Henri-Louis Bergson Henri-Louis Bergson s-a nscut la Paris, la 18 octombrie 1859.

Este elev al liceului Bonaparte n perioada 1868 - 1877, apoi studia la Ecole !ormale "up#rieure $1878 - 1881%, unde este cole& cu 'aur s i unde obine n 1881 examenul de agregat n filozofie. n 1889 i susine doctoratul n litere cu dou te e( Essai sur les donn#es imm#diates de la concience $Eseu despre datele imediate ale con)tiin*ei% )i +uid ,ristoteles de loco senserit. , -ost numit pro-esor la .ollge de France n 1897. Duce o via consacrat studiului, n care sin&urele evenimente importante sunt apari*iile -undamentalelor lucrri care-i alctuiesc opera( /ati re et !moire " aterie i memorie# 189$%# &e 'ire "'(sul# 19))%# &*+volution cr!atrice ",volu ia creatoare# 19)7%# &*+nergie s-irituelle ",nergia s-iritual, 1919%. 0evine celebru, n Europa )i ,merica, nc de la publicarea primelor titluri. 1unc*ii )i distinc*ii numeroase i ncununea opera, culmin2nd cu ale&erea ca membru al ,cademiei -rance e $1913%, Premiul !obel $1947% )i 5e&iunea de 6noare $1978%., -cut politic )i, dup primul r boi mondial, a -ost interesat de c9estiunile interna*ionale. 1ilo o-ia sa este una dualist : lumea acoper dou tendin*e a-late n con-lict : -or*a vie*ii $#lan vital% )i lupta lumii materiale mpotriva acelei -or*e. 1iin*ele umane n*ele& materia prin intelectul lor, cu a;utorul cruia evaluea lumea. ,cestea e<prim doctrinele )tiin*i-ice )i privesc lucrurile ca entit*i independente n spa*iu. =n contrast cu intelectul se a-l intui*ia, care provine din instinctul animalelor in-erioare. >ntui*ia ne o-er o idee despre -or*a vie*ii care strbate toate -iin*ele. >ntui*ia percepe realitatea timpului? durata este e<primat din punctul de vedere al vie*ii )i nu se poate divide sau msura. 0urata este e<plicat prin -enomenul memoriei Evolu@ia creatoare $5ABvolution cr#atrice, 1987%, cea mai important lucrare a acelor ani Ci cea mai -aimoas carte a lui Ber&son, ni-l de vluie n mod vdit ca pe un -ilo o- al proceselor Ci concomitent indic in-luen@a biolo&iei asupra &2ndirii sale. E<amin2nd ideea de via@, Ber&son a acceptat evolu@ia ca pe un -apt stabilit Ctiin@i-ic. , criticat, totuCi, interpretrile -ilo o-ice care au avut-o drept obiect pentru c nu au n@eles importan@a duratei, rat2nd ast-el nsCi unicitatea vie@ii. El a propus ca ntre&ul proces evolutiv s -ie perceput ca mani-estare n durat a unui elan vital n perpetu de voltare Ci &enerare de noi -orme. Pe scurt, evolu@ia este creativ, nu mecanicist. =n acest proces de de voltare, el a identi-icat dou direc@ii principale( una a instinctului, duc2nd spre via@a insectelor? cealalt a evolu@iei inteli&en@ei, culmin2nd cu omul? cu toate acestea, ambele sunt v ute ca produse ale unui elan vital care ac@ionea pretutindeni. Dltimul capitol al cr@ii, intitulat E/ecanismul cinemato&ra-ic al &2ndirii Ci ilu ia mecanicistF, repre int o trecere n revist a ntre&ii istorii a &2ndirii -ilo o-ice, cu scopul de a pune n eviden@ -aptul c ea a eCuat n permanen@ s aprecie e natura Ci importan@a devenirii, -alsi-ic2nd ast-el natura realit@ii prin impunerea de concepte statice Ci abstracte. Henri Bergson a afirmat s-re sfarsitul vietii "denotand a-ro-rierea lui fata de notiunea religioasa canonica de D-zeu%. E/-aC -i convertit, dac nu aC -i prev ut de ani buni un teribil val de antisemitism &ata s se reverse asupra lumii. ,m vrut s rm2n printre cei care m2ine vor -i persecuta@iF. .a o con-irmare a acestei convin&eri, cu doar c2teva sptm2ni nainte de decesul su, s-a ridicat de pe patul de boal Ci a stat la coad pentru a -i nre&istrat ca evreu, con-orm le&ii tocmai impuse de &uvernul de la Gic9H, deCi autorit@ile i o-eriser o dispens. /0121,. 3u exista idee filozofica#oricat de adanca si subtila ar fi ea#care sa nu -oata si sa nu trebuiasca sa fie ex-rimata -e intelesul tuturor. 0deea este un element al inteligentei noastre si inteligenta noastra#ea insasi# este un element al realitatii.

4c5ii vd numai ceea ce mintea este pre&tit s n@elea&. Dac spusa vreunui mare mistic sau a unuia dintre imitatorii lui Ci a-l un ecou n unul dintre noi, nu nseamn oare c e<ist Ci n noi un mistic ce somnolea aCtept2nd doar oca ia pentru a se deCteptaI