Sunteți pe pagina 1din 13

Ana Stoica-Constantin

12/11/2013

Stri modificate ale contiinei 1. Somnul, ritm biologic 1.1. Ritmuri biologice, sau bioritmuri? 1.2. Ritmuri biologice mai importante 1.3. Stadiile unui ciclu de somn 1.4. urata somnului 1.!. "eorii ale somnului 1.#. S$aturi pentru a pro$ita mai bine de somnul nocturn 2. Visul 3. Hipnoza 4. Drogurile %A se &edea te'tul separat( 5. Relaxarea !.1. Rela'area muscular) !.1.1. "rainingul autogen *Sc+ult,!.1.2. Contrac.ia / decontrac.ia *0acobson!.2. Rela'area mintal) /psi+ologic)

1. Somnul, ritm biologic 1.1. Ritmuri biologice, sau bioritmuri? "rebuie s) credem 1n teoria bioritmurilor? "eoria datea,) din secolul trecut. 2a sustine c) ar e'ista trei cicluri independente care ar gu&erna acti&it).ile noastre $i,ice, emo.ionale 3i intelectuale. Aceste cicluri ar $i in&ariable de la nastere p1n) la moarte4 ele ar $i, deci, u3or de calculat4 $rec&en.a ar $i identic) pentru toti indi&i,ii. 5r, ast),i nu mai e posibil s) sustii ultimele dou) presupuneri ale teoriei, pentru c)6 ritmicitatea la $iin.a uman) este progresi&) 1n sensul c) ritmurile se modi$ic) pe m)sur) ce copilul cre3te, e'ist) mari &ariatii indi&iduale ale tuturor ritmurilor *cardiac, respirator etc.-. 7umeroase cercetari statistice n-au con$irmat teoria bioritmurilor6 0. Anders a studiat 120.000 de ca,uri de deces pentru a &eri$ica a$irmatia dup) care ar e'ista o rela.ie 1ntre ,ilele critice 3i data mor.ii. Re,ultatul6 nu se poate stabili nici o corelatie. Studierea relatiilor dintre accidentele aeriene din perioada 18#9-18:3 3i bioritmurile persoanelor implicate nu permite s) se stabileasca nici o legatura *7 ; 4.34#-. <n re,umat, cunostintele actuale, c=t 3i re,ultatele statistice in$irm) teoria bioritmurilor. S) nu con$und)m deci bioritmurile cu ritmurile biologice. 1.2. Ritmuri biologice mai importante Capacitatile noastre $i,ice 3i intelectuale &aria,a 1n $unctie de ritmuri biologice comple'e. Forma ne este in$luentata de &ariatii nealeatorii, energia noastr) este mai greu sau mai u3or de mobili,at6 1n $unc.ie de momentul ,ilei, al lunii, al anului. Cronobiologia este stiinta care studia,a aceste ritmuri biologice. Ar $i e'agerat s) credem ca ritmurile biologice sunt determinantele absolute ale comportamentului nostru4 nu suntem supusi ineluctabil acestor ritmuri. ar ele sunt unul din $actorii importanti care inter$erea,) cu ritmurile sociale 3i cu conditiile $i,ice e'terioare 1n care suntem plasa.i *c)ldur), $rig, lumin) etc.-. Ceea ce import) este de a stabili o armonie 1ntre aceste 1

Ana Stoica-Constantin

12/11/2013

elemente, armonie care este condi.ia $unction)rii optime $i,ice 3i intelectuale. >erturbarea acestei armonii antrenea,)6 un randament mai pu.in bun *ceea ce nu 1nseamn) totu3i absen.a randamentului o crestere a oboselii *ceea ce nu inseamna totu3i c) e3ti e'tenuat-. <n ca,urile e'treme, cum ar $i un decala? orar $rec&ent, se poate a?unge la o stare proast) sau c+iar la bloca?. A nu .ine cont de propriile ritmuri biologice 1nseamn) a nu $i 1n $orm), a merge 1mpotri&a curentului. Cele patru categorii e ritmuri biologice mai importante 5rologiul nostru biologic este reglat 1n $unc.ie de 4 tipuri de ritmuri biologice6 ritmurile circanuale, de $rec&en.) anual) *anotimpurile ritmurile circadiene, care durea,a 1n ?ur de 24 de ore. 2ste ca,ul alternantei &eg+e-somn ritmurile infradiene cu o $rec&en.) mai mic) dec=t a ,ilei ritmurile ultradiene cu cea mai scurt) $rec&en.) * de la c=te&a secunde, la c=te&a ore-. 2ste ca,ul ritmurilor somnului, a c)rui periodicitate este de apro'imati& 80 minute 3i al ritmurilor cerebrale, cum este ritmul al$a, care apare 1n conditii de rela'are $i,ica 3i mentala.
Cercet)ri recente e&iden.ia,) 10 ritmuri interne ale corpului uman, care se sincroni,ea,) la orologiile e'terne6 1. Ritmurile sinaptice *1 ms2. Ritmurile acti&it).ii corte'ului *100ms3. @)t)ilor cardiace *1s4. Respira.iei *3-! s!. Contrac.iilor stomacului *20 s#. Somnului *80 min.:. Circadian *24 ore9. Corcaseptan *: ,ile8. Aunar *28 ,ile10. Anual *3#! ,ile2 plau,ibil s) credem c) $a,ele Aunii 3i ale Soarelui in$luen.ea,) aceste ritmuri. e asemenea, c1mpurile electrice umane &aria,) cu cele ale >)m1ntului 3i Aunii6 BC1mpurile electrice &aria,) 1n ciclu, cu o cre3tere la Aun) plin) 3i Aun) nou)C. Dodi$ic)ri la ni&el bioc+imic 1n $a,ele de Aun) nou) 3i Aun) plin)6 cre3terea serotononei din s1nge *ca o consecin.) cre3te iritabilitatea psi+o-ner&oas)-, scade litiul din s1nge, ceea ce duce la cre3terea mani$est)rilor maniacale.

Ritmurile ne caracteri,ea,). Ca 3i tr)s)turile c+ipului, ele sunt genetice. Aceasta inseamna ca este inutil a c)uta ore, ,ile sau luni optime pentru toata lumea. Ritmurile anuale (circanuale) ale tonusului. Eorma noastra &aria,a dup) anotimpuri6 iarna este o perioada de re,istenta mai sca,uta a organismului4 punctul ma'im il atingem &ara. 2'ist) 1ns) un parado' curios6 cutumele sociale au plasat perioada &acantei 3i a concediilor e'act acum, c1nd organismul ar a&ea cea mai putin) ne&oie de odi+na, pentru c) el este 1n cea mai buna $orma. *Acelasi lucru se 1ntampl) 3i cu ritmul se'ual / ritm circadian - care este 1n cea mai bun) $orma diminea.aF-. Da'imum tonusului este la 1nceputul &erii, lunile iunie 3i iulie4 minima este cel mai e&ident) 1n septembrie. * e re.inut c) aceast) curb) este &alabil) pentru condi.iile climatice ale 2uropei de Gest-. Ritmul circadian. Aat. circa H dies;,i. Alternan.a somn /&eg+e este circadian). Sc+imbarea $usului orar tulbur) ritmul circadian timp de c1te&a ,ile. In ,ona +ipotalamic) e'ist) un grup mic de neuroni numi.i nucleii superc+iasmatici *SC7-, care controlea,) ritmul circadian. Curio,itatea este, 1ns), c) ei sunt regla.i pentru 2! ore. Se crede c) glanda pineal) *primul oc+ir)spunde de sincroni,area SC7 la ciclul de 24 ore. 5amenii de tip ciocrlie se culc) de&reme 3i se scoal) tot de&reme, iar cei de tip bufni se culc) 3i se scoal) t1r,iu. Ritmurile infradiene. 2'ist) un moment al ,ilei de ni&el ma'im pentru acti&itatile $i,ice4 acesta este plasat la s$=r3itul amie,ii. Intre orele 1#-18 &ederea, au,ul, mirosul 3i gustul sunt la apogeu, iar persoana este pe ma'imum de &ioiciune. 2

Ana Stoica-Constantin

12/11/2013

2'ist) momente ale ,ilei de poten.ial ma'im pentru acti&it).ile intelectuale . Acti&it).ile intelectuale cresc odat) cu temperatura corpului *p=n) la ora 13-. Sc)derea de la orele 10,30 se datorea,a 1n general unei proaste alimentatii la micul de?un. upa-amia,a, cresterea are loc la inceputul serii. 7imeni nu scapa de c)derea de la amia,). Sudiile au demonstrat c) inter&alul de sc)dere a tonusului *orele 13-1!- este independent de mas)4 el nu se datorea,) digestiei, a3a cum cred cei mai mul.i *Plenus venter non studet libenter ; Stomacul plin nu studia,) cu pl)cere, spuneau romanii-. @ine1n.eles, un pr1n, copios accentuea,J aceast) minim) a dup) amie,ei, merg=nd p1n) la ne&oia de a a.ipi pu.in4 o pau,) 1n aceast) perioad) este $oarte e$icace. Ritmurile ultradiene (ciclurile i stadiile somnului). Somnul se supune ritmurilor biologice proprii. 5 cunoa3tere mai bun a legit).ilor acestuia ne poate $i de $olos pentru a a&ea un somn mai recon$ortant. Somnul se inscrie 1n alernan.a regulat) veghe-somn. A dormi 1n timpul ,ilei nu este acelasi lucru cu a dormi noaptea. Aceast) alternan.) este ea 1ns)3i supusa unor $luctua.ii periodice. 2ste un ritm uman $undamental. 7oaptea nu se derulea,) ca un continuum. Se succed mai multe cicluri de durate di$erite. Aa s$=rsitul $iec)rui ciclu ne tre,im, pentru a adormi din nou. <ntre cicluri are loc o tre,ire de 1-2 minute, de $apt momente 1n care somnul este $oarte $ragil. In ca,ul noptii clasice nu de&enim constienti de aceast) tre,ire $oarte scurt) care precede intrarea intr-un nou ciclu. Kneori, 1ns), de&enim mai recepti&i la stimulii e'terni *au,im c) bate ploaia 1n geam, c) latr) c1inele- sau interni *sim.im c) a 1nceput s) ne doar) o m)sea, c) ne-a amor.it m1na pe care dormim-. urata medie a unui ciclu de somn &aria,a intre 1,30 - 2 ore. Aceast) durat) &aria,) 1n $unctie de persoan), dar este constant) pentru $iecare dintre noi. erularea noptii a dou) persoane care dorm este $oarte di$erit). In sc+imb, noptile unei persoane sunt identice. Eiecare ciclu cuprinde mai multe stadii sau faze. ! intrerupe un ciclu e somn "nseamn# a eregla ritmul. Ca atare, odi+na este mai putin e$icace, ciclul ne$iind complet. Ca,ul clasic este al persoanei care-si punea ceasul s) sune la ora : dimineata, 1n &reme ce ciclul s)u de somn se inc+eia la :,304 pentru a $i e$icient), persoana 1n cau,) ar $i trebuit s) se tre,easca ori la s$arsitul ciclului precedent, ori la s$arsitul ciclului 1n curs. >ractic, dac) durata medie a ciclului s)u de somn este de 1 or) 3i 30 de minute, ea ar putea s) se scoale ori la ora #,00 ori la :,30. 5 alta ilustrare a e$ectelor negati&e ale perturbarii ritmului &eg+e-somn este oboseala, starea de discon$ort 3i readaptarea care se $ace necesar) la sc+imbarea $usului orar prin c)l)toria cu a&ionul 1n alt continent. ! ormi mai mult nu "nseamn# a a$ea garan%ia c# te&ai o i'nit mai bine. 2 mai pre$erabil s) ne preocup)m de integritatea ciclurilor noastre de somn, dec=t de durata somnului. ar nu trebuie s) generali,)m. 2ste pre$erabil s) &eri$icam acest lucru pe propria noastr) persoan). In orice ca,, multe persoane care si-au identi$icat durata medie a ciclului de somn au consatat c) se simt mai 1n $orm) dac) se scoal) mai diminea.), 1nainte de a mai 1ncepe un nou ciclu de somn, pe care ar $i ne&oite s)-l 1ntrerup). >rin 1ntreruperea unui ciclu de somnu sur&ine sen,atia de a nu-ti $i L$)cut tot somnulL. In acest ca, se poate decala momentul 1nceperii somnului, culc=ndu-te putin mai de&reme. 1.3. Sta iile unui ciclu e somn Starea de &eg+e, acti&), este de$init) de undele beta. Semnalele de somn. >rimul ciclu de somn al serii incepe la un moment precis. 7u la secund), dar cam la aceeasi ora. >rimim mesa?e de la creier6 picoteala oc+ilor, tendinta de a ne spri?ini capul pe ce&a, de a ne deconecta de ambient, de a ne Ldeconecta pe plan mintalL. up) c=te&a minute, dac) nu sunteti e'tenuat, &eti obser&a c) aceste mesa?e dispar, pentru a se mani$esta din nou dup) 1+ 30M sau 2+. 3

Ana Stoica-Constantin

12/11/2013

Semnalele somnului se mani$esta la inceputul unui ciclu 3i permit calcularea duratei. >entru aceasta e su$icient s) not)m ora la care se mani$est) semnalele somnului. 5 alta metoda const) 1n a nota ora la care adormim 3i ora la care ne tre,im. urata total) o &om 1mp)r.i la 80 de minute, care repre,inta durata minima a unui ciclu. Dinutele care r)m1n se impart la numarul de cicluri obtinute. In continuare, se &a alege ora ideala de culcare, 1n $unctie de ora la care trebuie s) ne destept)m. Sta iul 1 & Adormirea urea,a c1te&a secunde p=n) la c1te&a minute. 2lectroence$alograma rele&) undele al$a, pre,ente 3i 1n starea de rela'are. 2l ocupa 2- 4 N din durata total) a somnului. Sta iul 2 & Somnul usor urata6 20 minute pe ciclu. In locul undelor alp+a *starea de con$u,ie 3i incoeren.) a g1ndurilor4 undele alp+a sunt caracteristice st)rii de rela'are-, se instalea,) undele t+eta, care caracteri,ea,) primul stadiu de somn. C1nd adormim, temperatura corpului scade u3or, la $el 3i pulsul 3i ritmul respirator, c1t 3i produc.ia cortisolului, +ormon *adrenalinic- corelat cu stresul. 7umai +ormonul de cre3tere atinge ni&elurile ma'ime 1n timpul somnului. Du3c+ii se rela'ea,) 3i oc+ii r)m1n lini3ti.i. Sta iile 3 (i ) & somnul profund 3i somnul foarte profund Stadiile 3 3i 4, cu undele delta, sunt stadiile de somn lent. Aceast) denumire se inspira din aspectul lin al traseul obtinut la ence$alogra$, care masoara acti&itatea bioelectrica a creierului. i$eren.a dintre aceste stadii este arbitrar). 2ste somnul cel mai pro$und. 2ste cel mai greu s) tre,e3ti o persoan) din stadiul 4. Cu &1rsta, durata somnului $oarte pro$und scade *b)tr1nii dorm mai iepure3te-. <n somnul $oarte pro$und anumite $unctii &itale sunt la ni&elul cel mai sca,ut6 respiratia, ritmul cardiac, tensiunea arteriala etc. Aa s$=rsitul stadiului $oarte pro$und se re&ine 1n general la stadiul pro$und. 2le ocupa 20-2! N. In stadiile 3 3i 4 are loc odi+na $i,ic). Cu alte cu&inte, ele permit recuperarea metabolic). Kn ciclu de somn este alc)tuit 1n propor.ie de :! N din somn lent *u3or, pro$und 3i $oarte pro$und-. Sta iul 5 & Somnul rapid sau paradoxal, numit 3i REM *Rapid 2Oe Do&ements ; Di3c)ri 5culare Rapide-. Se numeste asa pentru c) acti&itatea bioelectric) a creierului este similar) celei din starea de &eg+e, dar corpul este - parado'al - pro$und adormit. Se intensi$ic) acti&itatea sistemului ner&os simpatic. Corpul de&ine simultan acti& 3i inacti&, pentru c) acum sunt stimulate at1t sistemele neurale e'citatorii, c1t 3i cele in+ibitorii. Cre3te presiunea s1ngelui, ritmul cardiac, iar corpul se a$l) 1n stare de alarm) sau atac. >e de alt) parte, acum omul nu se poate mi3ca, datorit) atoniei musculare care creea,) o stare de semiparali,ie. Knii cercet)tori cred c) aceasta este o m)sur) a naturii de a prote?a omul 1mpotri&a r)spunsului $i,ic la &isele sale. Gorbitul 3i LmersulL 1n somn se produc numai 1n stadiile 7R2D, c1nd omul de asemenea poate &isa *numai 1!N din totalul &iselor-. Somnul 7R2D ; 7on R2D, 1nseamn) toate stadiile de somn cu e'cep.ia celui parado'al4 el se mai nume3te 3i somnul ortodo'. Kneori, procesele e'citati&e 3i in+ibitorii se intersectea,) 3i atunci omul tresare 1n timpul somnului R2D. Kn sunet au,it 1n timpul R2D este 1ncorporat 1n &is. up) o perioad) *1-2 ,ile- 1n care am $ost pri&a.i de somnul R2D, are loc o recuperare6 intr)m imediat 1n R2D, iar durata acestuia este mai mare. Aa persoana a$lat) 1n somnul parado'al putem obser&a mi3c)ri rapide ale globilor oculari. 2le sunt 1n acord cu ceea ce &isea,) omul. *2'perimentul cu cel care &isase c) asista la o partid) de ping-pong 3i electro-oculograma rele&a mi3c)ri ritmice care LurmareauL du-te-&ino al mingii din &is-.

Ana Stoica-Constantin

12/11/2013

Cei tre,iti din somnul parado'al pot relata 90-80 N din &is *cu condi.ia s) nu $i $ost tre,i.i brusc, pentru a nu determina apari.ia pe scoar.) a unui nou $ocar de e'cita.ie, a c)rui in+ibi.ie 1ncon?ur)toare s) treac) 1n umbr) $ocarul r)spun,)tor de &is-. Somnul para oxal are un rol reparator pentru oboseala ner$oasa. 2ste unanim admis ca somnul lent are o $unctie de restaurare metabolica, dar e'plicatiile care pri&esc somnul parado'al sunt mai putin unanime. "otusi, numitorul comun al conclu,iilor cercetarilor este c) somnul parado'al are rolul reparator la ni&elul oboselii ner&oase. Aceast) opinie este 1n acord cu psi+anali,a, care a$irm) ca &isul are, printre altele, un rol indispensabil 1n reglarea ec+ilibrului psi+ic. <n somnul parado'al este tratat) in$orma.ia dob=ndit) 1n starea de &eg+e. e aceea el are un rol importamt 1n procesele de memori,are. >e de alt) parte, 1n&).area duce la o ne&oie sporit) de somn parado'al. ar este abu,i& s) cre,i c) s-ar putea 1n&ata 1n somn *e'perien.ele de +ipnopedie au in$irmat acest lucru-. e obicei, 1nainte de a intra 1n somnul parado'al, se $ace o re&enire la stadiul 2. <e3irea din somnul parado'al se $ace, de asemenea prin stadiul 2. Aa de3teptare, diminea.a, se re&ine via stadiile 2 3i 1. Aa animale, stadiile apar la toate mami$erele, dar cu alte pattern-uri, structuri4 numai somnul maimu.elor este $oarte asem)n)tor cu al omului. 1.). Durata somnului Adultul doarme #,! - 9,! ore, necesarul $iind 1n medie cu 30 min. mai mare pentru $emei. Knor adul.i le este su$icient un somn de 3 ore pe noapte, 1n condi.ii normale, constante. *Se cunoa3te ca,ul unei $emei care dormea numai 4! min., 1n condi.ii normale-. Ace3tia au $ost numi.i insomniaci sntoi. Caii, &acile 3i ele$an.ii dorm numai 3-4 ore pe noapte4 oposumul 3i liliacul dorm 20 ore4 la mami$erele marine - del$inul, emis$erele se odi+nesc pe r1nd. *ri$area e somn. Sub 4,! ore de somn pe noapte, e$icien.a noastr) este a$ectat). Recordul mondial 1n condi.ii de laborator a $ost de 2#4,2 ore *11 ,ile, 12 minute-, 1n 18##. up) #0 ore apar tulbur)ri sen,oriale, +alucina.ii *supra$e.ele 1ncep s) unduiasc), apar 3i dispar $iguri, se aud &oci pe $ond de ap) curg)toare4 un subiect sim.ea un cerc metalic care-i str1ngea $runtea ca o p)l)rie str1mt)-. 7ici un 3obolan pri&at de somn nu a tr)it peste 33 ,ile. "o.i a&eau tulbur)ri interne, dar nu identice. Conclu,ia este c) somnul ser&e3te o $unc.ie $i,iologic) &ital). up) o lung) perioad) de pri&are, subiec.ii nu dorm mai mult de 24 ore. Cercet)torii au 1nceput s) se 1ntrebe dac) somnul este, cu ade&)rat necesar, sau dac) nu este o mare gre3eal) a naturii. !normalit#%ile (i patologia somnului. Sunt $oarte r)sp1ndite *32N din adul.ii americani au insomnii-. Narcolepsia a$ectea,) 1/1.000 1n SKA. 2a 1nseamn) adormirea brusc) 3i ad1nc) *atac de somn, sau epilepsia somnului- 1n timpul ,ilei, 1n starea de &eg+e4 omul adoarme 3i cade. G=rsta predilect) a acestei boli este 1! - 20 ani. up) 40 de ani dispare. 7arcolepsia este genetic). 7arcolepticul are tulbur)ri 1n secretarea dopaminei. Apneea somnului *pau,e 1n respira.ie, de c1te&a sec. - minute-. A$ectea,) 1N din adul.i, cu predilec.ie b)rba.ii 3i b)tr1nii6 somnul este 1ntrerupt de 400-!00 ori pe noapte. Consecin.ele6 somnolen.) 1n timpul ,ilei, migrene la de3teptare 3.a. 1.5. +eorii ale somnului 2'ist) di$eri.i $actori care produc somnul 3i durata acestuia, dar stiin.a nu i-a identi$icat 1nc). !

Ana Stoica-Constantin

12/11/2013

Teoria adaptrii *18:4 spune c) $iecare specie are ne&oie de o anumit) durat) de &eg+e pentru a supra&ie.ui *a se +r)ni- 3i c) somnul este modul naturii de a prote?a organismele 1mpotri&a nepl)cerilor din starea de &eg+e, $)c1nd ast$el $a.) cerin.elor de mediu cu succes. 2le$an.ii se +r)nesc cu &egetatie 3i au ne&oie de multe ore pentru a-3i L$ace plinulL. Teoria conservrii ener iei prin somn, este de acord cu cealalt), dar mai a$irm) c) somnul 1nlocuie3te +rana *acum se consum) mai pu.ine calorii- - se in&oc) 3i +ibernarea. 1.,. S-aturi pentru a pro-ita mai bine e somnul nocturn Cantitatea somnului depinde atat de durata, cat 3i de pro$un,imea somnului. >oti dormi putin timp 3i s) ai o cantitate su$icienta de somn, daca pro$un,imea somnului este su$icienta. Calitatea somnului depinde de organi,area lui, adica de normala derulare a ciclurilor 3i stadiilor din interiorul $iecarui ciclu. >entru a ormire, este recomandabil s) asteptam momentul propice, acela pe care ni-l sugerea,a organismul, emi.1ndu-ne mesa?e de oboseala. aca nu ne culcam, atunci &om astepta inceputul ciclului urmator, 1n loc s) ne rasucim de pe o parte pe alta 1n pat. De(teptarea. Sa o programam pentru s$arsitul unui ciclu. ecat s) ne intrerupem somnul 1n timpul unui ciclu, mai degraba ne sculam mai de&reme, la s$arsitul ciclului precedent. .boseala -izic# intensa se inlatura 1n somnul lent *obisnuit-, mai ales 1n stadiile 3 3i 4, mai ales 1n prima parte a noptii, cand acestea sunt mai lungi. eci dup) o perioada de &eg+e mai indelungata, se &a dormi 1n prima parte a noptii. aca somnul nu este su$icient prelungit 1n partea a doua a noptii, atunci obseala intelectuala &a $i inlaturata 1n noaptea urmatoare. .boseala intelectual# se inlatura 1n ciclurile din a doua parte a noptii, spre dimineata de&reme. aca se $ace o siesta 1n timpul ,ilei, cantitatea de somn lent pro$und &a $i mai putin necesara, c+iar daca 1n timpul dupa-amie,ei somnul nu a presupus 3i stadiul pro$undF 2. Visul 7imeni nu 3tie e'act ce sunt &isele, dar e'ist) ni3te teorii. Teoria psi!analitic Ereud6 repre,ent)ri deg+i,ate ale dorin.elor reprimate, care apar 1ntr-o $orm) simbolic). Ast$el, dorin.ele sunt satis$)cute 3i nu-l &or mai inoportuna pe indi&id 1n timpul st)rii de &eg+e. Metoda activare"sintez Pobson 3i Robert DcCarleO *18::-6 au constatat o ,on) din creier care generea,) impulsuri neurale ce stimulea,) sistemele oculomotor 3i reticular ; faza de activare din cadrul &is)rii. Semnalele sunt trimise la o ,on) care $ace integrarea acti&it)tii creierului, leg1nd emo.iile cu g1ndurile 3i proiectele de &iitor 3i care 1ncearc) s) dea un sens acestor mesa?e, cre1nd ast$el &isul. In aceast) teorie, &isul nu este altce&a dec1t un r)spuns la acti&itatea electric) 1nt1mpl)toare. #poteza ospodinei 7emul.umit de ideea c) toat) aceast) acti&itate este 1nt1mpl)toare, Erancis CricQ, laureat al premiului 7obel pentru co-descoperirea A7 , a demonstrat c) creierul produce inten.ionat &isele, cre1nd aceast) acti&itate aleatorie pentru a g)si 3i elimina orice leg)tur) neural) $)r) sens ori bi,ar) ce s-ar $i putut constitui accidental 1n timpul procesului de 1n&).are 3i al e'perien.ei din ,iua precedent). In aceast) &i,iune, &isul este o acti&itate de Lcur).enie 1n cas)L, 1n care sunt 1ndep)rtate in$orma.iile $)r) sens sau L,gomotoaseL. Aceast) teorie nu e'plic) pre,en.a unor &ise cu sens 3i nici a &iselor care se tot repet). #poteza perioadei de deconectare #

Ana Stoica-Constantin

12/11/2013

Kn animal care tocmai a 1n&).at ce&a 3i este pri&at de R2D, &a uita. Se presupune c) 1n R2D se $ace prelucrarea e'perien.ei, integrarea ei 1n cea e'istent). +oata lumea $iseaza, este absolut necesar. C+iar 3i cei care declara ca nu &isea,aF e $apt ei nu-si amintesc ceea ce au &isat. Caci nu numai ca toata lumea &isea,a, dar &isul este indispensabil &ietii. D1nc)torul de $urnici australian este singurul mami$er care nu &isea,). Suprimarea totala a somnului parado'al, pe termen lung, la un soarece, duce la moartea animalului. aca 1n acest stadiu se mani$esta cu preponderenta imageria &i,uala onirica, 3i 1n alte momente ale somnului se produc &ise, dar mai putin &i,uale 3i de aceea mai greu de memorat. A&em 1n medie trei-patru &ise pe noapte. Spre s$1r3itul nop.ii de&in mai lungi, mai &ii 3i mai rupte de realitate. Visarea "n timpul zilei. Aceasta 1nseamn) g1ndire nedirec.ionat) 3i ocup) cam 1/3 din starea de &eg+e, similar cu procenta?ul de &isare din timpul nop.ii. Co(marele (i visul lucid. In ca, de co3mar repetat, se poate proceda 1n $elul urm)tor6 rela'are *seara, 1nainte de adormire-, sugestie post+ipnotic) *1.i spui c), dac) mai &ise,i cum cine&a &rea s) te 1nece, de e'emplu, tu &ei de&eni imediat con3tient c) &ise,i - &is lucid - 3i totodat) &ei reu3i s) respiri sub ap), ca s)-i ,)d)rnice3ti $apta agresorului-. 3. Hipnoza 2ste sugestie sau autosugestie. In incon3tient e'ist) pattern&uri -unc%ionale pentru toate e&enimentele ce au loc 1n organism. Acestea pot $i declan3ate prin +ipno,). esi +ipnoti,orul 1i spune LGei cadea 1ntr-un somn ad1ncL, starea de +ipno,a nu este somn ad1nc, ci doar somnolen.). POpnos ; ,eul somnului, la greci. Pipno,a este un termen care desemnea,a un numar de $enomene distincte. In 1943 un c+irurg engle, $olose3te termenul de hipnoz. Dicionarul de psihologie al lui /orbert Sillam06 BStare nu prea bine de$init), apropiat) de un somn par.ial, pro&ocat) 1n mod arti$icial prin $i'area aten.iei asupra unui obiect str)lucitor 3i prin sugestie, stare 1n care subiectul r)m1ne capabil s) asculte de unele ordine date de +ipnoti,ator.C Inceputurile 1n sec. al RG<<<-lea. Dedicul austriac Anton Desmer sustinea c) el poate &indeca orice boal) prin magnetism. >lec1nd de la premisa ca toate $iintele sunt in$luentate de $ortele magnetice, el a propus sintagma de magnetism animal pentru a descrie $orta Lmagnetic)C pe care oamenii ar e'ercita-o unul asupra altuia. Sute de pacienti ai lui Desmer sustineau ca leau disparut durerile. Acest gen de tratament a de&enit cunoscut ca mesmerism. 2l Lmagneti,aseL obiecte ne1nsu$letite care &indecau pacientii. e $apt, a&ea putere de sugestie. !plica%ii 1n6 medicin), educa.ie, sport. 1ege care permite practicarea +ipno,ei numai 1n clinici 3i numai de c)tre persoane autori,ate *medici-. Cine poate -i 'ipnotizat6 1n tratament 100N *$iind persoane cunoscute, la ne&oie prima +ipnoti,are i se $ace pacientului 1n somn-4 1n popula.ia normal), apro'. 30N. 2'ist) o scal) pentru e&aluarea susceptibilit).ii de a se lasa +ipnoti,at *Scala Stan$ord a Susceptibilitatii Pipnotice-. 7u corelea,) cu inteligen%a. Hipnotizatorul2 calitate normal distribuit). Eemeile +ipnoti,ator sunt mai rare, 1ntruc1t subiec.ii nu se a3teapt) ca o $emeie s) $ie +ipnoti,ator. Capacitatea de +ipnoti,ator se de,&olt) prin e'erci.iu. >e un +ipnoti,at adormit nu&l treze(te ec"t 'ipnotizatorul. 3-ecte ale 'ipnozei Disocierea este o separare a proceselor mentale6 subiectul se poate anga?a simultan 1n doua acti&itati, din care-si aminteste numai una. C1nd atentia constienta este distrasa, deprinderile pot continua s) actione,e $ara ca subiectul s) $ie constient de aceasta. e e'emplu, i :

Ana Stoica-Constantin

12/11/2013

se cere s) scrie ce&a, apoi este antrenat 1ntr-o discutie. D1na lui &a continua s) scrie, dar el con&ersea,a 3i 1si &a aminti doar con&ersatia. isocierea poate $i reali,ata 3i prin auto-sugestie. aca 1ti $i'e,i pri&irea 1ntr-un punct $i' 3i 1ncepi sa &ise,i, 22S poate $i identica cu cea a starii de +ipno,a. Knii oameni conduc masina 1n aceasta stare de &isare cu oc+ii desc+isi, iar odata a?unsi la destinatie nu-si amintesc nici un detaliu al calatoriei. Aceasta e'perienta se numeste hipnoza autostrazii i este $amiliara multor so$eri. 2a sur&ine mai ales noaptea, c1nd c1mpul &i,ual este limitat, iar $ragmentarile liniei de pe centru sunt monotone. +rans-orm#ri metabolice (i -iziologice 6 temperatura tensiunea compoziia sngelui hemoragia rigidizarea musculaturii *stare cataleptic)-. 2'periment6 ridicarea de c)tre un b)rbat t1n)r a unui bisturiu, cu sugestia c) are 2! Tg *nu a reu3it, iar electromiogra$ul a indicat e$ortul pentru 2!Tg.-4 a unui corp din metal de 2! Tg, despre care i s-a sugerat c) are un Qg *l-a ridicat ca pe un Qg, iar electromiograma a indicat e$ortul corespun,)tor unui 1 Qg-. Hipermnezia *intensi$icarea memoriei-. Pipno,a 1nl)tur) an'ietatea care in+ib) memoria. Dartorii sub +ipno,) dar presati, 1ncep s) relate,e tot $elul de lucruri imaginare. !mnezia / poate uita anumite lucruri, la sugestia +ipnoti,atorului. !nestezia *1nl)turarea durerii-. Aceasta nu se $ace prin stimularea producerii de endor$ina, cum ar $i de asteptat, 3i totusi se produce. Se pot $ace operatii sub +ipno,a, cele mai sigure $iind la spate, unde sensibilitatea este mai redusa. !aterea $)r) dureri. "na ntins timp de 3 ore nu doare. Eac+irii palmele deasupra unei semin.e timp de 2 ore, $)r) s) simt) nici o durere *s)m1n.a 1ncol.e3te 3i cre3te c1t 1n 2 s)pt)m1ni-. In mod normal, oamenii LasteaptaL durerea *unii pacienti 1ncep s) geama la dentist 1nainte ca acesta s) le $i atins dintele-. ar sub +ipno,a subiectul reactionea,a numai la durerea reala 3i la starea emotionala reala. "otusi, +ipno,a are anumite limite6 nu poate a?uta 1n ca,uri de durere e'trema. Sca e -unc%ia e plani-icare, 'ipnotizatul e$ine epen ent e 'ipnotizator . Subiectul simte care comportament este asteptat de la el sau &rea sa-i $ie pe plac +ipnoti,orului *e'presie a presiunii sociale-. 2l a3teapt) ca +ipnoti,orul s)-i cear) s) $ac) ce&a. *ro ucerea e percep%ii -alse la ni&elul tuturor organelor de sim., &a,1nd lucruri ine'istente sau neg1nd lucruri care stau 1n $ata lor. 7u s-a descoperit ba,a $i,iologica a acestor sc+imbari. Hiperestezie *&),, au, e'trem de acuti,ate#. Dezin'ibitia, sau interiorizarea $alorilor morale? Se consider) c) un +ipnoti,at nu &a $ace niciodata ceea ce n-ar $i $acut 1n stare de &eg+e. 7u este cert. Kn subiect a tras 1n poli.ist, pistolul a&1nd 1ns) gloan.e oarbe. 5 $i 3tiut +ipnoti,atul c) gloan.ele nu sunt d)un)toare? >entru c) un altul a 1ncercat s) 1n?ung+ie pe cine&a cu un cu.it de carton, dar s-a oprit c1nd 1n m1n) i s-a pus unul de o.el. C1nd +ipnoti,atul $ace ceea ce n-ar $i $)cut 1n stare de &eg+e probabil c) el trans$er) responsabilitatea asupra +ipnoti,orului, sau c+iar a dorit 1ntotdeauna s) $aca acel lucru, dar niciodata nu a 1ndra,nit. Sugestia post'ipnotica 4am"nat#. 2ste sugestia $acuta unui subiect +ipnoti,at de a $ace ce&a ca raspuns la un anumit stimul dup) ce sedinta +ipnotica este 1nc+eiata. Subiectul 1n&ata inconstient o asociere 1ntre doua e&enimente4 c1nd sur&ine unul din ele, celalalt este e$ectuat sau readus 1n memorie. *Gladimir Ae&i, e'emple6 t1n)rul din sta.iunea de odi+n) 3i pacientul care l-a sunat peste o s)pt)m1n)-. Hipnoza (i regresia e $"rsta. Adus p1n) la &iata uterin), subiectul +ipnoti,at poate adopta po,itia $etala. 7u r)spunde cum se simte, pentru ca nu stie s) &orbeasca. aca i se cere s) se 1ntoarca 3i mai mult 1n timp, el poate s) po&esteasca dintr-o &iata anterioara6LSunt ci,marul Pans SrunUald, 1n Sermania anului 193!L 3i 1ncepe s) dea detalii. Acest $enomen nu poate $i sigur, pentru ca s-a do&edit ca +ipnoti,orul poate impune aproape orice &iata anterioara. Hipnoza (i crea%ia6 RaiQo&, medic din Dosco&a *pianistul-. Gladimir S+eorg+iu *culti&area talentului plastic / desenarea unei pisici-. 9

Ana Stoica-Constantin

12/11/2013

5etamor-oze ale personalit#%ii6 7apoleon, >aganini, Ra$ael, pas)re, animal, obiect ne1nsu$le.it. Eemeia c)reia i s-a sugerat c) are 100 ani a a&ut un B?ocC magistral. Vin ec#ri2 e$ectul placebo. @e+tere& a reali,at aproape toate per$orman.ele lui <isus C+ristos6 a &indecat pe loc surdomu.i, orbi, parali,a.i. ispari.ia negilor, tratarea alcoolismului, obe,it).ii, ulcerului gastric/duodenal, unor boli ale pielii. Hipnoza animal#6 p)s)rile 3i animalele mici se r)stoarn) cu o mi3care brusc) pe spate. R)m1n 1n stare cataleptic) p1n) sunt rea3e,ate 1n po,i.ie normal). 6ibliogra-ie 0o+n V5R2"WTX *1899-. Ps$cholog$, pp. 1#9-1:2. AE<75<K, <. *188#-. %ugestie i hipnoz, 2ditura Ytiin.) 3i "e+nic) S.A., @ucure3ti. Gl. SP25RSP<K *1892#. %ugestie i sugestibilitate, @ucure3ti, 2ditura Academiei. Gl. A2G< *18:9-. !oi i eu, 2 >, @ucure3ti. umitru C57S"A7"<7 KACA7 *1882-, &nteligena materiei, "eora, @ucure3ti. AudUiQ S5KC2T *1894-. 'nuiala unei umbre, @ucure3ti, 2ditura Albatros *trad. din l. ce+)-. 2ugenia SR5SK *1891-. (ainele creierului uman, @ucure3ti, 2d. Albatros. 5. ela!area

5. 1. +e'nici e relaxare musculara !.1.1. "rainingul autogen *Sc+ult,!.1.2. Contractarea / decontractarea *0acobson5. 2. Relaxarea mintal# 4psi'ologic# 5.1. +e'nici e relaxare muscular# 5.1.1.+rainingul autogen 7Sc'ultz8 "e+nicile de rela'are musculara 3i mentala se 1nspira mai mult sau mai pu.in din trainingul autogen de,&oltat de medicul german 0. P. Sc+ult,. 2le urmaresc ob.inerea, prin autosugestie, a ni&elului de ba,a a constien.ei 3i a rela'arii musculare ma'ime. oua imagini ilustrea,a rela'area musculara6 a pisicii. 5bser&a.i cum acest animal se 1nstalea,a pentru a dormi 3i cum corpul pisicii Lse scurgeL 3i se mulea,a pe supra$a.a pernei sau a $otoliului6 ansamblul musculaturii este total decontractat, c+iar daca animalul este capabil sa-si mobili,e,e 1nstantaneu 1ntreaga energie musculara. <maginea sporti&ului care, ca re,ultat al unui e$ort sustinut, se simte bine. 2ste sen,a.ia de Loboseala placutaL6 corpul aspira la odi+na $ara ca musc+ii s) $ie epui,a.i 3i este placut de a te scu$unda 1n baie, de e'emplu. "ocmai aceasta sen,a.ie de LbineL se 1ncearca a se atinge prin metodele de rela'are. 2ste su$icient s) consacra.i apro'. 12 minute / e'ercitiu. 3-ecte2 - eliminarea rapida a e'cita.iei psi+ice - reducerea tensiunilor emo.ionale - reducerea oboselii corporale - o sen,a.ie de bine 3i de odi+na. *reg#tirea a- Culcat con$ortabil, bra.ele de-a lungul corpului, labele picioarelor orientate spre e'terior, oc+ii 1nc+isi. b- B>o,i.ia bir?aruluiC6 pe scaun, cu bra.ele moi pe genunc+i. 8

Ana Stoica-Constantin

12/11/2013

c- <nc+ide.i oc+ii, de,lipi.i limba de cerul gurii, lasa.i ma'ilarul s) at=rne *nu este ne&oie s) desc+ide.i gura-, respira.i rar 3i repeta.i 1n g1nd o $ormula de autosugestie cum ar $i6 LSunt $oarte calm, respira.ia mea e lenta, ma simt bine etc.L. <nspira.i-&a din unul sau mai multe din e'erci.iile urmatoare6 3xerci%iul greuta%ii Ga concentra.i asupra sen,a.iei de greutate. Se 1ncepe cu o parte a corpului 3i se continua progresi& pana la ansamblul organismului. >entru a $acilita e'erci.iul, &a pute.i imagina cum sta.i 1ntins pe o pla?a4 temperatura este ideala4 miscarea &alurilor este regulata 3i calma4 $iecare parte a corpului asupra careia &a concentra.i succesi& aten.ia se 1ngroapa lent 1n nisipul care s$arseste prin a lua mula?ul 1ntregului corp. Acorda.i mai multa aten.ie g1tului 3i umerilor, care se decontracta mai greu. 3xerci%iul cal urii Eolosi.i acelasi procedeu ca 1n ca,ul ob.inerii sen,a.iei de greutate. Ge.i spune, de e'emplu6 L@ra.ul meu drept este cald, tot mai cald4 o caldura placuta il cuprinde4 bra.ul meu 1n.epeneste pu.in cate pu.in.L. 3xerci%iul pulsului 2ste &orba de concentrarea aten.iei asupra b)t)ilor inimii6 L<mi ascult 1nima4 ea bate calm, linistit4 acest calm 3i aceasta liniste se propag) progresi& 1n tot corpul meuL. 3xerci%iul plexului <magina.i-&) c) ple'ul d&. solar radia,) c)ldur), sim.i.i aceast) c)ldur), &i,uali,a.i ra,ele emise de aceast) surs) de c)ldur) ca pe ra,ele de soare. S1ndi.i-&) c), pu.in c1te pu.in, 1ntregul corp radia,) c)ldur). 3xerci%iul capului <magina.-&) o sen,a.ie de r)coare pe $runte ca 3i cum ar trece o bri,) peste $a.a d&. 3i &) rela'ea,) to.i musc+ii. Z Z Z Aa s$1rsitul e'erci.iilor 1ntinde.i-&) tot corpul 3i membrele, ca o pisica sau ca un om care se tre,este. Sur1de.i, respira.i ad1nc, re&eni.i-&) lent si...1n plina $orm)F Aceste e'erci.ii sunt mai mult un g+id pentru 1nspira.ia d&. dec1t un parcurs care trebuie urmat punc cu punct. 5.1.2. Contrac%ia 9 econtrac%ia 7:acobson8 "e+nica a $ost pusa la punct de pro$esorul american 2. 0acobson. A&anta?ul RD> *Rela')rii Dusculare >ro$unde- este ca se practic) mai u3or, c+iar pentru ca,urile de tensiune psi+ic). >rin RD> se absoarbe e'cedentul de adrenalina. 1. Corpul 1ntins, dar pe o supra$a.a rigid), nu moale ca pentru rela'area Sc+ult,. 2. Eace.i c1te&a respira.ii pro$unde. 3. "ensiona.i succesi& principalele grupe de mu3c+i din corp pentru a-i lasa apoi s) se rela'e,e. 5rdinea este urm)toarea6 cea$a *se 1nal.a capul de pe sol 3i se pune b)rbia pe g1t m1inile *1nc+ide.i pumnii, men.ine.i-i 3i rela'a.i-i bra.ele gambele. Se poate 1ncepe 3i in&ers, ca 1n e'erci.iul de mai ?os *BRela'area muscular)C-. 3-ecte2 imbunata.irea circula.iei sanguine atenuarea durerilor e'istente mai mare toleran.a la stress. Relaxarea muscular# 10

Ana Stoica-Constantin

12/11/2013

Inainte de a 1ncepe, este bine s) 1mbun)t).i.i circula.ia cerebral)4 l)sa.i b)rbia 1n piept 3i mi3ca.i capul 1n cerc complet, 1nt1i spre dreapta, apoi spre st1nga. Acum c)uta.i un loc unde s) nu $i.i 1ntrerupt. Sta.i con$ortabil pe un scaun sau c+iar pe podea. Painele sunt largi, nimic nu &) incomodea,), nimic nu &) str1nge. S1ndi.i-&) la oasele 3i mu3c+ii d&s. 3i sim.i.i greutatea lor pe podea. Cu oc+ii 1nc+i3i, $ace.i o inspira.ie lent) 3i ad1nc). 2'pira.i. In timp ce e'pira.i, sim.i.i cum tensiunea 1ncepe s) ,boare 3i comanda.i-&) s) &) rela'a.i. Eace.i a doua inspira.ie $oarte 1nceat) 3i ad1nc), iar la e'pira.ie sim.i.i cum tensiunea ,boar) odat) cu aerul e'pirat. Rela'a.i-&). Eace.i a treia inspira.ie, lung) 3i lent). 2'pira.i. <magina.i-&) cum tensiunea eliberea,) mu3c+ii. Comanda.i-&) s) &) rela'a.i. Acum tensiona.i c1t pute.i de tare degetele de la picioare. R)suci.i-le c1t de str1ns posibil. Den.ine.i tensiunea din degete p1n) num)ra.i, lent, de la 1 la !. Rela'a.i degetele. Rela'a.i-le complet 3i percepe.i di$eren.a. "ensiona.i degetele, labele picioarelor 3i mu3c+ii din partea in$erioar) a picioarelor. Eace.i ca mu3c+ii gambei s) $ie $oarte, $oarte tensiona.i, dar p)stra.i restul corpului rela'at. Den.ine.i aceast) sen,a.ie de tensiune c1t num)ra.i de la 1 la !. Acum rela'a.i-&). @ucura.i-&) de acest sentiment de rela'are consecuti& tensiunii. "ensiona.i mu3c+ii coapselor, ai degetelor, labele picioarelor 3i gambele. "ensiona.i-i c1t pute.i de tare. Dai tare. Sim.i.i acea tensiune cu trupul 3i su$letul d&s., 1n &reme ce num)ra.i de la 1 la !. Acum rela'a.i-&). >ercepe.i mu3c+ii ca $iind necontorsiona.i 3i eliber1ndu-se. Acum spune.i-le mu3c+ilor s) se rela'e,e 3i mai mult. Acum tensiona.i mu3c+ii $esieri. >)stra.i tensiunea c1t num)ra.i lent de la 1 la !. Rela'a.i-&). "ensiona.i mu3c+ii spatelui in$erior 3i abdomenului. 5bser&a.i cum &) sim.i.i c1nd a&e.i partea de ?os a trupului 1n tensiune. Incorda.i 3i mai mult acei mu3c+i, 1n timp ce num)ra.i lent de la 1 la !. Rela'a.i-&). A)sa.i tensiunea s) ias) din $iecare mu3c+i. Spune.i-i corpului d&s. s) rela'e,e 1nc) pu.in mu3c+ii aceia. 5bser&a.i cu ce seam)n) acea sen,a.ie de rela'are. Acum tensiona.i mu3c+ii toracelui 3i umerii. "ensiona.i mu3c+ii pieptului 3i spatelui. <nsista.i, tensiona.i-i c1t mai tare. Sim.i.i tensiunea aceasta c1t num)ra.i lent de la 1 la !. Rela'a.i-&). 2'pira.i 3i sim.i.i cum se rela'ea,) to.i mu3c+ii spatelui 3i ai pieptului. Sim.i.i cum se rela'ea,) 3i se 1ntind to.i mu3c+ii ace3tia. Sim.i.i cum dispare str1nsoarea 3i tensiunea. Dai rela'a.i-&) pu.in. In aceea3i manier) tensiona.i 3i rela'a.i bra.ele 3i g1tul. Apoi $a.a6 $runtea, oc+ii, gura, limba, din.ii. In $inal rela'a.i $iecare mu3c+i al corpului. Incepe.i cu degetele de la picioare 3i urca.i spre $a.). Den.ine.i tensiunea c1t num)ra.i lent de la 1 la !. Rela'a.i-&). A)sa.i tensiunea s) dispar). Rela'a.i-&). A)sa.i mu3c+ii moi. Dai mult. Sim.i.i sen,a.ia pl)cut) de rela'are care se r)sp1nde3te 1n organismul d&s. - o sen,a.ie con$ortabil), pl)cut), de rela'are. 5bser&a.i cum este c1nd te sim.i complet rela'at. Cu oc+ii min.ii trece.i 1n re&ist) corpul, de la cap, la degetele de la picioare. ac) este un mu3c+i care nu este rela'at, tensiona.i-l, men.ine.i tensiunea, apoi rela'a.i-l. Corpul d&s. este complet rela'at acum. A)sa.i sen,a.ia pl)cut) de rela'are s) curg) prin d&s., din cre3tet, p1n)-n t)lpi 3i 1napoi. @ucura.i-&) de ea. 5bser&a.i cum e s) $ii complet rela'at. Knde de rela'are se propag) u3or de la cap la degetele picioarelor 3i din nou 1napoi. G) place $oarte mult aceast) sen,a.ie. Acum este momentul c1nd rosti.i, 1n g1nd, propo,i.ii de autosugestionare po,iti&). Acum spune.i-&) d&s. 1n3i&) c), dup) ce &e.i num)ra de la 1 la !, &e.i desc+ide oc+ii. Yi c1nd o &e.i $ace, &) &e.i sim.i &ioi, 1mprosp)tat, energi,at 3i eliberat de tensiune. 1,2,3,4,! - desc+ide.i oc+ii. 5.2. Relaxarea mintal# 4psi'ologic# Inc+id oc+ii 3i respir de c1te&a ori ad1nc, 1ncet. In timp ce respir 1ncet 3i ad1nc, m) imagine, la eta?ul : al unei cl)diri. D) plimb de-a lungul unui coridor ro3u 3i a?ung la cap)tul lui, unde este 11

Ana Stoica-Constantin

12/11/2013

partea de sus a unei sc)ri rulante, cu indicatorul Lcobor1reL. 2ste o scar) rulant), de o culoare argintie, $oarte interesant). 2 o scar) rulant), neted), silen.ioas), $oarte solid) 3i sigur). >)3esc pe ea 3i simt cum 1ncep s) alunec In ?os. [in m1inile pe balustrad) 3i cobor $)r) nici un ,gomot, toarte lent..., $oarte sigur..., $oarte lini3tit. Cobor 1ntr-o incursiune rela'ant), spre parter, unde 3tiu c) pot cunoa3te lume. Continui s) cobor 3i s) m) simt netulburat 3i rela'at, ...netulburat 3i rela'at. "rag, ad1nc, aer In piept. In timp ce respir, repet L:L de mai multe ori. Gi,uali,e, aceast) ci$r) L:L, a$i3at) 1n $a.a pere.ilor de un ro3u aprins, de la eta?ul L:L. Culoarea ro3ie r)m1ne 1n urma mea, 1n timp ce eu continui s) m) rela'e, 3i s) m) las In ?os. Acum am a?uns la eta?ul #. <es de pe scara rulant) 3i &)d num)rul #, imprimat pe pere.ii de un portocaliu aprins, de la eta?ul #. Incon?urat de aceast) culoare, p)3esc spre partea de sus a sc)rii rulante. >)3esc spre ea 3i, din nou, glise, u3or 1n ?os. "rag ad1nc aer 1n piept 3i, c1nd e'pir, repet de mai multe ori L#L 3i &)d clar pere.ii de un portocaliu aprins care m) 1ncon?oar). D) simt netulburat 3i rela'at, 1n &reme ce cobor silen.ios spre o ,on) 3i mai pl)cut) 3i odi+nitoare. Acum am a?uns la eta?ul !. G)d indicatorul eta?ului ! 3i obser& c) pere.ii au o culoare galben-aurie, $oarte pl)cut). <es de pe scara rulant) 3i p)3esc pe acest coridor galben, spre urm)toarea scar) rulant), de cobor1re. "rag ad1nc aer 1n piept 3i 1n timp ce e'pir, &i,uali,e, num)rul L!L. Repet mental num)rul L!L de mai multe ori, 1n &reme ce m) delecte, cu aceast) minunat) 3i &esel) culoare galben-aurie. >)3esc pe scara rulant) urm)toare 3i continui s) m) las 1n ?os. D) simt $oarte bine, $oarte u3or, 1n &reme ce m) las 1n ?os 3i nu $ac nimic altce&a dec1t s) m) des$)t de culori. G)d indicatorul eta?ului 4 3i obser& c) pere.ii sunt de un &erde ca iarba, odi+nitor 3i suculent. <es de pe scara rulant) a eta?ului 4 3i merg prin aceast) culoare &erde-smarald, spre urm)toarea scar) rulant). <nspir ad1nc 3i 1n timp ce e'pir &i,uali,e, num)rul 4. Repet de mai multe ori L4L. D) p)trund de pl)cerea acestui &erde clar 3i bogat care m) 1ncon?oar), 1n &reme ce p)3esc spre urm)toarea scar) rulant) 3i glise, spre un spa.iu mai pl)cut 3i mai rela'ant. A?ung la indicatorul eta?ului 3 3i &)d c) pere.ii acestuia sunt de o minunat) culoare albastr). D) simt in&adat de acest albastru calm, lini3titor. Da simt 1ncon?urat de albastru. D) opresc c1te&a clipe la eta?ul 3 3i &i,uali,e, o scen) lini3tit) din natur), un loc pre$erat 1n care m-am sim.it cel mai rela'at, un lac albastru sau un ocean albastru, calm sau c1mpii sau mun.i acoperi.i de un &ast cer albastru. Simt iar)3i aceea3i sen,a.ie de armonie 3i rela'are ad1nc) pe care am sim.it-o atunci. D) bucur de culoarea albastr) care curge pe l1ng) mine 3i tr)iesc o sen,a.ie $oarte pl)cut), $oarte odi+nitoare, $oarte rela'ant). "rag ad1nc aer 1n piept 3i 1n timp ce e'pir, &i,uali,e, num)rul 3. Repet 1n minte L3L de mai multe ori. >)3esc pe urm)toarea scar) rulant) de cobor1re 3i 1ncep 1nc) o dat) s) glise, 1n ?os, silen.ios 3i u3or, spre un spa.iu 3i mai rela'ant, pl)cut, de o culoare cald) 3i odi+nitoare. G)d indicatorul eta?ului 2 3i obser& c) pere.ii care m) 1ncon?oar) la acest eta? sunt de un indigo LplinL. D) mi3c pe acest indigo spre urmatoarea scar) rulant), cobor1nd prin acest indigo, spre o ,ona mai pl)cut) 3i mai rela'ant). G)d indicatorul L1L 3i constat c) acest ni&el are o culoare luminoas), &iolet). Scara glisea,) u3or 1n ?os 3i eu cobor la eta?ul 1. "rag ad1nc aer 1n piept 3i 1n timp ce e'pir, &i,uali,e, num)rul 1 3i repet L1L de mai multe ori. Imi place culoarea luminoas) &iolet) din ?urul meu. Am a?uns 1ntr-o stare $oarte, $oarte rela'at). D) simt $oarte odi+nit, $oarte rela'at, $oarte s)n)tos. Acum s1nt la ni&elul meu interior de ba,). Aa acest ni&el m) pot conecta cu u3urin.) la alte ,one ale con3tiin.ei mele. Continui s) m) odi+nesc 3i s) sa&ure, rela'area total) 3i s) respir ad1nc. "imp de apro'imati& un minut m) simt complet rela'at. Ca s) ies din acest ni&el interior, de ba,), num)r de la 1 la 3. C1nd a?ung la 3, desc+id oc+ii 3i m) simt energic, ec+ilibrat, proasp)t 3i $)r) nici o tensiune. 6ibliogra-ie EA5RK 3i S"2R<A 2 *18#!-. )eghea i somnul. >5>5G<C<K, Ai&iu 3.a. *18:2-. %omnul normal i patologic. @<@2R<, <on *18:9-. )isul 12

Ana Stoica-Constantin

12/11/2013

@<@2R<, <on, %omnul i visele. P5A 2G<C<, <rina 3i GAS<A2SCK, <lie->uiu *1881-. *ipnoza i forele nelimitate ale psihismului. SP25RSP<K, Gladimir *18::-. *ipnoza. VA"S57, AOall *1884-. "oartea ca linie a vieii, 2ditura Pumanitas. >\"RK[, A. *1883-. De la normal la paranormal.

13