Circuitul Izvoarelor Somesului Cald

ea

Punct rosu (pt. derivatii marcaj cca 6 ore dublu: punct rosu -cerc alb - cerc rosu)

8 km

pierdutTraseu de vizitare a zonei carstice de la izvoarele Somesului Cald, accesibil vara. Plecm de la adpostul Padis (1280 m) p n la poiana !rsoaia (1 or). "er#em prin poian apoi prin pdure, traversm c teva viu#i si trecem pe l n# 2 #uri mici de pester$ dincolo de ele %nt%lnim prima derivatie a traseului. "arca&ul dublu ne duce %nainte, urc nd 'oarte putin apoi coboar spre st n#a, trece peste o lespede de calcar %nclinat si a&un#e %n 'ata impozantului portal al Cettii (desii, prin care se intr %n pester. )e %ntoarcem la rami'icatie de unde cobor m %n 'irul vii si urcm pe versantul opus . Poteca trece pe deasupra pesterii, si apoi %n serpentine scurte coboar %n poiana (deasa (1210 m). *ici marca&ul se bi'urc. Continum pe ramura din dreapta, urm nd s ne %ntoarcem pe cea din st n#a. +rcm abrupt, trecem peste o viu#, traversm poiana si a&un#em %n 'irul unui v lcel abrupt ce se desc,ide %n st n#a noastr. Continum s urcm prin pdure p n la un punct de priveliste (1-.2 m) de unde avem o vedere impresionant asupra c,eilor Somesului Cald. /e aici cobor m %n abrupt p n la 'irul vii Somesului Cald. Pe parcurs, o derivatie la st n#a duce la o mic pester. Traversm valea Somesului Cald, la cota 1101 (la dreapta un izvor, la st n#a o cascad) urcm apoi %n versantul st n# abrupt , %n serpentine scurte si dup un ocol mare trec nd pe l n# #ura unei pesteri, a&un#em sub peretele Cuciulatei (1-00 m). "ai departe peste #ro,otisuri, apoi prin poieni si raristi, a&un#em la oderivatie spre st n#a. Cobor m abrupt pe derivatie, %n 'irul vii Somesului Cald si a&un#em la canionul v lcelului abrupt (a crui priveliste este de o slbticie rar %nt%lnit.) +rcm %napoi la marca&, continum tot prin poieni si rariste, mai trecem pe l n# o derivatie spre st n#a, la un punct de priveliste, apoi cobor m prin pdure. *ici marca&ul se bi'urc1 la dreapta, coboar, traverseaz valea *lunului si urc %n Piatra *rs$ pentru a ne re%ntoarce spre Padis, continum cobor sul spre st n#a. Putin mai departe, o derivatie la dreapta ne duce la Tunelul "ic din valea *lunului. 2ntorsi la marca& cobor m %n 'irul vii *lunului, mai &os de tunel, %l traversm, trecem peste o muc,ie si a&un#em %n valea Somesului Cald, la Poiana (deasa. /e aici ne %ntoarcem pe drumul pe care am venit, peste Cetatea (desii, la !rsoaia si Padis. Traseul cabana triun#,i rosu$ 1 or .35 ;ste un traseu usor, practicabil Padis3saua marca& cruce 6m tot timpul anului. Plec nd de la 4rdetului3Poiana #alben cabana Padis, %nsotiti de Ponor3pestera marca&ele triun#,i rosu, cruce Cput (triun#,i #alben, punct #alben, ocolind rosu, 5 6m, 1 172 bastionul 4isericii "otului. :a ore)38zvorul st lpul cu s#eti indicatoare se +rsului 3Platoul tine crarea drept %nainte, spre Carstic 9:umea saua 4rdetanului, apoi se Pierdut (marca& coboar accentuat prin pdure. cruce #alben, . Panta se domoleste brusc si 6m, 1 or) apare Poiana Ponor, apa p r ului 4rdetului se vars %n r ul Ponor. :a 280 m amonte se a'l 8zbucul Ponorului (marca& dublu punct albastru).
1

raseul din Cabana Padis spre !". #a$ura !anata #arcaj: triun$%i $alben &urata: ' ore. ('. Circuitul #)$ura !*n)t) "arca&1 triun#,i #alben /urata1 . ore /istan<a1 11 =m. Caracteristicile traseului1 traseu de creast> %n circuit ce o'er> lar#i priveli?ti asupra bazinului Padi? ?i al Some?ului Cald. *ccesibil %n tot timpul anului. "arca&ul este de'icitar te,nic ?i cu semne prea rare. /escrierea traseului . Traseul %ncepe din dreptul cabanei Padi?. Travers>m drumul ce duce spre 8c Ponor ?i %ncepem s> urc>m poiana spre nord, urm%nd3o pe l%n#> liziera p>durii ce se ridic> la st%n#a. Semnele de marca&, destul de rare, ne #,ideaz> din loc %n loc, l>s%nd orientarea mai mult pe seama potecii va#i pe care o urm>m. C,iar dac> nu avem un #,ida& continuu, reperul trebuie s> 'ie creasta 'oarte lar#> ce coboar> din ">#ura !%n>t> spre sud. +rcu?ul care se 'ace aproape tot timpul prin p>durea %nalt> ?i nu prea deas> nu este abrupt. Totu?o, 'iind continuu nu d> r>#az la odi,n> devenind obositor prin monotonia lui. /up> 2 6m distan<> pe care urc>m o di'eren<> de nivel de -00 m p>durea compact> dispare ?i apare o rari?te cu ve#eta<ie ierboas> %nalt>, cu copaci rari ?i mul<i bolovani de cuar<ite dure, roc> din care este constituit aproape %n totalitate muntele. Pe st%nci ?i pe drumul de arbori c>zu<i sunt aplicate rare semne de marca& ce ne conduc spre st%n#a, evit%nd s> urc>m ultima pant> p%n> %n v%r'ul %mp>durit. @ potec> mai mult ipotetic> ne conduce 000m de3a coasta, aproape la orizontal> %ntr3o ?a situata pe creasta principal> a masivului. S%ntem la cca 15-0m, pe cump>na de ape ce separ> bazinului %nc,is la Padi?ului r>mas %n urma noastr> de cel al v>i Some?ului Cald %n 'a<a noastr>, %ns> deocamdat> nu z>rim mare lucru din cauza p>durii. /e la cabana Padi? p%n> aici am '>cut cca 1A or>. Pe creast> %nt%lnim un drum vizibil ce coboar> din v%r'ul principal al ">#urii !inete (10.1m) din spatele nostru pe care %l urm>m la st%n#a spre vest. Cu el urc>m domol un prim v%r' prin rari?te de p>dure ceea ce ne permite s> avem o vedere mai lar#> %napoi ?i la st%n#a spre lar#ul am'iteatru al Some?ului Cald. !ederea este impresionant> prin ampla des'>?urare de creste domoale ce coboar> lin spre un ?es lar#, br>zdat de 'ine linii ale drumului$ locul acoperit de p>duri de r>?inoase ce se <in lan< de la picioarele nostre p%n> departe la orizont. Sunt pu<ine locuri %n *puseni unde oc,iul poate s> surprind> dintr3o privire o at%t de mare mas> de r>?inoase. /up> ce ne3am unplut oc,ii cu 'rumoasa priveli?te din dep>rtari continu>m spre vest, ocolind spre st%n#a v%r'ul principal din 'a<a noastr> eBamin%nd mai %n am>nunt ?i peisa&ul din &ur. ;l tr>deaz> altitudinea la care ne a'l>m ?i mai ales substratul #eolo#ic. Cresiile martitice ce constituie %ntre#ul munte #eneraz> un pol acid ce impune o ve#eta<ie caracteristic> 1 abund> tu'ele de a'in, iar mu?uroaiele numeroase sunt %mbracate %ntr3un covor de mu?c,i moale, ve#eta<ie pitic> ?i iarb> aspr> ?i ici colo ienuperi ?i &enepeni. Suntem la limita p>durii, 'apt care 'ace ca molizii s> se av%nte izolat p%n> aici. 2n locurile plate ?i '>r> drena&, apa se adun> %n b><i trans'ormate %n mici turb>rii. D>r> di'eren<e notabile de relie' ne an#a&>m prin #olul montan %n versantul estic al unei depresiuni care este zona de izolare a P%r%ului (en#,ii. /e aici %ncepe s> se dec,id> lar#> si vederea spre st%n#a spre Padi?, care ne apare %n %ntre#ime acum, cu p>durile sale dese, cu relie'ul de carst, cu pamblica alb> si dreapt> a drumului 'orestier ce se %ndreapt> spre 'irul re#iunii #,emul de calcar al 4isericii "o<ului. /incolo de Padi? z>rim creasta ce limiteaz> bazinul
2

%nc,is spre nord, Cl>voiu34or<i#an$ la dreapta, un plan mai departe creasta Eapu3Ftirbina %n care este scobit> rana s%n#er%nd> a Cropii (u#inoase iar %n ultimul plan coama prelun#> a masivului 4i,aria, cu #,ebul rotund central al v%r'ului Cucurb>ta, m>r#init lateral de dou> piramide mai ascu<ite1 la dreapta Piatra Cr>itoare, la st%n#a Cucurb>ta "ic>, %n zilele 'oante senine, la st%n#a acestuia, %ntr3un plan ?i mai %ndep>rtat se z>re?te %nc> un v%r' triun#,iular, C>ina, celebru prin t%r#ul anual pe care3l ad>poste?te. Priveli?tea de mai sus am admirat3o mer#%nd de3a coasta, pu<in spre dreapta, p%n> a&un#em din nou pe creasta principal> %ntr3o ?a mai ad%nc>. ;a este str>&uit> pe versantul Some?an de p>durea deas> ce urc> p%n> aici. Printre arbori arunc>m o privire ?i spre nord unde, dincolo de lar#a depresiune a v>ii Some?ului, se ridic> trupul masiv al "un<ilor !l>deasa ce impresioneaz> prin netezimea ?i uni'ormitatea crestei ce se <ine continuu la acela?i nivel. Pe ea doar mici denivel>ri o'er> c%te un reper topo#ra'ic, cum s%nt bastioanele de st%nc> ale Pietrei T%l,arului sau ridicarea mai proeminent> din al doilea plan, al v%r'ului 4ri<ei. 8denti'ic>m, de asemenea, scobitura semicircular> a c>ld>rii din coasta 4r>iesei, iar la dreapta, verdele %mbietor al Poienii @nceasa, sub care p>durea este spintecat> de <ancurile de calcar din c,eile Some?ului Cald. /in ?a ne %ndrept>m spre S3S; ocolind al doilea v%r' al ">#urii !inete (1 5G- m). "er#em de3a coasta, acum %n versantul vestic al bazinului de recep<ie al P%r%ului (en3#,ii, ?i %ncepem s> cobor%m prelun# pe piciorul sudic al acestui v%r'. C,iar dac> semnele de marca& s%nt sporadice, deteriorate s>u lipsesc, c,iar dac> poteca se desplete?te %n nenum>rate ?leauri de oi s> nu disper>m, ci s> continu>m cu.%ncredere, tot spre sud, pe culme, prin p>dure s>u prin lumini?uri. /up> ce am cobor%t prelun# 1,5 6m, o di'eren<> de nivel de circa -00 m, ie?im %n 'inal %n poienile din Padi?, unde %n mod obli#atoriu ne..taie calea transversal drumul 'orestier care duce de la cantonul silvic Padi? %n !>r>?oaia, /ac> am mers corect sosim %n el pe o culme unde, de partea cealalt> a drumului, se #>se?te o mic> cl>dire pentru colectarea laptelui. /in ultima ?a de pe creast> p%n> aici am '>cut 1 or>. *ici se termin>, la un st%lp metalic, marca&ul nostru ?i %nt%lnim semnele band> ro?ie ?i albastr> (tr. 20 ?i 12) ce vin dinspre !>r>?oaia. Pe st%lp indica<ia HSpre v'. ">#ura !%n>t> A or>9. Pentru a ne %ntoarce la caban> ne stau la dispozi<ie dou> posibilit><i1 1. urm>m drumul 'orestier spre st%n#a (est) care mer#e de3a coasta, taie dou> p%raie ?i coboara apoi la dreapta ('>r> marca&) ie?ind %n depresiunea mare a Padi?ului, unde intr> %n drumul principal IIPietroasa J Padi? J 8c Ponor (tr. 22). *ici %nt%lnim marca&ele band> ro?ie (tr. -8) ?i cruce albastr> (tr. 22) ce ne poart> la st%n#a p%n> la caban>$ 2. urm>m doar la %nceput drumul 'orestier, apoi %l p>r>sim ?i continu>m pe poteca marcat> drept %nainte p%n> la caban> (tr. 12 ?i 20). Pe ambele variante de la terminarea marca&ului nos3%tru p%n> la caban> se 'ac .0J50 de minute raseul din Cabana Padis spre +umea Pierduta #arcaj: cruce $albena &urata: '., ore. (-. Cabana Padi. - platoul carstic +umea Pierduta "arca&1 cruce #alben> /urata1 2A ore (numai dus) 3 /istan<>1 G 6m (numai dus) Caracteristica traseului1 traseu pentru vizitarea 'orma<iunilor carstice din :umea Pierdut>$ drum u?or, practicabil tot timpul anului. &escrierea traseului. Plec>m de la cabana Padi? %nso<i<i de marca&ele punct albastru (tr. -.), punct #alben (tr. -5) ?i triun#,i ro?u (tr. -K). )e %ndrept>m spre sudvest cobor%nd
-

'oarte lin un d%mb cu poian>, str>&ui<i pe st%n#a de bastionul 4isericii "o<ului, v%r' proeminent (1 .00 m) care domin> %ntrea#a zon> a Padi?ului. /up> 10 minute travers>m albia p%r%ului C%r&oaba care ne3a %nso<it pe st%n#a (a c>rui ap> se pierde %n vreme de secet> %n patul ei) ?i l>s>m pe dreapta micii pere<i de calcar ai ponorului care absoarbe apa p%r%ului doar la viituri, c%nd ea a&un#e p%n> aici, precum ?i un #ra&d d> vite. "er#em la orizontal> prin rari?te de p>dure, l>s%nd la st%n#a o dolin> ad%nc> de pr>bu?ire, apoi ie?im %n poian> cu molizi rari. Continu>m printr3o zon> cu doline mari, ce s%nt probabil re'leBul la supra'a<> a unor #oluri subterane %n care nu s3a putut p>trunde %nc>. :a st%n#a este o dolin> cu ponor, la dreapta alta. :a 20 de minute de la caban>, drumul pa care am venit cote?te la dreapta u?or pentru a se strecura printre d%mburi mai %nalte. !om p>r>si drumul aici ?i continu>m drept %nainte #,id%ndu3ne dup> un d%mb #ola? cu un molid mare izolat pe creasta ce coboar> spre st%n#a, pe care %n unii ani este o st%n>. !om trece c,iar prin ?aua din st%n#a d%mbului %ntr3o depresiune alun#it> ce are pe clina st%n#> un st%lp de marca& %n'undat %n p>m%nt, ceea ce %l 'ace s> proemineze mai pu<in dec%t normal. ;l are o s>#eat> ru#init> ce arat> %nainte. *ici se des'ac cele dou> ramuri ale circuitelor Cet><ilor ?i Calbenei. )oi urm>m %n continuare ramura din st%n#a pe care o %nso<e?te marca&ul nostru, <in%nd versantul st%n# al depresiunii ?i urc%nd u?or p%n> a&un#em pe o creast> plat>. /e la cabana Padi? p%n> aici am '>cut -5J.0 de minute. Pe ?aua plat> pe care ne a'l>m marca&ele se despart1 punctul albastru ?i cel #alben, precum ?i triun#,iul ro?u coboar> %n serpentine drept %n &os$ crucea #alben> pe care o urm>m noi cote?te la st%n#a ?i se %nscrie %n versant. Poteca destul de 'irav> ne poart> %n versantul st%n# al p%r%ului 4r>de<eanului, prin p>dure, mult timp pe curba de nivel sau %n cobor%? u?or. Poteca este vizibil>, u?or de parcurs, uneori noroioas>. /up> -5 de minute versantul se mai a?az> ?i a&un#em pe o culme plat>, tot %mp>durit>. C%teva poteci cotesc aici la st%n#a. )oi ne an#a&>m %n versantul st%n#, <in%nd %ns> curba de nivel, av%nd #ri&> s> nu cobor%m prea &os. Trecem o mic> poian> %n urcu? lin$ urmeaz> un urcu? scurt, mai puternic, prin p>durea %n care 'a#ul %ncepe s> 'ie %nlocuit cu molidul ?i ie?im pe o culme plat>, lar#>, ce coboar> spre vest. )e an#a&>m pe ea ?i dup> 5 minute de cobor%? ie?im din p>dure %ntr3o vast> poian>. ;ste prelun#irea Poienii Ponorului, mai eBact termina<ia ei sudic>, m>r#init> de o creast> care 'ormeaz> cump>na de ape %ntre bazinul %nc,is al Ponorului (la nord) ?i P%r%ul +rsului (la sud). )oi ne a'l>m %n cap>tul estic al acestei creste, %n locul %n care ea devine orizontal>. /e la separarea marca&elor am '>cut circa .5 de minute. Cobor%m drept %n &os, #,ida<i de semnul pus pe un ciot de molid, travers%nd un drum de care ce vine de pe creast> ?i se an#a&eaz> %n versant. :a %nceput o mic> ?i?toac>, apoi cobor%m spre st%n#a o panta recent desp>durit> ?i dup> 10 minute a&un#em %ntr3o vale lar#>, cu 'undul plat, pe care %l z>rim numai par<ial deoarece este acoperit de p>dure rar> de molid. S%ntem pe p%r%ul +rsului, c%ndva o re#iune de vis, de s>lb>ticie ?i izolare, c>reia construirea unui drum 'orestier i3a luat tot 'armecul. Travers>m lunca lar#>, cu mu?c,i, molizi ?i noroi ?i a&un#em la drum, care urm>re?te malul st%n#. C>ut>m pe malul cel>lalt al apei semnele de marca&, loc u?or de reperat dup> un puternic izbuc ce3?i are ob%r?ia sub un #ro,oti? de blocuri mari de calcar, acoperite cu mu?c,i des, este 8zvorul (ece. *ici iese la zi apa care dreneaz> subteran platoul :umea Pierdut> pe care %l vom vizita %n continuare. :a dreapta izbucului (cum privim panta) observ>m o ?i?toac>, un uluc s>pat %n calcare pe care se vede o urm> de potec> J traseul nostru. +rc>m piepti? 10J15 minute p%n> c%?ti#>m o di'eren<> de nivel de G0 m, apoi panta se domole?te ?i cotind u?or la st%n#a
.

a&un#em pe un platou al c>rui nume, :umea Pierdut>, %ncepem s>3l %n<ele#em. (elie'ul de platou carstic, nede'init, '>r> creste sau v>i pre#nante, 'ace orientarea di'icil>, cu at%t mai mult cu c%t totul este acoperit de p>dure %nalt> de coni'ere, iar solul este tapisat cu un strat '#ros de br>di?or (:Lcopodium). C%ndva, c%nd platoul nu 'usese atacat de secure ?i dru&be, el era ima#inea %ns>?i a naturii primitive, pe unde nu trecea nici om, nici animal s>lbatic, scu'undat %n lini?tea cea mai deplin>, o adev>rat> lume str>vec,e uitat>, %n care civiliza<ia era prezent> doar prin semnele de marca& de pe arbori. /in p>cate acest aspect a disp>rut %n bun> m>sur>, potecile s3au %ndesit ?i urmele eBploat>rilor 'orestiere s%nt tot mai vizibile. Cu toate acestea orientarea a r>mas tot di'icil> ?i pierderea marca&ului poate duce la r>t>ciri periculoase. C,ida<i de marca& vom urma deci poteca care urc> u?or spre est prin p>durea de molid. /up> 550 m de la terminarea urcu?ului ?i cotul la st%n#a, %nt%lnim un drum noroios de tractor pe care %l urm>m %n sus. Treptat molidul 'ace loc 'a#ului %nc%t orientarea prin p>dure devine mai di'icil>. /up> %nc> 10 minute a&un#em la o bi'urcare a potecii ?i a marca&ului, %nainte continu> marca&ul nostru cruce #alben>, iar la st%n#a %ncepe un semn punct #alben dublu care ne arat> c> avem o deriva<ie ce ne duce la un obiectiv turistic. /e la izbuc la deriva<ie am '>cut 20 de minute. 2ncepem cu deriva<ia ?i urm>m poteca la st%n#a care ne poart> la orizontal> prin p>dure. :>s>m la st%n#a o dolin> lar#> ?i ad%nc>, apoi dup> pu<in timp, mai departe, poteca cote?te u?or la st%n#a ?i a&un#em pe mar#inea unei alte doline cu o mic> poian>. /e la bi'urca<ie am '>cut 10 minute. 2n st%n#a, versantul vestic al dolinei este 'ormat de un mic perete de calcar %n care este s>pat> #ura unei pe?teri$ este *venul *coperit, de 'apt o pe?ter>3aven. Cobor%nd cu pu<in> c><>rare cei . m verticali ?i a&un#em %ntr3o #alerie scurt>, de 20 m, care se termin> cu un pu< vertical de 8 m diametru ?i ad%nc de 2K m. ;ste o vertical> per'ect> care d> acces la o mic> s>li<a unde totul se %nc,ide. /easupra pu<ului tavanul #aleriei este spart 'orm%nd a doua intrare, 'oarte periculoas>, c>ci verticala atin#e aici -5 m. /up> ce admir>m aceast> interesant> 'orma<iune carstic> mai putem mer#e c%<iva zeci de metri spre nord3est, spre mar#inea dolinei, pentru a eBamina un mic aven doar de K m ad%ncime ?i tot at%ta lun#ime, un 'el de cr>p>tur> alun#it>$ este *venul Pionierilor, descoperit de pionierii din @radea %n anul 1KG5, aceia?i copii c>rora le dator>m ?i marca&ul eBcelent pe care3l urm>m. /up> deriva<ia la cele dou> avene, care ne3a luat circa -0 de minute (cu vizitarea lor), ne %ntoarcem pe unde am venit la rami'ica<ia marca&ului cruce #alben> pe care3l urm>m %n continuare. /e aici, %n urcu? 'oarte u?or, a&un#em dup> 5 minute la o depresiune mare ce se desc,ide %n st%n#a noastr>. ;ste #i#antica #ur> a *venului Cem>nata, un pu< de 20 m diametru, ad%nc de 100 m, care %ncepe cu o vertical> de .0 m, dup> care, pe o %n#r>m>dire de arbori c>zu<i, s3a 'ormat o plat'orm> de z>pad>, p>m%nt ?i lemne. "ai &os alte dou> verticale mai mici duc la un r%u subteran al c>rui vuiet r>zbate p%n> la noi. )umele avenului vine de la 'aptul c> deasupra #urii lui se %ntinde o arcad> de piatr>, ceea ce 'ace ca el s> aib> %n plan orizontal dou> #uri. *ceast> particularitate a 'ost sesizat> de mo<ii care str>bat platoul %n c>utare de lemne bune de doa#e ?i care i3au con'erit numele de,,#em>nat9. )umele se re#>se?te dealt'el ?i la alte avene din "un<ii 4i,or care prezint> acela?i 'enomen de dubl> intrare datorit> unor arcade. *rcada de aici prile&uie?te celor %ndr>zne<i, care au cura&ul s> avanseze pu<in pe ea, o privire senza<ional> %n ad%ncimile pu<ului, %n care arbori de zeci de metri par scobitori adunate %ntr3un recipient. 8nutil de spus c> o cercetare a avenului nu poate 'i realizat> dec%t de speolo#ii versa<i ce dispun de
5

materialele adecvate. Cople?i<i ?i %n'iora<i de s>lb>ticia '>r> seam>n a nea?teptatei priveli?ti pe care o o'er> Cem>nata, continu>m drumul pe poteca de pa mar#inea v>iu#ii ce coboar> spre aven. +rc>m 'oarte domol circa .00 m ?i poteca %ncepe s> coteasc> la dreapta pe un 'el de ,oanc>. :a un moment dat o p>r>sim ?i cotim la dreapta urc%nd pu<in spre o lizier> de p>dure. /e 'apt este o t>ietur> recent> care a dus la de'ri?area %ntre#ii mar#ini sudice a platoului. *ici la mar#inea t>ieturii, str>&uit de 2J- 'a#i ce au mai r>mas %n picioare, se a'l> al treilea aven al platoului, *venul )e#ru. 8ndica<iile pentru a3l #>si s%nt inutile. Topo#ra'ia uni'orm>, con'uz> ?i p>durea t%n>r> ce %ncepe s> se ridice 'ac iluzorie orice tentativ>. )u ne r>m%ne dec%t s>3l c>ut>m cu aten<ie, la circa -0 m %n t>ietur>, a&uta<i de semne de marca&, dac> acestea se mai p>streaz>. /e la Cem>nata p%n> aici am '>cut 15 minute. *venul, c%ndva ?i mai impresionant dec%t Cem>nata, av%nd o #ur> de 50 m diametru ce se desc,idea %ntr3o p>dure de o rar> s>lb>ticie a pierdut mult prin de'ri?area zonei, din &urul lui. /e 'apt, el a pierdut cu mult mai mult c>ci a 'ost %n'undat. *venul a o'erit eBploratorilor lui %n anul 1K50 un pu< vertical de 108 m, una din cele mai mari verticale din carstul rom nesc, care debu?a %ntr3un r%u subteran. +rm%ndu3l %n aval s3a putut 'ace &onc<iunea pe dedesubt cu *venul Cem>nata, re<eaua subteran> av%nd un total de 2 .-G m dezvoltare. Cu ocazia t>ierii p>durii au 'ost aruncate %ns> %n aven trunc,iuri ?i cr>ci care l3 au %n'undat, ad%ncimea lui 'iind ast>zi de doar K0 m. 2n 'elul acesta a 'ost condamnat un eBcep<ional obiectiv speolo#ic (unul din cele mai mari avene ale <>rii ca volum eBcavat), care era c>utat, mai ales de speolo#ii din str>in>tate, pentru realizarea unei 'rumoase ture de mare di'icultate, cobor%rea prin *venul )e#ru ?i ie?irea prin Cem>nata. Cu aceste re#rete %n su'let p>r>sim locul ?i ne %ntoarcem pe marca&ul nostru p%n> la izbucul 8zvorul (ece, pre< de .0 minute. /e aici ne stau la dispozi<ie mai multe posibilit><i de %ntoarcere la cabana Padi?. 1. S> urm>m marca&ul cruce #alben> pe care am venit. 2. S> ne %ntoarcem pe traseul -K. Pentru aceasta cobor%m pe ?oseaua 'orestier> nou construit>, '>r> marca& (traseul 22 b). ;a urmeaz> la %nceput malul st%n# al v>ii, apoi trece %n cel drept ?i dup> 2,5 6m a&un#em la un #rup de case ?i #ra&duri. /e aici drumul 'ace un cot u?or la dreapta ?i urc> pe un 'el de teras> dup> care, la numai -00 m, s> se %nt%lneasc> cu drumul principal 'orestier de pe !alea Cet><ilor. 2n locul %n care drumul %ncepe s> urce noi cobor%m la ap> ?i continu>m %n aval %n lun#ul ei. /up> G0 m valea se %n#usteaz> %ntr3o str%mtoare ?i se curm> brusc %n 'a<a unui perete de calcar spart de #ura triun#,iular> a Pe?terii C>put. *pa (%n perioada c%nd a&un#e aici, c>ci pe timp de secet> r%ul se pierde %n pat %nc> dinainte) se pr>v>le?te %ntr3un prim pu< de 10 m. )eput%nd avansa pe aici, vom urca pe panta din dreapta ?i p>trundem %n pe?ter> prin cap>tul de sus al intr>rii. Putem %nainta ast'el pe o plat'orm> %nc> c%<iva metri p%n> s%ntem deasupra unui sistem de pu<uri ad%nci. Priveli?tea spre #ur> este impresionant> datorit> cascadei %nspumate ce se pr>v>le?te %n primul pu<. !izita se termin> aici, c>ci numai speciali?tii cu materiale adecvate pot cerceta pe?tera p%n> la cap>t, pe cei 1 8G- m c%t are %n total. "ai sus de #ura pe?terii, %n ?osea, %nt%lnim marca&ul triun#,i ro?u al traseului -K care ne scoate pe deasupra intr>rii %n pe?ter>. +rm%ndu3l spre nord a&un#em %n Poiana Ponor ?i apoi la Padi? %n circa 2 ore. -. Putem le#a traseul nostru de vizitare a platoului :umea Pierdut> cu cel al Cet><ilor Ponorului. Pentru aceasta, urm>m drumul 'orestier de pe valea 8zvorul +rsului pe care am venit, p%n> %n ?oseaua 'orestier> principal>. :a 150 m, st%n#a, se a'l> o construc<ie masiv>
0

a t>ietorilor de p>dure. )oi urm>m ?oseaua %n direc<ia opus>, urc%nd u?or, 'acem un cot la dreapta ?i a&un#em la o l>r#ire a ?oselei, unde pot 'i l>sate ma?inile de turi?tii care vin pe ?osea pentru a vizita Cet><ile Ponorului. /e aici la st%n#a, se coboar> panta pe marca&ul punct albastru (tr. -.). .. /ac> nu vrem s> vizit>m, cet><ile, continu>m pe ?oseaua 'orestier> cale de 2,0 6m p%n> a&un#em la cantonul silvic Cl>voi (tr. 22 a), unde re%nt%lnim marca&ele punct albastru ?i punct #alben pe ramura de %ntoarcere. :e putem urma spre Padi? (vezi p. -22J-2-

rasee #untii /i%or - Padis raseul din Cabana Padis spre 0roapa &e +a /arsa #arcaj: banda $albena &urata: ( ore. (6. Circuitul 0roapa de la /arsa "arca&1 band> #alben> /urata1 2 ore ('>r> vizitarea pe?terilor) la care se adau#> 2 ore timp 'olosit de la cabana Padi? p%n> la intrarea %n circuit (dus3%ntors). /istan<a1 circuitul propriu3zis 5 6m, la care sa adau#> distan<a de la cabana Padi? la intrarea %n circuit 12 6m (dus3%ntors). Caracteristica traseului1 traseu de vizitare a 'orma<iunilor carstice situate %n depresiunea %nc,is> Croapa de la 4arsa$ traseu u?or, accesibil tot timpul anului. Posibilit><i de acces1 1 J de la cabana Padi? pe traseul -8 (band> ro?ie) spre ?aua !%rtop. /up> ce se traverseaz> depresiunea 4>lileasa ?i se urc> %n versantul ei sudic, pe creast> rse %nt%lnesc semnele band> #alben> ale traseului nostru pe ramura de %ntoarcere. Trecem deci de ele ?i continu>m pe banda ro?ie %nc> -0 minute p%n> la popasul de la 8zvorul din 4arsa unde se #>se?te cap>tul traseului nostru (timp necesar 1A or>)$ 2 J de la cabana Padi? pe traseul -5 (punct #alben) circa 25 minute p%n> la bi'urcarea traseului$ se urmeaz> ramura din dreapta (vest) care conduce la cantonul silvic Cl>voi, iar de aici, %n continuare, p%n> la %nt%lnirea cu marca&ul band> ro?ie, cu care se a&un#e %n comun la popasul de la 8zvorul din 4arsa (timp necesar 2 ore), traseul este descris %n sens invers la p. --.J--5. /escrierea traseului. Traseul marcat cu band> #alben> nu 'ormeaz> un circuit %nc,is, %nc,iderea '>c%nd3o marca&ul band> ro?ie al traseului -8. 2ncepem descrierea de la popasul de la 8zvorul din 4arsa. /e la masa cu b>nci, a'late %ntr3un lumini? %mbietor, o s>#eat> indic> spre vest locul unde se9 a'l> un izvor, binevenit %n aceast> zon> lipsit> d> ap>, iar alta ne %ndrum>,,Spre Croapa de la 4arsa9. @ lu>m pe poteca ce ne duce %n 5 minute la izvor. /e aici continu>m cobor%?ul printr3un desi? de p>dure t%n>r> cu molizi ?i 'oioase. @ potec> va#> %n serpentine ne scoate %n 20 minute pe 'undul depresiunii unde travers>m un v%lcel cu albia seac>. 2n st%n#a se ridic> pere<i verticali de calcar spre care ne %ndrept>m. Travers>m apa unui p%r%u ce coboar> din dreapta ?i care se pierde %n patul de prundi?, a&un#%nd aici numai la ape mari. +rm>rim albia seac> %n aval ?i a&un#em la #ura Pe?terii )e#re s>pat> la piciorul peretelui %nalt de peste 00 m. Pe?tera, care are - 000 m #alerii, poate 'i vizitat> doar %n por<iunea de intrare p%n> la primul aven, de aici %nainte 'iind necesare sc>ri 'leBibile ?i alte materiale te,nice. Di# .K Croapa de la 4arsa /e la #ura pe?terii, urc>m pe terasa din dreapta p%r%ului, %nalt> de 10 m, ?i ne %ndrept>m spre nord3vest, urm>rind o potec> ce mer#e paralel cu abruptul din st%n#a, la circa -0 m de el. /up> 00 m travers>m un v%lcel, adesea sec, ce se %n'und> la st%n#a %ntr3un ponor, apoi trecem pe l%n#> o dolin> dubl>. +rc>m apoi o 'alez> de calcar de 20 m %n>l<ime, orientat> est3vest, sub care se %n?ir> mai multe doline. /easupra 'alezei se %ntinde un platou, cu o &un#l> de ve#eta<ie r>mas> %n urma de'ri?>rii, pe care o str>batem spre nord3 vest. Poteca ne duce prin dreapta unei doline mari scobit> la baza abruptului din st%n#a$ l>s>m la dreapta o dolin> ?i mai mare, per'ect circular>, ad%nc> de 21 de m ?i cu un diametru de -0 m. /incolo de aceast> dolin> calcarul se las> din nou %ntr3o pant> abrupt> cu d>r%m>turi. (e#iunea este #reu de eBaminat din cauza ve#eta<iei dese, ierboase, speci'ic> t>ieturilor recente de p>dure. +mblatul prin ea este periculos nu numai din cauza r>t>cirii posibile, dar ?i datorit> unor vec,i #uri de pu<uri de prospec<iuni ne%n'undate din ne#li&en<>, acoperite doar cu b%rne care au putrezit. ;le s3au trans'ormat %n adev>rate capcane pentru turi?ti. Mona periculoas> poate 'i reperat> #ra<ie unui 'oi?or, p%ndar de animale s>lbatice, %n &urul c>ruia se a'l> ma&oritatea pu<urilor. Cu #ri&a de a repera ?i evita aceste capcane putem ie?i din traseu pentru a mai eBamina c%teva 'orma<iuni carstice interesante. *st'el, %nainte de 'oi?or la dreapta, spre vest, se #>se?te albia unui r%u ce se pierde %ntr3un ponor, %ntre marea dolin> precedent> ?i acest ponor se #>se?te un mic aven deasupra c>ruia se %ntinde un pod natural de 1 m. :a nord3vest de aven %ntr3o dolin> este cuib>rit un mic lac de 1. m diametru, cu ap> nea#r>, de unde ?i numele de T>ul )e#ru. 8nteresant este 'aptul c> el se a'l> suspendat 'a<> de albia p%r%ului %n care se dreneaz>. /in el porne?te un 'ir de ap> permanent> ce se scur#e tot %n ponor$ lacul este probabil alimentat printr3un izvor subteran. /up> ce am eBaminat aceast> interesant> zon>, revenim la poteca ce ocole?te lacul prin st%n#a (vest) ?i ne %ndrept>m spre nord3vest, tot paralel cu abruptul de calcar din st%n#a. Trecem prin p>durea %nalt> care %ncepe de la lac, l>s>m la st%n#a %nc> trei doline ?i dup> 2-0 m de la lac a&un#em %ntr3un loc %n care. versantul din st%n#a avanseaz> ca un pinten. Calcarul este 'oarte m%ncat, cu numeroase rupturi ?i %n el se 8

#>se?te prima desc,idere sub 'orm> de aven, a pe?terii C,e<arul de la 4arsa. )u vom 'olosi aceast> intrare di'icil>, c>ci la -0 m mai departe se desc,ide intrarea principal> a pe?terii (cota 1 120 m). Di# 50. C,e<arul de la 4arsa C,e<arul de la 4arsa este o pe?ter> vizitabil> pe o lun#ime de circa 200 m, cu unele concre<iuni, dar interesant> mai ales prin prezen<a #,e<ii. P>trundem %n ea cobor%nd o pant> destul de %nclinat>, acoperit> de resturi ve#etale ?i %n partea de &os, de z>pad> permanent>. 2nainte eBista aici o scar> de lemn ale c>rei urme se mai vedeau p%n> de cur%nd. :a baza pantei a&un#em %ntr3o #alerie pardosit> cu un strat de #,ea<> de .0..50 cm. :a dreapta se desprinde o rami'ica<ie de .0 m lun#ime cu c%teva concre<iuni. Caleria principal> continu> -0 m, apoi 5- str%mteaz> mult ?i trece la st%n#a %ntr3un alt culoar. Pe acesta %n sus (la st%n#a) a&un#em dup> 00 m %ntr3o sal> mai mare din care se des'ac mai multe diverticule$ unul comunic> la eBterior cu avenul pe care l3am z>rit %nainte de a intra %n pe?ter>, altul duce la un mic p%r%u subteran. (e%ntor?i la %nt%lnirea #aleriilor, cobor%m acum %n aval$ %nt%lnim cur%nd p%r%ul, %nso<i<i de acesta str>batem #aleria, acum mai lat> ?i cu bolovani pr>bu?i<ii din tavan. /up> .0 de m de la %nt%lnirea cu p%r%ul, a&un#em %n 'undul pe?terii, %n locul %n care apa dispare prin cr>p>turi impenetrabile. *ici se termin> vizita turistic> a pe?terii, nu ?i cea speolo#ic>, rezervat> speciali?tilor ec,ipa<i cu materialele necesare. *ce?tia pot continua pe deasupra punctului %n. care apa se pierde %ntr3un sistem de #alerii 'osile, apoi se rea&un#e la cursul activ care se parcur#e cu di'icultate, %n lun#ul unor cascade, str%mtori ?i por<iuni ce necesit> te,nic> alpin>. Pe?tera %nsumeaz> -010 m #alerii ?i pu<uri, ea '>c%nd parte din sistemul de drena& subteran al Cropii de la 4arsa, '>r> s> se 'i reu?it %nc> &onc<iunea cu re<eaua Pe?tera )ea#r> J M>podie. 8e?irea din pe?ter> se 'ace pe ramura din st%n#a, de la prima bi'urca<ie (cea '>r> p%r%u) tot la st%n#a pe a doua bi'urca<ie (cea cu #,ea<>) ?i apoi pe #,ea<>, mereu la dreapta, p%n> la panta de ie?ire acoperit> cu z>pad>. 2n 'a<a pe?terii %ncepe o deriva<ie a marca&ului care ne poart> la alt obiectiv interesant. :>s>m, a?adar, marca&ul band> #alben> la dreapta ?i continu>m pe punctul #alben al deriva<iei, la st%n#a. )e %ndrept>m spre nord pe 'undul unei ,oance %mp>durite pe care o p>r>sim cur%nd cotind la st%n#a, apoi spre sud3vest, <in%nd aproBimativ mar#inea abruptului de calcar care se ridic> la st%n#a noastr>. /up> circa -00 m abruptul se accentueaz>$ a&un#em la mar#inea unei v>i care se ad%nce?te la picioarele noastre cu circa G J10 m. Cobor%m %n 'irul ei ?i ne %ndrept>m %n aval. *proape de peretele de calcar care reteaz> valea, %n 'irul v>ii se sc,i<eaz> un mic aven care d> acces la Pe?tera Ponorul de la M>podie, de G05 m lun#ime ?i cu o denivelare de 122 m, pe?ter> #reu de str>b>tut din cauza %n#ustimii #aleriilor. 2n 'a<>, la piciorul unei pante ce coboar> puternic, se desc,ide cr>p>tura vertical> de 8 m %n>l<ime, par<ial %n'undat> cu z>pad> ?i #,ea<> a Pe?terii de la M>podie, vast> re<ea subteran> de peste G 6m dezvoltare, %n care cur# dou> r%uri subterane, din care unul mi&loce?te le#>tura cu Pe?tera )ea#r>, %mpreun> sistemul subteran Pe?tera )ea#r> J M>podie atin#e o dezvoltare de 12 0.8 m, ceea ce %l situeaz> pe al patrulea loc din <ara. :a 20 m deasupra intr>rii %n Pe?tera de la M>podie se a'l> o mic> pe?ter> de 2K m lun#ime care poate servi de ad>post %n caz de ploaie. *cest compleB carstic 'iind rezervat numai speolo#ilor rutina<i, ne %ntoarcem pe marca&ul punct #alben, p%n> %n 'a<a C,e<arului de la 4arsa de unde %ncepem drumul de %ntoarcere pe marca&ul band> #alben>. +rc>m A or> prin p>dure la dreapta, spre );, '>r> perspectiv> ?i '>r> nici un element interesant, de unde ie?im %ntr3o poian>. C%teva doline ?i <ancuri de calcar ce r>zbat din covorul de iarb> ne amintesc substratul calcaros. Str>batem ast'el de poieni ?it p%lcuri de p>dure zece minute ?i a&un#em %n drumul lat marcat de band> ro?ie al traseului -8. S%ntem pe mar#inea depresiunii %nc,ise Croapa de la 4arsa, pe care o p>r>sim cobor%nd %n depresiunea 4>lileasa unde %nt%lnim drumul 'orestier ce duce pe !alea Cet><ilor. /e aici, pe marca&ul band> ro3?ie, a&un#em %ntr3o or> la cabana Padi?.