Revista tehnica in domeniul Tehnologia Constructiilor de Masini 1. Cercetari privind influenta continutului de fosfor asupra calitatii segmentilor .

Lucrarea si-a propus obtinerea directa din turnare a segmentilor cu o structura corespunzatoare, structura care sa asigure o duritate normala pentru o uzura mica. Cel mai important efect asupra rezistentei la uzura il are fosforul. 2. Studiul experimental privind influenta fero-borului asupra structurii si caracteristicilor fontei cenusii folosite la turnarea reperului corp-pompa centrala, frana acia 1!"". Folosind feroborul ca modificator se obtine o structura in stare turnata cu lamele de grafit mult mai mici decat in cazul utilizarii fero-siliciu ca modificator. !. #plicarea sudarii cu fascicul de electroni in industria constuctoare de autovehicule . Utilizarea sudarii cu fascicul de electroni la realizarea diferitelor elemente din industria autovehiculelor, cunoaste o extindere crescanda in ultimii ani. Aceasta urmareste marirea calitatii elementelor respective si este utilizata la sudarea arborilor cotiti, puntilor auto si sudarea pistoanelor. Ofera posibilitatea imbinarii pieselor din materiale diferite. $. Cercetare experimentala si re%ultate partiale privind plasarea si sinteti%area #l2&2. ezvoltarea continua a industriei constructoare de masini a dus la dezvoltarea tehnologiei de prelucrare a materialelor prin aschiere. Astfel pentru imbunatatirea performantelor sculelor aschietoare s-a trecut la folosirea placutelor aschietoare obtinute din carburi metalice. '. (lemente teoretice si experimentale privind matritarea pieselor din mase plastice pentru reglarea farului de autoturism. !n perioada actuala materialele plastice au aplicabilitate in ma"oritatea sectoarelor de activitate economico-sociale a omului. !n sectoarele electronice, constructii masini, aeronautica, ambala"e, materialele plastice sunt de neinlocuit. ). Cu privire la programarea ciclului de lucru pe strungurile automate si semi-automate. #asinile unelte automate $ sunt acele masini unelte la care intreg procesul de prelucrare prin aschiere al unei piese , cursele de lucru si de gol ale saniilor, incluziv alimentarea cu material pentru trecerea la prelucrarea piesei urmatoare se fac in mod automat. #asinile unelte semi-automate $ sunt acele masini unelte la care intreg procesul de prelucrare prin aschiere al unei piese , cursele de lucru si de gol al saniilor si oprirea masinii la terminarea prelucrarii se face automat. La aceste masini scoaterea piesei prelucrate, introducerea unui nou semifabricat dar si comanda pentru inceperea prelucrarii piesei urmatoare este facuta de operator. *. Contributii la reali%area elementelor active ale stantelor si matritelor de preci%ie ridicata si cu +oc mic . #etodele de prelucrare prin aschiere devin nesatisfacatoare din punct de vedere economic sau chiar imposibil de aplicat. Astfel a aparut necesitatea cercetarii si aplicarii unei metode de prelucrare bazate pe utilizarea de eroziune, dezvoltandu-se procedeul de prelucrare dimensionala prin eroziune. !n ultimul timp, acest procedeu de prelucrare este folosit si la fabricarea stantelor de mare precizie.

,. -ite%a prelucrarii dimensionale ultrasonore a unor ferite. %ratatele de sinteza din domeniul prelucrarii dimensionale ultrasonore cu suspensie abraziva dedica spatii relative largi vitezei prelucrarii materialelor dure si fragile. Literature de specialitate nu prevede valori pentru viteza de prelucrare. .. /articulari%area metodelor de determinare a configuratiei arborelui principal la masinile de fre%at ori%ontal cu consola. !n cazul masinilor de frezat orizontal cu consola , prin arborele principal si completul sau se intelege arborele principal propriu zis, laguirea sa in batiu si volantul cu rol stabilizator. 1". #plicarea procedeului de sudare prin frecare la constructia de autoturisme. &rocedeul de sudare prin frecare este un procedeu de sudare prin presiunea la care energia calorica necesara realizarii imbinarii sudate este obtinuta prin frecarea dintre cele doua componente de sudat. La sudarea prin frecarea continua cele doua piese de sudat sunt apasate una fata de alta cu o anumita forta axiala iar una dintre ele este rotita cu o turatie constanta. 'otatia si presiunea sunt mentinute constante o perioada data pentru a asigura conditiile de plasticitate necesare formarii imbinarii sudate. upa ce rotatia este oprita cu o franare brusca , presiunea creste deformand plastic cele doua piese de sudat realizand imbinarea lor. &rincipalii parametri ai regimului de sudare prin frecare continua sunt$ -viteza de rotatie -presiunea axiala -timpii operationali (tapele procesului de sudare prin frecare. Fenomenele care au loc in timpul procesului prin frecare se pot delimita in trei etape$ -(tapa de incal%ire prin frecare &rin frecare include atingerea conditiilor termice si mecanice necesare formarii unei pelicule intermediare intre cele doua materiale care se sudeaza. %emperatura materialelor pieselor in zona imbinarii se apropie de timpul de topire al lor. &iesele devenind suficient de plastice pentru ca materialul incalzit sa fie impins in afara formandu-se o bavura sub forma de inele circulare. -(tapa de oprire (ste de scurta durata, sub o secunda , viteza relativa scade de la valoarea de regim la zero. -(tapa de refulare )radul de deformare al materialului este determinat de marimea presiunii de refulare si de conditiile termice dezvoltate in regiunea sudurii la sfarsitul frecarii. (xista o gama larga de piese in care se sudeaza prin frecare , de exemplu$ -arborele motor -arborele de intrare -arborele primar -arborele intermediar. &rin aplicarea acestui procedeu la fabricarea acestor piese se obtin urmatoarele avanta"e$ -cost scazut al piesei finite. -componente realizate usor prin folosirea unor solutii constructive simple si economice.