1.

1 Scopul lucrrii: analiza tehnologiei STD, formatul pachetului (cadrului), serviciile prestate i tipuri de acces la diverse nivele OSI. 1. Mersul lucrrii 1. .1 !naliza i structura tehnologiei STD. 1." Partea teoretic Descrierea structurii, serviciilor prestate i avanta#ele tehnologiei propuse spre e$amenare.

FDDI (Fiber Distributed Data Interface )

Standardul %DDI a fost ela&orat de '(SI i preluat de ISO i se refer) la o re*ea de tip inel du&lu , pe fi&r) optic), asigur+nd o vitez) de 1,,-&s. Standardul recomand) folosirea unei fi&re optice cu dimensiunile de . ,./1 0 micrometrii dar nu interzice utilizarea unui alt tip de fi&r). 1ungimea de und) a radia*iei tre&uie s) fie de 1",, nm (infrarou ) i s) varieze +ntre 1 2,nm i 1"3,nm. 4e*eaua este conceput) pentru o lungime ma$im) a ca&lului optic de ,,5m i 1,,, de sta*ii. 1ungimea unui inel +mpreun) cu ramifica*iile sale (lo&i ) nu poate dep)i 1,,5m Timpul ma$im de propagare prin fiecare sta*ie este de 20.ns i prin ,,5m de fi&r) optic) este de 1,,12 ms. O variant) modificat), pentru fire de cupru r)sucite , se numete 6DDI(6ooper Distri&uted Data Interface ) .

Structura reelei FDDI 4e*eaua este realizat) din dou) inele de fi&r) optic) (principal i secundar ) prin care informa*ia circul) +n sensuri opuse. Arhitectura FDDI (%i&er Distri&uted Data Interface), &azat) pe topologia logic) To7en 4ing, folosete fi&ra optic) i func*ioneaz) pe o topologie fizic) de tip inel du&lu. Inelul du&lu este alc)tuit dintr8un inel principal, folosit pentru transmiterea datelor, i un inel secundar, folosit +n general pentru &ac78up (linie de siguran*)). 9rin aceste inele, traficul se desf)oar) +n sensuri opuse. :n mod normal, traficul folosete doar inelul primar. :n cazul +n care acesta se

defecteaz), datele o s) circule +n mod automat pe inelul secundar +n directie opus). ;n inel du&lu suport) ma$im 0,, de calculatoare pe inel. 1ungimea total) a fiec)rui inel este de 1,, 7m i se impune amplasarea unui repetor care s) regenereze semnalele la fiecare 7m. Inelul principal ofer) rate de transfer de p<n) la 1,, -&ps, iar dac) cel de 8al doilea inel nu este folosit pentru &ac7up, capacitatea de transmisie poate fi e$tins) p<n) la ,, -&ps. :n %DDI se +nt<lnesc dou) categorii de sta*ii, fiecare av<nd dou) porturi prin care se conecteaz) la cele dou) inele= sta*ii de clas) ', ataate am&elor inele sta*ii de clas) > ataate unui singur inel

4e*ea %DDI %DDI opereaz) cu trei tipuri de dispozitive = S'S (Single 'ttachement Station ) D'S (Dual 'ttachement ;nit ) 6oncentrator

Dispozitivele de tip S'S se conevteaz) numai la inelul primar prin intermediul unui concentrator. 'vanta#ul acestor dispozitive este c) conectarea/deconectarea lor nu va avea nici un efect asupra inelului. Dispozitivele de tip D'S au dou) porturi notate cu ' i >. 'ceste porturi conecteaz) dispozitivul direct la cele dou) porturi. Orice defec*iune , deconectare sau oprire a acestor sta*ii afecteaz) inelul i re*eaua.

8 statii cu atasare la am&ele inele, numite de standard D'S ( Dual Attachment Station)? sunt statii fia&ile, comple$e, poseda releu &@pass pentru izolare de inel, indeplinesc functii de gestionare, dar au preturi ridicate 8 statii atasate la un singur inel, numite S'S ( Single Attachment Station)? sunt statii ce se conecteaza la retea prin intermediul unui concentrator, nu poseda proprietati deose&ite de detectare si izolare defecte (aceasta o face concentratorul), se conecteaza prin ca&lu ST9 sau ;T9 la concentrator, dar au avanta#ul pretului scazut

8 statia de tip concentrator D'6 (Dual Attachment Concentrator), un concentrator activ care permite conectarea statiilor S'S la retea, are sarcini de gestionare, poseda &@pass de izolare a statiilor S'S. Cum este prelucrat semnalul binar Semnalul &inar este modificat conform codului A&/0& , trecut +n (4BI ((on 4eturn to Bero Invertet ) i apoi este aplicat modulatorului ( convertorului tensiune Cradia*ie ). 6odul A&/0& este trece fiecare grupare de A &i*i +n una de 0 &i*i astfel +nc+t s) nu e$iste mai mult de succesivi. :n codul (4BI fiec)rui &it de 1 +i corespunde o tranzi*ie la +nceputul unui interval de &it. >i*ilor de , nu le corespunde nici o tranzi*ie. Cum se transmit datele prin fibr Transmisia datelor prin fi&ra optic) se face +n &anda de &az) prin modularea intensit)*ii radia*iei luminoase +n modul O(8O%%. ;nui &it de 1 +i corespund o emisie de radia*ie iar unui &it de , nu.. (1'SD48ul emite numai c+nd se transmit &i*i de 1 ). Accesul la mediul de transmisie 'ccesul la mediul de transmisie este de tip controlat prin #eton neadresat . 'cest lucru +nseamn) c) un sistem poate emite numai dac) este +n posesia #etonului , #eton care se transmite de la un calculator la succesorul acestuia. Eetonul nu con*ine adresa calculatorului destina*ie (ca +n cazul To7en >us ) deoarece succesorul fizic este i cel logic. Eetonul este o succesiune de &i*i identifica&il) ca FEDTO( F , succesiune care d) dreptul posesorului s) emit) +n inel. Cum circul datele n inel ;n cadru emis de calculatorul care de*ine #etonul parcurge tot inelul fie c) g)sete fie c) nu g)sete destina*ia. Dac) calculatorul destina*ie este +n inel , el copiaz) datele i apoi modific) cadrul +n care acestea sunt incluse astfel +nc+t calculatorul surs) s) tie c) mesa#ul i8a atins *inta i a fost copiat de aceasta. Dup) parcurgerea inelului, cadrul rea#unge la calculatorul care l8a emis, calculator care nu +l mai repet) (+l scoate din inel ). De fapt o parte din cadru (partea de +nceput p+n) la adresa surs) ) va mai circula +n inel p+n) a#unge la urm)torul calculator care are #etonul, calculator care emite propiile cadre i care nu mai repet) restul de cadru. Ce deosebe!te o reea FDDI de o reea "o#en $in% 6eea ce deose&ete o re*ea %DDI de una To7en 4ing este momentul eli&er)rii #etonului de c)tre calculatorul care +l de*ine i prezen*a +n inel a mai multor cadre provenite de la sisteme diferite. :n cazul re*elei To7en 4ing, un calculator *ine #etonul p+n) c+nd nu mai are nimic de transmis sau p+n) c+nd +i e$pira timpul alocat. Eetonul este eli&erat numai dup) ce utimul cadru emis revine la calculatorul care l8a emis la un moment dat circul) un singur cadru +n inel. 1a %DDI calculatorul surs) eli&ereaz) #etonul dup) ce a emis cadrul, f)r) s) atepte revenirea cadrului din inel. Eetonul a#unge la calculatorul succesor 'cesta poate emite +nainte ca datele primului calculator s) str)&at) inelul . Gi &i*i de ,

acest calculator procedeaz) la fel la un moment dat +n inel pot circula mai multe cadre provenite de la calculatoare diferite. Ce deosebe!te o reea FDDI de o reea "o#en &us 4e*eaua To7en >us opereaz) cu #eton adresat +ntr8un inel logic (topologia fizic) >;S i topologia logic) inel ) 4e*eaua %DDI opereaz) cu #eton neadresat +ntr8un inel fizic (topologia fizic) inel i topologia logic) inel ) 'miterea pentru prima dat a (etonului 1a pornirea re*elei , inelul se ini*ializeaz) . ;na din etape este sta&ilirea, prin licita*ie, a timpului ma$im admis pentru parcurgerea inelului de c)tre #eton (TT4T8Target To7en 4otation Time ). TT4T este compus din timpii aloca*i fiec)rui sistem pentru transmiteri sincrone i asincrone i timpul necesar unui cadru de lungime ma$im) s) str)&at) inelul. Sistemul care c+tig) licita*ia emite pentru prima dat) #etonul. Cum se detectea) pierderea (etonului %iecare sistem are un contor al timpului de rota*ie al #etonului numit T4T (Target 4otation Timer ) cu a#utorul c)ruia se determin) durata efectiv) a parcurgerii inelului de c)tre #eton. ;n sistem decide c) s8a pierdut #etonul dac) num)r)torul s)u T4T a#unge de dou) ori la zero f)r) s) fi primit #etonul. Cum se nlocuie!te un (eton pierdut Sistemul care detecteaz) pierderea #etonului ini*iaz) procedura de generare a unui nou #eton. Sistemul trimite cadre numite Fclaim To7en F prin care propune o valoare pentru TT4T declaneaz) licita*ia pentru valoarea lui TT4T. Dac) un alt sistem emite cadre Fclaim To7en F cu valori mai mari pentru TT4T , sistemul ini*iator +ncepe s) retransmit) aceste cadre. Sistemul care c+tig) licita*ia va genera un nou #eton care parcurge o dat) inelul i apoi d) dreptul c+tig)torului s) emit). Cum se detectea) o ntrerupere a inelului Dac) un sistem presupune c) s8a pierdut #etonul , trimite cadre Fclaim To7en F. Dac) acestea nu se pot propaga +n inel (trece de dou) ori timpul ma$im de ateptare ) +nseamn) c) #etonul s8a pierdut pentru c) inelul este +ntrerupt. Se declaneaz) procedura de detectare a pozi*iei sistemului defect prin &alizare (&eacon ). Dac) un sistem primete cadre de &alizare de la un altul , el va +nceta s) trimit) propiile cadre de &alizare i le va repeta pe cele primite. :n felul acesta cadrele emise de sistemul care urmeaz) imediat dup) cel defect trece prin toate calculatoarele din re*ea. Inelul se reconfigureaz) prin untarea sistemului defect sau prin utilizarea inelului secundar.

Cum se detectea) refacerea inelului Dac) un sistem care emite cadre de &alizare +i recep*ioneaz) propiile cadre trage concluzia c) inelul s8a ref)cut i declaneaz) procedura de generare a unui nou #eton. Standardul FDDI este constituit din patru capitole (substandarde): descrierea su&nivelului fizic dependent de mediu 9-D (Physical Medium Dependent) descrierea su&nivelului fizic independent de mediu 9HI descrierea metodei de acces la mediu si a nivelului -'6 descrierea gestionarii retelei S-T (Station ManagemenT). Dlementele componente ale standardului sunt schitate de figura ...

Su&stratul 9-D Su&stratul 9-D (9h@sical -edium Dependent) este componenta de #os a nivelului fizic si specifica elementele fizice necesare conectarii statiilor %DDI si interfata necesara cuplarii statiilor la mediile de transmisie folosite. Dl specifica natura si nivelul semnalelor, caracteristicile circuitelor electronice pentru receptia si transmisia datelor in mediu, caracteristicile mecanice si electrice ale ca&lurilor si conectorilor folositi. Su&stratul 9HI Su&stratul 9HI constituie partea superioara a stratului fizic, avand ca sarcini codificarea/decodificarea cadrelor %DDI, sincronizarea, com&inarea/separarea semnalelor de ceas si de date, compensarea diferentelor intre semnalele de ceas ale statiilor adiacente. Su&stratul -'6 Su&stratul -'6 constituie partea inferioara a stratului legatura de date, partea superioara a nivelului constituind8o su&stratul 116 3, . , cum se ilustreaza. Su&stratul -'6 se ocupa de furnizarea serviciilor de acces la mediu (in cazul %DDI mediul este realizat prin inel de fi&ra optica, eventual cu segmente inserate realizate cu ca&lu ;T9), servicii prevazand initializarea inelului, transmisia si receptia, izolarea defectelor. 9rotocolul S-T 9entru monitorizarea inelului si gestionarea activitatii statiilor cuplate la inel, standardul %DDI prevede un su&standard specific, numit S-T. Dl prevede gestionarea cone$iunii, prin realizarea operatiilor de inserare/decuplare a unei statii in inel, gestionarea inelului si a configuratiei sale, prin initializarea unei statii, configurarea statiei, izolarea defectelor in inel, colectarea erorilor si ela&orarea de statistici. Se o&serva ca standardul %DDI degreveaza protocolul -'6 de anumite sarcini (precum cele de contorizare erori, ela&orare de statistici, e$ecutate la nivel -'6 intr8o retea To7en 4ing), atri&uindu8le unui protocol special de management.

Functiile de monitori)are a inelului FDDI %iecare statie activa din inel verifica incontinuu starea inelului, pentru depistarea disfunctionalitatilor ce se pot ivi (inel inactiv, activitate ce nu se incadreaza in parametrii setati la initializare, etc.). 1a depistarea acestor defecte se va declansa reinitializarea inelului. 1a initializarea retelei, inainte de a se desfasura alegerea statiei cu rol de JmonitorJ, fiecare statie care formeaza inelul intra intr8o faza de auto8test si deasemenea ia cunostinta de statiile vecine, schim&and informatii prin intermediul cone$iunilor proprii. In acest fel se face o verificare initiala a retelei. 9rocesul de initializare a inelului sau de reinitializarea a sa dupa detectarea sau separarea unui defect, continua cu operatia de alegere a statiei care genereaza to7enul (in terminologia %DDI nu se foloseste termenul monitor). In acest sens se declanseaza un proces de alegere, denumit Jreclamare generare #etonJ (claim to7en). 9rocesul de Jclaim to7enJ poate fi declansat de oricare statie din retea. Da va transmite in inel pachete de tip Jclaim to7enJ. %iecare statie din retea va participa la alegere, transmitand initial pachete de JclaimJ, ce contin valoarea propusa pentru parametrul Jdurata rotatie to7en in inelJ (timerul TT4T 8 Target To7en 4otation Timer), parametru critic pentru desfasurarea activitatii in retea. In acelasi timp, fiecare statie va controla pachetele de JclaimJ receptionate. Daca o statie receptioneaza un pachet de Jclaim to7enJ cu o valoare de TT4T inscrisa, mai mica decat cea proprie, va inceta activitatea de transmitere pachete de JclaimJ. Da va repeta doar pachetele de JclaimJ receptionate. Daca insa receptioneaza pachete de JclaimJ cu valoarea TT4T egala cu cea proprie, alegerea va fi facuta de adresa sa -'6. Statia care are adresa -'6 inferioara va inceta generarea pachetelor proprii de JclaimJ, repetand doar pe cele receptate. 1a sfarsitul procesului, doar o statie este invingatoare, ea fiind cea care va genera to7enul si va impune parametrii inelului. 9entru aducerea la cunostinta tuturor statiilor a starii initiale a inelului, statia invingatoare genereaza to7enul cu valoarea TT4T inscrisa. %iecare statie va copia aceaasta valoare intr8o locatie proprie, si deci dupa acest ultim tur de to7en, inelul este complet initializat si operational. 1a depistarea de catre oricare statie activa din retea a unor defecte privind nefunctionarea inelului sau functionarea sa inafara parametrilor setati la initializare, se declanseaza procesul de depistare si izolare a defectului. 9entru izolarea defectelor, pentru &alizarea inelului, secventa de procese este urmatoarea= statia care a detectat defect in inel declanseaza un proces de Jclaim to7enJ daca procesul de JclaimJ a esuat, statia declanseaza procesul de &alizare, prin emiterea de pachete de &alizare (&eacon), care contin adresa vecinilor sai. %iecare statie care a receptionat un pachet de &alizare isi intrerupe activitatea si repeta pachetul de J&eaconJ receptat statia care isi recunoaste adresa in pachetul de J&eaconJ receptat, intra in faza de autotest, desfasurata de o maniera similara cu cea de la protocolul To7en 4ing cand o statie receptioneaza propriul pachet de &alizare, se presupune ca defectul a fost inlaturat si se poate declansa un proces de reinitializare a inelului. Defectele care nu pot separate prin acest algoritm sunt supuse unor algoritmi detinuti de unitatea de gestionare S-T. ;nul dintre acestia este algoritmul de trasare, care identifica un defect, separand atat tronson suspect, cat si statiile de la capetele sale. Statiile si tronsonul sunt izolate de retea, prin activarea inelului secundar, astfel ca se sta&ileste acum un traseu care le ocoleste. Statiile izolate intra intr8un proces de test, care sta&ileste clar daca sunt

defecte? la fel in ceea ce priveste tronsonul dintre ele. Dupa eradicarea defectului, ele vor fi reintroduse in retea, prin semnalarea la nivel fizic a actiunii, si declansarea reinitializarii retelei. Principalele timere folosite de protocolul de la ni*elul MAC FDDI sunt: durata propusa pentru rotatia to7enului in inel TT4T (Target To7en 4otation Timer), valoare propusa de statie in timpul procesului de initializare sau reinitializare a retelei. Kaloarea uzual propusa este de 3ms, dar ea este varia&ila, putand avea valori intre Ams si 1.0ms timerul pentru durata ma$ima a detinerii to7enului THT (Timer Holding To7en)? pentru ca o statie nu poate transmite un timp superior timpului necesar parcurgerii inelului, timerul este initializat cu valoarea TT4T impusa de statia invingatoare, valoare memorata de fiecare statie timerul pentru durata ma$ima intre doua transmisii valide TKL (Timer Kalid Transmission)? timerul este resetat prin receptarea de catre statie a unui to7en valid sau a unui pachet de date valid. 1a nerespectarea valorii, statia &anuie un defect datorat unei caderi sau inrautatirii parametrilor retelei, si va declansa un proces de trasare pentru izolarea defectului. Kaloarea timerului este uzual ,. ms timerul pentru durata rotatiei to7enului T4T (Timer 4otation To7en), care este folosit de statie pentru a verifica corecta secventa a operatiilor in retea. Timerul este resetat la trecerea prin statie a unui to7en valid, iar valoarea pana la care se considera ca reteaua opereaza corect este valoarea data de TT4T a statiei generatoare a to7enului curent, valoare aflata memorata in &ufferele statiei. Su&nivelul 9HI %unctiile indeplinite de su&nivelul independent de mediu 9HI, sunt= codificarea (4B ((on return to Bero) si (4BI ((on 4eturn to Bero Inverted on one) a sirului de coduri pentru sim&olurile folosite la nivel -'6. Sim&olurile folosite la nivel -'6 sunt codificate dupa metoda A>/0>, o&tinandu8se campuri (coduri) de cinci &iti, care sunt codificate (4BI, apoi (4B, pentru transmiterea catre su&stratul 9-D separarea semnalului de ceas de cel de date in faza de receptie si com&inarea lor pentru semnalul transmis compensarea diferentelor de ceas dintre statia curenta si ceasul retelei, prin prevederea unor &uffere de JelasticizareJ a ritmului transmisiei pastrarea numarului de &iti din campul 9ream&ul in limite admise? prin procesul sincronizarii, o parte din &iti se pierd, su&stratul 9HI ocupandu8se de refacerea lor codificarea A>/0> a sim&olurilor primite de la nivelul -'6. Ta&elul cu codurile pentru sim&olurile -'6 este dat de ta&elul ... determinarea starii liniilor de transmisie si transmiterea sa catre protocolul de gestionare S-T, care raspunde de integritatea retelei. Starile posi&ile ale liniilor sunt si ele codificate, iar codurile date de ta&elul... Su&stratul fizic dependent de mediu 9-D 9entru su&stratul fizic dependent de mediu 9-D, cu rol in descrierea caracteristicilor mecanice si electrice ale elementelor de conectare la mediu, descrierea nivelelor semnalelor de interfata, si in general a tuturor pro&lemelor ce

apar la directa interconectare cu mediul, e$ista mai multe standarde, cu modificari in timp, functie de modificarile aparute in posi&ilitatea de utilizare a diferitelor medii optice sau electrice. 9rimul standard aplicat, si cel mai raspandit si astazi, este '(SI L".1.., repu&licat de ISO su& forma ISO/ID6 M"1A8.. Standardul se &azeaza pe utilizarea fi&rei optice multimodale cu dimensiuni . .0/1 0 (diametru miezNmO /diametru claddingNmO), si a elementelor optice de tip 1DD ce lucreaza pentru lungime de unda de 1",,nm. Distanta ma$ima admisa intre doua statii %DDI este de 5m, dar nu tre&uie sa se depaseasca o atenuare glo&ala de 11d>. 6onectorii folositi (numiti de standard -I6 8 -edium Interface 6onnector) sunt cei mai raspanditi conectori pentru fi&ra optica, si anume conectorii duple$ ST, avand cheie de insertie configura&ila. 'ceasta permite folosirea lor pentru inserarea la oricare port al unei statii. O statie %DDI poate poseda urmatoarele tipuri de porturi, fiecare avand o configuratie fizica diferita pentru conector= port tip ', pentru cuplare a unei statii D'S ca intrare pentru inelul principal si iesire pentru cel secundar (primar@ in/secondar@ out) port de tip >, pentru cuplarea unei statii D'S ca primar@ out/secondar@ in port de tip -, pentru cuplare concentrator D'6 port de tip S pentru cuplare statie S'S. 9entru utilizarea ca&lurilor cu perechi de fire rasucite s8a ela&orat standardul '(SI T989-D, care da regulile de conectare ale statiilor S'S la concentratorul dual, folosindu8se ca&luri ST9 sau ;T9. 6onectarea statiilor S'S la concentrator este singurul loc intr8o retea %DDI unde se pot utiliza ca&lurile cu perechi de fire rasucite. Distanta ma$ima prevazuta intre concentrator si statii este de 1,,m, deci se respecta regulile de ca&lare DI'/TI' 0.3. 6onectorii folositi sunt= conector hermafrodit pentru ca&lu ST9 si conectori 4EA0 pentru ca&lu ;T9 de categoria 0. Standardul prevede pentru codificarea datelor un eta# de codificare suplimentar, pentru ca in mediu flu$ul de &iti este codificat utilizand codul cu tranzitii multinivel -1T8" (-ulti81evel Transition, un cod ce permite scaderea influentei atenuarii asupra flu$ului de &iti) 8? astfel la transmisia datelor, are loc codificarea datelor primite de la su&stratul 9HI, din cod (4BI, in cod (4B si apoi in -1T8", lantul la receptia din mediu a flu$ului de &iti si transmiterea sa la nivelul 9HI fiind invers, din cod -1T8" in (4B si apoi (4BI (codificarea (4BI8(4B poate fi facuta si la nivelul 9HI). Confi%urarea unei retele FDDI poate fi facuta in mai multe moduri configurare su& forma unui inel, daca se utilizeaza doar statii D'S configurare stelara sau ar&orescenta, daca se foloseste un concentrator D'6 si statii S'S realizarea unui trunchi principal (&ac7&one) in forma inelara, la care se cupleaza statiile D'S si concentratoarele si realizarea unui ca&la# stelar de la fiecare concentrator catre statiile S'S. 'ceasta topologie este cea mai folosita. Prioriti

:nainte de a merge mai departe tre&uie s) facem o&serva*ia c) priorit)*ile pot fi controlate prin transmisie sincron sau prin utilizarea unui token restricionat . :n modul asincron, priorit)*ile se pot &aza pe utilizarea &i*ilor de tip 9= Traficul asincron poate fi su&divizat +n 3 nivele de prioritate. %iecare sta*ie are un set de 3 valori de prag= TP9r (1), Q ,TP9r (3). TP9r (i) este timpul ma$im de care un to7en are nevoie pentru a circula, permi*<nd +ns) i transmiterea cadrelor de prioritate i. Dup) transmiterea cadrelor sincrone (sau dac) nu au fost cadre sincrone de transmis), THT8ul este validat i +ncepe s) func*ioneze de la valoarea prescris). Sta*ia poate acum s) transmit) date asincrone de prioritate i numai at<t timp c<t THT R TP 9r ( i ). Kaloarea ma$im) a oric)ruia din TP9r (i) nu tre&uie s) fie mai mare dec<t TT4T (Target To7en 4otation Time).

1.A Partea practic Structura i formatul pachetului sau cadrului tehnologiei descrise. Cadrul FDDI 6adrele sunt folosite pentru a transfera unele informa*ii +ntre nivelele -'6 dintr8o re*ea %DDI. Standardul definete tipurile de cadre, aa cum sunt cadrele -'6 pentru transportul datelor de control -'6, cadrele S-T care transport) informa*ii de gestiune specifice %DDI +ntre sta*ii i cadrele 116 care asigur) transmisia de tip 116 sau informa*ii despre utilizator. 9entru transmisie este folosit) codarea A>/0>= un grup de A &i*i, care va fi codat i transmis ca 0 &i*i, este desemnat ca sim&ol. 6adrul -'6 con*ine diferite c<mpuri, aa cum este ilustrat +n figura 1,. Bona de pream&ul, 9', este folosit) ca sincronizare pentru receptor. Da con*ine cel pu*in 1. sim&oluri inactive. 1ungimea sa poate fi modificat) de sta*ia regeneratoare +n cadrul func*iei de sincronizare a inelului. Delimitatorul de Data frame Source Data adress

9ream&le

Start delimiter To7en Start delimiter

%rame control %rame control

Destination adress Dnd delimiter

%6S

Dnd delimiter

%rame status

9ream&le

Structura cadrului %DDI startare (SD C Starting Delimiter) indic) +nceputul unui cadru? el con*ine sim&olurile non8data E i 5. 9' i SD +mpreun) formeaz) startul secven*ei cadru (S%S C Start of %rame SeSuence). 6ontrolul cadrului (%6) are formatul 61%%BBBB= 6 este &itul de clasificare= 6T1 indic) transmisie sincronizat)

 6T, indic) un cadru asincron. 1 este &itul lungime de adres)? el face distinc*ia +ntre adresele de 1. &i*i (1T,) i cele de A3 de &i*i (1T1). %% sunt &i*ii de format? ei definesc cadrele ca fiind 116 sau -'6= %% T ,,= cadru -'6. %% T ,1= cadru 116. %% T 1,= rezervat pentru implementarea aplica*iilor specifice. %% T 11= rezervat pentru aplica*ii viitoare. Dac) cadrul prezent este unul de tip -'6 (%% T ,,), atunci &i*ii de control BBBB vor defini tipul cadrului -'6. 'dresa destina*ie D' (Destination 'ddress) indic) sta*ia sau sta*iile c)reia/c)rora +i/le sunt adresate datele. 'ceasta poate fi o adres) de sta*ie singular), o adres) de grup tip multicast sau o adres) de difuzare &roadcast. 'dresele de 1. i A3 de &i*i pot fi folosite pe acelai inel. 'dresa sursei S' (Sourse 'ddress) este adresa sta*iei emi*)toare. Secven*a de verificare a cadrului %6S (%rame 6hec7 SeSuence) este un 646 pe " de &i*i, acoperind %6, D', S' i c<mpul de informa*ii. Delimitatorul de sf<rit DD (Dnding Delimiter) con*ine sim&oluri non8data (T)? el indic) sf<ritul unui to7en, deci el este urmat numai de %S. Starea cadrului %S (%rame Status) con*ine " indicatori= eroare detectat (D), adres recunoscut (') i cadru copiat (6). 'ceti indicatori sunt seta*i adev)rat (sim&ol Set) sau fals (sim&ol 4eset). 1a instalare, se poate decide ad)ugarea mai multor indicatori. DD i %S +mpreun) formeaz) sf+ritul unei secven*e cadru D%S (Dnd of %rame SeSuence). ;n cadru con*ine ma$im A0,, &@tes, sau altfel spus A0 ,,, &i*i (dup) codarea A>/0>). Kiteza luminii +ntr8o fi&r) optic) este +n #ur de , cm/ns. >i*ii coda*i sunt transmii la o rat) de 1 0 -&ps. 9rin urmare se pot trage c<teva concluzii= ;n &it are FlungimeaU de apro$imativ 1., cm +n ca&lul de fi&ra optic). ;n to7en, con*in<nd 1. sim&oluri inactive (pream&ulul) plus . sim&oluri to7en (SD, %6 i DD) va ocupa 12. m pe inelul respectiv. ;n cadru minimal (nici o informa*ie, adrese a 1 sim&oluri) ocup) AA3 m. ;n cadru ma$imal (A0,, &@tes) ocup) 2 7m pe inel. Dac) inelul este mai scurt de 2 7m, atunci sta*ia care transmite un asemenea pachet, va elimina propria ei transmisie de re+ntoarcere din inel +n timp ce aceasta este +nc) emis). 9ream&le (pream&ul)) C preg)tete sta*ia pentru recep*ia &locului de date ce sosete, adic) servete pentru sincronizarea sursei i a destina*iei %rame status (starea cadrului) C indic) sursei cadrului starea cadrului (a fost copiat de catre destina*ie sau nu i dac) nu atunci din ce motiv ) The %DDI data frame format is= PA SD FC DA SA PD+ FCS 'D,FS

1. &its

3 &its

3 &its

A3 &its

A3 &its

up to AA23$3 &its

" &its

1. &its

In figura ce urmeaza este prezentat antetul cadrului/pachetului %DDI.

start of frame seSuence (S%S) frame chec7 seSuence (%6S) coverage end of frame seSuence (D%S)

Semnificatia campurilor din cele doua cadre este urmatoarea= 6ampul 9ream&ul, compus din 1. sau mai multe sim&oluri I (sim&ol idle), este localizat in fata cadrului de date sau a celui de to7en, fiind utilizat de o statie receptoare pentru a8si sincroniza ceasul propriu cu cel al statiei emitatoare. 6ampul SD (Start Delimiter) este prezent in am&ele cadre, de date si de to7en, fiind un camp cu rol identic ca la reteaua To7en 4ing, de delimitare a inceputului cadrului, si avand o structura formata din doua sim&oluri non8data, numite E si 5. 6ele doua campuri formeaza (precum la protocolul -'6 3, .0), secventa de inceput de cadru S%S ( Start-oframe Se!uence). De aici incolo putem considera ca incepe cadrul propriu8zis. 6ampul %6 ( rame Control) este comun celor doua tipuri de cadre, el avand insa continut diferit, dupa cum face parte din cadrul de date, sau din cadrul de to7en. Daca face parte din cadrul de date, el indica daca acel pachet este transmis sincron (cazul transmisiilor de voce sau video), sau transmis asincron, cazul transmisiei de date. In acest ultim caz, el va indica deasemenea daca campul Info al cadrului curent transporta unitati de date 116 (pachet de date utilizator), sau unitati de date -'6, in cazul cadrelor de control. 6ampurile D' (Destination Address) si S' (Source Address), prezente in cadrul de date, fiecare continand cate 1 sim&oluri, transporta adresele statiei destinatare si a statiei emitatoare ale cadrului curent. 6ampul Info, de lungime varia&ila, pana la 3.M0. sim&oluri, contine date de tip 116 9D;, date utilizator propriu8 zise, sau -'6 9D;, acestea utilizate pentru efectuarea unor operatiuni de gestionare a retelei, fiind numite si cadre de serviciu. 6ampul de control a erorii %6S ( rame Check Se!uence) contine suma de control generata de polinomul generator 646, pe &aza campurilor anterioare din cadru. 6ampul DD ("nd Delimiter) are o structura asemanatoare cu a campului SD, si foloseste la a pune in evidenta sfarsitul JlogicJ al cadrului. Dste un camp comun cadrului de date si de to7en. 6ampul %S ( rame Status), aflat intr8un cadru de date, are o semantica similara celei de la reteaua 3, .0, si contine un numar necesar de sim&oluri (cel putin "), sim&oluri ce iau valori de tip 4 si S (, si 1 logic), cu rol de indicare a realizarii sau nu a anumitor actiuni, precum=

indicator de eroare (error detected indicator), setat de orice statie de pe traseul cadrului, care a detectat o eroare asupra datelor din cadru indicator de recunoastere a adresei ( address recognized indicator), setat de statia care recunoaste in adresa destinatie (campul D'), propria adresa indicator de copiere a cadrului ( frame copied indicator), setat de statia care a copiat din retea respectivul pachet.

1.0 Conclu)ii In cadrul acestei lucrari de la&orator am studiat tehnologia %DDI, structura, arhitectura, functiile si proprietatile acestui sistem. 'm analizat procesul de transmisiune a cadrelor prin ca&lu shi structura lor (cimpurile din care este constituit cadrul). 'stfel se pot enumera citeva avanta#e aduse de sistemul %DDI fata de predecesorii sai To7en 4ing si To7en >us. 1a %DDI calculatorul sursa eli&ereaza #etonul dupa ce a emis cadrul, fara sa astepte revenirea cadrului din inel, dar in To7en 4ing un calculator tine #etonul pina cind nu mai are nimic de transmis sau pina cind ii e$pira timpul alocat. 4eteaua %DDI opereaza cu #eton neadresat intr8un inel fizic (topologia fizica inel si topologia logica inel), iar reteaua To7en >us opereaza cu #eton adresat intr8un inel logic (topologia fizica >;S si topologia logica inel). In general sistemul %DDI este o varianta optima pentru retele de tip inel du&lu cu capacitate ma$ima de 0,, calculatoare si o viteza de 1,, -&s.

1.. >i&liografie

1. http=//en.Vi7ipedia.org/Vi7i/%i&erPDistri&utedPDataPInterface . http=//VVV.google.md/searchW STfddiXframeXheaderYt&mTischYt&oTuYsourceTunivYsaTLYeiTphp-;o.7'sL5sV&I.I6o>Z YvedT,6DgZs'ZY&iVT1"..Y&ihT.,2YdprT1 ". http=//VVV.studentie.ro/cursuri/retele8de8calculatoare/tehnologia8de8retea8 fddiPiA2Pc1,2 P3.2" .html A. http=//VVV.google.md/urlWsaTtYrctT#YST[ ,retea[ ,fddi [ ,YsourceTVe&YcdT YcadTr#aYvedT,6DZZ%#'>YurlThttp["'[ %[ %VVV.oocities.org [ %mediaPh[ %4omanianPDoc[ %(etVor7ing [ %%DDIP%i&erPDistri&utedPDataPInterface.docYeiT$$$-;v@&-.SvAZSZno\g>VYusgT'%Z# 6(%m11ImrD0p;H$1ZI8L8h4p6,K\&VYsig Tt6pOo>pr3EB6IO-VE"ufBg

0. http=//VVV.scritu&e.com/stiinta/informatica/hardVare/4eteaua8%DDI8si8standardul8 ISO"010 ,1A1.php .. http=//m@.safari&oo7sonline.com/&oo7/netVor7ing/netVor78management/M23100003 0 A/fi&er8 distri&uted8data8interface8fddi/ch1,lev1sec1"