POLUAREA FONICA

Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac parte din natura, in ultimele doua secole zonele urbane si industriale au devenit extrem de zgomotoase. Autovehiculele si in special autoturismele sunt principala sursa de poluare a aerului in zonele urbane. Femeile insarcinate si copiii, tinerii si cei cu probleme respiratorii sunt supusi celor mai mari riscuri de sanatate. In UE cca !" din emisile de gaze au efect de sera, !#" dintre acestea provenind din transportul rutier. Poluarea fonica, zgomotul, afecteaza indivizii in mod diferit$ disconfort si probleme de sanatate, ritm cardiac inalt, dereglari psihice si nivel mare de stres, dereglari de somn, probleme cognitive, capacitate redusa de concentare, probleme auditive. Intensitatea sunetelor se masoara in decibeli. %cala decibelilor este logaritmica& o crestere a sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. in salbaticie, nivelul normal al sunetelor ar fi de '( de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este de )( pana la *+ de decibeli si traficul genereaza sunete de pana la ,+ de decibeli. -a intensitatea de .#+ de decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umana si poate chiar afecta sistemul auditiv. /ea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile, trenuri si avioane. Echipamentele de constructie si masinariile din fabrici produc sunete care pot fi asurzitoare. Unele aparate casnice, instrumente muzicale si 0ucarii pot fi la fel de zgomotoase ca si pocnitorile si armele de foc. 1uzica atunci cand este ascultata la volum ridicat in casti poate fi afecta urechea interna. %unetele nedorite reprezinta cel mai larg raspandit tip de disconfort. Dar zgomotul este mai mult decat un simplu disconfort. 2eprezinta un pericol real si prezent pentru sanatatea oamenilor. %upusa la #( decibeli de zgomot o persoana normala nu poate dormi. -a . + decibeli urechea inregistreaza durere, dar afectarea auzului incepe la un nivel mult mai mic, pe la !( decibeli. Durata expunerii este de asemenea importanta. Exista dovezi ca in randul tinerilor americani sensibilitatea auzului scade cu fiecare an .

din cauza expunerii indelungate la zgomot, incluzand muzica amplificata excesiv. In afara de pierderea auzului, astfel de zgomot poate provoca lipsa somnului, iritabilitatea, indigestie, ulcer, hipertensiune, si posibil chiar boli de inima. 3 singura izbugnire de zgomot, cum ar fi trecerea unui camion, se stie ca poate dauna functiilor endocrine, neurologice si cardiovasculare la multi indivizi$ expunerea prelungita sau frecventa la astfel de zgomot tinde sa faca acest disconfort fiziologic cronic. In plus, stresul provocat de zgomot induce o tensiune severa in viata zilnica si contribuie la producerea bolilor psihice. /ea mai grava boala produsa de poluare fonica este pierderea auzului. Expunerea prelungita la sunete de intensitate de numai !( de decibeli poate afecta temporar sau chiar definitiv structura fragila a urechii interne. %unetele putenice 4 cum ar fi sunetul armelor de foc la un poligon 4 pot duce la pierderea imediata a auzului. 1a0oritatea cazurilor de boala s5au inregistrat la locul de munca, unde lucratorii nu pot evita expunerea la sunetelor de intensitati ridicate, si daca aceasta expunere este idelungata pericolul este iminent. 1uncitorii din fabrici, cei din domeniul constructiilor, personalul militar, politistii, pompierii si muzicienii sunt cei mai predispusi la aparitia acestei boli. /hiar si la nivele la care nu exista pericolul pierderii auzului, poluarea fonica produce probleme. 6gomotul face comunicarea intre oameni dificila, reduce capacitatea de concentrare si deran0eaza somnul. /a sursa de stres, poate duce la ridicarea tensiunii sangelui si la alte probleme de ordin cardiovascular, cat si boli pe fond nervos. Din ++), 2omania va trebui sa respecte anumite limite de zgomot, dar si aparatura fabricata astfel incit sa nu deran0eze auzul, potrivit normelor europene. 7arti speciale pentru zonele in care zgomotul este intens, taxe pentru depasirea limitelor de zgomot admise, muzica avind sonor redus, alarme auto fabricate astfel incit sa nu deran0eze auzul. 8oate acestea vor aparea in 2omania din anul viitor, ca urmare a alinierii la normele europene. Din pacate, pe harta nu va fi inclus zgomotul ambiental generat de activitatile casnice, vecini, activitatile de la locul de munca si din interiorul mi0loacelor de transport in comun, activitatile militare. Primii locuitori care vor afla cat de mare este zgomotul in zonele prin care vor circula, langa casa, in parcuri, vor fi cei din 9ucuresti, Iasi, /lu05 :apoca, 8imisoara, /onstanta, /raiova, ;alati, 9rasov, Ploiesti, comunele <alea

/alugareasca, 9arcanesti, 9le0oi. De aceasta cartografiere a zgomotului se vor ocupa primariile, care, la randul lor, vor realiza si planurile de actiune pentru prevenirea sau reducerea nivelului de zgomot. Autoritatile regionale de protectie a mediului sunt obligate sa identifice localitatile, aglomerarile, caile ferate, drumurile si aeroporturile in care numarul decibelilor depaseste limita de suportabilitate si aproba hartile de zgomot si planurile de actiune. Ulterior, autoritatea centrala de mediu va comunica la 9ruxelles toate informatiile. 7artile vor fi refacute la fiecare ( ani. Din ++), toate autoritatile locale care administreaza zonele cu mai mult de (+.+++ de locuitori si cele care administreaza aeroporturile vor trebui sa aloce bani pentru realizarea hartilor de zgomot si sa gestioneze poluarea fonica. :ici localitatile mai mici nu au scapat. Pina in +.., toate aglomerarile din 2omania vor trebui sa aiba astfel de harti. Poluarea fonica se refera la volumul zgomotelor pe care le recepteaza o persoana la un moment dat. Astfel, nivelul zgomotului in fata cladirilor de locuit nu poate depasi (+ de decibeli, pe timp de zi, conform datelor furnizate de 1inisterul 1ediului si ;ospodaririi Apelor. :ici 1inisterul %anatatii nu a omis poluarea fonica. Pe timp de noapte, nivelul de zgomot nu trebuie sa depaseasca #+ de decibeli, potrivit ordinului dat de minister. -a ora actuala, poluarea fonica depaseste si de doua ori limita admisa, conform datelor furnizate de Agentia :ationala de 1ediu. =Daca o persoana este supusa

'

unui zgomot cu o intensitate mai mare de !+ de decibeli, aceasta risca sa5i fie afectat auzul=, spune -ucia 2adu, medic 32-. 3data cu integrarea in UE, toate utila0ele, autovehiculele, alarmele auto si chiar aparatele casnice vor fi evaluate in functie de vibratii si de intensitatea zgomotelor pe care le produc. Ele vor avea o eticheta in care se va specifica exact intensitatea zgomotului pe care il produc, iar din ++* se vor introduce si taxele pe care utilizatorii vor trebui sa le achite daca depasesc limitele de zgomot maxim admise. 8axele vor fi diferite in functie de activitatea si de durata acesteia, spun specialisti din cadrul 1inisterului 1ediului. -a ora actuala, masuratorile Directiei de 1ediu din Primaria /apitalei demonstreaza ca bucurestenii sint supusi unor zgomote de doua ori mai mari decit limita admisa. -uand in considerare aspectelor chestiunile expuse mai sus, trebuie sa acordam atentie si problemelor legate de rezolvarea poluarii fonice, in general putin atinse de studiile de mediu >studiile de impact?. .. Investigarea problemelor despre poluarea fonica prin analiza bibliografiei de specialitate . 2ealizarea de harti acustice in diferite zone >pentru zgomotul interior si exterior? '. Propuneri de metode care limiteaza poluarea fonica prin folosirea de materiale inovative >reciclate? #. 2ealizarea de experimente care sa demonstreze eficienta acestor metode si materiale (. Propunerea unui management adecvat al acestui tip de poluare si a unei politici eficiente de protectie contra poluarii sonore. Poluarea fonica produsa de transportul in comun in orasul /lu05:apoca este una foarte mare in primul rand datorita mu0loacelor de transport foarte vechi care produc un zgomot mare si unele vibratii care pot produce rupturi in infrastructura cladirilor aflate pe traseul masinilor. Poluare fonica cea mai mare o produc tramvaiele care sunt invechite si produc sunete si vibratii mari.Insa de pe urma acestei poluari cine are de suferit@cetatenii orasului si locuitorii din prea0ma traseului tramvaielor care aud sunetele si simt vibratiile produse de trecerea tramvaielor. #

In /lu05:apoca, in special in zona centrala, sunt depasite frecvent normele maxime admise de zgomot si vibratii, mai ales datorita geometriei strazilor >inguste, fronturi inchise?, configuratia terenului >strazi in panta?, transportul greu, distantele mici intre intersectii, parcul mare de masini, lipsa unor masuri administrative eficiente 1asurile ce le vom lua sint& modernizarea drumului si a caii ferate de tramvaie introducerea de tramvaie silentioase masuri administrative prin care vom interzice circulatia vehicolelor producatoare de zgomot. -egile care le incalca poluarea fonica sunt urmatoarele & Art. #'. 5 Autoritatea centralA pentru protecBia mediului, cu consultarea ministerelor competente, elaboreazA normele tehnice, standardele Ci regulamentele de aplicare privind& d? pragul fonic Ci reglementAri pentru limitarea zgomotelor$ Art. #*. 5 Persoanele fizice Ci 0uridice au urmAtoarele obligaBii Dn domeniu& e? sA asigure mAsuri Ci dotAri speciale pentru izolarea Ci protecBia fonicA a surselor generatoare de zgomot Ci vibraBii, sA verifice eficienBa acestora Ci sA punA Dn exploatare numai pe cele care nu depACesc pragul fonic admis. Art. ).. 5 En procesul de dezvoltare social5economicA, al planurilor de urbanism Ci amena0are a teritoriului Ci a localitABilor este obligatorie respectarea principiilor ecologice, pentru asigurarea unui mediu de viaBA sAnAtos. En acest scop, consiliile locale, precum Ci, dupA caz, persoanele fizice Ci 0uridice rAspund pentru& e? reglementarea, inclusiv prin interzicerea, temporarA sau permanentA, a accesului anumitor tipuri de autovehicule sau a desfACurArii unor activitABi generatoare de disconfort pentru populaBie Dn anumite zone ale localitABilor cu predominanBa spaBiilor de locuit, zone destinate tratamentului, odihnei, recreerii Ci agrementului$ Art. *(. 5 1inisterul 8ransporturilor Ci 1inisterul de Interne asigurA, pe baza normelor avizate de autoritatea centralA pentru protecBia mediului, controlul& a? gazelor de eCapament$ b? intensitABii zgomotelor Ci vibraBiilor produse de autovehicule$ c? transportului de materiale.