de cresterea
generalizata a prepturilor, motiv pentru care inflatia nu este considerata, de catre autoritati, fie ca este
3*
vorba de cele monetare, fie de cele politice, o veste buna $2ebell ..., P>HHEQ
>O
%. Presiunile geneerate de
cresterea preturilor genereaza, la randul lor, noi presiuni, atat in plan monetar, cat si economic, politic,
social. Astfel ca, pe langa faptul ca genereaza distorsiuni la nivelul preturilor, inflatia genereaza o erodare
accentuata a economiilor, descura'eaza investitile, favorizand migrarea capitalurilor catre activele care
genereaza venituri suplimentare reale $de cele mai multe ori fiind cazul activelor exprimate in valutele
puternice ale momentului% sau, de cele mai multe ori in active neproductive. Acest dezechilibru afecteaza
puternic deciziile sectorului economic privat in ceea ce priveste realizarea de investitii,de economii si chiar
dezvoltarea productiei, efectul final concretizandu-se in reducerea nivelului productiei. $Croce U 6han
PJFFFQ
>S
%.
(oate acestea reprezinta tot atatea argumente pentru a adopta masurile care sa conduca la reducerea
presiunilor inflationiste. Aceste este si motivul pentru care, in ultimii ani economiile nationale si-au
reorientat politicile macroeconomice in directia asigurarii stabilitatii preturilor. Asigurarea stabilitatii
preturilor a devenit astfel obiectivul fundamental de politica macroeconomica.
+uarea deciziei de a adopta o anumita strategie de politica monetara depinde, in mare masura de ceea ce
poate genera, la nvielul economiei politica monetara adoptata si, nu in ultimul rand de autoritatea de care
dispune banca centrala in economia respectiva. Ceea ce este unanim acceptat este faptul ca in ultimii ani,
ma'oritatea economiilor sunr orientate in directia asigurarii cresterii productiei, pe fondul reducerii ratei
soma'ului, toate acestea avand la baza aplicarea unor masuri sustenabile de catre economia vizata.
Chiar daca la nivel international s-au manifestat nenumarate dispute vis-a-vis de masurile de politica
monetara ce trebuie adoptate, consensul s-a manifestat in ceea ce priveste obiectivul final al politicii
macroeconomice si, implicit al politicii monetare - asigurarea stabilitatii preturilor.
rgumentele aduse in favoarea asigurarii stabilitatii preturilor se bazeaza tocmai pe dezavanta'ele
evidentiate in timp de diversele abordari ale politicilor monetare adoptate $1ish8in U Posen, P>HHLQ
>L
%9
5n prim argument este acela ca o politica monetara orientata in directia asigurarii cresterii
economice si a reducerii soma+ului generea0a efecte al caror lag este variabil.
Pe de alta parte, luarea in calcul a 0curbei lui 5)illips< s*a dovedit a fi eficienta doar pe termen
scurt, deoarece asigurarea unei rate scazute a soma'ului sau un nivel ridicat al ratei de crestere
economica nu pot fi asigurate decat prin aplicarea unei politici monetare expansioniste care este
asociata si unui nivel ridicat al inflatiei. )n fapt, argumentele aduse au la baza tocmai disputa
referitoare la natura politicii monetare9 politica monetara bazata pe reguli stricte sau politica
monetara discretionara $rules versus discretion%.
15
+5B5665, 7*<H MA0089, Pa*lH 0AIA0TA98, Mi=*elH 0EARMA, 0*nil J!nflati'n tar=etin= as a Fra(e/'r f'r
M'netar< P'li$<, !nternati'nal M'netar< F*n", 5$'n'(i$ !ss*es n'.15, 1--1
(///.i(f.'r=2eBternal2#*,s2ft2iss*es2iss*es152in"eB.&t()
1.
CR8C5, 5nK'H LEA9, M'&sin M'netar< Re=i(es an" !nflati'n Tar=etin=, !nternati'nal M'netar< F*n", Finan$e
an" +e)el'#(ent Ma=aKine, )'l.34, n'.320e#te(,er 2333 (///.i(f.'r=2eBternal2#*,s2ft2fan""2233323-2$r'$e.&t().
14
M!0EL!9, Fre"eri$H P8059, A"a( !nflati'n Tare=tin=% 6ess'ns fr'( F'*r C'*ntries, Fe"eral Reser)e Ban 'f
9e/ F'r, FRB9F 5$'n'(i$ P'li$< Re)ie/, a*=*st 1--4
3+
Argumentele aduse au la baza si faptul ca, de multe ori, masurile de politica monetara adoptate9
pot sa nu aiba efectul scontat tocmai ca efect al ;inconsistentei< acestora in timp. Ceea ce nu
trebuie uitat este faptul ca in conditile in care se are in vedere asigurarea stabilitatii preturilor,
sistemul monetar functioneaza mult mai bine, efectul, chiar daca in timp, fiind cel al ridicarii
nivelului de trai al populatiei.
2aca asigurarea stabilitatii preturilor nu persista $1ish8in U Posen P>HHLQ%, ceea ce inseamna cresterea
inflatiei, sociatatea este afectata de nenumarate costuri economice. 2intre aceste costuri, 1ish8in si
Posen $>HHL% vin sa evidentieze trei categorii considerate ma'ore.
1. 5rima categorie de costuri $0shoe leather cost of inflationD% este cel determinat de detinerea
numerarului care, dupa, cum este stiut nu este purtator de dobanda. )n conditiile in care inflatia este
ridicata, posesorii de numerar incearca sa gaseasca alte modalitati de a detine moneda, decat sub forma de
numerar.
/. 6ea de a doua categorie de costuri rezulta tocmai din efectele generate de existenta inflatiei9 0daca
preturile tind sa creasca de ce sa nu ma'oram si noi preturile pana la nivelul general de crestere, chiar daca
economic aceasta nu se 'ustifica3D Aceasta reprezinta, in fapt, o oportunitate de a face profit. Aceasta
conduce, in fapt, la o redistribuire, de cele mai multe ori arbitrara, a profitului prin intermediul inflatiei.
Efectul imediat se manifesta pe piata financiara, deoarce se inregistreaza o modificare a valorii reale a
activelor exprimate in termeni nominali, relizandu-se un transfer de valoare de la creditori catre
debitori$acestia din urma fiind avanta'ati de cresterea inflatiei%.
3. 6ea de a treia categorie de costuri este data de interactiunea dintre inflatie si politica fiscala a
statului, mai precis sistemul de impozitare care poate conduce la dezvoltarea acelor canale subterane de
evitare a impozitarii.
Pornind de aici, se poate evidentia necesitatea adoptarii unei unei politici monetare care sa aiba la baza o
ancora nominala, ancora care poate deveni si tinta pentru politica monetara adoptata.
Ceea ce trebuie avut in vedere este faptul ca economiile actuale nu pot sa aiba in vedere un alt obiectiv
fundamental decat cel orientatin directia asigurarii stabilitatii preturilor.
3.b.Strateii de "olitic' monetara
9 Strateii indirecte de "olitica monetara
1.AINTIREA C5RS5&5I ?A&5TAR
.ela#ia ce se stabile&te "ntre cursul de schimb #i pre#urile din economie este reflectat de teoria parit#ii
puterilor de cumprare potrivit creia pre#urile de pe dou pie#e exprimate "n aceea&i moned sunt egale.
Autorul, /ustav Cassel, a fundamentat aceast teorie pe a&a numita lege a pre#ului unic, potrivit creia
dac dou bunuri de pe dou pie#e diferite sunt identice, atunci ele vor avea acela&i pre# exprimat "n
3,
aceea&i unitate de msur $adic aceea&i moned% Adic9 $cele dou pie#e fiind .om!nia $.O%
&i ;ona Euro $;E%. Pe termen scurt, "ns, legea pre#ului unic este invalidat deoarece pie#ele actuale ofer
posibilit#i de arbitra', dar prin mecanismele, arbitra'ul determin modificarea cursului de schimb, acesta
fiind direc#ionat ctre nivelul de echilibru.
+egea pre#ului unic venea s reflecte legtura stabilit "ntre pre#urile fiecrui bun "n parte. Problema care
a fost ridicat de Cassel a vizat "ntreaga economie, unde "nregistrm o multitudine de bunuri &i servicii &i, "n
acela&i timp o multitudine de pre#uri, motiv pentru care teoria PPP ia "n considerare toate bunurile
existente "n economie.
Av!nd "n vedere pre#ul unui co& reprezentativ de bunuri, (eoria PPP poate fi scris9
, de unde9
Potrivit acestei teorii, se stabile&te egalitatea dintre pre#ul "n lei al co&ului reprezentativ de produse din
.om!nia &i pre#ul evaluat "n lei al co&ului reprezentativ de produse din ;ona Euro. Pornind de aici, atunci
c!nd egalitatea dintre cele dou pre#uri este stabilit, adic este validat teoria, puterea de cumprare a
unei monede este aceea&i pe cele dou pie#e care se compar. Pe baza pre#urilor putem determina &i
puterea de cumprare a unei monede, &tiut fiind faptul c puterea de cumprare a unei monede este
inversul indicelui de pre#. Astfel c o scdere a pre#urilor "n .om!nia comparativ cu ;ona Euro, echivaleaz
cu o cre&tere a puterii de cumprare a monedei na#ionale, fapt ce conduce la o apreciere a monedei
na#ionale.
Potrivit aceleia&i teorii, existen#a unei diferen#e "ntre pre#urile bunurilor &i serviciilor "ntre cele dou zone
care se compar conduce la o scdere a cererii "n zona unde pre#urile sunt mai mari, fapt ce va determina
orientarea cursului de schimb ctre nivelul de echilibru. Astfel c teoria parit#ii puterii de cumprare "n
forma absolut este relevant la nivel microeconomic &i, nicidecum la nivel macroeconomic.
Analiza teoriei parit#ii puterii de cumprare "n forma absolut ridic, "ns, unele probleme. ?n primul r!nd,
este greu de determinat un co& reprezentativ de bunuri &i serviciu care s se regseasc "n ambele economii
"n aceea&i structur. Chiar dac structura este aceea&i, ponderea de participare a bunurilor &i serviciilor
difer de la economie la economie, motiv pentru care, spre exemplu, la nivelul 5E s-a luat decizia
construc#iei unui indice armonizat al pre#urilor care s permit realizarea unor analize comparabile "ntre
#rile membre. Pornind de aici, mul#i teoreticieni sus#in ca relevant, analiza teoriei parit#ii relative a
puterii de cumprare.
Pornind de la teoria absolut, putem determina PPP "n termeni relativi9
D nivelul cursului de schimb conform PPP la momentul > este9
D nivelul cursului de schimb conform PPP la momentul F este9
3-
2e unde9 , dar &i
Ca urmare9
(eoria parit#ii puterilor de cumprare "n form relativ arat c modificarea cursului de schimb este dat
de diferen#ialul ratelor de infla#ie "nregistrate pe cele dou pie#e ce se compar.
?n condi#iile "n care infla#ia din ;ona Euro este mic, numitorul tinde ctre >, de unde9
/eneraliz!nd, av!nd cota#ia (C?(4, dac , se "nregistreaz o depreciere a monedei
cotante $"n cazul nostru a leului fa# de euro%.
Cu toate, acestea, cursul nominal de schimb se abate de la nivelul determinat pe baza PPP, exist!nd mai
mu#i factori de infleun# precum9
D costurile de transport, existen#a barierelor tarifare $taxe vamale, accize%, a restric#iilor existente "n
planul tranzac#iilor interna#ionale $"n sensul c unele bunuri pot fi tranzac#ionate "n plan
interna#ional, altele nu < de unde structurarea bunurilor &i serviciilor unei economii "n bunuri
tradables &i nontradables < Efectul alassa 4amuelson%.
D concuren#a imperfect de pe pia# $vorbim, "n fapt, de a&a numita discriminare prin pre, caz "n
care, acela&i productor stabile&te pre#uri diferite pentru acela&i produs, "n func#ie de pia#a de
desfacere%:
D diferen#ierile existente "ntre #ri din punct de vedere al determinrii indicilor de pre#, a structurii
co&ului reprezentativ de produse.
D pornind de la afirma#ia anterioar, trebuie avut "n vedere structura pre#urilor "n economiile care
se compar, "n special din punct de vedere al ponderii pre#urilor administrate, interven#iile statului
"n determinarea unei ponderi c!t mai mari a pre#urilor gener!nd devia#ii mult mai mari ale cursului
de schimb de la nivelul PPP.
4/
C5RS5& REA& DE SCBIM%
Pornind de la (eoria PPP, trebuie s avem "n vedere &i legtura ce se stabile&te "ntre cursul de schimb
nominal &i cel real. Cursul real de schimb poate fi definit ca fiind cursului nominal de schimb corectat cu
nivelul pre#urilor aferente celor dou pie#e care se compar. 2ac avem "n vedere, "n continuare,
compara#ia .om!nia - ;ona Euro, cursul real .onNEuro va fi9
2eci cursul real al euro fa# de .O- este pre#ul co&ului de consum european evaluat "n lei raportat la pre#ul
co&ului de consum din .om!nia.
2up cum se constat, cursul real de schimb nu are unitate de msur, motiv pentru care determinarea lui
vizeaz strict eviden#ierea competitivit#ii economiei rom!ne&ti fa# de cea aferent ;onei Euro.
Pornind de la rela#ia anterioar, dac se "nregistreaz o cre&tere a cursului nominal $depreciere a leului "n
termeni nominali%, aceasta va determina o cre&tere a exporturilor, ceea ce va face ca .om!nia s fie mai
competitiv pe pia#a extern, ceea ce va determina o reducere a deficitului de cont curent. Acest lucru
este valabil pe termen scurt $"n condi#iile "n care pre#urile pe cele dou pie#e sunt fixe%, pe termen lung
pre#urile put!nd fi men#inute fixe doar administrativ.
Astfel c, evolu#ia balan#ei de pl#i, mai precis a soldului contului curent depinde de evolu#ia cursului real
de schimb, care la r!ndul su este influen#at at!t de evolu#ia cursului nominal de schimb, dar &i de evolu#ia
pre#urilor pe cele dou pie#e care se compar: cu alte cuvinte, trebuie s avem "n vedere depreciereaN
aprecierea real a cursului de schimb.
Cre&terea cursului real de schimb presupune o depreciere real a monedei na#ionale. Aceasta este dat de
cre&terea pre#ului co&ului de bunuri european comparativ cu cel din .om!nia: deoarece pre#urile bunurilor
din co&ul european sunt mai mari dec!t cele aferente co&ului din .om!nia, exporturile din .om!nia ctre
;ona Euro devin mai competitive, descura'!ndu-se, astfel, importurile din ;E ctre .o. ?n aceste condi#ii,
puterea de cumprare a leului "n ;E scade.
2e partea cealalt, aprecierea real a cursului de schimb conduce la o reducere a pre#urilor "n ;E mai mare
comparativ cu .o, fapt ce va conduce la stimularea importurilor .o din ;E &i la descura'area exporturilor. ?n
aceste condi#ii, puterea de cumprare a leului "n ;E cre&te.
*alidarea (eoriei PPP presupune, din punct de vedere al cursului valutar real ca acest s fie >. ?n realitate,
"ns, se "nregistreaz devia#ii ale cursului real de schimb de la nivelul PPP al acestuia. -u trebuie uitat
faptul c nivelul cursului real de schimb este influen#at &i de al#i factori, precum nivelul P), nivelul ratelor
de dob!nd.
+egtura ce se stabile&te "ntre soldul bugetului de stat &i soldul contului curent este reflectat de a&a
numitele 0deficite gemeneD.
4.
Astfel c, formarea venitului na#ional la nivelul unei economii $W% are la baz urmtoarele componente9
cererea pentru consumul privat $C%, pentru consumul guvernamental $/%, la care se adauga cheltuielile
pentru realizarea de investi#ii $)% &i exportul net $E-B%.
W I C X / X ) X $E-B%
Pe de alt parte, analiz!nd venitul na#ional prin compara#ie cu venitul oricrui individ, distribuirea acestuia
vizeaz achitarea impozitelor &i taxelor $(% $la nivel macro vorbind de "ncasarea veniturilor la bugetul de
stat%, restul sumei $deoarece presupunem c suntem consumatori ra#ionali% parta'!ndu-se "ntre economii $4%
&i ctre consum $C%, adic9
W I ( X 4 X C
Pornind de aici, cum nivelul venitului na#ional este acela&i, indiferent de modalitatea de determinare $fie
pe baz abordrii componentelor ce contribuie la formarea lui, fie pe baza componentelor ce vizeaz
utilizarea lui%, vom avea9
C X / X ) X $E-B% I ( X 4 X C
$B-E% I $/-(% X $)-4%
$B-E% - soldul contului curent
$/-(% - soldul bugetului de stat
$)-4% - soldul contului financiar &i de capital
Pornind de aici, se poate observa c o cre&tere a deficitului bugetar $peste nivelul soldului contului
financiar &i de capital% conduce la o cre&tere a deficitului contului curent.
9 RE6IM5RI DE C5RS DE SCBIM%
Evolutia istorica a sistemului monetar international a demonstrat ca alegerea regimului optim de rata de
schimb s-a dovedit a afi o problema care inca nu a fost rezolvata la nivelul economiei mondiale. Conform
aprecierilor ,1), evolutiile regimurilor valutare de dupa >HLF $vezi ubula U )t8er-.obe PJFFJQ% s-au
cantonat in doua directii9
- tari ce au adoptat cursuri valutare flotante $in crestere incepand din >HLF%:
- tari care au adoptat un regim valutar bazat pe ancorarea monedei.
Aceasta era structurarea ,1) dupa abandonarea 41) de la retton Yoods.
42
Pana in prezent, s-au conturat mai multe tipuri de regimuri valutare $sura ,1)%, $conform diagramei
urmatoare%, in functie de interventia autoritatilor in determinarea si infleuntarea cursurilor valutare si,
implicit a pietei valutare, ,1) evidentiind trei grupe mari de regimuri de curs de schimb9
A. .egimuri bazate pe cursuri valutare fixe $asa numitele9 @A6D */B 6/BC(/$8
. .egimuri bazate pe cursuri valutare flotante $D.EAFC5B 6/BC(/$8
C. .egimuri intermediare $)-(E.1E2)A(E .E/)1E4% $ce reprezinta, in fapt o combinatie a primelor
doua%.
.egimuri de curs de schimb $de facto%$>HHE% .egimuri de curs de schimb $de facto%
$JFFH%
Bard "es 23 Bard "es 23
aran'amente fr emitent unic >F aran'amente fr emitent unic >F
aran'amente de forma consiliului monetar >M aran'amente de forma consiliului
monetar
>M
Soft "es <1 Soft "es C<
conventional fixed peg

SE

conventional pegged arrangement KS
ancorare strict< ca aran'ament J>
)ntermediate pegs $ancorare cun band de
varia#ie, craVling peg, craling band%
>M intermediate pegs >>
-loatin arranements <! -loatin arranements C#
managed floating KK ,loating KF
)ndependentl7 floating KF ,ree floating MO
Altele9 - 12
A. RE6IM5RI ?A&5TARE %ADATE 7E C5RS5RI -IEE
)n acest caz, cursul valutar ramane constant sau poate varia in 'urul unor benzi inguste de variatie,
netinand cont, insa de evolutiile celorlalte variabiel macroeconomice care vin, totusi sa infleunteze piata
valutara. 4e evidentiaza, astfel, putenica implicare a autoritatilor in inluentarea si mentinerea cursului
valutar in limitele impuse pietei.
43
2aca ne raportam la perioada etalonului aur-devize $mai precis 4istemul de la retton Yoods% fiecare
moneda a fost evaluata in aur, pornind de la paritatea fixa adoptata9 > 542 I >NMO uncii de aur. Paritatile
astfel stabilite trebuiau mentinute, facandu-se abstractie de faptul ca aurul reprezenta, pe langa etalon
monetar, si o marfa al carei pret se stabilea pe piata bunurilor, pretul variind fata de aceasta definitie
oficiala si, de aicim, generand presiuni asupra paritatilor fixe dintre monedele sistemului si dolar.
Cu toate acestea, nu putem sa nu evidentiem avanta'e ale unui astfel de sistem, pricnipalul aspect fiind cel
legat de stabilitatea conferita in planul relatiilor comerciale internationale , mai precis in cazul
importurilor si exporturilor care se pot dezvolta, data fiind lipsa modificarilor la nivelul cursului valutar si,
implicit aparitia de pierderi generate in conditiile existentei unor variatii.
(oate acestea, raportandu-ne tot la 4istemul retton Yoods, au contribuit, din plin la dezvoltarea
operatiunilor speculative care au avut un efect nefast asupra activitatii bancilor centrale, acestea fiind
obligate sa depuna un efort financiar din ce in ce mai mare pentru a mentine paritatea fixa la nivelul
propriei economii si, bineinteles, in plan international.
Odata cu abandonarea sistemului reton Yoods, au continuat sa se dezvolta alte forme ale regimului bazat
pe rate de schimb fixe, in prezent acestea fiind reprezentate de9
>.regimurile valutare ce nu dispun de un emitent de moneda distinct, individual9
regimuri valutare bazate pe moneda altui stat
$dolarizarea, spre exemplu%:
uniunile monetare.
J.aran'amentele de forma consiliului monetar.
1. RE6IM5RI&E ?A&5TARE -ARA EMITENT INDI?ID5A&)
a. Reim$ri (al$tare ba*ate "e moneda alt$i emitent.
2e foarte multe ori, existenta la nivelul pietei internationale a unei monede puternice, pe fondul reducerii
cresterii economice din propria economie, a condus la orientarea catre acea valuta care conferea popula#iei
o mai mare incredere in ceea ce priveste mentinerea propriei puteri de cumparare. (oate acestea
combinate si cu imposibilitatea unei autoritati moentare de a-si impune prpria moneda $datorita costurilor
de emisiune, a lipsei instrumentelor care sa-i permita mentinerea puterii de cumparare, a gradului redus de
dezvoltatre al economiei respective, determina autoritatile sa adopte, drept moneda a propriului sistem
moneda altei tari.
44
Astfel ca putem vorbi de o 0dolarizareD a economiei. Autoritatea monetara renunta astfel, la independenta
controlului asupra propriei politici monetare.
Ce trebuie amintit aici este situatia in care, chiar daca nu se poate include in aceasta categorie, economia,
pe fondul unei evolutii nefavorabile, se orienteaza catre moneda altei tari, in defavoarea propriei monede.
Aceasta nu presupune 0dolarizareaD economiei in sensul de 03ard "e reimeF0 tara respectiva beneficiind
de propria politica monetara adoptata de autoritatea monetara. )n aceasta situatie, banca centrala este
obligata sa depuna insemnate eforturi financaire $care afecteaza rezerva valutara proprie% pentru a
mentine un anumit nivel al cursului valutar al propriei monede. +ipsa, insa, a unui efort con'ugat al
autoritatilor, care sa contribuie la redresarea economica, poate genera grave probleme in planul stabilitatii
monetare.
b. Reim$ri (al$tare ba*ate "e crearea $ni$nilor monetare.
c%. )n acest caz, tari din aceeasi zona, accepta sa dispuna de aceeasi autoritate monetara care sa asigure si
emisiunea monedei care sa fie utilizata in plan regional.
(eoretic, o zona monetara este caracterizata de urmatoarele elemente9
>% definirea unei relatii fixe intre moneda tarilor ce au aderat la uniune si moneda centrala $moneda
uneia dintre tari sau o moneda noua%:
J% convertibilitatea si transferabilitatea monedelor tarilor membre intre ele:
M% constiuirea unor rezerve valutare comune si gestionarea acestora la nivel central:
K% reglementari valutare comune aferente relatiilor cu alte tari decat cele din cadrul uniunii.
)storic vorbind, acestea au functionat, chiar inainte de 4istemul de la retton Yoods, este adevarat intr-o
forma rudimentara, daca ne gandim la 5niunea 1onetara +atina, spre exemplu. 5n alt exemplu de uniune
monetara il reprezinta 5niunea Europeana care avea drept moneda de baza EC5, determinata ca o moneda
cos, bazata pe contributia monedelor tarilor membre, aceasta reprzentand o etapa intermediara catre
5niunea 1onetara Europeana actuala $aceasta din urma nemaiputand fi inclusa inaceasta categorie de
cursuri valutare, cursul euro bazandu-se pe cotarea libera pe piata%.
E Crearea acesteia genereaz9
A*A-(A=E $E-E,)C))%
2E;A*A-(A=E $CO4(5.)%
E )dentificarea raportului dintre avanta'e &i dezavanta'e9
! ;O-Z 1O-E(A.Z OP()1Z
45
! A+E/E.EA 1O1E-(5+5) 2E A2E.A.E +A 51.
Aderarea la o 5niune 1onetar $cazul nostru 51E% este determinat de existen#a unor anumite a(antaGe9
pie#ele na#ionale aferente #rilor membre devin mai integrate ca urmare a reducerii
costurilor de acoperire "mpotriva riscului valutar:
grad ridicat de transparen# a pie#elor din punct de vedere al pre#urilor $fiind exprimate "n
aceea&i moned se pot face mult mai u&or compara#ii "ntre #ri%:
dac moneda 51 este o moned interna#ional, aceasta poate fi impus cu u&urin# "n
tranzac#iile interna#ionale, diminu"ndu-se astfel riscul valutar $a se vedea cazul Euro%:
#rile ce aspir s adere la o 51, trebuie s se alinieze la aceasta &i din punct de vedere al
ratei infla#iei $care, "n cazul 51 tinde s fie redus%, ceea ce va genera o cre&tere a
credibilit#ii politicii monetare.
?n acela&i timp, aderarea la o uniune monetara genereaz &i dezavanta'e, concretizate "n costuri precum9
E pierderea autonomiei politicii monetare a bncii centrale, precum &i a celei de curs de schimb:
E chiar dac "n plan fiscal nu se vorbe&te de o decizie centralizat, exist restric#ii care "ngrdesc
activitatea unei #ri $spre exemplu nivelul max. al datorie publice, "n cazul criteriilor de
convergen# la 51E%:
E se poate "nregistra &i o cre&tere a &oma'ului $generat de mutarea activit#ii "n zonele unde pre#ul
for#ei de munc este mai mic% &i, "n acela&i timp &i agravarea unor dezechilibre macroeconomice pe
fondul liberei circula#ii a capitalurilor &i a for#ei de munc.
Definirea zonelor monetare optime3 Eptimum currenc# areas are groups of regions Vith economies closel7
lin8ed b7 trade in goods and services and b7 factor mobilit7. $6rugman, P. .. U Obstfeld, 1.%
+iteratura de specialitate $1undell% eviden#iaz trei criterii generale ce definesc o zon monetar optim9
mobilitatea factorilor de produc2ie7
gradul de desc)idere al economiei7
gradul de diversificare al produc2iei
4 a se (edea si articol$l)
M$ndell0 R. A. 41H;18. IA T3eor> of O"tim$m C$rrenc> AreasI. merican Economic Revie> #1 4!8) ;#CJ
;;#. 3tt")==:::.Gstor.or=stable=1<12CH2
+a acestea se adaug &i alte elemente ce trebuie avute "n vedere pentru a putea considera o uniune
monetar ca fiind o zon monetar optim9
E 1obilitatea factorilor de produc#ie
E /radul de deschidere a economiei:
E /radul de diversificare a produc#iei
4*
E )ntegrarea financiar
E Existen#a unor rate de infla#ie similare
E ,lexibilitatea pre#urilor &i a salariilor
E )ntegrarea politic
2. CONSI&I5& MONETAR
Consiliul monetar reprezinta autoritatea monetara obligata sa asigure mentinerea unui curs valutar fix
pentru propria moneda fata de o valuta puternica de pe piata internationala, valuta ce devine si principalul
element de rezerva. Pe langa aceasta conditie, consiliul monetar trebuie sa asigure si o a doua conditie ce
decurge din statutul de autoritate monetara, diferentiindu-l de banca centrala, si anume cea legata de
emisiunea monetara a propriei monede care trebuie sa fie in stransa corelatie cu nivelul rezervelor detinute
si, bineinteles cu nivelul fixat al cursului valutar.
Astfel ca, daca banca centrala poate emite moneda in orice moment in functie de nevoiele economiei si de
conditiile concrete generate de aceasta, emisiunea monetara a consiliul monetar este strans legata de
nivelul rezervelor. aza monetara, in acest caz trebuie sa fie data de nivelul rezervelor valutare pe care le
gestioneaza exprimate in moneda nationala la nivelul cursului fix.
Adoptarea consiliului monetar ridica nenumarate problema, adoptarea acestuia fiind considerata, de
nenumarate ori, ca singura solutie de iesire din criza.
[ong 6ong $>HEM%, Argentina $>HH>%, Estonia $>HHJ%, +ituania $>HHK%, si ulgaria $>HHL% sunt doar cateva
exemple in acest sens.
Consiliile monetare au fost larg raspandite, de-a lungul a peste >OF de ani in aproape LF de tari sau colonii.
Astazi sunt in functiune peste >F consilii monetare.
Prima intentie de creare a unui consiliu monetar a dus la aparitia uneia dintre primele banci centrale din
lume in >EKK. 5n grup de economisti britanici, grupati in ceea ce se numeste Currenc7 4chool, au avut
4+
influenta politica necesara pentru a transpune in termeni institutionali viziunea lor despre sistemul
monetar. )n >EKK s-a dorit transformarea ancii Angliei in consiliu monetar. )ntrucat la acea data
economistii nu realizasera ca in cadrul bazei monetare atat numerarul cit si depozitele trebuie acoperite cu
rezerve, s-a legiferat numai acoperirea cu rezerve a unei parti din numerar, nu si a depozitelor. Prima
incercare reusita de creare a unui consiliu monetar a fost realizata in colonia britanica 1auritius in >EKH.
4istemul monetar bazat pe consilii monetare a inregistrat apogeul in >HKF, cand aproape OF de tari aveau
consilii monetare.
%. RE6IM5RI ?A&5TARE %ADATE 7E C5RS5RI ?A&5TARE -&OTANTE
Caracteristica acestor regimuri este faptul ca determinarea cursului valutar are la baza confruntarea
fortelor pietei valutare, fara a presupune interventia autoritatilor $in cazul flotarii libere < free floatin%
sau in conditile unei interventii a autoritatii monetare, dar fara a impune o anumita directionare a pietei,
predeterminata. $in cazul flotarii administratefara traiectorie determinata- manaed free floatin%.
2aca ne gandim la avanta'ele acestui sistem, din punct de vedere macroeconomic, in conditiile in care
economia mondiala este stabila, existenta unor astfel de cursuri valutare este benefica, contribuind la o
permanenta balansare a economiilor. Acest lucru nu s-ar realiza in cazul cotatiilor fixe, deoarece
mentinerea acestora ar impune reducerea cresterii economice in anumite tari in defavoarea altora.
,lotarea libera da o mai mare independenta si bancii centrale, aceasta nefiind fortata sa aiba invedere in
permanenta mentinerea cursului fix.
Pe de alta parte, existenta acestor cursuri valutare flotante, poate determina si actiunea investitorilor,
acestia orientandu-si capitalurile catre tarile care ofera o rata a dobanzii atractiva.
Exista si dezavanta'e, flotarea libera a cursului valutar putand genera nenumarate riscuri, daca ne
reportam la nivel microeconomic, riscul de tranzactie fiind cel mai apropiat exemplu.
4,
C. RE6IM5RI ?A&5TARE INTERMEDIARE)
)n acest caz, avem, in fapt, o combinare a caracteristicilor celor doua categorii amintite anterior.
*orbim de9
>% flotarea controlata stricta a c$rs$l$i (al$tar1
J% ancorarea (al$tara $soft peg%:
>% )n cazul flotarii controlate strict a cursului valutar, banca centrala stie cu exactitate cand trebuie sa
intervina pe piata pentru a influenta cursul valutar si in ce directie. +uarea acestei decizii este data de mai
multe aspecte precum situatia balantei de plati $mai precis a balantei comerciale%, nivelul rezervelor
valutare, gradul de dezvoltare al pietelor paralele care pot infleunta semnificativ piata valutara, piata
valutara prin mecanismele acesteia neputand asigura, in mod automat, a'ustarea dezechilibrelor $in special
a celui extern%.
J% )n cazul mecanismelor bazate pe 0soft pegD se au invedere mai multe variante9
a8 ancorarea fi+a con(entionala $conventional fixed pets%, ancorarea vizand fie o valuta, fie un cos
de valute:
b8 cra:lin "es < caz in care cursul valutar ancorat este periodic a'ustat fata de moneda sau
monedele ancora. A'ustarea se face cu un anumit procent $de regula de nivel scazut%, procent determiat9
- fie in functie de evolutia cursului valutar pe piata $forVard N bac8Vard loo8ing%,
- fie in functie de evolutia unor principale variabile macroeconomice precum diferentialul dintre
tinta de inflatie si rata inflatiei previzionate in ceea ce priveste relatiile cu principalii parteneri externi,
diferentialul dintre nivelul cursului valutar determinat pe piata valutara oficiala si cea paralele $spre
exemplu cea a caselor de schimb valutar%.
c8 banda ori*ontala de (ariatie $horizontal band% < caz in care cursul valutar este lasat sa varieze
cu o mar'a de cel putin \ >G fata de un curs valutar oficial fixat formal sau de fapt de autoritatea
monetara. anca centrala trebuie, in aceasta situatie sa fie in permanenta pregatita pentru a interveni
$direct sau indirect% pe piata pentru a mentine cotatia pietei intre limitele stabilite prin politca proprie.
4-
d8 cra:lin band
4pre deosebire de banda orizontala de variatie, care se mentine pe o perioada indelungata de timp,
in cazul acestui tip de regim valutar, se realizeaza o a'ustare periodica a cursului valutar oficial $cel fixat%
cu un anumit procent $de nivel destul de mic%, a'ustare determinata de modificarile intervenite la nivelul
economiei reale, modificari ce determina presiuni asupra cursului valutar.
Ca urmare, toate aceste tipuri de regimuri valutare vin sa evidentieze nenumaratele probleme ce pot fi
generate de rata de schimb.
RE6IM5RI DE C5RS DE SCBIM% 7ENTR5 RI&E .N C5RS DE ADERARE &A EM5
?ncep!nd cu anii ]HF, "n #rile Europei Centrale &i de Est una dintre principalele probleme ridicate a
fost cea legat de regimul de curs de schimb ce se impunea a fi adoptat. .egimurile adoptate au fost "n
concordan# cu cerin#ele programului de stabilizare macroeconomica adoptat.
1ulte dintre aceste #ri, "n lupta acestora cu infla#ia, dar &i "n perspectiva aderrii la 5E au adoptat
un regim de curs fix. ?n condi#iile "n care presiunile infla#ioniste s-au diminuat, a'ung!nd la un nivel ce
tinde spre o cifr, regimurile de curs de schimb au devenit mult mai flexibile. Alegerea regimului de curs de
schimb este dependent &i de strategia adoptat "n direc#ia "ndeplinirii criteriilor de convergen# nominal
&i real.
2in punct de vedere al evolu#iei regimurilor de curs de schimb adoptate, se disting trei etape la
nivelul #rilor emergente din Europa Central &i de Est9
- "rima eta"' < aferent primilor ani dup evenimentele din >HEH &i
momentul adoptrii unui program de stabilizare macroeconomic$>HEH->HHK%:
- 6C fix9 5ngaria, Polonia, 4lovacia:
- 6C intermediar9 Cipru $ancorarea fa# de o moned < EC5, apoi E5.O%
- 6C flotant9 ulgaria, +etonia $>HHJ->HHK%, 4lovenia, .om!nia.
- e do$a eta"' < reprezent!nd perioada de tranzi#ie propriu-zis $>HHO-
JFFF% $pentru unele dintre #rile vizate aceasta etap a fost mult mai restr!ns%:
- 6C fix3 ulgaria $>HHL < consiliu monetar%, Estonia, +etonia, 1alta:
- 6C intermediar3 Cipru, Cehia, 5ngaria, Polonia:
5/
- 6C flotant3 Cehia $din >HHL%, Polonia $din JFFF%, .om!nia:
- eta"a de "readerare $de intrare "n faza de tranzi#ie ctre 51E% $practic,
avem "n vedere perioada de dup JFF>%9
- 6C fix3 ulgaria, Estonia, +etonia, 1alta:
- 6C intermediar3 Cipru, 5ngaria:
- 6C flotant3 Cehia, Polonia, .om!nia:
5ltima etap coincide &i cu demararea pregtirilor pentru trecerea la o nou faz de tranzi#ie9
participarea la 1ecanismul ratelor de schimb european $E.1 J%.Astfel c, "ncep!nd cu JFFO o parte a
acestor #ri emergente au luat decizia de a adera la E.1J $Cipru, Estonia, 1alta, 4lovenia, 4lovacia,
+ituania, +etonia%, ulterior acestui moment Cipru, 1alta, 4lovenia, 4lovacia, Estonia ader!nd la 51E.
2ac ne raportm la .om!nia, aceasta a avut un regim de curs de schimb cu flotare controlat,
referin#a fiind E5.O, din JFFO odat cu liberalizarea contului de capital vorbind de flotare liber. Alte #ri
care doresc sa adere la 51E, precum ulgaria &i osnia, continu s aib consiliu monetar, moneda ancor
fiind euro.
^ri precum Croa#ia, 1acedonia, 4erbia, au un regim de curs de schimb bazat pe craVling peg fa# de
euro.
Cu toate acestea, din punct de vedere al etapei de tranzi#ie ctre 51E $E.1J% direc#ia este aceea&i
pentru toate #rile, "n sensul c unul dintre criteriile de convergen# vizeaz stabilitatea cursului de schimb
$av!ndu-se "n vedere varia#ia cursului propriei monede fa# de euro cu o mar' de varia#ie de XN- >OG%.
A&a cum independen#a bncii centrale este definit ca fiind de 'ureN de facto, acela&i lucru putem s-
l eviden#iem &i din punct de vedere al cursului de schimb.
4e eviden#iaz clar dou situa#ii privind regimurile de curs de schimb9
- de 'ure:
- de facto.
?n realitate, "ns, regimurile de curs de schimb "nt!lnite "n realitate sunt mai degrab intermediare, dec!t
fixe sau flotante, toate acestea fiind date de a&a numita fric de flotare sau de ancorare.
Frica de flotare I regimul de curs de schimb este mai flexibil de 'ure dec!t de facto. ?n cazul
.om!niei, chiar dac "n perioada de p!n "n JFFO se vorbea de o flotare administrat a cursului de schimb
$de 'ure%, de fapt -. stabilea o #int de curs de schimb neoficial, #int "n func#ie de care se stabileau &i
interven#iile -. pe pia#. Cu toate acestea, nivelul rezervelor monetare fcea imposibil adoptarea de
'ure &i de facto a unei strategii de ancorare a monedei na#ionale.
Frica de ancorare a monedei ? eviden#iaz faptul c regimul de curs de schimb este, de fapt, mult
mai fix de 'ure, dec!t o eviden#iaz realitatea pie#ei din economia respectiv.
5.
Adoptarea unui anumit tip de regim de curs de schimb s-a bazat pe avanta'ele &i dezavanta'e induse
la nivelul economiei, #in!nd cont de caracteristicile acesteia, &tiut fiind faptul ca o strategie de curs de
schimb nu poate fi aplicat "n acelea&i condi#ii de fiecare economie.
6@R" FIA:
" vanta+e:
riscul valutar aferent tranzac#iilor interna#ionale &i investi#iilor strine se diminueaz:
men#in!ndu-se un curs de schimb fix, se poate eviden#ia o reducere a costurilor aferente
finan#rii interna#ionale:
se poate "nregistra &i o reducere a ratelor de dob!nd interne fa# de cele de pe pia#a
interna#ional:
men#in!ndu-se stabilitatea "n plan valutar, dar &i "n plan monetar $diminuarea ratelor de
doband% se realizeaza o reducere a ratei infla#iei:
" De0avanta+e:
manifestarea unor crize financiare poate genera costuri ridicate pentru a'ustare
macroeconomica, conduc!nd, "n final la reducerea credibilit#ii autorit#ii monetare:
politica monetar proprie este dependent de politica monetar aferent #rii emitente a
monedei ancore:
socurile externe genereaz presiuni puternice asupra economiei, gener!nd costuri ridicate
pentru men#inerea cv:
6@R" F'#$N$:
" vanta+e:
-eutralizeaz impactul &ocurilor externe, a &ocurilor generate de economia real &i
impactul infla#iei asupra competitivit#ii opera#iunilor de export:
Autonomia politicii monetare, ceea ce permite o mai mare flexibilitate a masurilor de
politic monetar
" De0avanta+e:
Cursul valutar prezint o volatilitate mult mai mare, efectul fiind nefavorabil asupra
tranzac#iilor interna#ionale $mai ales asupra investi#iilor strine%:
1anifestarea unei lipse de disciplin la nivelul bncii centrale $dac avem "n vedere
msurile adoptate%
Opera#iunile valutare speculative pot destabiliza pia#a valutar
52
2ac avem "n vedere realizarea criteriilor de convergen# nominal &i real $"n vederea aderrii la 51E, se
poate observa c un regim de curs de schimb favorizeaza realizarea criteriilor nominale, "n timp ce un
regim de scurs de schimb flotant asigur o mai bun realizare a criteriilor reale.
Criteriile de convergen# reprezint testul economic de evaluare a stadiului de pregtire a unei economii
pentru a participa la etapa a treia a 5niunii Economice &i 1onetare. Aceste criterii au fost stabilite prin
(ratatul de la 1aastricht, ratificat de ctre toate statele membre 5E "n >HHM, &i se refer la $s$rsa) %NR%9
stabilitatea "re,$rilor) rata medie a infla#iei $calculat prin indicele armonizat al pre#urilor de
consum% pe ultimele >J luni nu trebuie s dep&easc cu mai mult de >,O puncte procentuale pe
cea $respectiv, media aritmetic a ratelor infla#iei% a celor mai performante state membre "n ceea
ce prive&te stabilitatea pre#urilor: "n plus, aceast evolu#ie trebuie sa se dovedeasc a fi
sustenabil.
finan,ele "$blice) pozi#ia financiar a guvernului trebuie s fie sustenabil, aceasta fiind atins
prin men#inerea unei pozi#ii bugetare fr atingerea unui deficit considerat excesiv. ?n particular9
$i% deficitul bugetar al statului $planificat sau efectiv% nu trebuie sa dep&easc M la sut din P):
dac aceast valoare este dep&it, deficitul bugetar trebuie s fie redus substan#ial &i continuu,
ctre o valoare apropiat de cea de referin# sau dep&irea valorii de referin# trebuie sa fie
excep#ional &i temporar9 $ii% datoria public nu trebuie s dep&easc SF la sut din P), iar dac
"nregistreaz valori mai mari trebuie sa se diminueze semnificativ &i s se apropie de valoarea de
referin# "ntr-un ritm satisfctor.
ratele dobKn*ii) rata medie nominal a dob!nzii pe termen lung pe ultimele >J luni nu trebuie s
dep&easc cu mai mult de J puncte procentuale pe cea $respectiv, media aritmetic a ratelor
dob!nzii pe termen lung% a celor mai performante state membre "n ceea ce prive&te stabilitatea
pre#urilor: rata dob!nzii poate fi msurat pe baza titlurilor de stat pe termen lung sau pe baza
altor valori mobiliare comparabile.
stabilitatea c$rs$l$i de sc3imb) cursul de schimb trebuie s se men#in "n intervalul dintre
mar'ele de fluctua#ie din cadrul mecanismului cursului de schimb $E.1 ))%, pe o perioad de cel
pu#in doi ani, fr tensiuni severe, "n special fr a se proceda din proprie ini#iativ la
devalorizarea monedei na#ionale fa# de euro. -oul mecanism al cursului de schimb $E.1 ))% a
"nlocuit E.1 "n ianuarie >HHH &i are drept scop fixarea monedelor statelor membre care nu fac
parte din zona euro la euro prin stabilirea, de comun acord, a unui curs central, fix dar a'ustabil,
fa# de euro &i a unei benzi standard de fluctua#ie de XN->O puncte procentuale. O band mai
"ngust de fluctua#ie poate fi stabilit, de comun acord, pe msur ce se "nregistreaz progrese "n
ceea ce prive&te convergen#a.
6riterii pentru intrarea ,n ER! II
53
Acordul ce definete condiiile specifice pentru participarea n mecanismul cursului de sc7imb !/6( CC$ va
fi semnat de preedintele 4C/ i guvernatorul 456. Anterior ns, minitrii de finane ai statelor membre
din zona euro i ai rilor care particip la /6( CC decid cursul de sc7imb central al leului !6E5$ fa de
euro precum i banda standard de fluctuaie pentru intervenia obligatorie a bncilor centrale
participante.
Sit$a,ia condi,iilor de referin,' "entr$ 2nde"linierea criteriilor)
" rata infla,iei) 0cel mult trei state membre care au "nregistrat cele mai bune rezultate "n domeniul
stabilit#ii pre#urilorD, utilizat pentru definirea valorii de referin#, a fost aplicat prin calcularea mediei
aritmetice neponderate a ratei infla#iei din urmtoarele trei state membre 5E cu cele mai sczute rate ale
infla#iei9 Portugalia $-F,EG%, Estonia $-F,LG% &i elgia $-F,>G%. Prin urmare, rata medie este de -F,OG, iar
valoarea de referin# ob#inut prin adugarea a >,O puncte procentuale este de 19BC.
" Deficit$l b$etar) pentru fiecare ar se determin ponderea n *C48
" C$rs$l de sc3imb ?n cazul actualei edi#ii a .aportului de convergen#, perioada de referin# este
reprezentat de intervalul JK aprilie JFFE < JM aprilie JF>F. (oate cursurile de schimb bilaterale sunt
cursurile de referin# oficiale ale CE:
" Ratele de dobKnd' "e termen medi$)
-criteriul de convergen a ratelor dob;nzilor menionat la articolul ,2<, alineatul !,$, a patra liniu, din
Fratat nseamn c, n cursul unei perioade de un an naintea examinrii, un stat membru a avut o rat a
dob;nzii nominale medii pe termen lung care nu a depit cu mai mult de 0 puncte procentuale pe aceea a
cel mult trei state membre care au nregistrat cele mai bune rezultate n domeniul stabilitii preurilor.
6atele dob;nzilor sunt calculate pe baza randamentelor obligaiunilor de stat pe termen lung sau ale unor
titluri comparabile, in;nd seama de diferenele dintre definiiile naionale.&
Criteriile de con(eren,' real')
Convergen#a real Presupune diminuarea decala'elor dintre #ri cu privire la nivelul productivit#ii &i
cel al pre#urilor, ceea ce implic cre&terea veniturilor din #rile "n curs dezvoltare ctre nivelul existent "n
#rile industrializate.
Este sintetizat prin9
" -ivelul P)Nlocuitor exprimat la paritatea puterii de cumprare standard $PP4%:
" /radul de deschidere al economieiI 4im"ort L e+"ort de b$n$ri /i ser(icii8=7I%
" Ponderea comer#ului cu 5EN "n total comer# exterior.
Avand in vedere cazul .omaniei, ,ondul 1onetar )nternational, a evidentiat evolutia regimurilor valutare
adoptate de autoritatea monetara in perioada de tranzitie9
54
>
H
H
F
>
H
H
>
>
H
H
J
>
H
H
M
>
H
H
K
>
H
H
O
>
H
H
S
>
H
H
L
>
H
H
E
>
H
H
H
J
F
F
F
J
F
F
>
J
F
F
J
J
F
F
M
J
F
F
K
J
F
F
O
J
F
F
S
.
.
.
p
r
e
z
e
n
t
1 2 3 ! # ;
5nde9
- 1 < ancorare conventionala a cursului valutar fata de un cos de valute8
- 2 J flotare adminstrata strict !tig7tl# managed floating$8
- 3 J bac"Gard - loo"ing craGling pegH
- ! - forGard : loo"ing craGling pegHH
- # 9 forGard : loo"ing craGling bandHH
- ; < flotare administrata
4M8 -. a avut "n vedere o ancorare $doar "n scopul conducerii politicii monetare% fa# de moneda de
referin# $542 la acel moment%
4MM8 -. a avut "n vedere un co& valutar format din 542 &i E5.O
9 STRATE6IA %ADATA 7E TINTIREA C5RS5&5I ?A&5TAR
Economia de piata presupune practicarea unui curs valutar flotant ce presupune stabilirea lui pe baza
raportului cerere-oferta, fie ca este vorba de reim$l de c$rs inde"endent $caz "n care mecanismele pietei
sunt cele care sunt singurele care influenteaza cursul de schimb%, fie ca este vorba de reim$l de c$rs
administrat $caz "n care banca centrala intervine pe piata "n scopul influentarii cererii &i a ofertei de
valuta%.

?n conditiile "n care se merge pe adoptarea regimul bazat pe tintirea cursului valutar, banca centrala
"ncearca sa asigure stabilitatea cursului valutar nominal, prin intermediul utilizarii instrumentelor proprii ce
vizeaza pe de o parte modificari la nivelul ratelor dob!nzii practicate, iar pe de alta parte pe baza
interventiilor directe pe piata valutara, interventii menite sa sustina cursul valutar. Adoptarea unui astfel
de regim impune mai multe conditii9
55
+ adoptarea unui mix de politici macroeconomice care sa conduca la asigurarea unui
nivel sca0ut al ratei inflatiei comparativ cu cea aferenta monedelor sau monedei de care este
Dancorat< cursul valutar al propriei monede7
+ existenta unui nivel suficient al re0ervelor internationale care sa permita interventii
prompte pe piata valutara7
+ mentinerea credibilitatii externe a tarii9 inclusiv a stabilitatii politice 8i a cadrului
institutional 8i legislativ care le influentea0a puternic pe primele.
,orma cea mai simpla a acestei strategii presupune CancorareaD cursului valutar al monedei nationale de
una sau mai multe monede apartin!nd tarilor ce prezinta un nivel redus al ratei inflatiei care sa contribuie,
"n acest sens, la diminuarea inflatiei &i "n tara ancorata $e+c3ene rate "e%. Acest lucru se realizeaza, "n
fapt, prin CimportareaD inflatiei din tara sau tarile cu care se face compararea. Principiul de functionare al
acestui regim se bazeaza pe determinarea unui curs valutar fix, pe baza raportarii la valuta de ancorare
$sau co&ul de valute%.
Ar$mentele fa(orabile adoptarii unei astfel de strategii constau "n9
accelerarea fluxurilor comerciale internationale 8i investitionale9 prin gradul mare de
stabilitate 8i atractivitate a monedei nationale7
disciplinarea politicilor macroeconomice pentru mentinerea 8i respectarea
aran+amentului ales %ca parte integranta a programelor de macrostabili0are(7
promovarea cooperarii 8i coordonarii internationale ,n ca0ul aparitiei unor 8ocuri
externe ma+ore.
Exista &i ar$mente orientate 2m"otri(a acestei strateii, viz!nd9
necesitatea mentinerii unei rate lunare a inflatiei mici9 care sa nu deteriore0e nici
nivelul cursului valutar 8i nici competitivitatea externa7
costul mare9 repre0entat de nivelul re0ervelor valutare9 daca ,n momentul de stabilire
a cursului valutar nu s*a avut ,n vedere nivelul de ec)ilibru7
imposibilitatea a+ustarii frecvente a cursului valutar deoarece ar conduce la
deteriorarea ,ncrederii ,n aceasta strategie 8i ,n banca centrala7
,nrautatirea finantarii balantei de plati ,n conditiile ,n care nu exista alte surse dec4t
cele generate de re0ervele valutare.
,ata de acest curs se pot stabili &i mar'e de fluctuatie ale cursului valutar de piata, vorbind despre a&a
numitul regim De+c3ene rate band<$sau craVling band%. anda de fluctuatie se determina doar pentru
cursul valutar oficial, cursul valutar de piata flot!nd liber, interventiile bancii centrale manifest!ndu-se
5*
doar "n conditiile "n care evolutiile pietei conduc la o depa&ire a acestor limite. ?n cazul bandei de
fluctuatie, spre deosebire de exemplul clasic, se realizeaza o reducere a fluxurilor speculative de capital,
deoarece, prin acordarea unui anumit grad de flotare libera a cursului valutar incertitudinea privind
evolutia viitoare a cursului valutar de piata cre&te ceea ce asigura bancii centrale un grad mai ridicat de
autonomie "n ceea ce prive&te elaborarea &i aplicarea politicii monetare.
b. AINTIREA A6RE6ATE&OR MONETARE
?ntruc!t banca central nu poate ac#iona "n mod direct asupra nivelului ratei infla#iei, dup cum nici asupra
nivelului activit#ii economiei reale, prin aceste #inte intermediare se "ncearc s se fac legtura, "n
definitiv, "ntre ac#iunea exercitat prin intermediul instrumentelor de politic monetar "n ceea ce prive&te
atingerea obiectivelor pe termen scurt ale politicii monetare < adic obiectivele opera#ionale, obiective ce
pot fi atinse "n mod direct de autoritatea monetar < &i nivelul activit#ii economiei reale &i infla#ie. $Yalsh
P>HHEQ
>E
%
Pentru a putea aplica strategia de #intire a agregatelor monetare, banca central trebuie s eviden#ieze c!t
mai clar legtura ce se stabile&te "ntre baza monetar $ca obiectiv opera#ional al bncii centrale "n cadrul
programului de politic moentar% &i agregatele monetare $avute "n vedere ca #inte intermediare ale
programului%. +egtura dintre acestea este dat tocmai de multiplicatorul monetar dat de raportul dintre
agregatul monetar considerat &i baza monetar. 4tabilitatea agregatului monetar determin eficien#a
msurilor de politic monetar, deaorece stabilitatea multiplicatorului asigur bncii centrale capacitatea
de a controla evolu#ia agregatelor monetare &tiut fiind faptul c banca central poate influena efectiv
baza monetar $care include elemente ce se regsesc doar "ntr-o mic propor#ie "n cadrul agregatelor
monetare mai largi ca 1>, 1J sau chiar 1M%, iar pe de alt parte, evolu#ia masei monetare "n economie,
eviden#iat prin agregatele monetare, este dependent mult mai mult de evolu#ia altor indicatori
macroeconomici precum pre#uri, P).
Astfel c deducerea modului de calcul al multiplicatorului monetare poate avea "n vedere9
- pe de o parte, procesul de multiplicare a banilor ,n economie $deci corela#ia ce se stabile&te "ntre
componentele masei monetare &i contrapartidele acesteia% sau,
- pe de alt parte, structura agregatelor monetare.
11
WA60E, Carl 5. $onetar! teor! and polic! -, Massa$&*setts !nstit*te 'f Te$&n'l'=<, 1--1
5+
- AINTIREA A6RE6ATE&OR MONETARE
?n ceea ce prive&te utilizarea agregatelor monetare ca obiectiv intermediar de politic monetar, acestea
impun aplicarea unei politici monetare restrictive care s aib "n vedere controlarea nivelului de cre&tere al
agregatelor monetare, "n scopul eliminrii excesului de lichiditate din economie, exces care conduce, "n
final, la reducerea puterii de cumprare a monedei na#ionale. Este unanim acceptat faptul c o infla#ie
ridicat este "nso#it, "n permanen# de o ofert excedentar de moned, care s acopere cre&terea
sus#inut a nivelului general al pre#urilor. ?n lucrarea 0(eorii ale infla#ieiD, [elmut ,risch afirma c
0,riedman a fcut cunoscut defini#ia cauzal de tip monetarist9 ICnflaia este pretutindeni i ntotdeauna
un fenomen monetar =i poate fi determinat numai de o cretere mai rapid a cantitii de bani dec;t a
producieiJ&
,K

Adoptarea ancorei monetare bazate pe controlul agregatelor monetare are la baz teoria cantitativ
reprezentat de ecua#ia schimbului, potrivit creia, pe termen lung cre&terea nivelului pre#urilor este
determinat de cre&terea "nregistrat la nivelul ofertei de moned. Pentru aceasta, autoritatea monetar
are obliga#ia de a asigura un anumit nivel de cre&tere a masei monetare reprezentate de agregatul ales
pentru realizarea acestui obiectiv intermediar. ?n acest caz se ridic mai multe probleme legate de9
+ aleerea areat$l$i monetar re"re*entati( $av!nd "n vedere diversitatea acestora &i nivelul de
agregare a elementelor ce le compun%:
+ stabilirea unui ni(el de cre/tere a areat$l$i ales sau a unei benzi de fluctua#ie a ratei de
cre&tere a masei monetare:
+ stabilirea modalit',ii de estionare a areat$l$i monetar stabilit drept obiectiv intermediar de
politic monetar.
Av!nd posibilitatea s asigure un anumit nivel de cre&tere a ofertei de moned din economie, banca
central dispune, astfel, de un ridicat nivel al independen#ei politicii monetare, av!nd astfel posibilitatea
s reac#ioneze rapid "n condi#iile manifestrii de &ocuri puternice la nivelul economiei na#ionale $fie prin
interven#ii directe, fie prin interven#ii indirecte%.
Cu toate acestea, o problem important cu care se confrunt autoritatea monetar este cea legat de
stabilirea areat$l$i monetar o"tim care s permit atingerea obiectivului final de politic monetar,
deoarece9
" acesta trebuie s fie relevant pentru economia pe care o reprezint &i,
" "n acela&i timp, prin influen2area lui banca central trebuie s aib "n vedere tocmai influen2area
nivelului pre2urilor din economie, "n sensul asigurrii stabilit#ii acestora.
Ca atare, stabilirea ca ancor monetar a politicii monetare < controlul agregatelor monetare < este
eficient doar "n condi2iile ,n care legtura dintre evolu2ia agregatului monetar vi0at 8i nivelul
pre2urilor este previ0ibil9 banca central fiind ,n msur s asigure9 pe ba0a instrumentelor de
1-
FR!0CE, Eel(*t Teorii ale infla*iei, Central 5*r'#ean Dni)ersit< Press, 1--4, tra"*$ere, 5"it*ra 0e"'na,
Ti(i?'ara, 1--4
5,
politic monetar de care dispune la momentul respectiv9 managementul eficient al ofertei de
moned din economie. ?n condi#iile actuale, caracterizate de puternice inova#ii "n plan financiar, ca de
altfel &i de informatizarea pie#elor caracterizate de un puternic proces de globalizare, legtura dintre cele
dou elemente $agregatul monetar supus controlului &i nivelul pre#urilor din economie% este chiar mai
volatil &i ca urmare este foarte greu de previzionat.
JF
Problema care se ridic, "n condi#iile manifestrii unui intens fenomen infla#ionist, este aceea a men#inerii,
pe c!t posibil, a nivelului ofertei de bani sub nivelul de cre&tere al produc#iei. +a prima vedere pare o
problem u&or de realizat, dar cu toate acestea, "n profunzime, genereaz nenumrate dileme9 oferta de
moned de ce agregat monetar este reliefat cel mai bine3 Care dintre agregatele monetare s fie avute "n
vedere ca #inte intermediare de politic monetar3
O alt problem important este cea legat de capacitatea bncii centrale de a influen#a agregatul ales
drept obiectiv intermediar, ca de altfel &i cea privind stabilirea nivelului cererii de moned din economie,
cerere la care s se fac raportarea ofertei de moned.
Practica a demonstrat c stabilirea acesteia nu este deloc simpl.
Pe de alt parte, av!nd "n vedere faptul c vorbim de existen#a unei economii de pia#, este dificil de
realizat un control precis asupra ofertei de moned din economie, &tiut fiind faptul c aceasta este
determinat &i de activitatea curent a bncilor din sistem, activitate ce nu poate fi influen#at direct de
autoritatea monetar, intervenind, "n fapt, politicile proprii "n domeniul creditrii economiei.
2ac nivelul cursului valutar este u&or perceput de public, nu acela&i lucru se poate spune &i de evolu#ia
nivelului agregatelor monetare, care nu este "n#eleas "n "ntregime de public, motiv pentru care, presiunile
generate de cre&terea ofertei de moned pe pia# sunt resim#ite "n nivelul pre#urilor &i, implicit, al infla#iei
un anumit decala' $de cele mai multe ori pe termen lung%.
2rept urmare, autoritatea monetar trebuie s ac#ioneze "n avans pentru a putea influen#a nivelul viitor al
ratei infla#iei. Aplicarea unei astfel de politici monetare $cu ancor monetar < agregat monetar% presupune
existen#a unui cadru economic care s permit manifestarea unei legturi stabile &i previzibile "ntre
agregatul monetar avut "n vedere &i nivelul infla#iei, canalul ideal de transmisie a politicii monetare fiind
reprezentat de canalul creditului, deoarece crea#ia monetar este str!ns legat de creditele acordate
economiei de ctre bncile din sistem, singura posibilitate de influen#are a acestora fiind nivelul ratei
dob!nzii.
Cu toate acestea, se consider c cel mai u&or de urmrit agregat monetar este reprezentat de masa
monetar "n sens larg $M2%, deoarece instrumentele de politic monetar pot asigura o influen# indirect
asupra componentelor acestui agregat.
Astfel ca, a(antaGele tintirii areatelor monetare se concretizeaza in9
" banca centrala isi a'usteaza porgramul de politica monetara in fucntie de situatia economica
proprie:
23
C@5CE 9AT!89A6 BA9L Inflation tar#etin# in te +zec Republic !nflati'n tar=etin= in transiti'n e$'n'(ies,
/'rin= #a#ers, 2333
5-
" banca centrala poate, astfel, stabili o tinta de inflatie care sa difere de cea a altor economii, dar
care sa raspunda fluctuatiilor generate de oferta de pe piata:
" politica monetara bazata pe tintirea agregatelor monetare transmite un semnal imediat publicului
privind nivelul inflatiei si, in acelasi timp permite bancii centrale sa-si adapteze interventiile in
functie de evolutiile pietei.
STRATE6II DIRECTE DE 7O&ITIC MONETAR
1. Aintirea infla,iei
Ca alternativa la strategiile de politica monetara prezentate anterior, in ultimii ani s-a conturat o noua
strategie de politica monetare menita sa elimine tintele intermediare de politica monetara9 tintirea directa
a inflatiei. Tintirea directa a inflatiei este legata de -oua ;eelanda care, pentru prima data adoptat o
astfel de strategie incepand cu >HEE.
" Caracteristici
(intirea directa a inflatiei reprezinta strategia de politica monetara ce presupune stabilirea unei tinte
pentru nivelul ratei inflatiei, pe o anumita perioada de timp, tinta ce trebuie atinsa prin aplicarea masurilor
de politica monetara, astfel incat sa se asigure stabilitatea preturilor $4herVin PJFFFQ%
J>
Chiar daca aparitia
conceptului a aparut initial in viata practica, dezvoltarea teoretica a acestuia s-a accelerat in ultima
perioada, pe fondul adoptarii acestei strategii de tot mai multe banci centrale.
Astfel ca, 4vensson $4vensson PJFF>Q%
JJ
defineste tintirea inflatiei din prisma caracteristicilor acesteia9
$>% tintirea inflatiei reprezinta o tinta numerica, fie ca este vorba de un anumit procent ce trebuie
asigurat cu sau fara un interval de toleranta, fie ca este vorba de stabilirea unui interval in care
inflatia sa fie inclusa. 4tabilirea numerica a acestei tinte inflationiste este strict legata de indicele
de pret care este luat in considerare, experienta tarilor care au trecut la tintirea inflatiei aratand
ca indicele cel mai frecvent utilizat este indicele preturilor de consum $CP)% $4herVin PJFFFQ,
2ebelleP>HHLQ%.
$J% procesul decizional la nivel de banca centrala se bazeaza pe o puternica independenta a acesteia in
ceea ce priveste adoptarea instrumentelor de politica monetara care sa conduca la realizarea tintei
infaltioniste:
$M% presupune un grad ridicat de transparenta si asumarea responsabilitatii pentru atingerea tintei de
inflatie.
" Condi,ii de a"licare)
21
0E5RW!9, M*rra< J!nstit*ti'nal fra(e/'r f'r inflati'n tar=etin=>, Reser)e Ban 'f 9e/ @eelan", 8$t',er 2333
(///.r,nK.=')t.nK2s#ee$&es233-45-.&t(l)
22
0I590089, 6ars 5.8 J!nflati'n Tar=etin=% 0&'*l" !t Be M'"ele" as an !nstr*(ent R*le 'r a Tar=etin= R*le?>,
Prin$et'n Dni)ersit<, +e$e(,er 2331.
*/
)ndiferent insa de modul in care este perceputa tintirea inflatiei, aceasta impune cel putin cinci
componente care sa asigure o buna implementare a ei $4vensson PJFF>Q, 1ish8in PJFFFQ,2ebelle...P>HHEQ%9
" stabilirea asigurarii stabilitatii preturilor ca obiectiv unic sau prioritar al politicii monetare9
fie pe cale constitutionala9 fie prin anga+amentul public al bancii centrale7
2aca avem in vedere obiectivele de politica monetara stabilite in cadrul regimului de tintire a inflatiei,
obiectivul prioritar trebuie sa fie atingerea ratei inflatiei specificate $2ebelle P>HHLQ%. Orice alt obiectiv
poate fi urmarit doar daca, prin realizarea lui se a'unge la atingerea obiectivului prioritar. Ceea ce trebuie
avut in vedere este faptul ca, de foarte multe ori atingerea mai multor obiective de politica monetara
poate genera 0conflicteD intre acestea, deoarece realizarea unui se poate face prin neindeplinirea
conditiilor celuilalt obiectiv. 2e aici se disting doua tipuri de strategii de tintire directa a inflatiei9 tintirea
stricta a inflatiei, caz in care banca centrala isi cantoneaza intreaga activitate in 'urul tintei inflationiste
pe care o are de atins, si tindirea fle+ibila a inflatiei0 caz in care banca centrala are in vedere si alte
variabile macroeconomice9 gradul de ocupare, cursul de schimb, nivelul cresterii economice. )n acest din
urma caz, banca centrala va urma, in fapt, o deflatie graduala, care sa nu conduca la afectarea echilibrului
economic real sau al celui extern $deprecierea masiva a propriei monede%.
" cuantificarea acestui obiectiv sub forma unei rate a infla2iei %singur procent sau interval de
variatie( ce urmea0 a fi atinsa de*a lungul unui interval de timp7
Cunatificarea tintei inflationiste presupune luarea in considerare a mai multo elemente9
intervalul pentru care se stabileste tinta inflationista8
2eterminarea acestuia depinde de conditiile economice specifice fiecarei tari care adopta tintirea infaltiei,
deoarece se poate vorbi de o aplicare imediata a tintei stabilite $in cazul in care economia respectiva
inregistreaza un nivel scazut al inflatiei% sau de oaplicare graduala, stabilindu-se, astfel, intervale de
dezinflatie pe parcursul mai multor ani $de regula J ani% pentru fiecare interval stabilindu-se o anumita
tinta inflationista. O alta problema legata de timp este cea a adoptarii tintirii inflatiei. Cum putem stabili
ca acesta este momentul favorabil adoptarii unei noi strategii de politica monetara3_ Este greu de stabilit
momentul optim, dar experienta tarilor care de'a au adoptat aceasta strategie a aratat ca tintirea inflatiei
poate fi adoptata in conditiile in care economia respectiva de'a se afla intr-o perioada de reducere a
inflatiei, autoritatea monetara dispune de credibilitate in randul publicului, dar si de sustinere din partea
executivului, ceea ce face mult mai facila implementarea unei noi strategii.
indicele de pret pe baza caruia se determina tinta inflationista8
Chiar de la inceput toate argumentele sunt orientate in favoarea indicelui preturilor de consum
indefavoarea, spre exemplu, a deflatorului P) sau a altor indici de pret. Aceasta deoarece, trebuie
recunoscut ca puterea de cumparare a consumatorilor finali este evidentiata de indicele preturilor de
consum $CP)%, acesta fiind mult mai aproape de public, cei care apreciaza in fapt, evolutia nivelului
inflatiei. ineinteles, apar si diferentieri in ceea ce priveste stabilirea elementelor ce compun CP),
procentul de dezinflatie acceptat in ma'oritatea cazurilor fiind de aproximativ JG pe an.
*.
forma de exprimare a tintei3 procent fix sau ca interval3
)n ceea ce priveste cuantificarea obiectivului, apar diferentieri de la tara la tara, acestea presupunand, in
sensul ca fie se stabileste o tinta fixa $plafon% $cazul 4paniei care avea stabilit un plafon de cel mult MG
anual%, fie un interval in care sa se afle nivelul inflatiei pentru perioada analizata. O alta diferentiere apare
si in ceea ce priveste dimensiunea benzii de fluctuatie a inflatiei fata de nivelul central urmarit. )n
principalele cazuri de aplicare a tintirii inflatiei $a se vedea -oua ;eelanda, Canda, 1area ritanie,
Australia% banda de fluctuatie a tintei inflationiste a fost cuprinsa intre >G si MG anual $spre exemplu -eoua
;eelanda9 FG - MG, Australia J-MG, 1area ritanie >-KG%.
" asigurarea independentei bancii centrale in privinta instrumentelor utili0ate pentru atingerea
nivelului stabilit al inflatiei7
Asigurarea stabilitatii preturilor prin tintirea directa a inflatiei impune un grad rididat de independenta la
nivelul bancii centrale in ceea ce priveste aplicarea si conducerea politicii monetare. Acest lucru poate fi
realizabil in conditiile in care politica monetara se armonizeaza cu cea fiscala, banca centrala avand astfel
posibilitatea de a utiliza in orice moment instrumentele de care are nevoie pentru a-si atinge obiectivele. )n
aceste conditii este nevoie ca politica fiscala sa se a'usteze in functie de actiunile intreprinse la nivel de
banca centrala, 0astfel incat sa nu pericliteze obiectivul de inflatie, ceea ce este ec7ivalent cu absenta
oricaror simptome de dominanta fiscala3
- finantarea deficitului public direct de catre banca centrala sau de catre sistemul bancar sa fie redusa sau
c7iar inexistenta8
- guvernul sa nu depinda de veniturile din senioraj8
- pietele financiare sa fie suficient de dezvoltate pentru a permite tranzactionarea instrumentelor de
indatorare publice sau private8
- nivelul datoriei publice sa fie sustenabil&
01
(oate acestea, vin o data in plus, sa impuna politica monetara ca fiind pilonul politicii macroeconomice, in
'urul acesteia urmand a se concentra actiunea celorlalte politici.
" elaborarea si aplicarea programului de politica monetara in conditii de transparenta deplina7
23
Ban$a 9ati'nala a R'(aniei JTintirea "ire$ta a inflatiei% ' n'*a strate=ie "e #'liti$a ('netara>, Caiete "e st*"ii,
B*$*resti, 2332
*2
Ceea ce este important in aplicarea strategiei de politica monetara bazata pe tintirea inflatiei este faptul
ca aceasta promoveaza o mare transparenta din punct de vedere al politicii monetare $4vensson PJFFMQ,
4herVin P>HHHQ, 1ish8in U Posen P>HHLQ%. )n primul rand, prin stabilirea tintei inflationiste banca centrala
are posibilitatea sa comunice publicului larg nivelul inflatiei catre care s-a orientat si pe care trbuie sa-l
asigure in perioada imediat urmatoare. ,ie ca se realizeaza prin diverse materiale publicitare, fie ca sunt
anuntate indiverse discursuri ale membrilor conducerii bancii centrale, fie ca este vorba de publicatii ale
acesteia, toate au o singura finalitate9 comunicarea cu cei care sunt afectati, in final de puterea de
cumparare a monedei. Acestea conduc, mai departe, la consolidarea pozitiei bancii centrale pe piata,
generand o mai mare credibilitate a actiunilor intreprinse in directia asigurarii stabilitatii preturilor.
" si9 nu in ultimul rand9 faptul ca o politica monetara este mult mai usor perceputa9 inteleasa
de catre publicul larg7
)n conditiile in care banca centrala publica tintele infaltioniste pe fondul existentei unor previziuni in acest
sens, publicul larg va putea mult mai usor sa estimeze masura in care masurile adopate de banca centrala
au fost in masura sa conduca la mentinerea stabilitatii preturilor.
(oate acestea reprezinta, in fapt, tot atatea argumente in favoarea aplicarii unei politici monetare bazate
pe tintirea inflatiei.
Astfel se afirma ca $.udebusch U Yalsh P>HHEQ% prin concentrarea asupra obiectivului stabilit, prin
asigurarea unui ridicat grad de transparenta la nivelul politicii monetare, prin explicarea, catre publicul
larg, cat mai clar a strategiilor si masurilor adoptate si, nu in ultimul rand prin asumarea responsabilitatii
pentru masurile adoptate, banca centrala poate considera ca dezirabila adoptarea tintirii inflatiei ca
strategie de politica monetara.
Cu toate acestea, exista si argumente care descura'eaza in ceea ce priveste adoptarea unei astfel de
strategii.
?n primul rand, politica monetara este mult mai rigida, fiind orientata in directia atingerii tintei stabilite.
Astfel ca atentia bancii centrale este orientata in directia tintei inflationiste, fiind mult mai putin flexibila
in ceea ce priveste alte obiective de politica monetara. Politica monetare este, astfel, caracterizata de
anumite constrangeri in ceea ce prinveste masurile discretionare $a se vedea independenta bancii centrale%
ale bancii centrale.
)n ciuda eforturilor bancii centrale de a reduce asteptarile inflationiste ale populatiei si, implicit costurile
dezinflatiei, de foarte multe ori estimatile populatiei s-au adaptat la evolutiile pietei, fapt ce au alimentat
evolutiile preturilor din economie. Pe de alta parte, banca centrala trebuie sa aiba in vedere si o balansare
intre obiectivele adiacente de politica monetara, deoarece realizarea unora dintre ele poate genera
influenta nefavorabile asupra realizarii tintei principale.
Chiar estimarile realizate la nivel de banca centrala, din punct de vedere al stabilirii tintei, sunt greu de
realizat, iar pe de alta parte, masurile de politica monetara adoptate in directia asigurarii stabilitatii
preturilor pot genera efecte cu o anumita intarziere. Chiar cunoscand aceste laguri, nevoia de a privi in
*3
perspectiva poate altera evolutiile viitoare, tocmai prin ingreunarea capacitatii de previzionare.
Capacitatea de previzionare este infleuntata, tot nefavorabil, si de situatiile noi, neprevazute care se pot
manifesta in viitor, situatii care, in ciuda previziunilor, nu au putut fi estimate in totalitate.
(oate acestea genereaza si un oarecare grad de instabilitate la nivelul pietei financiare, deoarece
economiile interactioneaza intre ele si efectul de contagiune actioneaza imediat. +a toate acestea se
adauga si presiunile generate de existenta pietei valutare libere care permite flucturea fara restrictii a
cursului valutar.
Pe fondul acestor argumente pro si contra, practica a aratat ca adoptarea tintirii directe a inflatiei poate fi
eficienta in conditiile in care banca centrala reuseste sa asigure stabilitatea procesului deflationist,
stabilitatea sistemului financiar fiind o conditie suplimentara in acest scop.
2.!.INSTR5MENTE DE 7O&ITICA MONETARA
Aplicarea masurilor de politica monetara necesita utilizarea unui set de instrumente prin intermediul carora
banca centrala sa-&i exercite influenta la nivelul economiei. 1ixul optim de instrumente de politica
monetara9
+ asigurarea atingerii obiectivelor legate de controlul masei monetare "n conditiile existentei
unor puternice &ocuri generate la nivelul cererii &i al ofertei de moneda:
+ posibilitatea unei adaptari rapide at!t a instrumentelor, c!t &i a obiectivelor operationale "n
scopul reflectarii constr!ngerilor institutionale care pot influenta nefavorabil actiunea generata de
instrumente:
+ asigurarea atingerii &i altor obiective adiacente $precum asigurarea functionarii normale a
sistemului de plati din economie, asigurarea dezvoltarii rapide a pietelor monetare &i de capital,
posibilitatea prevenirii unor posibile crize%:
+ reflectarea conditiilor macroeconomice, "n general, &i a tipului de politica monetara &i a
regimului valutar adoptate de autoritatea monetara.
4e poate face, astfel, distinctie "ntre instrumente directe &i indirecte de politica monetara. 2aca
instrumentele indirecte actioneaza prin intermediul pietei pentru a influenta semnificativ anumite conditii
viz!nd cererea &i oferta, instrumentele directe stabilesc &i impun limite "n planul activitatii monetare prin
acte normative. Pornind de aici, putem structura instrumentele de politica monetara astfel9
()P5.)9
Cnstrumente directe < acele instrumente de politic monetar prin care banca central
exercit un control direct asupra ratelor de dob!nd &i asupra cursului de schimb $control
de pre#% sau asupra mrimii depozitelor &i creditelor $control cantitativ%:
*4
Cnstrumente indirecte : acele instrumente prin care banca central influen#eaz
comportamentul institu#iilor financiare, ac#ion!nd asupra bilan#ul bncii centrale sau
asupra ratelor de dob!nd la facilit#ile bncii centrale
18 INSTR5MENTE DIRECTE DE 7O&ITICA MONETARA
Avantaje3
pot fi instrumente foarte utile pentru controlul dob;nzilor i al creditului n perioadele de
criz.
pot fi instrumentele cu cea mai mare eficacitate n cazul economiilor cu piee financiare
slab dezvoltate.
Dezavantaje3
pot conduce la restr;ngerea competiiei din sectorul bancar, dezavantaj;nd at;t debitorii
c;t i deponenii.
control selectiv al creditului : pot aprea distorsiuni pe pieele financiare
*5

OBIECTIVE FUNDAMENTALE:
.) Stabilitatea %returilor
2) Cre2terea econo$ica
3) 3cu%area fortei de $unca
4) 4c5ilibrul e6tern
5) 7eficitul bu!etar

89:498;4 M3N4;8:4#
<M. ' M2=
:8;4>4 74 73?8N78 <%e te$ren scurt
sau lun!=
:4@4:A4>4 ?8NC8:4
?8@8 M3N4;8:8

- :8;8 73?8N@II 8F4:4N;8 BI4;4I
M3N4;8:4
- :8;8 73?8N@II >8 ;I;>C:I>4 74 S;8;
INSTRUMENTE DE POLITICA MONETARA:
- 3B4:8;ICNI 74 3B4N M8:D4;
- :)M)3)&
- F8CI>I;8;I>4 8C3:78;4 74 ?8NC8 C4N;:8>8
a8 Au existat nenumarate situatii c!nd, bancile centrale au utilizat instrumente directe de control monetar,
cel mai cunoscut fiind "lafon$l de credit impus bancilor prin care banca centrala aloca creditele, "n mod
direct, la nivelul intermediarilor financiari
4e considera ca adoptarea acestui instrument este determinata de mai multe motive, printre care9
JK
+ u&urinta aparenta de implementare a acestui instrument:
+ perceptia relativa legata de acuratetea cu care pot fi realizate obiectivele monetare &i cele
legate de credit:
+ "n conditiile unei piete cvasiinexistente sau "n curs de dezvoltare, ca de altfel &i ale unei
banci centrale "n curs de restructurare, s-a dovedit a fi cel mai eficient instrument de politica monetara la
momentul respectiv:
+ faptul ca era considerat una dintre cele mai eficiente modalitati de directionare a
creditelor catre acele sectoare favorizate $precum sectorul agricol, energetic etc.%.
b8 2aca avem "n vedere celalalt instrument direct de politica monetara < ni(el minim al acti(elor lic3ide -
acesta reprezinta, "n fond o norma prudentiala bancara potrivit careia bancile din sistem sunt obligate sa
dispuna de active lichide determinate ca procent din totalul depozitelor constituite la nivelul lor. Efectul
acestui impuneri este simtit doar "n conditiile "n care bancile apeleaza la resursele bancii centrale,
deoarece dob!nzile practicate de aceasta sunt practic, prohibitive. Avanta'ul imediat al acestui instrument
este acela ca, "n cazul tarilor aflate "n curs de dezvoltare, "n combinatie cu alte instrumente de politica
monetara, poate da rezultate "n ceea ce prive&te "ntarirea sigurantei operatiunilor bancare.
28 INSTR5MENTE INDIRECTE DE 7O&ITICA MONETARA
A. REDER?E&E MINIME O%&I6ATORII
Chiar daca nu putine sunt opiniile potrivit carora mecanism$l re*er(elor minime obliatorii este un
instrument direct de politica monetar, trebuie sa evidentiem faptul ca, pe de o parte acesta actioneaza
prin intermediul pietei, influent!nd, "n mod implicit nivelul cererii, ca de altfel &i al ofertei de moneda din
economie, dar "n acela&i timp se prezinta sub forma normativa, bancile din sistem fiind obligate sa-&i
constituie aceste rezerve la nivelul bancii centrale, "n primul r!nd pentru a asigura o lichiditate minima fata
de deponenti. Putem spune ca "mbina elemente specifice at!t instrumentelor directe, c!t &i celor indirecte,
motiv pentru care nu poate fi considerat un instrument direct pur ci, mai degraba, o combinatie a celor
doua.
Argumentele aduse "n favoarea utilizarii mecanismului rezervelor minime obligatorii sunt legate de aspecte
precum9
24
FARAEBAL0E, Mitra ?i 059059BR5995R, 7a,riel %ank)b!)bank credit ceilin#s: Issues and experiences An
**
+ "mbunatatirea preciziei cu care banca centrala poate sa-&i ghideze politica monetara "n
directia atingerii obiectivelor propuse:
+ aplicarea politicii monetare prin "nsa&i modificarea rezervelor minime obligatorii:
Ceea ce este specific rezervelor minime obligatorii este faptul ca acestea au rolul de a asigura o lichiditate
minima a bancilor "n raporturile ce se stabilesc "ntre acestea &i deponenti. 2in punct de vedere al politicii
monetare, se considera ca utilizarea mecanismului rezervelor minime obligatorii permite autoritatii
monetare de a realiza controlul ofertei de moneda la nivelul economiei, toate acestea viz!nd, "n final,
asigurarea stabilitatii monetare.
?n calitate de instrument de politica monetara, rezervele minime obligatorii actioneaza "n directia limitarii
capacitatii bancilor din sistem de a multiplica depozitele deponentilor, "n cadrul mecanismului propriu de
creatie monetara, motiv pentru care rata rezervelor minime obligatorii este invers proportionala cu
multiplicatorul depozitelor. $.adulescu P>HHHQ
JO
%.
1ecanismul rezervelor minime obligatorii a fost introdus "n .om!nia, "n cursul anului >HHJ, "n scopul reglarii
lichiditatii excedentare din economie. 2aca initial baza de calcul a rezervelor viza doar depozitele "n
moneda nationala constituite la nivelul sistemului bancar de catre agentii economici, treptat, ca urmare a
cre&terii exagerate a ofertei de moneda din economie, baza de calcul s-a extins la ansamblul
disponibilitatilor "n lei &i "n valuta, la vedere &i la termen, atrase de bancile din cadrul sistemului bancar.
)ncluderea "n baza de calcul &i a disponibilitatilor "n valuta viza, "n definitiv, reducerea activitatii de
creditare interna "n valuta care, conducea la accentuarea presiunilor asupra cursului valutar al monedei
nationale cu implicatii imediate asupra echilibrului extern al tarii. Acesta a fost un motiv "n plus pentru
stabilirea initiala a unei rate a rezervelor minime obligatorii mult mai mari pentru disponibilitatile "n valuta
dec!t pentru cele "n moneda nationala.
%. O7ERATI5NI DE O7EN MARNET
Alternativa viabila de control al lichiditatii este reprezentata de derularea o"erati$nilor de o"en marOet
de catre anca -ationala.
?n accep#iunea ncii ,ederale din 45A $,E2%, opera#iunile open mar8et se refer la v!nzarea &i cumprarea
de active eligibile pe pia#a deschis. ?n accep#iunea european $a ncii Centrale Europene%, la care ne vom
referi "n continuare, opera#iunile open mar8et au o semnifica#ie mai larg $operatiuni derulate pe piata cu
active eligibile%.
25
RA+D650CD, 5*=en Inflatia, marea provocare 5"it*ra 5n$i$l'#e"i$a, B*$*re?ti, 1---, #a=. 34
*+
Opera#iunile pe pia#a deschis reprezint instrumentul de politic monetar cel mai folosit, el av!nd o serie
de avanta'e ca9
sunt ini#iate de banca central, dar cu participarea voluntar a celorlalte bnci:
pot fi implementate rapid, fr "nt!rzieri de ordin administrativ, banca central doar transmi#!nd
dealer-ilor ordinele de executare:
au un grad ridicat de flexibilitate, put!nd utilizate frecvent &i "n orice cantitate:
se pot inversa u&or, o cumprare "n cantitate prea mare, put!nd fi contracarat imediat printr-o
v!nzare.
Opera#iunile open mar8et pot avea un caracter dinamic < atunci c!nd banca central ia ini#iativa pentru
modificarea ofertei de moned $pentru a preveni unele probleme "nainte ca acestea s apar% sau un
caracter defensiv < atunci c!nd banca central dore&te s contracareze unele probleme de'a existente.
2e asemenea, opera#iunile open mar8et pot fi reversibile $ex9 repo, opera#iuni de refinan#are, sVap
valutar% sau pot avea caracter definitiv $ex9 v!nzare sau cumprare de titluri de stat%. Efectul ambelor
tipuri de tranzac#ii poate fi acela&i $in'ec#ie sau absorb#ie de lichiditate%, dar tranzac#iile definitive
influen#eaz pre#ul de pia# al activelor suport, "n timp ce tranzac#iile reversibile nu au acest efect.
Opera#iunile pe pia#a deschis se pot clasifica func#ie de scopul urmrit, frecven# &i procedura de execu#ie
"n urmtoarele categorii9
Opera#iuni de refinan#are:
Opera#iuni de regla' fin $tranzac#ii definitive &i repo, sVap valutar, atragerea de depozite%:
Opera#uni structurale $emiterea de certificate de ctre banca central%.
1.1. O"era,i$ni de refinan,are
Opera#iunile de refinan#are sunt opera#iuni reversibile prin care se in'ecteaz lichiditate "n sistem
prin acordarea de credite bncilor care "ndeplinesc unele criterii de eligibilitate. 4unt implementate prin
organizarea de licita#ii organizate regulat, au scaden#e predeterminate &i sunt garantate "n totalitate cu
active eligibile $conform sistemului de refinantare al -.%.
Mecanism$l de refinantare9
- credit$l de licitatie 9 acest credit a fost introdus de -. "n >HHM, ca un prim mecanism de piata $doar pe
'umatate < deoarece finanta, "n primul r!nd descoperitul de cont% pentru a face trecerea de la creditul
dictat de decizii administrative.
JS
2.
B566, 7er/in, C8005, 0te#&ane, WA97, Ta', M88R5, +a)i" : BR8W9, War" ;Romania: Selected Issues
and Statistical Appendix, !nternati'nal M'netar< F*n" C'*ntr< Re#'rt, ian*arie 2331. (;Tne 9BR intr'"*$e" a*$ti'n
*,
- credit$l str$ct$ral 4disco$nt :indo: = str$c$trated credit facilit>8 - are la baza decizia Parlamentului
sau a /uvernului de a sustine activitatea "n anumite sectoare economice $cum a fost, "n special, cazul
agriculturii%. 2aca p!na "n >HHS acesta reprezenta mai mult de LFG din totalul refinantarii, "ncep!nd cu
>HHL s-a diminuat simtitor, anca -ationala a .om!niei, ca urmare a politicii de sterilizare a masei
monetare din economie, devenind debitor net la nivelul sistemului bancar.
- credit$l lombard - este un credit overnight acordat "n vederea acoperirii nevoilor temporare de lichiditate
ale bancilor din sistem. ?ncep!nd cu >HHE $data la care a intrat "n vigoare noul 4tatut al -.% creditul
lombard nu mai poate fi utilizat pentru descoperit de cont. 2in JFFF, creditul lombard $sub forma unei
facilitati marginale de "mprumut% este "nsotit de elemente colaterale, iar rata dob!nzii percepute este cea
mai ridicata de pe piata, "n scopul asigurarii distribuirii echilibrate a lichiditatii "n economie.
- facilitatile s"eciale de credit - sunt utilizate de catre banci "n cazul "nregistrarii de dificultati, creditul
fiind acordat pentru o perioada de cel mult MF de zile, impun!nd respectarea unui plan financiar de
redresare a bancii vizate &i, bine"nteles, colateralizarea creditului cu titluri de stat $"n special bonuri de
tezaur%.
Cu toate acestea, putem afirma ca mecanismul de refinantare din .om!nia a fost utilizat ca instrument de
control monetar orientat "n do$a directii9
- controlul nivelului lic)iditatii din economie7
- mecanismul de transmitere a politicii monetare prin intermediul ratei dob4n0ii %deoarece
pe de o parte -anca Nationala era cea care stabilea nivelul ofertei de moneda disponibila pentru
refinantare 8i9 ,n acela8i timp9 prin mecanismul licitatiei9 orienta nivelul ratei dob4n0ii ,n directia
dorita(.
/E

1.2. O7ERATI5NI DE RE6&AP -IN
1.2.1. Acord$ri re"o
(ranzac#iile repo sunt opera#iuni reversibile prin care se vinde un activ eligibil $de regul titluri de stat%,
v!nztorul fiind obligat s "l rscumpere, la un anumit pre#, la cerere sau la un moment viitor prestabilit.
5n acord repo reprezint o cumprare open mar8et deactive eligibile de ctre banca central. Acordurile
reverse repo se refer la v!nzarea de ctre banca central a unor active eligibile, cumprtorul oblig!ndu-
se s le rev!nd bncii centrale la o anumit dat.
?n cazul acordurilor repo, diferen#a dintre pre#ul de v!nzare &i pre#ul de rscumprare reprezint dob!nda
datorat $rata repo%.
1.2.2. S:a" (al$tar
$re"it in 1--3 as a "e(i-(aret-,ase" (eans 'f ('netar< #'li$< t' re#la$e s'ft $re"it "i$tate" ,< =')ern(ent "e$isi'ns>)
24
0AA6, Matt&e/ ?i @AMA668A, 6'rena M. Use of central bank credit auctions in economies in tranzition - An
*-
4Vap-ul valutar reprezint o v!nzare N cumprare spot a unei valute combinat cu o cumprare N v!nzare
forVard a aceleia&i valute. Acest tip de opera#iune open mar8et poate fi utilizat at!t pentru in'ec#ia de
lichiditate "n sistem c!t &i pentru absorb#ia de lichiditate.
Prin sVap-ul valutar participan#ii fixeaz punctele sVap ca diferen# "ntre cursul de schimb forVard &i
cursul de schimb spot.
1.2.3. Tran*ac,ii definiti(e
4e refer la opera#iuni care nu sunt reversibile prin care banca central vinde sau cumpr active eligibile,
implic!nd un transfer definitiv al propriet#ii de la v!nztor la cumprtor. 4unt folosite at!t pentru
in'ec#ia de lichiditate "n sistem c!t &i pentru absorb#ia de lichiditate.
2esf&urarea opera#iunilor cu titluri $de regul# titluri de stat% pe pia#a deschis $open mar8et% de ctre
banca central# prin tranzac#ii definitive determin# modificarea portofoliului de titluri al bncilor
comerciale &i ca urmare &i a posibilit#ilor lor de creditare.
C. -ACI&ITATI&E ACORADATE DE %ANCA CENTRA&A
,acilit#ile de finan#are &i depozit sunt opera#iuni care se desf&oar la ini#iativa bncilor comerciale &i
poart o dob!nd penalizatoare, atitudinea bncii centrale fiind una de limitare a acestor facilit#i. 2e
obicei, accesul la aceste facilit#i este limitat prin impunerea unor plafoane.
Exist dou tipuri de facilit#i9
,acilitatea de finan#are marginal:
,acilitatea de depozit.
,acilitatea de finan#are marginal este folosit pentru acoperirea nevoilor temporare de lichiditate, av!nd
de regul scaden# overnight &i fiind garantate cu active eligibile. 2ob!nda este stabilit de banca central.
,acilitatea de depozit se refer la posibilitatea pe care o au bncile comerciale de a plasa overnight
depozite la banca central, la o rat de dob!nd stabilit de banca central.
.ata dob!nzii pentru aceste operatiuni se stabile&te pornind de la dobanda de politica monetara \Kpp.
Rata dob4n0ii de politic monetar este actualmente rata la care -. efectueaz opera#iuni repo
derulate prin licita#ie pe termen de o sptm!n &i la o rat fix de dob!nd.
+/

Economie Monetara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Economie Monetara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ionela Costica Note de curs Economie monetar

1. MONEDA I MASA MONETAR

valute n conturi curente i depozite la

S-ar putea să vă placă și