Punerea in opera a betonului

Prin punerea in opera a betonului, se intelege ansamblul de operatiuni prin care. betonul se introduce in cofraje. (turnarea betonului) s i se compacteaza. Modul de turnare, ca si procedeul de compactare, depinde in principal , de: - tipul elementului de constructie, (stalp, perete, placa. grinds, etc.), - caracteristicile betonului proaspat, (consistenta, lucrabilitate); - mijloacele de munca utilizate, (pentru transport si pentru compactare). Turnarea betonului , (betonarea), se face de regula direct din mijlocul de transport. iar solutia tehnologica poate fi : a) industrializata cand turnarea se face : - direct din mijloacele de transport (autobetoniera, autoagitator, sau autobasculanta); Cand betonul cade de la inaltimi mai mari de 2-3m, poate produce deformarea armaturilor, si in consecinta se indica utilizarea jg eburlor sau a obotilor - cu macara ec ipata cu bena - cu transportor cu banda rulanta - prin pompare b) semimecanizata sau manuala,cand turnarea se face - cu mijloace de in!entar de mica mecanizare: - pentru transportul pe orizontala. - cu roabe, tomberoane, !agonete, dumpere pitice; - transportul pe !erticala. - cu boburi, ascensoare, macarale fereastra sau macarale Pionier; - cu boburi sau ascensoare ec ipate cu c ible si jg iaburi: - prin lopatare. Lucrari pregatitoare Punerea in opera a betonului ,este una din operatiile cele mai importante, in realizarea constructiilor monolite, rezistenta si durabilitatea acestora, depinzand in mare masura, de modul de turnare si compactare a betonului. "n !ederea inceperii betonarii, trebuie luate toate masurle necesare, care sa asigure buna desfasurare a lucrarilor fara intreruperi nepre!azute si in conditii care sagaranteze obtinerea unei calitati optime. "ntre acestea, se mentioneaza: a) - verificarea terenului si a gropilor de fundatii: - dimensiuniile in plan ale gropilor de fundatii; - cota de fundare si planeitatea, - curatirea gropilor de fundatii; - corespondenta naturii terenului, cu pre!ederile din proiect. b) - verificarea cofrajelor si sustinerilor acestora: - corespondenta cotelor cofrajelor, in plan si ni!el, cu cotele din proiect; - orizontalitatea si planeitatea elementelor orizontale ale cofrajelor, (grinzi, placi, etc.) si !erticalitatea elementelor !erticale ale cofrajelor (stalpi, diafragme, etc.). - corespondenta elementelor cofrate cu cele e#ecuta te anterior;
1

- e#istenta elementelor de rigidizare locala si generala si de asamblare a panourilor de cofraj, pentru asigurarea rigiditatii, stabilitatii si etanseitatii cofrajului; - e#istenta reperelor, pentru ni!elarea betonului si corecta lor amp lasare; - curatenia cofrajelor si tratarea lor corespunzatoare, (udare, ungere cu substante decofrante, etc.); c) verificarea armaturilor: - e#istenta barelor de armatura de diametre pre!azute in proiect si pozitionare lor corecta; - acoperirea cu beton si e#istenta distantierilor, (intre barele de armatura si intre armatura si cofraj); - curatenia armaturilor, d) !erificarea e#istentei cutiilor, pentru formarea golurilor, pentru constructii si pentru instalati si a pieselor ce urmeaza a fi inglobate; - montarea corecta conform proiectului; - fi#area solida, pentru a nu se deplasa in timpul betonarii: e) pregatirea cailor de acces, pentru mijloacele de transport beton, (la ni!elul solului si al parterului); f) verificarea suprafetei betonului turnat, anterior; - corecta prelucrare a e!entualelor zone segregate, - e#istenta unor suprafete rugoase: - spalarea rostului de turnare; g) verificarea mijloacelor pentru transportul loco-obiect si compactarea betonului; - e#istenta numarului necesar de mijloace de munca si functionarea lor: - e#istenta !ibratoarelor de rezer!a; ) !erificarea posibilitatii de li!rare de catre statie, a betonului comandat, (calitati!, cantitati!); i) !erificarea e#ecutarii amenajarilor, pentru protejarea betonului, in timpul si dupa turnarea betonului, (conform proiectului);

j) !erificarea e#ecutarii amenajarilor, pentru protectia muncii. eguli tehnologice de betonare !etonarea trebuie astfel organizata, incat transportul, turnarea si compactarea betonului, sa se realizeze inainte de inceperea prizei cimentului, pe cat posibil fara intreruperi, iar betonul sa umple complet formele in care este turnat si sa inglobeze armatura, (in cazul betonului armat). !etonul trebuie sa fie pus in opera in ma#. $%min. de la aducerea lui la locul de turnare; - se admite un inter!al de ma#. 3& min. ,numai in cazul in care durata transportului este mai mica de o ora. "naltimea de cadere libera a betonului la turnare , trebuie sa fie cat mai redusa in !ederea e!itarii segregarii e#terne. 'ceasta inaltime, nu trebuie sa depaseasca 3 m in cazul elementelor cu latime de ma#. $ m. respecti!, nu mai mare de $,% m. in celelalte cazuri, inclusi! elementelor de suprafata, de tipul placiilor, sau a fundatiilor. (a elementele cofrate pe inaltmi mai mai de 3 m., turnarea betonului se poate face prin
2

oboti, prin care betonul curge, umpland toata sectiunea tubului, (a!and capatul inferior, situat la ma#. $,% m. de zona care se betoneaza), sau prin ferestere laterale,amenajate in acest scop in cofraj. )curgerea betonului prin jg iaburi, se admite pana la o diferenta de ni!el de 3,& m. #ompactitatea betonului proaspat se realizeaza din reteta dar se pastraza in conditiile in care transportul se face corespunzator.*aca betonul adus la locul de punere in opera prezinta totusi segregari , se !a reamesteca fara a adauga apa. )e !a urmari cu atentie, inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire cu beton, in conformitate cu pre!ederile din proiect. #irculatia oamenilor si a mijloacelor de inventar de mica mecanizare , in timpul betonarii, se !a face pe podini special amenajate ( care sa nu rezeme pe armaturi) circulatia direct pe armature ca si asezarea !ibratorului direct pe acestea fiind interzisa. Pentru a putea fi compactat, betonul se toarna in straturi, (de regula orizontale) in elementele de constructie.; fac e#ceptie elementele ce se compacteaza pe mese, sau reazeme !ibrante , la care se umple complet tiparul. $rosimea straturilor de turnare, se determine in functie de mijlocul de compactare, astfel pentru compactarea: - manuala (cu sipci, maiuri, etc.) - este de $&...$% cm: - cu per!ibratoare, - este de 3+, din lungimea buteliei !ibratoruluil - cu !ibratoare de cofraj, - este egala cu distanta dintre elementele de rigidizare ale cofrajului, pe care se fi#eaza !ibratoarele: - cu !ibratoare de suprafata, este egala cu grosimea elementului de constructie (dar - 2& cm) "nstalarea podinelor pentru circulatia si a mijloacelor de transport pe placile betonate precum si depozitarea pe acestea a diferitelor materiale. este permisa numai dupa 2,...,. ore, (in funclie de tipul cimentului utilizat si de temperatura mediului). Timpul ma%im intre betonarile a doua straturi suprapuse . se considers in general. mai mic decat timpul de incepere a prizei, care depinde in principal de tipul cimentului si temperaura mediului ambiant. "n tabelul %.$/. se prezinta !arsta limita a betonului. pentru diferitele faze de punere in opera. 0abelul %.$/
1arsta limita a betonului pentru faze de punere in opera ( ) t$- !arsta betonului din acelasi strat in momentul terminarii punerii in opera t2-!arsta betonului dintr-un strat in momentul acoperirii cu stratul urmator t3- !arsta betonului in momentul in care nu maid a impingeri 0ipul cirnentului utiluzat in beton fara adaos cu adaos cu adaos fara adaos cu adaos cu adaos fara adaos cu adaos cu adaos P ,& -$%3 4$%3 P ,& -$%3 4$%3 P ,& -$%3 4$%3 0emperatura mediului ambient (2C) %-$& $&-2& 2&-3& $,& $,% $,% 2,& 3,& 3,& 5-$& $&2& $535 &,/% $,&& $,33 $,% 2,& 2,/ ,,& %,& .,& &.%& &. /% $,2% $ .& $.% 2,% 3.& ,.& %.&

&ebitul minim de beton (6 min ), necesar la turnare, rezulta din conditia de acoperire a unui strat de beton deja turnat, cu beton din stratul urmator. in inter!alul de timp care sa asigure. pentru primul strat. o !arsta, la care sa se paata realiza legatura dintre ele:

in care: 1 - !olumul de beton dintr-un strat 7m89 . "n functie de tipul cimentului si de temperatura mediului ambiant, rezulta urmatoarele limite de !ariatie ale !alorilor pentru t$si t2 asa cum se !ede in tabelul %.$/. t$-&.% ... .. $,% t2- $,&... ..3.& . (a betonarea diferitelor elemente si parti de constructie, in afara regulilor generate mentionate anterior, se !or respecta dupa caz, urmatoarele prevederi suplimentare : a) betonarea elementelor de fundatii din beton armat,se !a face pe un strat de beton de egalizare de % cm grosime: b) betonarea elementelor verticale , (stalpi, diafragme, pereti), cu inaltimea de ma#. 3m (daca !ibrarea nu este stanjenita de grosimea redusa a elementului. sau desimea armaturilor), se !a face pe la partea superioara a elementului, admitandu-se cofrarea tuturor fetelor, pe intreaga inaltime. *aca se intre!ad dificultati la compactarea betonului, precum si in cazul elementelor cu inaltime mai mare de 3 m., se !a adopta una din solutiile:

- cofrarea unei fete de ma#. $m. inaltime si completarea cofrajului pe masura betonarii elementului; - betonarea prin ferestre laterale, sau prin intermediul obotiilor, compactarea facandu-se prin ferestre laterale. sau in interiorul elementului; c) betonarea grinzilor si placilor , se !a face la $...2 ore de la terminarea turnarii elementelor !erticale pe care reazema, daca fisa te nologica nu contine alte precizari. :rinzile si placile care !in in legatura, se !or turna, de regula. in acelasi timp: se admite crearea unui rost de lucru, la $+%.,,$+3 din desc iderea placii si turnarea ulterioara a acesteia. (a turnarea placilor, se !or folosi repere dispuse la distante de ma#. 2,& m, pentru a se asigura respectarea grosimii pre!azute in proiect: d) betonarea cadrelor, se !a face acordand o deosebita atentie zonelor de noduri, pentru a asigura umplerea completa a sectiunii; e) betonarea elementelor masive , (la care cea mai mica dimensiune, este cel putin gala cu $,% m), se !a face in conditiile adoptarii unor masuri speciale, la stabilirea compozitiei betonului s i a te nologiei de betonare. 'stfel. in scopul reducerii eforturilor din temperatura s i contractie, la stabilirea compozitiei si prepararea betonului, se !a adopta un tip de ciment, cu termicitate redusa si un dozaj cat mai redus (folosind in acest scop, un aditi! reducator de apa si agregate cu dimensiuni cat mai
4

mari) si se !a asigura o temperature cat mai scazuta, pentru betonul proaspat ;etonarea se face fie in strat continuu, fie in trepte, tinand seama de: - capacitatea efecti!a de preparare, transport si punere in opera a betonului: - durata ma#ima admisa, pentru acoperirea cu un nou strat. sau o noua treapta de beton: - grosimea treptei. (ma#. %& cm); - numarul de trepte suprapuse. osturi tehnologice de lucru 0urnarera betonului, se face continuu, "ntre doua rosturi te nologice de lucru, date prin proiect, orice alte "ntreruperi se considera accidentale.

<osturile de lucru se stabilesc pe baza unor reguli care tin seama de: - zonele de eforturi minime; - grosimea elementului de constructie care se toarna; - marimea suprafetei; - directia contractiilor; - modul in care apare rostul, pe fata !azuta a betonului; osturile de lucru !or fi situate in zonele de eforturi minime , deoarece creaza in general discontinuitati in structura, fiind puncte slabe, atat ca rezistente, cat si ca permeabillitate. Pentru elementele de dimensiuni mari, se !a e!ita intreruperea turrnarii betonului. dupa un plan !ertical si se !a realiza o "ntrerupere in trepte, planurile orizontale fiind intrerupte in forma de taluz, iar suprafetele !azute dupa linii drepte, (si nu sinuoase). egulile de amplasare si e%ecutia rosturilor de lucru' in cazul turnarii difertelor elemente si parti de constructie, prevad: - la stalpi, (fig. %.2$), se admit rosturi la baza, iar in cazuri te nologice special se poate pre!edea "nca un rost. la (3 - %) cm sub intradosul grinzilor imediat sub !utele ,acestora. (rostul ""):

Fig. 5.21. Rosturi de lucru la betonarea stalpilor; a) cadre pe un singur nivel; b) cadre multietajat.
5

- la cadre, turnarea se !a face pe cat posibil fara intreruperi, iar atunci cand nu pot fi e!itate, acestea, se !or amplasa in zonele de momente minime pentru elementele structurale, (rostul """, in zona de moment minim atat la placi cat si la grinda ca in fig. %.2$ a , respecti! in apropierea a#ei neutre a grinzii, la cadrul multietajat, fig. %.2$ b, la circa 2...3 cm sub intradosul grinzii); - la placi , rostul de lucru, !a fi paralel cu armatura de rezistenta, sau cu latura cea mai mica a placii, la $+% = $+3 din desc idere, masurata de la reazem, asa cum se !ede in fig. %.22;

Fig 5.22. Amplasarea rostului tehnologic la placi - la plansee cu nervuri , cand betonaria se face pe o directie paralela cu ner!urile, rostul de lucru se !a plasa in zona cuprinsa intre $+% si $+3 din desc iderea ner!urilor; rostul !a fi e#ecutat alterati!. intre diferitele campuri, e!itandu-se crearea unui rost continuu, asa cum se prezinta in fig. %.23.

Fig. 5.23. Amplasarea rosturilor tehnologice, la plansee cu nervuri

6

- la plansele cu nervuri, cand betonarea se face pe o directie perpendiculara pe directia ner!urilor, rostul de lucru se !a lasa in zona cuprinsa "ntre $+3 - $+%, (indicat $+,), din desc iderea grinzii. - la grinzile cu inaltime mare , ( 4 %& cm), betonate separat de placi, (e#. planseu pe grinzi), rostul se lasa la 3...% cm. sub ni!elul inferior al placii, (e#. planseu pe grinzi), , pentru ca zona comprimata a sectiunii de beton armat, sa fie betonata fara rost de lucru, asa cum se !ede in rostul, (l" - ""), din cadrul fg. %.2$. b: - "a bolti si arce , se pot admite rosturi de lucru, perpendiculare pe directoare. impartindu-se bolta sau arcul, in boltari, dispusi simetric fata de c eie., nu se admit rosturi in plan orizontal, care ar putea desc ide c eia arcului, fg. %.2,; - la placile curbe subtiri , nu se admit rosturi de lucru, turnarea betonului. facandu-se simetric fata de a# si fara intrerpere; - la fundatiile de utilaje , supuse la solicitari dinamice, pot fi pre!azute rosturi in zona cu eforturi minime, numai daca se adopta o armare corespunzatoare in zona rostului; - in cazul diafragmelor, sau peretilor de lungime mare, se !or pre!edea rosturi !erticale, pentru e!itarea fisurarii din contractie, sau limitarii frontului de lucru.

Fig. 5.2 . Rosturi de lucru, la bolti si arce; a) ! betonare in boltari; b) ! betonare in inele paralele cu directoarea arcului; c) ! rosturile tehnologice de lucru sunt cu desavarsire inter"ise pentru ca pot duce la deschiderea arcului. 'semenea rosturi se !or dispune la ma#imum $% m intre ele si !or fi realizate cu un cofraj interior cu sicane, (din lemn sau tabla), sau cutabla ondulata; - la elementele masi!e, a!adnd lungimea 42& m, se !or pre!edea rosturi !erticale, realizate cu tabla ondulata sau cofraje, creindu-se ploturi care se betoneaza alternati!. (a cele a!and grosimea mare, (de regula peste 2,% m), se !a pre!edea un rost orizontal. creindu-se doua lamele suprapuse. *urata ma#ima admisa la intreruperea betonarii, pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca momentul de incepere a prizei cimentului folosit; in lipsa unor determinari de laborator, acest moment se !a considera 2 ore de la prepararea betonului, in cazul utilizarii cimenturilor cu adaosuri si $,% ore, in cazul folosirii cimenturilor obisnuite. osturile tehnologice de lucu vor fi realizate, tinandu-se seama de urmatoarele reguli: - suprafata rosturilor la stalpi si grinzi. !a fi perpendiculara pe a#a acestora. iar la placi si pereti, perpendiculara pe suprafala acestora; - suprafala rostului !a fi curatata, indepartandu-se betonul ce nu a fost bine compactat, precum si pojg ita de lapte de ciment;
7

- la rosturile !erticale, care nu au fost realizate cu tabla e#pandata, suprafala acestora se !a prelucra prin spiluire (fac e#ceptie placile); - imediat inainte de turnarea betonului proaspat, suprafala rosturilor !a fi spalata cu apa. !etonarea pe timp friguros *aca lucrarile de betonare se desfasoara pe limp friguros, trebuie sa se tina cont de suplimentul de energie necesar, prin luarea unor masuri speciale. >nele lucrari de betonare ar trebui c iar e!itate a se e#ecuta, in perioada cea mai friguroasa a anului, (tab. %.$..), iar altele sa fie admise cu unele masuri de proteclie, ( tab. %.$?.) Lucrari, a caror e%ecutie se propune a fi evitata, in perioada ()*'+" , )*'"") $.0umarea betonulu armat. in lucrari supraterane e#terioare ca: stalpi. grinzi. plansee. pereti diafragme. turnuri de racier,castele de apa, rezer!oare. 2.0urnarea betonului armat la constructii e#ecutate cu cofraje glisante 3.0umarea betonului armat la lucrari e#terioare, sub cota zero, in elemente subtiri: canale de cable,camine ,.0urnarea betonului simplu sau armat. in platforme e#terioare, sau drumuri %.0urnarea betonului in elemente prefabricate desc ise, (cu e#ceptia cetor turnate in cu!e de tratament c imic) &intre masurile care trebuiesc luate, in cazul betonarii pe timp friguros, se amintesc : a) - la prepararea betonului: - reducerea raportului ' + C; - incalzirea agregatelor si a apei; "ncalzirea agregatelor se face cu abur !iu, difuzat direct in masa agregatelor. prin intermediul unor te!i gaurite, sau cu registre din te!i, prin care circula aburul. (amplasate atat !ertical, langa peretii despertitori. cat si inclinat, la baza depozitului de agregate). 0rebuie sa se asigure o "ncalzire uniforma a agregatelor, pentru a nu a!ea diferente de temperature, intre sarjele de beton. Lucrari' a caror e%ecutie, in perioada de timp friguros, se vor face in conditii speciale de protectie' $. 0urnarea betonului simplu sau armat, in: fundatii masi!e, fundatii continue. fundatii pa ar, rezer!oare si bazine subterare 2. 0urnarea betonului in elemente prefabricate, pe poligoane desc ise; 3.0urnarea betonului simplu sau armat, in "ucran e#terioare. ca: - stalpi, grinzi, plansee, - pereti. diafragme - acopersuri din panze curbe subtiri. - tumuri de racire. castele de apa, rezer!oare, - constructii e#ecutatse in cofraje glisante - platforme e#terioare. sau drumuri. - "ucrari sub cota zero. in elemente subtiri. (canale de cabluri, camine; "ncalzirea apei , se face cu un sc imbator de caldura cu serpentine, la care agentul
8

incalzitor este, in functie de instalatia cu care este dotata unitatea, aburul de joasa presiune, uleiul, etc: Temperatura apei si agregatelor, nu poate depasi o anumita limita la intrarea in contact cu cimentul, (care nu se incalzeste), pentru a nu dauna procesului de idratare a acestuia si a-i micsora astfel rezistentele finale. )e indica, ca la descarcarea din betoniera, temperatura betonului, sa fie $%... ..3&2C.pentru lucrari curente si $&...$% 2 C, pentru lucrari masi!e. - adaugarea in compozilia betonului a aditi!ului @antigero@, are ca efect scaderea punctului de ing et al apei, pana la -$&2 C, fara a impiedeca reactiile de idratare ale cimentului, a!and in acelaai timp si un efect de accelerator de intarire si un efect secundar, de antrenor de aer. (nu se utilizeaza impreuna cu alti aditi!i

b) la transportul betonului: - folosirea de mijloace de transport, rapide si bine izolate contra frigului, atat lateral cat si la partea de sus. (benele si autobasculantele, !or fi termoizolate, sau cel putin acoperite cu prelate): - e!itarea distantelor mari de transport, a stationarilor pe traseu si transbordarilor betonului: - !erificarea mijloacelor de transport, inainte de incarcarea unei not cantitati de beton; daca in aceasta e#ists g iata sau beton ing etat, trebuie indepartate cu jet de apa calda: c) la turnarea betonului, se verifica : - sustinerile cofrajelor, daca sunt asezate pe pamanturi stabile, popii sa fie asezati pe pamant curatat in prealabil, prin intermediul talpilor de repartitie, iar in cazul umpluturilor, popii se !or aseza pe grinzi cu suprafata mare de rezemare, sau pe fundatii e#istente. Aapada si g iata, se indeparteaza de pe armaturi si cofraje, ("nainte de turnare), prin suflare cu aer cald sau jet de abur; - gropile de fundalii, in care urmeaza sa se toarne betonul, se protejeaza impotri!a ing etului. <osturile de lucru !or fi reduse, prin te nologiile de lucru adoptate, iar in cazul in care acestea nu pot fi e!itate, la reluarea betonarii, rosturile se !or curata si apoi incalzi, cu abur sau cu nisip cald; - betonarea elementelor de construclie, pe timp friguros, poate incepe la temperaturi mai marl de B% 2 C, (sau la temperaturi mai mici de B% 2 C, cand insa, temperatura este poziti!a si cu tendinta de crestere). *upa turnare este necesar sa se asigure betonului o temperature minima de B% 2 C, pana la realizarea unei rezistente minime de %& daC + cm 2 . "n caz contrar e#ista pericolul de ing etare a apei, care se produce atunci cand betonul nu este "ntarit suficient pentru a rezista la eforturile suplimentare, rezultate din marirea cu circa ? 3 a !olumului apei de amestec ceea ce conduce la distrugerea structurii interioare a betonului, imediat ce acesta a inceput sa se formeze. *upa dezg et, betonul isi continua "ntarirea, insa rezistenlele finale sunt simtitor reduse, deoarece "ipseste aportul legaturilor ce incepusera sa se formez in perioada premergatoare ing etului. 'cest lucru nu se mai intampla daca betonul ing eata inainte de a incepe priza, cand nu s-au format inca nici un fel de legaturi sau daca a atins, inainte de a ing eta, rezistente suficient de mari pentru a prelua eforturile date de ing etarea apei, fara ca aceasta sa-i distruga structura interioara in curs de formare. Perioada in care ing etul este daunator, este cuprinsa intre momentul inceperii prizei si atingerea rezistentelor, care "i permit sa preia eforturile date de ing etarea apei; acest stadiu de "ntarire a betonului, corespunde atingerii unor rezistente la compresiune de minim %& daC + cmD. Prin prescriptii te nice, se diferentiaza aceasta conditie, in functie de tipul elementelor:
9

- la %& 3 din rezistenta la compresiune, pentru elementele de constructie obisnute - la /& 3 din rezistenta la compresiune, pentru elemente speciale de constuctie cum sunt arcele, panzele curbe subtiri, etc. "n urma e!aluarilor regimului termic de transport si punere in opera a betonului, s-a ajuns la concluzia ca incalzirea betonului dupa punerea in opera , conduce la consumuri specifice de energie mai reduse, decat metoda conser!arii caldurii interne. Metoda conservarii caldurii interne , consta in mentinerea calduri initiale a betonului, (obtinuta la prepararea prin incalzirea materialelor componente), cat si a celei degajata de idratarea cimentului, in timpul prizei, astfel ca inter!alul in care temperatura coboara la & 2 C, sa fie mai mare decat cea in care betonul capata rezistentele mecanice minime necesare, la care ing etarea nu mai are efecte distructi!e. Protejarea betonului, se face cu diferite materiale termoizolante: rogojlnt. carton asfaltat, panouri de lemn, etc. Metoda pastrarii betonului in spatii mari incalzite, se aplica la e#ecutarea elementelor de constructie, cu durata mare de intarire a betonului. )patiile inc ise, se pot realiza printr-o consructie pro!izorie de protectie: - totala, (din panouri sau prelate); - partiala, (cu folosirea elementelor constructiei definiti!e, e#ecutate deja). Metoda "ncalzirii betonului cu abur sau cu aer cald consta in asigurarea intaririi betonului , la temperatura necesara, prin tratarea termica a acestuia, cu abur sau eu aer cald. Pentru aceasta, se folosesc cofraje metalice cu pereti incalzitori sau se confectioneaza o camasa alcatuita dintr-un sc elet de scanduri, captusit: - la interior, cu carton asfaltat si polietilena; - la e#terior, cu materiale termoizolante. -gentul incalzitor, circula intre camase si cofraj, sau in peretii incalzitori ai cofrajului' .e aplica de obicei, cand durata de intarire a betonului, este foarte scurta' astfel: - cresterea temperaturii betonului, trebuie sa se face in trepte, de ($%-2&) 2 C + s i sa se mentina la temperatura ma#ima, pana cand rezistenta betonului determinata pe cuburi de proba. pastrate in acelasi conditii, atinge limita necesara ma#ima. - scaderea temperaturii, se !a face treptat in trepte mai mici de $&2C + ora. pentru a e!ita formarea microfisurilor in masa betonului. (a stabilirea duratei de incalzire, se !a tine seama de faptul ca agentul incalzitor, !ine in contact cu betonul, sau prin intermediul cofrajului. 'stfel: - incalzirea in camase pe toate fetele elementului din beton se aplica la stalpi, grinzi si la ziduri portante de grosime mai mare; - in acest scop, elemental din beton si cofrajul, se imbraca intr-un in!elis etans, la o distanta de $&-$% cm. de fetele betonului; in spatiul astfel creat, in jurul elementului de beton se introduce abur sau aer cald. - incalzirea betonului in camasa, pe o singura fata se aplica la ementele subtiri(placi, pereti despartitori. pereti portanti de grosime redusa, etc.); "n acest scop,camasa se se e#ecuta pe una din fete iar cealalta fata se se protejeaza cu material termoizolatoare. Metoda incalzirii betonului in masa, se face prin crearea unui curent electric,intre electrozii metalici. inglobati in beton. )e recomanda a se utiliza la bet onul simplu "n care repartizarea caldurii in masa betonuluj este uniforma. "n cazul betonuluj armat, se produce o incalzire neuniforme, armatura inmagazinand cea mai mare parta a energiei calorice, datorita diferentej mari dintre rezistentele specifce ale armaturii si a betonului si conducti!itatii electrice a oteluluj, net superioare. !etonarea pe timp foarte calduros Pe timp foarte calduros, este necesar sa se ia masuri de protejarea betonarii, pentru a
10

e!itarea e!aporarii apei de amestecare, cauza principals a aparitiei contractillor si fisurilor. Masuriile necesare a se lua, pana la turnare, sunt: - reducerea distantelor de transport , a stationarilor pe traseu, a transbordarilor. acoperirea betonului din autobasculante si bene, ca si e!itarea utilizarii unor cantitati mari de parte fina, in cornpozitia betonului. Easurile ce se impun, dupa turnarea betonului, sunt: - protejarea impotriva evaporarii rapide a apei din beton , care se face prin stropirea cofrajelor cu apa, acoperirea betoanelor cu prelate care se uda periodic, acoperirea cu folii de polietilena, sau in cazul elementelor orizontale, acoperirea cu nisip care se mentine umed, 3.../ zile dupe turnare. (a elementele de suprafata, de tipul placilor. la care procesul de e!aporare a apei este mai pronuntat, se pot aplica pe suprafata betonului, pelicule din emulsii sau solutii rasinoase ori parafinoase, suple si aderente, care sa izoleze betonul de mediul ambiant, asigurand o idratare lenta a componentilor cimentului. #ompactarea betonului prin vibrare Tipuri de vibratoare si consideratii cu privire la utilizarea "or Eijloacele de munca, utilizate la compactarea betonului prin !ibrare, se numesc !ibratoare. *upe modul de actionare asupra betonului, vibratoarele pot fi: - !ibratoare de interior, sau per!ibratoare; - !ibratoare de e#terior, sau de cofraj; - !ibratoare de suprafata, putand fi placi !ibratoare, grinzi sau rigle !ibratoare, sau mese !ibrante. F prezentare comparati!e a acestor tipuri de !ibratoare si a domenilor de utilizare, este prezentata in tabelul %.25. *in punct de vedere constructiv, cele mai raspandite !ibratoare de interior, sunt cele cu motorul inglobat in butelie si cele cu arbore fe#ibil, acestea compunandu-se dintr-un transformator trifazat portabil de 22& + 3.& 1 la 35 1. un motor electric de asemenea portabil, un arbore fle#ibil, care transmite miscarea de rotatie imprmata de motor la capul unul !ibrator in care este inglobat e#centricul, !ibrator care pro!oaca !ibratiile, precum si cablurile: - de alimentare ale transformatorului; - de legatura intre acestea si motor, (fig. %.25.a.).

Gig. %.25. 1ibratoare pentru compactatea betonului a) !ibrator de interior

11

(per!ibrator);

b) !ibrator de cofraj; c) placa !ibranta

/ibratoarele de cofraj , se fi#eaza pe rigidizarile locale ale cofrajului elementului ce se toarna. astfel incat betonul se !ibreaza prin intermediul cofrajului. >n !ibrator de cofraj , este alcatuit din transformatorul de alimentare cu energie de joasa tensiune, (2, 1) si din !ibratorul propriu-zis, (fig. %.25.b.), care inglobeaza motorul si e#centricele are produc !ibratiile. /ibratoarele de suprafata , de tipul placilor !ibrante, (fg. %.25.c.), sunt alcatuite dintr-o talpa metalica. cu marginile intoarse in sus, a!and fi#at pe ea un !ibrator de tipul celui de cofraj. F tije cu maner, permite deplasarea ansamblului pe suprafala betonului. :rinda sau rigla !ibranta. este alcatuite dintr-o grinda metalica, ale carei capete ruleaza pe doua profile metalice longitudinale, ce alcatuiesc si cofrajul lateral at stratului de beton ce se toarna; de grinda. (rigla), este fi#at generatorul de !ibratii, similar cu un !ibrator de cofraj. Parametrii vibrarii de adancime Prin !ibrare, betonul !artos trece printr-o stare de lic id greu, care curge si poate lua forma tiparului, e#ercitand asupra perelilor o presiune corespunzatoare unui lic id cu densitatea H b, (numai in zona !ibrata). Cunoscand compozitia betonului. se poate deterrnina masa care intra in oscilatie, pentru o anumita frec!enla data si deci si energia care trebuie transmise prin !ibrare. &e aceea, un efect deosebit se poate obtine, printr-un regim de vibrare cu mai multe frecvenle: - !ibratii de joase frec!enta, - cu actiune asupra granulelor mari - !ibralii de inalta frec!enla, - cu actiune asupra mortatului de ciment. "n general se folosesc !ibratoare, cu frec!enta intre %.&&& = $2.&&& !ibr.+ min. Prezentarea comparati!e a tipurilor de !ibratoare se face in tabelul %.2,.

"n cazul !ibrarii betonului, datorita !ascozitatii si fortelor interne de frecare are loc o reducere a amplitudinii !ibratiilor, odata cu indepartarea in masa betonului, fata de a#a
12

buteliei.

13

Parametrii vibrarii de suprafata

"n fig. %.3&. se arata efectul compactarii cu !ibratorul de suprafata, precum si un grafc, pri!ind determinarea duratei de !ibrare, pentru diferite consistenle ale amestecului de beton.

"n tabelul %.25. se dau parametrii pentru determinarea zonei de actiune a !ibratorului si a duratei de !ibrare.

I - este grosimea stratului care se compacteaza; " - este lungimea capului !ibratorului.

"ntocmirea programelor de compactare prin vibrare 1ibrarea interioara, se realizeazd cu ajutorul !ibratoarelor de interior (per!ibratoarelor) si este principalul procedeu de compactare a elementelor din beton armat monolit sau prefabricat; procedeul necesite intocmirea unui program de compactare. in cadrul caruia se determine:

a) -grosimea stratului de beton supus vibrarii' 0g0, fig' *'1)' unde:

in care: ( b - este lungimea buteliei per!ibratorului; I - adancimea cu care, butelia per!ibratorului, care cornpacteaze un strat de beton, trebuie sa patrunda in stratul compactat anterior;

b) - numarul de straturi de beton, 0ns 0, ce se toarna:

unde - este inallimea elementului; g - grosimea stratului de beton supus !ibrarii:

c) - distanta dintre doua puncte succesive, de introducers a pervibratorului in beton, @d @, se determine conform relatiei %.3&. cu notatiile din fg. %.32;

Fig. 5.32. #tabilirea distantei minime, d1 la care se introduce vibratorul in po"itia succesiv urmatoare; a) ! la distanta egala cu dublul ra"ei de actiune, r$! raman portiuni de beton necompactate% b) ! la o distanta care sa asigure tangenta dintre doua ra"e de actiune dispuse diagonal * J $,, <o in care: <o - este raza medie de actiune a per!ibratorului in beton; d) - distanta dintre punctele marginale de introducere a pervibratorului in beton si fata interioara a cofrajului, (d2 , d23 ; reprezentand distanlele de la punctele de introducere a pervibratorului in beton, pans la fata longitudinala, respectiv transversala a fetei interoare a cofrajului): 2d K d 2 (d2)L K &,% <& unde: d - este diametrul buteliei per!ibratorului; <&- raza de actiune a !ibratorului;

Gig. %.33. Conditionarile de pozitionare a per!ibratorului fata de marginea cofrajulu - d 2, fata de limita betonarii - d3, precum si distant d$ dintre doua pozitii succesi!e ale per!ibratorului, in beton

e) - raza de actiune a pervibratorului, 4 , reprezinta distanta ma#ima, de la a#a buteliei !ibratorului, pana la particula de beton din masa acestuia, la care se mai propaga o amplitudine suficienta, astfel incat sa mai asigure efectul !ibrarii; - in fig.%.3, se prezinta modul practic de determinare a razei de actiune, pe santier, cand se introduce un cupon M2& in pozitii succesi! mai indepartate de !ibrator, determinindu-se departarea ma#ima pana la care, cuponul mai patrunde, sub greutatea proprie integral in masa betonului, in timpul functionarii !ibratorului;

$.- betonul !ibrat: 2. - per!ibratorul; 3. - tije din otel - beton: ,. - beton ne!ibrat; %. - stratul anterior de beton turnat. f) - numarul de introduceri in beton, a per!ibratorului: $) - pe un strat: ni ; 2) - in total, C0, se determine conform relapei %.32; C0 N ni . ns 3) - modul de asezare in randuri, a punctelor de introducere in beton. a per!ibratorului. este prezentat in fig. %.3%.

Gig. %.3%. Eodul de asezare in randuri a per!ibratorului

g) - durata de !ibrare: $) - efecti!a, pe mc. 0l

unde: C0 - este numarul total de introducers in beton a per!ibratorului; t - durata unui ciclu de !ibrare.7s9 1 - !olumul elementului care !ibreaza, 7mc9. 1aloarea lui 0 $ astfel obtinuta, se compara-cu !aloarea lui 0 lL (durata minima de !ibrare a unui mc. de beton), urmand a se lua !aloarea cea mai mare dintre ele. 2) - durata de !ibrare totale, necesara !ibrarii elementului. 0 2

unde: C tN $,2 - este un coeficient de amplificare a duratei de !ibrare efecti!a,datorat timpului necesar, pentru mutarea per!ibratorului intr-o pozitie succesi!a.(durata de mutare are !aloarea de %...$& s). /ibrarea e%terna, se realizeaza cu !ibratoare de cofraj, care conform denumirii. )e fi#eaza pe rigidizarile locale ale cofrajelor; Oste indicata pentnu compactarea elementelor de constructie de grosimi reduse, cu armature dese care nu se pot compacta prin !ibrare interna. )e mai utilizeaza la compactarea elementelor prefabricate turnate in pologoane sau e#ecutate prin preturnare. (ucrabilitatea betoanelor compactate prin !ibrare e#terna, se recomanda sa fie minim ( 3 "n cadrul programului de compactare prin !ibrare e#terna, se determina distanta pe orizontala, intre doua pozitii !ecine ale !ibratoarelor de cofraj. /ibrarea de suprafata, se realizeaza cu !ibratoare de suprafata si este indicate pentru compactarea betoanelor monolite si prefabricate, din elemente de constructie de suprafata mare, (placi, pardoseli) si grosime relati! mica, de (3 = 2&)cm. (ucrabilitatea betoanelor compactate prin !ibrare de suprafaa, se recomanda sa fie cel putin ( 2 . in cadrul programului de compactare prin vibrare de suprafata, se vor determina : a) numarul total al pozitiilor !ibratorului de suprafata, pe elementul care se compacteaza: b) - suprapunerea pozitiilor !ibratorului de suprafata, pe elementul de compactat. cu o suprapunere a fasiilor !ibrate, de %...$& cm. in ambele sensuri, fig. %.3?.

Gig. %.3?. Pozitiile de lucru ale placilor !ibrante in timpul compactarii betonului, si suprapuneriile dintre fasiile compactate c) durata de !ibrare: - durata efecti!a pe m2.

&efecte care pot sa apara la compactarea betonului prin vibrare 1ibrarea betonului. necesita o supra!eg ere atenta si un control se!er, in toate fazele de lucru, pri!ind aplicarea intocmai a programului de compactare intocrnit: -este interzisa atingerea cu elemente !ibrante a armaturilor. a tecilor la elementele precomprimate, a pieselor inglobate, pentru a nu se deranja pozitiile acestora, sa nu se distruga aderenta dintre betonul deja turat si bare, sau sa nu se deformeze tecile, in cazul betonului postcomprimat. $reselile cele mai frcvente si respectiv defectele care apar la vibrarea betonului' din nerespectarea conditiilor tehnicee, sunt: - Timp de vibrare mai scurt decat cel necesar , cu urmatoarele consecinte: - betoanee compactate insuficient; - rezistente mecanice reduse; - Timp de vibrare mai mare decat cel necesar , cu urmari ca: - segregarea betonului; - distantele intre punctele in care se amplaseaza elementul !ibrant, mai mari decal cele necesare. cu urmatoarele consecinte: - compactare neomogena; - betoane cu rezistente mecanice reduse si permeabilitali sporite; - &istanta tntre punctele in care se amplaseaza elementul vibrant' mai mari decat cele necesare, din care rezulta: - zone segregate; - !ibrarea si lo!irea betonului, care a inceput sa se intareasca, a!and consecinte: - distrugeri ale structurii betonului; - scaderea rezistentelor mecanice: - in cazul !ibratorului de interior, introducerea acestuia in pozitii oblice, cu efecte ca: -zone ne!ibrate; - compactari neuniforme; - lipsa de legatura cu straturile anterioare.

#ompactarea betonului prin vibrare interna , este insotita de o modificare a continutului de apa din amestec, pe inaltimea stratului !ibrat, !ariatia cantitatii de apa fiind cu atat mai importanta, cu cat consistenta betonului este mai mica si durata de !ibrare mai mare. 'stfel, in

patrimea superioara a stratului de beton, e#cesul de apa fa!orizeaza concentrarea bulelor de aer, care. nemaifiind sub infuenta suprasarcinii de beton. capata o miscare dezordonata, majoritatea plutind in acest mediu fuid. )e ajunge la o scadere a rezistentelor mecanice ale betonului in aceasta zona, cu pana la jumatate, fata de cele de la partea inferioara a stratului de beton. *iminuarea acestui neajuns, se obtine prin aplicarea unei re!ibrari de cca. $% sec.. in inter!alul (&,% N 2,&) , de la prima compactare, inainte de inceperea prizei cimentului. Cand turnarea se face in straturi successi!e, recomandarea de a !ibra impreuna cu stratul recent turnat si a unei portiuni de %...$% cm. din stratul anterior, (compactat deja), constituie de fapt o re!ibrare, pentru patrimea superioara a acestui strat. "n aceste conditii, ultimul strat de beton, se indica sa fie re!ibrat. cu !ibratoar de suprafata. Protejarea betonului dupa turnare ;etonul !a trebui protejat dupa turnare, contra actiunii unor agenti e%teriori' *aca se considera conditii normale de intarire a betonului, umiditatea de 5% 3 P%3 si temperatura de 2&2C P 22C , atunci: uscaciunea, !antul, temperatura ridicata, insorirea directa si puternica a suprafefelor betonului, ploile, precum si socurile date de circulapa oamenilor, depozitarea materialelor, etc., au efecte daunatoare asupra calitatii betonului. "n special , la inceputul intaririi betonului, contracfa este rapida si importanta . Continutul de apa din beton este descrescator, de la interior spre fata betonului. Contractia este cu atat mai mare, cu cat ne apropiem de suprafata betonului, astfel ca poate aparea o microfisurare de suprafata, inceputul unor fisuri ulterioare importante. *e aceea, oprirea de la inceput a e!aporarii apei prin inc iderea capilarelor, desi nu impiedecs total desfasurarea contractiei, o limiteaza foarte mult. F alta caracteristica a betonului, care este infuentata de tratarea ulterioara, este fluajul. 'cesta este cu atat mai mare, cu cat sarcinile se aplica mai curand. dupa decofrare si scade pe masura ce creste umiditatea mediului ambiant, fiind minim in caz de imersiune a elementului de beton in apa. C iar unele tratari ulterioare. pot a!ea efecte nedorite asupra caracteristicilor betonului; de e#emplu, stropirea cu apa rece, a unui beton incins de soare, da socuri termice, care pro!oaca microfisuri. Protejarea betonului, contra uscarii rapide 5scarea rapida, se produce imediat dupa prepararea s i in perioada de intarire a betonului, si-i infuenteaza propretatile, prin: - reducerea rezistentelor mecanice; - marirea contractiei si fisurarea; - marirea permeabilitatii. Pentru asigurarea unor conditii fa!orabile de intarire, se !a mentine umiditatea betonului in primele zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin acoperirea cu materiale de protectie, (prelate, rogojini, foiii de polietilena, straturi de nisip sau rumegus de 3-, cm grosime) stropire periodica cu apa, aplicarea de pelicule de protectie. 'coperirea suprafetelor betonului, e#puse la aer, se e#ecuta imediat ce betonul a capatat suficienta rezistenta, pentru ca materialul de protectie sa nu adere la aceasta. Oste indicat, ca in primele / zile de intarire, betonul sa fie acoperit pe intreaga suprafata libera e#pusa uscarii, imediat dupa turnare, inclusi!e pe suprafetele decofrate inainte de a trece / zile.

-coperirea suprafetelor de beton trebuie combinata cu stropirea cu apa, astfel incat sa se mentina in permanenta suprafata betonului umeda,/ zile pentru betoanele realizate cu cimenturi cui rapide si $, zile pentru betoanele cu cimenturi obisnuite. .tropirea cu apa !a incepe dupa 2...5 ore de la turnare, in functie de tipul cimentului utilizat si temperature mediului, repetandu-se la inter!al de de 2...5 ore: se !a e#ecuta cu stropitoarea sau cu furtunul, pre!azute cu piese pentru pul!erizarea apei, astfel ca betonul sa nu fie spalat inainte de a se fi intarit suficient. #ofrajele de lemn , !or fi mentinute umede, minim / zile, prin stropire periodica. *acea temperatura mediului ambiant, este mai mica de B % 2C , suprafetele betonului, sau cofrajele de lemn, nu se !or mai stropi cu apa. -plicarea unei pelicule de protectie foarte subtire , pe suprafata betonului, (emulsii, sau solutii rasinoase sau parafinoase aderente), este un procedeu relati! nou, prin care se inc id capilarele, impiedecand astfel e!aporarea apei din beton si asiguranda-se conditii cat mai a!antajoase de intarire. Pentru a adera bine la beton, trebuie ca pelicula sa fie aplicata imediat ce luciul suprafetei betonului proaspat turnat se matizeaza ca urmare a e!aporarii apei de suprafata (circa 3& min. de la turnare). Peliculele, trebuie sa fie slab colorate, pentru a pune in e!identa suprafetele care au fost tratate, iar culorile trebuie sa fie desc ise, pentru a nu absorbi razele calorice. Pe suprafetele tratate, nu se circula, nu se depoziteaza materiale, pe o perioada de cel pupn / Aile de la aplicarea peliculei (aceasta dispare apoi prin e!aporare). Protejarea betonului contra ploii si a socurilor "n primele $...2 Aile de la turnare, betoanele trebuie protejate contra ploii, (pentru a se impiedeca spalarea pastei de ciment), prin acoperirea suprafetelor libere cu prelate, sau folii de polietilena. ;etoanele proaspete, in perioada de la inceputul intaririi, (2 Q 3 zile pentru betoanele cu intarire rapida si , zile pentru cele cu cimenturi obisnuite), trebuie protejate si impotri!a socurilor, prin interzicerea efectuarii de transporturi, circulatia oamenilor si depozitarii materialelor pe suprafetele acestora.