Ce este Filosofia ?

Imposibilitatea ganditorilor de a defini filosofia printr-o propozitie unica si completa ne conduce la mai multe presupuneri .Mai intai , am putea crede ca nu se stie ce este filosofia , desi o practicam de cel putin doua milenii si jumatate ;sau ca acest concept de filozofie este prea complex pentru a fi cuprins total intr-o simpla definitie .Am putea inclina , desigur , si spre alte ipoteze , cum ar fi aceea ca sunt mai multe specii de filosofii si ca fiecare definitie are in vedere una din ele . ar o concluzie din cele mai rezonabile pare sa fie aceea ca sub acelasi nume au fost grupate o serie de discipline foarte deosebite , o serie de filosofii,care nu pot fi unite si exprimate printr-un concept comun . In acest sens , insusi Aristotel spune ca exista trei filosofii teoretice! matematica, fizica si teologia. aca am ramane ramane la aceasta conceptie este evident ca ar fi greu sa dam o definitie unica ,care sa cuprinda in enuntul ei ,in acelasi timp ,esenta matematicii, a fizicii si a metafizicii . "untem asadar obligati sa conc#idem ca , desi s-a facut filosofie atat de multa vreme si avem la dispozitie opere remarcabile filosofice , nu putem da o definitie clara distincta si generala conceptului de filozofie. $xista astazi o multime de definitii variate ale conceptului de filosofie ! %ant spune ca filosofia este o cunoastere rationla prin concepte pure , stiinta supozitiilor , a conditiilor cunoasterii si a actiunii si , in acelasi timp , sistemul cunoasterii filosofice $l imparte filosofia in ! 1. filozofie pura &cunoasterea prin ratiune pura &$r'enntnis aus reiner (ernunft 2. filosofia empirica &cunoasterea rationala prin principii empirice & aus empirisc#en )rinzipien; 3. *ilosofia naturii se ocupa cu tot ceea ce exista &ge#t auf alles +as da ist ; 4. filosofia moravurilor se ocupa cu tot ceea ce trebuie sa fie &+as da sein soll. "c#open#auer spune ca filosofia este stiinta exprimata in concepte ,a careia sarcina este ca intreaga esenta a lumii sa o repete ,+ieder#olenin concepte , in mod abstract general si clar .

)entru .erbart , filosofia este prelucrarea conceptelor.)ozitivismul in sc#imb renunta la orice caracter explicativ . )entru A./omte , filosofia este sistemul total al cunostintelor omenesti. "ase accep0iuni pe care antic#itatea le-a oferit filosofiei, defini0ii care apar0in lui )itagora, )laton 1i Aristotel! ,2-. 3cunoa1terea celor ce sunt ca fiind ceea ce sunt ,)itagora-; ,4-. 3cunoa1terea celor divine 1i omene1ti ,)itagora-; ,5-. 3preg6tire pentru moarte ,)laton, )#aidon, 78a,8-. 3asem6nare cu divinitatea pe c9t :i st6 omului :n putin06 ,)laton, ;#eaitetos, 2<7a-; ,=-. 3art6 a artelor 1i 1tiin06 a 1tiin0elor ,Aristotel-; ,7-. 3iubire de :n0elepciune ,)itagora-. In >omania , problema conceptului de filozofie a facut obiectul cercetarilor unor ganditori cunoscuti .Astfel , pentru ;itu Maiorescu , filosofia este nazuinta spre intzelepciune. ?. @laga spunea c6 filosofia este unul din modurile umane fundamentale pentru a rezolva 3ceea ce este. /-tin >. Matru & ea este o concep0ie :n care adev6rurile vec#i sunt :mbr6cate :ntr-o form6 nou6. *ilosofia a ap6rut ca r6spuns la :ntreb6rile oamenilor, :ntreb6ri cum ar fi ! /e este existen0a A /are este raportul dintre existen0a subiectiv6 1i obiectiv6 A /um se constituie valoarea de adev6r bine, frumos, dreptate A /are sunt cauzele nefericirii omului pe p6m9nt A /e este fericirea A Bn jurul acestor probleme s-a constituit filosofia :ncerc9nd s6 dea r6spunsuri :nc9t filosofia vizeaz6 raportul omului cu lumea cu existen0a. *ilosofia :ncearc6 s6 explice :n ce const6 condi0ia uman6, conceptul de condi0ie uman6, deasemenea situa0iile obi1nuite 1i limita. Bn acela1i timp filosofia se preocup6 de locul 1i rolul omului :l ajut6 pe acesta s6 ierar#izeze lumea. *ilosofia :l ajut6 pe om s6 opteze :n cuno1tin06 de cauz6 de ce oamenii opteaz6 pentru anumite realieri. *ilosofia :l ajut6 pe om s6 se cunoasc6 pe sine s6-1i formeze o cuno1tin06 de sine care sunt propriile sale real6ri dar raportat6 la realitatea social6, s61i formeze con1tiin0a alterit60ii care este con1tiin0a respectului pentru ceilal0i al6turi de care tr6ie1ti.

*ilosofia s-a format :n antic#itate la :nceput :n obiectul filosofiei erau puse cuno1tin0e din toate domeniile treptat s-a produs o departajare :ntre discursul filosofic 1i cel 1tiin0ific.

Raportul dintre filosofie, stiinte, arta si religie

Filosofia i tiina. e1i au fost 1i sunt legate prin multiple 1i complexe fire una de cealalalt6, am9ndou6caracteriz9ndu-se prin cunoa1tere, filosofia 1i 1tiin0a nu se suprapun, nu se confund6 1i nu se pot :nlocui una cu cealalt6. )rincipalele deosebiri dintre ele, privind obiectul 1i procedeele folosite :n construc0iile teoretice ,metodologice- pot fi structurate astfel! a- dac6 filosofia studiaz6 existen0a :n ansamblu sau ipostaze ale acesteia :n mod totalizator, 1tiin0a cerceteaz6 un anumit domeniu al existen0ei 1i :1i p6streaz6 caracterul particular c#iar atunci c9nd :1i propune un studiu ex#austiv asupra unor componente ale universului. Aria unei probleme filosofice, afirm6 ?ucian @laga, o constituie totdeauna, fie explicit, fie implicit, totul existen0ei ,lumea-, iar zarea interioar6 a unei probleme filosofice r6m9ne totdeauna :ntr-un mare grad in determinat6; din contr6, o problem6 1tiin0ific6 are totdeauna o arie circumscris6 1i o zare interioar6 complex determinat6

1.
b- filosofia se exprim6 :n no0iuni cu grad ridicat sau maxim de generalitate, pe c9nd 1tiin0ele particulare au propriile lor no0iuni specifice, care servesc necesit60ilor teoretice sau practice ale fiec6reia. ?imbajul 1tiin0ific presupune interpret6ri univoce, este precis, exact, riguros, neinterpretabil, :n timp ce limbajul filosofic implic6 o justificare :n raport cu o scar6de valori, suscit9nd mai multe interpret6ri filosofice, fiecare cu propria ei valoare teoretic6. CBn filosofie, afirm6 @laga, oric9t de avansat ar fi momentul istoric pe care l-am lua :n considerare, problemele se constituie :n jurul unor idei propulsive, pe care u1or le identific6m printre categoriile abstracte ale inteligen0ei! :n jurul conceptului de existen06 la )armenide, :n jurul conceptelor de existen06 1i devenire la )laton, :n jurul conceptului de indeterminat la )lotin, :n jurul conceptului de substan06 la "pinoza, :n jurul conceptului de act la *ic#te.

2.

c- :n timp ce filosofia raporteaz6 :ntreaga sa problematic6 la condi0ia uman6, implic9nd personalitatea omului sub toate aspectele sale, 1tiin0a tinde s6 exclud6 structurile afective 1i voli0ionale ale individului uman, solicit9nd intens pe cele ra0ional-logice. d- filosofia se folose1te de mijloace de convingere justific9ndu-1i ideile cu ajutorul valorilor 1i construind o viziune asupra lumii, care propune idealuri 1i normede via06. Drice filosofie define1te o atitudine 1i se define1te ca atitudine,spre deosebire de 1tiin06, care nu dep61e1te sfera demonstra0iei riguroase 1i a te#niciilor de investigare specifice fiec6rei discipline. /unoa1terea de tip 1tiin0ific tinde a1adar s6 fie c9t mai adecvat6 obiectului pe care :l vizeaz6, urm6rind o desubiectivizare a demersului cognitiv, o deta1are de tot ceea ce ar putea perturba procesul de explicare a realului. Modalitatea filosofic6 de cunoa1tere formuleaz6 :ns6 teze generale, privind determina0iile existen0ei, luate :n totalitatea ei, construind :n acela1i timp modele teoretice referitoare la ce ar trebui 1i cum ar trebui s6 fie omul. "copul ei este con1tientizarea statutului existen0ial al acestuia, prin raportare la tot ceea ce :i este exterior, la lume. Etiin0a 1i filosofia s-au aflat de-a lungul timpului :n raporturi at9t de diferite, :nc9t :n anumite perioade istorice filosofia includea elementele domeniului 1tiin0ific, :nc6 neconturat ,perioada de :nceput a elabor6rilor teoretice- sau era situat6 deasupra 1tiin0elor,sec. F(II-, pentru ca :n altele, s6 fie considerat6 de c6tre unii teoreticieni inutil6 :n raport cu valoarea 1tiin0ei, sau cel mult capabil6 s6 completeze 1tiin0a ,sf9r1itul sec. FIF, :nceputul sec. FF-. D analiz6 pertinent6 a rela0iilor dintre aceste dou6 importante forme ale culturii presupune luarea :n considera0ie a puternicelor leg6turi dintre ele, f6r6a nega distinc0iile de esen06 amintite anterior. Astfel, orice filosofie trebuie s6 fie compatibil6 cu spiritul 1tiin0ific al unei epoci, folosindu-se :n acela1i timp de metodele 1i mijloacele de investigare ale 1tiin0ei. /#iar dac6 ea teoretizeaz6 modele de via06 1i ofer6 omului criterii de valoare, realismul proiectelor axiologice depinde de gradul de 1tiin0ificitate :ncorporat :n premise. escoperirile 1tiin0ifice reprezint6 pentru filosof pretextul unor interpret6ri de amploare care generalizeaz6 noile date 1tiin0ifice, f6r6 a se opri :ns6la ele. "altul la universalul filosofic se realizeaz6prin raportarea explicit6 la statutul ontologic al omului 1i la posibilele modific6ri ale acestuia. *ilosofia la r9ndul ei, f6r6 s6 dea solu0ii

directe diverselor probleme 1tiin0ifice, caut6 s6 :ntre0in6 un climat favorabil g6sirii acestora, oferind deseori demersului cognitiv orientarea metodologic6 general6. Mai mult dec9t at9t, :n condi0iile :n care 1tiin0a nu mai poate fi considerat6 doar un mijloc de producere a cuno1tin0elor, ci trebuie privit6 ca un fenomen social-cultural, cu un impact puternic asupra omului 1i a vie0ii sociale, ea are o profund6 nevoie de filosofie. Gria1ele cuceriri 1tiin0ifice sunt rodul unei munci colective din ce :n ce mai diversificate, ele tinz9nd progresiv s6 devin6 opera :ntregii umanit60i. Marele lor risc este acela de a crea noi constr9ngeri, care fac s6 fie uitat omul. Aici intervine :n cea mai mare m6sur6 rolul filosofiei. >ezultatele :ntregului demers 1tiin0ific, cu marea sa varietate 1i diversitate de mijloace, metode 1i te#nici, trebuie s6 stea la baza modului de concepere, analiz6 1i situare a omului :n structura societ60ii, cu scopul emancip6rii lui de servitu0ile interne 1i externe. Astfel, revolu0ia 1tiin0ifico & te#nic6, ce str6bate lumea contemporan6, aduce :n actualitatea nemijlocit6, direct sau indirect, problema con0inutului categoriei filosofice de umanism,necesitatea reexamin6rii 1i revalorific6rii, :n condi0iile actuale, a ceea ce s-a acumulat de-a lungul timpului :n cunoa1terea 1i aplicarea dimensiunilor ei. Filosofia i religia. Bn tentativa de a constitui o imagine totalizatoare asupra lumii, exprim9nd :n acela1i timp 1i o atitudine fa06 de aceasta, cl6dit6 pe o scar6 de valori,oferite omului ca suport al idealurilor sale, filosofia prezint6 analogii cu religia. Am9ndou6, at9t filosofia, c9t 1i religia, r6spund unor nevoi profunde ale fiin0ei umane, privind orientarea multiplelor fa0ete ale psi#icului uman c6tre un model de via06, de existen06, de concepere :ntr-un anumit fel a raporturilor omului cu natura 1i societatea, cu universul :n general, 1i, nu :n ultimul r9nd, cu sine :nsu1i. Analogia se grefeaz6 :ns6, pe urm6toarele, principale distinc0ii dintre filosofie 1i religie! a- :n timp ce filosofia este un sistem teoretic, care opereaz6 cu categorii, fiind construit, dup6 reguli metodologice axate pe o demonstra0ie riguroas6, religia apeleaz6 la reprezent6ri 1i dogme. b- dac6 filosofia :1i propune s6 explice, impun9nd for0a ra0iunii 1i permi09nd c6utarea adev6rului prin cercetare, analiz6, construc0ie etc., religia se sustrage :n general legitim6rii ra0ionale, apel9nd :n primul r9nd la credin06 1i adres9ndu-se de regul6, structurile afective ale personalit60ii. Filosofia i arta. "pecificul filosofiei poate fi :n0eles 1i prin surprinderea elementelor care o apropie de crea0ia artistic6.

eosebirile se refer6, :n esen06, la urm6toarele aspecte! a- filosofia folose1te,:n procesul construc0iei lumii, conceptele, recurg9nd la analiz6 1i demonstra0ie, iar arta recreeaz6 realitatea natural6 sau socio-uman6, cu ajutorul imaginilor artistice, a for0ei lor sugestive 1i expresive. b- filosofia are caracter totalizator, general, universal, iar arta unul particular, individual. Bn acela1i timp :ns6, at9t filosofia, c9t 1i arta, :ntre0in 1i dezvolt6con1tiin0a de sine a omului, angajeaz6 integral personalitatea creatorului, ca 1i pe aceea a omului :n general, au am9ndou6 o puternic6 viz6 antropocentric6, propun9nd idealuri de urmat 1i caracteriz9ndu-se printr-o ampl6 func0ie proiectiv6. /onsider9nd aceste elemente doar ca puncte de plecare :n analiza rela0iilor filosofiei cu 1tiin0a, religia, arta, trebuie s6 preciz6m c6, studiul istoriei culturii scoate :n eviden06 complicatele p6ienjeni1uri spirituale ale creativit60ii umane, :n care filosofia, 1tiin0a, religia, arta, nu pot fi teoretizate pertinent, dec9t prin g6sirea unor procedee adecvate 1i de anvergur6, care s6 asigure reflectarea specificit60ii fiec6reia ca 1i a puternicelor leg6turi dintre ele, :n dinamismul desf61ur6rii vie0ii sociale 1i a dezvolt6rii personalit60ii. D privire de ansamblu asupra filosofiei surprinde :nsu1irea ei de a fi :n acela1i timp interpretare totalizatoare a lumii ,o form6 specific6 de cunoa1tere-, reac0ie axiologic6 :n fa0a universului ,implic6un proiect- 1i nu :n ultimul r9nd, op0iune 1i decizie :n procesul permanent de construc0ie a umanului ,presupune manifestare atitudinal6-, fapt ce confer6 produselor ei capacitatea de a desc#ide drum inteligibilit60ii 1i perfectibilit60ii omului.

Zaha Loredana aria Clasa! a "##$a %