Ambalaje Si Design in Industria A Gitin L New

UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS DIN GALAI
LILIANA GTIN
AMBALAJE I DESIGN N INDUSTRIA ALIMENTAR
Departamentul pentru nv ! m"nt la D#$tan! %# &u 're&ven! Re(u$ Gala!#) *+,+
Departamentul pentru nv ! m"nt la D#$tan! %# &u 're&ven! Re(u$ 'a&ultatea t##n!a %# In-#ner#a Al#mentel.r Spe&#al#/area In-#ner#a 0r.(u$el.r Al#mentare Anul (e $tu(## IV
UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS DIN GALAI
LILIANA GTIN
AMBALAJE I DESIGN N INDUSTRIA ALIMENTAR
Gala!#) *+,+
1U0RINS
Capitolul 1. Noiuni introductive privind ambalarea 1.2.Termeni specifici
1.1. Definirea noiunii de ambalare i preambalare 5
6 # #
1.3. Clasificarea ambalajelor i tipuri de ambalaje
1.!. C"estionar de autoevaluare
1.5. $%spunsuri la c"estionarul de autoevaluare
Capitolul 2. &ateriale de ambalaj utili'ate pentru confecionarea ambalajelor specifice industriei alimentare 1( 2.1. &aterialele celulo'ice destinate confecion%rii de ambalaje cu utili'%ri )n industria alimentar% 1( 2.2. *ticla+ definitie, tipuri,proprietatile, ambalaje din sticl% cu utili'%ri )n industria alimentar%
12 22
2.3. &aterialele plastice cu utili'%ri pentru confecionarea

de ambalaje utili'ate)n industria alimentar% ambalajelor 32
2.!. &ateriale metalice utili'ate pentru confecionarea 2.5. &ateriale comple-e utili'ate pentru confectionarea
ambalajelor 3! 3# 3.
2.6. &aterialele au-iliare pentru producerea ambalajelor 3# 2. . C"estionar de autoevaluare

Capitolul 3. /le0erea ambalajelor !2 3.1. 1actori de influen% privind ale0erea ambajelor !3 3.2. 1unciile ambalajelor !5 5( 5( 2.#. $%spunsuri la c"estionarul de autoevaluare
3.3. C"estionar de autoevaluare
3.!. $%spunsuri la c"estionarul de autoevaluare
Capitolul !. 2roducerea i utili'area ambalajelor 3 factori de influen% 51 !.1. 1actori le0ai de produs 51 !.2. 1actori le0ai de materialele i mainile de ambalaj 51 !.3. 1actori le0ai de riscurile transportului 53
!.!. 1actori le0ai de piaa de desfacere 5! !.5. C"estionar de autoevaluare 5!

!.6. $%spunsuri la c"estionarul de autoevaluare 56 Capitolul 5. *p%larea, i0ieni'are i sterili'area ambalajelor 5
5.1. 4biectivele sp%l%rii ambalajelor
5 5# 2
5.2. 1actori care influenea'% sp%larea ambalajelor
5.3. *terili'area ambalajelor. /0eni de sterili'are

5.!. &asini de sp%lat ambalaje din sticl% 6 6 5.!.1. Clasificarea mainilor de sp%lat ambalaje
5 .!.2.Componentele unei maini de sp%lat ambalaje
#2
5.5. C"estionar de autoevaluare #!

5.6. $%spunsuri la c"estionarul de autoevaluare #5
Capitolul 6. *p%larea ambalajelor metalice
##
6.1. *p%larea cutiilor metalice
##
6.2. *p%larea butoaielor metalice
#.
6.3. C"estionar de autoevaluare .(

6.!. $%spunsuri la c"estionarul de autoevaluare .(
Capitolul . *p%larea ambalajelor din materiale plastice i materiale comple-e

.1
.1. *p%larea i sterili'area buteliilor din polietilen tereftalat .1 .2. *terili'area ambalajelor termoformate
.2
.3. *terili'area cartoanelor i5sau foliilor din materiale

comple-e .!
.!. C"estionar de autoevaluare .5

.5. $%spunsuri la c"estionarul de autoevaluare .6
Capitolul #. $eciclarea ambalajelor )n industria alimentar%
8.1. &etode de reciclare a ambalajelor din materiale comple-e .. 8.2. &etode de reciclare a ambalajelor din materiale plastice . 1((
#.3. C"estionar de autoevaluare 1(1

#.!. $%spunsuri la c"estionarul de autoevaluare 1(1 6iblio0rafie 1(2
1ap#t.lul ,2 N.!#un# #ntr.(u&t#ve pr#v#n( am3alarea

,2,2 De4#n#rea n.!#un## (e am3alare %# pream3alare
4dat% cu de'voltarea i diversificarea produciei de bunuri, concomitent cu de'voltarea comerului, are loc i diversificarea i de'voltarea activit%ilor de ambalare i implicit a produciei de ambalaje. 7a nivelul )ntre0ii planete, se consider% c% apro-imativ ..8 din producia de m%rfuri se tran'acionea'% )n stare ambalat%. Am3ala5ul e$te un $#$tem 4#/#&.6&7#m#& &.mple8) &u 4un&!## mult#ple) &are a$#-ur men!#nerea $au) 9n unele &a/ur#) amel#.rarea &al#t !## pr.(u$ulu# & ru#a 9# e$te (e$t#nat2 /mbalajul favori'ea'9 identificarea produsului, )nlesnind atra0erea de cump%r%tori poteniali, pe care )i )nva% cum s% foloseasc%, s% p%stre'e produsul i cum s% apere mediul )nconjur%tor de poluarea produs% de ambalajele u'ate sau de componenii de descompunere ai acestora. Din punct de vedere comercial, ambalajul permite asi0urarea )n cele mai bune condiii a manevr%rii, conserv%rii, depo'it%rii i transportului produselor. :n ;2etit $obert; <1.#.=, am3ala5ul e$te un :9nvel#% (#n mater#ale %# 4.rme (#4er#te 9n &are $e am3alea/ un pr.(u$ pentru tran$p.rt $au v"n/are;2 >nstitutul 1rance' al /mbalajului i /mbal%rii propune urm%toarele definiii )n ?2etit 0lossaire de l@emballa0e;+ A am3ala5ul e$te .3#e&tul (e$t#nat $ 9nvelea$& $au $ &.n!#n temp.rar un pr.(u$ $au un an$am3lu (e pr.(u$e pe par&ur$ul manevr r##) tran$p.rtulu#) (ep./#tar## $au pre/ent r##) 9n ve(erea pr.te5 r## a&e$t.ra $au 4a&#l#t r## a&e$t.r .pera!## B A am3alarea repre/#nt .pera!#a (e .3!#nere a :pr#mulu# 9nvel#% a4lat 9n &.nta&t (#re&t &u pr.(u$ul;2 >nstitutul din &area 6ritanie furni'ea'% trei direcii )n (e4#n#rea am3al r## <1ratila $., 2((1=+ A sistem coordonat de pre0%tire a m%rfurilor pentru transport, distribuie, vCn'are cu am%nuntul si consumB 1cale de asi0urare a distribuiei la consumatorul final, )n condiii optime i cu costuri minimeB 2funcie te"nicoAeconomica, care urm%rete minimi'area costurilor la livrare. :n $omCnia, conform *T/* 5#!551A1.#6, am3ala5ul repre/#nt un :m#5l.&; <$au an$am3lu (e m#5l.a&e= (e$t#nat $a 9nvelea$& un pr.(u$ $au un an$am3lu (e pr.(u$e) pentru a le a$#-ura pr.te&! #a temp.rar ) (#n pun&t (e ve(ere 4#/#&) &7#m#&) me&an#& %# 3#.l.-#& 9n $&.pul men!#ner## &al#t !## $# #nte-r#t !## a&e$t.ra) 9n (e&ur$ul man#pul r##) tran$p.rtulu#) (ep./#tar## $# (e$4a&er## p"n la &.n$umat.r $au p"n la e8p#rarea termenulu# (e -aran!#e2
Am3ala5e %# (e$#-n 9n #n(u$tr#a al#mentar

Tot )n conformitate cu standardul amintit, am3alarea e$te (e4#n#ta &a 4##n( :.pera!#e) pr.&e(eu $au met.(a) pr#n &are $e a$#-ura &u a5ut.rul am3ala5ulu#) pr.te&!#e temp.rara a pr.(u$ulu#;2
,2*2Termen# $pe&#4#&#
:n conte-tul ambal%rii se folosesc o serie de termeni, dintre care amintim+ Mater#alul (e am3alare este destinat sa )nveleasc% temporar produsul ambalatB Mater#alul (e am3ala5 este folosit pentru confecionarea ambalajelor sau a accesoriilor acestora. 0ream3alarea este opera ia de ambalare a unui produs individual, )n absenta cump%r%torului, iar cantitatea de produs introdusa )n ambalaj este prestabilita si nu poate fi sc"imbat% decCt prin desc"iderea sau modificarea ambalajului. 0ream3ala5ul 9n%elat.r este preambalajul care creea'% impresia ca are o cantitate mai mare decCt cantitatea nominala. *e considera preambalat )nel%tor dac% peste 3(8 din volumul ambalajului nu este ocupat cu produs sau )n ca'ul )n care )n pac"et e-ista produs cu mai puin de 158 decCt cantit%ile prev%'ute de le0e. Toate preambalatele fabricate conform instruciunilor trebuie sa poarte urm%toarele inscriptii li'ibile, care sa nu poat% fi terse+ 1cantitatea nominalaB 2o marca sau o inscripie care sa permit% identificarea ambalatorului sau a importatorului de preambalareB 3marca e, de cel puin 3mm, situat% )n acelai cCmp vi'ual cu cantitatea nominala. /plicarea acestei m%rci 0arantea'% ca preambalatul )ndeplinete cerinele prev%'ute de instruciuni. Derificarea preambalatelor se face prin eantionare )n doua etape+ 12verificarea coninutului real al fiec%rui preambalat din eantionB verificarea mediei coninutului real al preambalatului din fiecare 1- am3ala5 pr#mar 3 este ambalajul care intr% in contact direct cu produsul <e-. cutii metalice, butelii de sticl%, pun0i din polietilen% etc=B 2- am3ala5 $e&un(ar 3 este format din unul mai multe ambalaje primare, avCnd rol )n transport i distribuie <e-. cutii de carton, navete din material plastic=B 3- am3ala5 ter!#ar 3 cuprinde mai multe ambalaje secundare <e-. paleta pentru stivuirea cutiilor sau a ba-urilor=B
eantion. /mbalajul pot fi+

1- am3ala5 &uaternar 3 uurea'% manipularea ambalajelor teriare <e-. containere metalice utili'ate )n transportul aerian, maritim sau feroviar=. :n funcie de utili'are, se distin0 urm%toarele tipuri de ambalaje+ 1- am3ala5 #n(#v#(ual 3 cuprinde o sin0ur% unitate de produsB 2- am3ala5 (e (e$4a&ere 3 destinat comerciali'%rii produsului i care ajun0e la consumator )mpreun% cu produsulB 3- am3ala5 (e pre/entare 3 reali'ea'% pre'entarea produsului dar i la desfacerea produsului alimentarB 4- am3ala5 (e tran$p.rt 3 folosete la transportul produselor ambalate <e-. unit%i de transport paleti'at i sau prin intermediul containerelor=B 5- am3ala5 &.le&t#v 3 cuprinde mai multe unit%i de produs ambalat <cutii de carton pentru biscuiii ambalai=. E-ist% mai multe tipuri de ambalaje, cele mai )ntClnite fiind+ borcanul, bidonul, butelie, butoi, cornet, co, cutie, dami0ean%, flacon <)n special la medicamente=, Fe0 <butoi confec ionat din oel ino-idabil, cu sin0ur% desc"idere utili'at la transportul i comerciali'area berii vrac=, lad%, pa"ar, pun0%, sac, stelaj etc.
,2>2 1la$#4#&area am3ala5el.r %# t#pur# (e am3ala5e

:n ultimele decenii ambalajele sAau diversificat mult, atCt din punct de vedere al materialelor din care acestea sunt f%cute, cCt i din punct de vedere funcional. /mbalajele se clasific% )n funcie de mai multe criterii, care sunt utili'ate frecvent )n practic9+ 1dup% materialul folosit )n confecionarea ambalajelor+ 1 ambalaje din "Crtie i cartonB 2 ambalaje din sticl%B 3 ambalaje din metalB 4 ambalaje din materiale plasticeB 5 ambalaje din lemn, )nlocuitori din lemn i )mpletituriB 6 ambalaje din materiale te-tileB 7 ambalaje din materiale comple-e. 2dup% sistemul de confecionare+ 1 ambalaje fi-eB 2 ambalaje demontabileB 3 ambalaje pliabile. 3dup% tip+ 1 plicuriB 2 pun0iB 3 plaseB 4 l%'iB 5 cutiiB 6 flacoaneB 7 borcane etc.

12dup% domeniul de utili'are+ 1 ambalaje de transportB 2 ambalaje de desfacere i pre'entare. dup% specificul produsului ambalat+ 1 ambalaje pentru produse alimentareB 2 ambalaje pentru produse nealimentareB 3 ambalaje pentru produse periculoaseB 4 ambalaje individualeB 5 ambalaje colective. dup% 0radul de ri0iditate+ 1 ambalaje ri0ideB 2 ambalaje semiri0ideB 3 ambalaje suple. dup% modul de circulaie al ambalajului+ 1 ambalaje refolosibileB 2 ambalaje nerefolosibile 3 tip pierdut. dup% sistemul de circulaie+ 1 sistem de restituire a ambalajelorB 2 sistem de vCn'are 3 cump%rare a ambalajelor. dup% sistemul de confecionare+ 1 ambalaje fi-eB 2 ambalaje demontabileB 3 ambalaje pliante. dup% c%ile de transport+ 1 ambalaje pentru transport terestruB 2 ambalaje pentru transport fluvialAmaritimB 3 ambalaje pentru transport aerian. dup% destinaie+ 1 ambalaje pentru piaa e-tern%B 2 ambalaje pentru piaa intern%.
3-
456-
7-
8-
1.5. 17e$t#.nar (e aut.evaluare 1. Definii urm%toarele noiuni+ ambalajul, preambalarea, ambalajul primar i cuaternar. Dai cCteva e-emple de ambalaje primare i cuaternare. 2. 2re'entai 3 criterii de clasificare a ambalajelor. 3. Ce informaii se )nscriu pe preambalateG
,2?2 R $pun$ur# la &7e$t#.narul (e aut.evaluare

1. Am3ala5ul repre'int% un ?mijloc; <sau ansamblu de mijloace= destinat sa )nveleasc% un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asi0ura protec ia temporar%, din punct de vedere fi'ic, c"imic, mecanic i biolo0ic )n scopul meninerii calit%ii i inte0rit%ii acestora, )n decursul manipul%rii,

transportului, depo'itarii si desfacerii pCn% la consumator sau pCn% la e-pirarea termenului de 0aranie. 0ream3alarea este opera ia de ambalare a unui produs individual, )n absenta cump%r%torului, iar cantitatea de produs introdusa )n ambalaj este prestabilita si nu poate fi sc"imbat% decCt prin desc"iderea sau modificarea ambalajului. Am3ala5 pr#mar este ambalajul care intr% in contact direct cu produsul <e-. cutii metalice, butelii de sticl%, pun0i din polietilen% etc=B Am3ala5ul &uaternar are rolul de a uura manipularea ambalajelor teriare <e-. containere metalice utili'ate )n transportul aerian, maritim sau feroviar=. 2. Trei criterii de clasificare a ambalajelor pot fi+ dup% modul de circulaie al ambalajului, dup% tip i dup% materialul folosit )n confecionarea ambalajelor. 3. 2e toate preambalatele trebuie )nscrise urm%toarele informaii+ 1cantitatea nominalaB 2o marca sau o inscripie care sa permit% identificarea ambalatorului sau a importatorului de preambalareB 3marca e, de cel puin 3mm, situat% )n acelai cCmp vi'ual cu cantitatea nominala. /plicarea acestei m%rci 0arantea'% ca preambalatul )ndeplinete cerinele prev%'ute de instruciuni.
1ap#t.lul *2 Mater#ale (e am3ala5 ut#l#/ate pentru &.n4e&!#.narea am3ala5el.r $pe&#4#&e #n(u$tr#e# al#mentare
Diversitatea materialelor folosite pentru ambalarea produselor este foarte mare. 2rivit din punct de vedere te"nic, ambalajul m%rfurilor este alc%tuit dintrAun ansamblu de materiale destinat proteciei calit%ii i inte0rit%ii produselor, facilit%rii operaiilor de circulaie a m%rfurilor. De asemenea, calitatea produselor este influenat% de calitatea ambalajului prin fapul c% un ambalaj necorespun' %tor poate atra0e dup% sine deprecierea produsului, adic% s% contribuie la diminuarea calit%ii lui. Dac% privim ambalajul ca un produs finit oarecare, avCnd o destinaie preci'at%, )n el se pot identifica c"eltuieli cu materiile prime i c"eltuieli de obinere. /le0erea materialului folosit pentru ambalaje depinde de mai muli factori dintre care am putea aminti <Hraum I., 1..6=+ caracteristicile produsului ce urmea'% a fi ambalatB domeniul de utili'are a ambalajuluiB m%rimea factorilor care pot aciona asupra produsului pe timpul manipul%rii, transportului i al depo'it%riiB te"nica de ambalare utili'at%B
destinaia produsuluiB
nivelul de de'voltare i puterea economic%, etc. 2.1.
Mater#alele &elul./#&e (e$t#nate &.n4e&!#.n r## (e am3ala5e &u ut#l#/ r# 9n #n(u$tr#a al#mentar
/mbalajele din materialele celulo'ice dein ponderea principal% )n totalul ambalajelor. :n func ie de perioade i de %ri, se )nre0istrea'% sensibile fluctuaii. &aterialele care pot )n viitor s% ia locul ocupat de materialele celulo'ice sunt materialele plastice. Dintre materialele celulo'ice utili'ate pentru confecionarea diferitelor tipuri de ambalaje amintim+ lemnul, "Crtia, cartonul. Lemnul este unul dintre cele mai vec"i materiale folosite pentru confecionarea ambalajelor dar )n pre'ent utili'area lui este )n descretere datorit% faptului ca pe plan mondial a devenit un material deficitar <Turtoi, 2(((=. 2entru confec ionarea ambalajelor din lemn se utili'ea'% o serie de specii lemnoase ca+ fa0 <cel mai des utili'at la noi )n ar%=, stejar, ulm, tei, molid, brad etc. dar i placaj, pl%ci fibrolemnoase <217= i pl%ci a0lomerate <2/7=. 2rincipalul avantaj al lemnului utili'at la fabricarea ambalajelor este acela c% ofer% o bun% protecie mecanic%. :n funcie de esen%, pot constitui avantaje
1(
sau de'avantaje urm%toarele propriet%i+ 0radul de prelucrabilitate, modificarea calit%ilor sen'oriale ale produselor ambalate, densitatea aparent%. Dezavantajul utili'%rii lemnului ca material de ambalaj )l repre'int% modificarea formei i5sau volumului prin contracie sau umflare. Ut#l#/ r#@ butoaie, l%'i, l%die, palete pentru depo'itare. JCrtia i cartonul sunt a0lomer%ri de fibre celulo'ice re'ultate din prelucrarea materiei prime ve0etale+ paie de cereale, coceni de porumb, stuf, rafie, lemn de brad, pin, castan, fa0, plop etc. 2 2ropriet%ile "Crtiei i cartonului+ 0reutatea specific% <05m =, 0rosimea <m=, 2 microporo'itatea, re'istena la )ntindere <N5m =, alun0irea sau )ntinderea, re'isten a la plesnire, re'istena la sfCiere, ri0iditatea, re'istena la )ndoiri repetate <Turtoi, 2(((=. S.rt#mente (e 7"rt#e
Hrtie kraft este aspr%, deosebit de re'istent%, alb%, natural% sau colorat%. *e folosete la confecionarea de pun0i i saci, la )mpac"etarea alimentelor sau la fabricarea cartonului.
Hrtie alb (albit ) poate fi obinut% din "Crtia Fraft, are suprafaa alb%, lucioas%, pe care se poate imprima foarte u or. Este permeabil% la lic"ide i 0r%simi. *e folosete pentru confecionarea de saci mici, pun0i, plicuri, "Crtie cerat%, etic"ete i foi% laminat%. Hrtie pergament este translucid% i "idratat% pentru a fi re'istent% la uleiuri i 0r%simi. *e folosete la ambalarea untului, a produselor coapte i a altor produse cu coninut ridicat de 0r%sime. Hrtie transparent/pergaminat se obine din "Crtie re'istent% la uleiuri, 0r%simi i are suprafaa neted% i lucioas% i este transparent% )n limite variabile. Este impermeabila la ap% iar pentru a deveni mai dur% se plastifia'%. *e folosete ca barier% fa% de substanele odorante )n confecionarea sacilor, pun0ilor, cutiilor etc. i pentru ambalarea alimentelor cu coninut de 0r%sime <Turtoi, 2(((=. Hrtie sulfurizat (pergament vegetal) este impermeabil% la ap% i la 0r%simi timp )ndelun0at. *e folosete la ambalarea i conservarea produselor cu coninut de umiditate i materii 0rase <unt, mar0arin%, carne, biscui i=, ca strat intermediar )ntre feliile de carne sau buc%ile de aluat, la acoperirea interioar% a pun0ilor pentru ambalarea cafelei i pentru confecionarea etic"etelor din interiorul ambalajului produselor cu coninut de 0r %sime. Dac% este tratat% i cu in"ibitori ai muce0aiurilor se folosete i pentru ambalarea brCn'eturilor. Hrtia parafinat se ob ine prin acoperire cu o pelicul% de parafin% "idrofob%, impermeabil% la ap% i la vaporii e ap%. /re de'avantajul c% la temperaturi coborCte parafina este foarte fra0il% i stratul se rupe la plierea "Crtiei. 2entru )mbun%t%ire se practic% diferite adaosuri )n masa de parafin%. *e folosete
11
la ambalarea pCinii <)n *K/=, brCn'eturilor, biscuiilor, bomboanelor, caramelelor, ciocolatei <Turtoi, 2(((=. Hrtie satinat, hrtie mtase (muselin), hrtie pelur sunt "Crtii subiri, cu re'isten% mecanic% slab%, utili'ate la ambalarea produselor de cofet%rie i a citricelor. Cartonul pentru ambalaje poate fi+ 1. carton duplex 3 este format din dou% straturi diferite de material fibros, unite )n stare umed% prin presare. Cartonul duple- se fabric% )n dou% tipuri+ 1 tipul E A pentru ambalaje care se imprim% prin procedeul ofset. De aceea stratul superior <fa% 1= este fabricat din past% c"imic% )n%lbit% a c%rei culoare alb% i nete'ire permit imprimarea ofsetB 2 tipul <obinuit= A pentru alte ambalaje, confecii i lucr%ri poli0rafice 2. cartonul triplex 3 este format din minim trei straturi diferite de material fibros, unite )n stare umed% prin presare. Cartonul triple- are o re'isten% mare la plesnire, utili'at )n special pentru ambalaje de transport i 0rupare i mai puin pentru ambalaje de desfacere 3 pre'entare. 3. cartonul ondulat 3 este format din unul pCn% la patru straturi netede i unul sau trei straturi ondulate din "Crtie inferioar% sau superioar% de ambalaj, unite )ntre ele printrAun ade'iv. *e obine un obiect de tip sandLic" uor i stabil. Elementul de ba'% este obinut prin asocierea, prin lipirea, a unui strat plat cu un strat ondulat. /coperirea unui astfel de element sau a mai multor elemente suprapuse de obicei, m%rimea ondulelor folosite este diferit% cu un strat plat determin% obinerea cartoanelor ondulate cu unul, dou% sau trei straturi de ondule. Cartonul ondulat are o re'isten% i o elasticitate bun%. Avantajele utili'%rii cartonului ca material de ambalaj+ masa mic%, uor de confec ionat, protecie mecanic% bun%, bun i'olator termic. Ktili'%ri+ cutii de carton, l%'i.
*2*2 St#&la@ (e4#n#t#e) t#pur#) pr.pr#etat#le) am3ala5e (#n $t#&l &u ut#l#/ r# 9n #n(u$tr#a al#mentar
St#&la este un material plastic anor0anic amorf, transparent, casant, insolubil )n ap%, re'istent la aciunea aci'ilor i ba'elor, dar fra0il la oc termic sau mecanic i impermeabil la 0a'e, lic"ide i arome. *e obine prin topirea la temperatur% ridicat% <15(( MC= a materiilor prime bo0ate )n siliciu <nisip sau cuar = )mpreun% cu CaC43, Na2C43 i &0<C43= 2 i materiale au-iliare, care sunt o-i'i ai metalelor+ &0, /l, 2b, Nn, 6a, 6, O, 1e, Cr, Ni, topire urmat% de r%cire pCn% la stare ri0id%.
12
*e mai adau0%+ alumina /l24 3 m%rete re'isten a mecanic% a sticleiB afntori care produc eliminarea 0a'elor de la topireB sticl rebut3provenit% din fabricaiile anterioare care uurea'% topirea atunci cCnd este ad%u0at% la amestec, avCnd avantajul economisirii de materii primeB decolorani sunt folosii )n ca'ul obinerii sticlei incolore deoarece materialele utili'ate la obinerea sticlei nu sunt prea pureB opacificatori i colorani care modific% aspectul i culoarea sticlei. *ticla este utili'at% ca material de ambalaj datorit% avantajelor sale+ insolubil% )n ap% i re'istent% la aciunea aci'ilor i ba'elorB inert% c"imic )n contact cu produsele alimentareB impermeabil% la 0a'e, lic"ide, vapori, arome, microor0anisme3 ambalajul s% fie )nc"is etan pentru ca produsul s% fie protejatB ieftin%B transparent% pentru c% permite vi'uali'area produsului, se poate stabili dac % do'area este corect%, modificarea culorii i calit%ii produsuluiB uor i0ieni'abil%B este ri0id% deoarece )i p%strea'% forma, nu contribuie la deteriorarea produsuluiB poate fi obinut% )n form%, dimensiuni i culori variate. *ticla pre'int% urm%toarele dezavantaje+ transparent% la produsele sensibile, lumina poate contribui la modificarea calit%ii acestoraB casant% pentru c% are re'isten% mecanic% limitat%, nu re'ist% la socuri, vibraii, loviriB fra0ilitate deoarece crap% sub aciunea ocurilor termice dac% temperatura dep%ete domeniul t P 3(335 MCB 1 au o 0reutate relativ mare i necesit% condiii speciale de manipulare, transportB 2 depo'itare dificil% astfel c% necesit% un spaiu mare de depo'itare. n 4u&!#e (e &.mp./#!#a &7#m#& e-ist% urm%toarele tipuri de sticl%+ 1- sticla silicic are un coninut ridicat de *i4 2 are punctul de topire foarte ridicat <1 23 MC=. Ktili'at% pentru aplicaii speciale, inclu'Cnd unele sticle de laboratorB
2- sticla calcosodic este folosit% pentru recipientelor care nu necesit% re'ieten% termic%. /re un coninut mai ridicat )n CaC4 3, o elasticitate m%rit% i este mai puin fra0il%B
13
1- sticla borosilicic se obine prin ad%u0are de o-id boricB 2- sticla slicocalcosodic are re'isten% c"imic% mai mic% i este folosit% pentru confecionarea de pa"are i flacoane de sticl%. 3- sticla aluminosilicic conine aluminiu )n cantitate mic% i este mai re'istent% din punct de vedere c"imic. 2entru obinerea sticlei colorate se adu0 % diferite cantit%i de o-i'i+ 1e4 <o-id feroAferic= care confer% sticlei o culoare albastr% i o culoare 0alben% cCnd este sub form% de 1e 2 43. :n realitate cele dou% forme se 0%sesc )mpreun%, culoarea sticlei variind de la albastru la verde i la 0alben, culoarea verde putCnd fi verde3alb%struie sau verde30%lbuie. *e mai folosete i &n42 care imprim% sticlei culoarea 0alben )ntunecat. n funcie de culoare, sticla se clasific% )n urm%toarele tipuri+ 1sticla incolor <sticla alb%=3se utili'ea'% pentru confecionarea borcanelor pentru conserve de le0ume i fructeB buteliilor din sticl% pentru ap% mineral%, sucuri, b%uturi r%coritoare, alcool medicinal, b%uturi spirtoaseB fiolelor i dami0enelorB 2sticla semialb <albastruA0alben=3butelii albastre pentru ap% mineral% i butelii 0albene pentru vin albB 3-sticla verde deschis i verde nchis 3destinat% confecionarii de butelii pentru ampanie, vin, bereB 4sticla galben nchis <c"i"limbar=3se utili'ea'% pentru confecionarea de butelii pentru bere, vin rouB 5sticla brun A destinat% confecionarii de butelii pentru bere. 0r#n&#palele pr.pr#etat# ale $t#&le# $unt@ !" #ropriet$i fizice %ensitatea A )n medie densitatea sticlei este de 25((F05m &asa ridicat% este, )n 0eneral, un de'avantaj dar paote fi considerat% i un avantaj deoarece recipientele din sticl% pre'int% o bun% stabilitate vertical% )n liniile de umplere 'spectul 3 prin str%lucire, culoare, transparen% i, )n anumite ca'uri, prin opacitate, sticla are un aspect pl%cut, favori'Cnd ale0erea produselor ambalate )n sticl% (" #ropriet$i mecanice *ticla este casant i se spar0e la aciunea unor fore interne sau e-terne )ragilitatea este caracteristica sticlei de a cr%pa sub aciunea ocurilor mecanice sau termice. /ceast% caracteristic% este e-primat% prin re'istena la presiune intern%, re'istena la solicitare vertical%, re'istena la lovire, re'istena la '0Crieturi i ros%turi.
3
1!
*igiditatea face ca recipientul s% fie uor de manipulat pe linia de umplere i s%Ai p%stre'e forma )n timpul tuturor etapelor de distribuie, pCn% la 0olirea coninutului. :n ca'ul borcanelor ri0iditatea face ca acestea s% nuAi modifice considerabil volumul )n condiii de stres, fapt important pentru umplerea sub depresiune. +" #ropriet$i chimice 'c$iunea apei asupra sticlei. /pa solubili'ea'% silicaii alcalini din compo'iia sticlei cu o vite'% foarte mic%. $eacia are o vite'% foarte mic% i este favori'at% de temperatura ridicat% <prin sterili'%ri repetate la temperatur% ridicat% din sticl% sunt e-trase cantit%i apreciabile de sodiu=. 'c$iunea solu$iilor cu caracter acid asupra sticlei. /cidul fluor"idric este sin0urul acid care reac ionea'% cu sticla la temperatura camerei, reacia avCnd o vite'% mare. Hi ceilali aci'i reacionea'% cu sticla dar vite'ele de reacie sunt mult mai mici i cresc odat% cu creterea temperaturii. :n urma acestei reacii are loc formarea, )n stratul superficial al sticlei, a acidului silicic, insolubil )n ap%. /cesta protejea'% sticla de reaciile ulterioare la soluiile cu caracter acid. 'c$iunea solu$iilor alcaline asupra sticlei este mult mai sever% decCt cea a soluiilor de aci'i. Jidroli'a silicailor la aciunea soluiilor alcaline duce la ruperea le0%turilor ,i - -,i care asi0ur % stabilitatea structurii tridimensionale a sticlei i, implicit, la distru0erea lent% i total% a sticlei. 'c$iunea agen$ilor atmosferici se manifest% asupra recipientelor de sticl% ce se depo'itea' % )n aer liber. 7a acestea are loc o )mb%trCnire a sticlei cu formarea unei depuneri albicioase. ." #ropriet$i termice *ezisten$a termic a unei butelii este o m%sur % a capacit%ii de a suporta o modificare brusc% a temperaturii. /tunci cCnd modificarea temperaturii este lent% sticla poate re'ista pCn% la temperaturi de 6((QC dar dac% modificarea este rapid% apar fisuri ale recipientelor. Hocul termic <modificarea brusc% de temperatur%= se situea'% )n jurul valorii de 35 QC i depinde de tipul de sticl% folosit, de forma recipientului i de 0rosimea peretelui. /" #ropriet$i optice 0ransparen$ a sticlei este un factor important al vCn'%rii, f%cCnd posibil% vi'uali'area produsului coninut. 'bsorb$ia 1n vizibil. *e consider% c% sticla cu o 0rosime nu prea mare las% s% treac% o mare parte din lumina incident%B astfel sticla incolor % cu 0rosimea de 1mm las% s% treac% .28 din lumina incident% )n timp ce o sticl% brun% cu 0rosimea de 2 mm las% s% treac% numai 28 din lumina
15
2rincipalele tipuri de ambalaje din sticl% utili'ate )n industria alimentar% sunt+ A !utelii de sticla Capacitatea buteliilor de sticla. 6uteliile de sticla sunt recipiente cu sectiune transversala a corpului cilindrica sau de alta forma, cu capacitatea de 25A1( ((( ml <*T/* 5#!556A !=. 2entru produse alimentare se utili'ea'a butelii din sticla calcosodica cu capacitate intre 1(( si 2 ((( ml <*T/* 115.#A##= preva'ute cu accesorii de )nc"idere, marcare si si0ilare <*T/* 5#!55.A#6=. Tabelul 3 pre'inta caracteristicile buteliilor de bere care se fabrica in doua variante <*T/* 56 (A.(=+ forma Euro si forma Caramel, avand culoare verde sau bruna. 6uteliile pentru bauturi racoritoare <*T/* 1(6!(A.1= se e-ecuta in doua capacitati+ 25( ml si 1((( ml. /ceste butelii de sticl% sunt prev%'ute cu urm%toarele t#pur# (e a&&e$.r## (e 9n&7#(ere) mar&are %# $#-#lare pentru 3utel## (e $t#&l <tabelul 2.1=.
Tabelul 2.1./&&e$.r## (e 9n&7#(ere) mar&are %# $#-#lare pentru 3utel## (e $t#&l 'ccesorii
/cces orii pentru )nc"id ere
%enumire Do p
%efinitie, caracteristici 1orma 0eometric% re0ulat% <cilindric%, tronconic% etc.= cu sau f%r% filet e-terior, )nc"idere etan% prin introducere total% sau parial% )n orificiul de umplereA0olire 1orma cilindric%, cu filet interior, )nc"idere etan% prin infiletare pe orificiul de umplereA 0olire 1orma concava, circulara, cu mar0inile
6uon
Capsul a coroan A a A cu limba de ru pe <ti A re p /lF a= A in d cu el e si0uA ranta<tip 2ilferproof=
rasfrante, inc"idere etansa prin stran0ere pe bu'a orificiului de umplereA0olire A Capsula din tabla de otel, cu mar0inea ondula ta A Capsula din tabla de aluminiu, cu mar0inea rasfranta cu prelun0ire ce facilitea'a desc"iderea A Capsula din tabla de aluminiu cu parte cilindrica filetata prin roluire pe 0atul buteliei profilat corespun'ator si o mar0ine rasfranta, predecupata, detasabila la defiletare
9n #n(u$tr#a al#mentar 16 Am3ala5e %# (e$#-n
Tabelul 2.1. <continuare= Etic"et a corp de &aterial imprimat aplicat pe corpB contine date pentr identificare produsului denumir u a + e, cantitate, producator, data ambalarii, termen de valabilitate /plicata pe corpul buteliei, opusa etic"etei de corpB contine informatii speciale <caracteri'are, mod de folosire etc.=. /plicata pe umarul buteliei, deasupra etic"etei de corpB contine marca produsului si date speci ale 6anderola aplicata peste inc"idere, in scopul si0ilarii. materialul de
2entru &arcare
Etic"et a spate
de
Etic"et a umar
de
Etic"et a 0at Capiso n plisat
de
/ccesoriu din "artie sau folie de metale moi pentru butelii inc"ise cu dopB forma de disc plisat radial, fi-at prin etic"eta de 0at /ccesoriu din folie termoretractibilaB fi-are prin termocontractare
2entru si0ilare
Capiso n termocontract ibil Capiso n metalic
/ccesoriu din metale moi, e-trudareB fi-are prin roluire
obtinut
prin
n&7#(erea 3utel##l.r &u (.p (e plut . Dopurile de pluta sunt usoare, elastice si au o compresibilitate remarcabila. *e utili'ea'a la inc"iderea buteliilor de sticla umplute cu vin. Dopurile utili'ate in acest scop au forma cilindrica, inc"iderea cu dopuri de pluta este inlocuita din ce in ce mai mult cu alte sisteme de inc"idere. >n afara de dopuri din pluta se mai confectionea'a inele de 0arnitura pentru unele tipuri de capsule metalice. n&7#(erea 3utel##l.r &u &ap$ule metal#&e <&.r.an =2 Capsulele sunt confectionate din tabla decapata lacuita, tabla cositorita sau tabla de aluminiu cu 0rosimea de (,2 A(,33 mm. *e poate face lito0rafierea
e-terioara. >n interiorul capsulei care are inaltimea de 6,3A ,1 mm se 0aseste o 0arnitura cu diametrul de 26, R (,2 mm care, atunci cand este confectionata din pluta a0lomerata, are 0rosimea de 3 R (,3 mm, iar cand este confectionata din pluta are 0rosimea de 2,5 R(,1 mm. 2entru conservari de lun0a durata, discul de pluta trebuie sa fie preva'ut cu o rondela de acetat de celulo'a, policlorura de vinii, polietilena sau aluminiu, numita spot. 2luta poate fi inlocuita cu materiale plasticeB in interiorul capsulei se toarna solutie de copolimer, care este uscata apoi in cuptor. 2entru aceasta se utili'ea'a capsule cu inaltimea de 5,6A6,! mm.
n&7#(erea 3utel##l.r &u &ap$ule (e rupere (#n alum#n#u . Capsulele de rupere din aluminiu se pot aplica buteliilor cu diametrul de 26, R (,2 mm avand profilul buteliilor cu capsule coroana./ceste capsule au la partea cilindrica o limba de rupere folosita la desc"iderea buteliei. n&7#(erea 3utel##l.r &u &ap$ule VI1 . Capsula D>C este confectionata din aluminiu sau aliaj de aluminiu si este folosita la inc"iderea buteliilor care contin lic"ide sub presiune <apa minerala 0a'oasa, bere etc.=. Ea are partea laterala neteda, fara pliuri ca la capsula coroana. Etanseitatea este asi0urata de o 0arnitura inelara din material cu aceeasi compo'itie ca la cutiile metalice. >nteriorul capsulei poate fi lasat neprotejat <capsule pentru buteliile de bere= sau poate fi lacuit sau dublat cu o pelicula de material plastic <polietilena, polipropilena, copolimeri pe ba'a de clorura de viniliden A clorura de vinii in care predomina clorura de viniliden=. Capsularea se face la masinile de inc"is care folosesc capsuleAcoroana, cu conditia de a modifica si adapta capul de inc"idere la acest model particular de capsula. Desc"iderea buteliilor cu capsula D>C se face folosind decapsulatoarele traditionale folosite la capsulaAcoroana. *e pot inc"ide cu capsule D>C buteliile al caror profil al 0urii este adaptat pentru capsuleAcoroana <diametrul 26, R (,2 mm=. n&7#(erea 3utel##l.r &u &ap$ule 4#letate2 Capsula filetata se utili'ea'a in ca'ul imbutelierii lic"idelor care nu se consuma inte0ral dupa prima desc"idere si care necesita reinc"iderea pana la consumarea completa <coniac, rom etc.=. /ceste capsule sunt de doua tipuri+ fie prefiletate, adica au filetul inainte de a fi utili'ate, fie cu filetul format prin mulare pe 0atul sticlei in timpul capsularii. Capsulele filetate au o mare varietate de forme si diametre <intre 13 si 1(( mm=. Dintre capsulele la care filetul se formea'a in momentul inc"iderii se cunosc trei tipuri+ 1 $4 2 6>C/2 3 2>71E$2$41+ varianta * cu 0at scurt si varianta 7 cu 0at lun0 Din cate0oria capsulelor filetate la care filetul se formea'a in momentul inc"iderii fac parte si capsulele *TE7C/2 si *K2/7KC/2. /cestea se fabrica din folie de aluminiu cu 0rosimea de (,25 mm. ! !orcane de sticl 2entru ambalarea produselor alimentare se folosesc borcane din sticla cu capacitatile nominale conform *T/* 115..A##. <tabelul 2.2.= 2rincipalele tipuri de borcane sunt+ 6orcane cu inc"idere TListAoff cu filet cu patru sau ase )nceputuri 6orcane cu )nc"idere 4mnia
1#
6orcane cu )nc"idere Oeller 6orcane cu )nc"idere S"iteACap. Tabelul 2.2.Tipuri i capacit%i pentru borcanele din sticl% calcosodic% <tip 2apacitate 0ip nominala, culcat= ml a 1 l 2entru copii 12(, 1.( u i ' I m c T 1.# 6orcane e a obisA n 6or s t Ie3!5 ca ni a ne c J r p ster 6 !2( e nuite e ili'a n p re t r / #2( r u o prin 2oli0onal d 3l 3((( u s (,5 l 5(( e p e 1l 1((( n t E 33( r u con 6orcane 6 serv inalte o ate 1#( r c 2(( a n !5(( e 6orcane triun0"iu 1((( lare 6orcane pentru miere 6orcane pentru iaurt 6orcane pentru bomboane 2((( 3(((, 5(((, 1((((, 15((( 5((( Am3ala5e %# (e$#-n 9n #n(u$tr#a al#mentar
1.
2entru ambalarea produselor alimentare conservate prin sterili'are se olosesc borcane de sticla <*T/* 12!.#A#6= produse in trei cate0orii+ obisnuite )nalte triun0"iulare. /cestea pre'inta loua variante pentru sistemul de )nc"idere+ varianta l pentru 0ura tip 4mnia i varianta >> pentru 0ura tip TListAoff. Operat#a (e 9n&7#(ere a 3.r&anel.r consta in atasarea capacului la 0atul borcanului prin presarea acestuia la anumite intervale pe periferie si ermeti'area inc"iderii datorita depresiunii ce se creea'a )n interiorul recipientului. 4 0arnitura de cauciuc asi0ura etansarea inc"iderii. &etodele de creare a depresiunii in interiorul recipientului sunt+ a= 9n &a/ul umpler## la re&e pentru produsele care nu se sterili'ea'a+ depresiunea se reali'ea'a prin+ A introducerea de abur in spatiul dintre produs si capac eliminanduAse astfel aerul e-istent, iar prin condensarea aburului se creea'a depresiunea necesara fi-arii capacului la borcanB Atrecerea borcanelor inc"ise printrAo camera in care se creea'a depresiuneB 2) 9n &a/ul umpler## la &al(, depresiunea se reali'ea'a prin incal'irea aerului e-istent intre produs si capac , dilatarea si deci eliminarea partiala a lui, iar dupa racire se creea'a depresiunea interioara suficienta pentru a asi0ura fi-area capacului la borcanB depresiunea reali'ata este functie de temperatura continutului in momentul inc"iderii si de marimea spatiului de deasupra produsului. *e recomanda ca pentru fiecare 1(QC diferenta intre temperatura produsului si cea de sterili'are sa se lase cei putin (,68 din volumul recipientului ca spatiu liber. >n ca'ul umplerii la rece se lasa un spatiu liber de 68 din volumul recipientuluiB 3) pentru pr.(u$ele &are $e $ter#l#/ea/ , depresiunea se reali'ea'a c"iar in timpul operatiei de sterili'are datorita presiunii ridicate din interiorul recipientului, capacul cedea'a si 0a'ele ies afaraB dupa racire, datorita depresiunii care se creea'a, capacul este lipit de borcan. 7a confecionarea capacelor tip 4mnia se folosete tabl% de aluminiu cu 0rosimea de (,22A(,2! mm, iar &ara&ter#$t#&#le &apa&el.r Omn#a si utili'%rile lor sunt pre'entate )n tabelul 2.3.
2(
Tabelul 2.3 Caracteristicile i domeniul de utili'are ale capacelor 4mnia
)orma profilului Nete d Nete d Nete d Dou a intari re inei e #roduse ambalate 2onditii de steriliz are &a-imum .5QC Nu sterili'ea' a &a-imum .5QC &a-imum 12(QC se
Iem, marmelada, compot, miere
&uraturi, peste marinat, produse cu continut mare de otet conserve de sfecla rosie
de
Conserve de le0ume, carne, peste, creme
Capacele sunt l%cuite pe ambele p%ri. >nelul de cauciuc are 0rosimea de 1 mm. B.r&anele &u #n&7#(ere TA#$t6.44 se recomanda pentru conservarea produselor care nu se consuma inte0ral la desc"iderea recipientului <0em, dulceata, sosuri, miere de albine etc.=. Iatul borcanului se e-ecuta in doua variante care permit ca fi-area capacului sa se faca printrAo rotire cu !Q si respectiv !#Q. Capacele sunt confectionate din tabla cositorita electrolitic, lacuita pe ambele fete. 7a mar0inea bordurii, capacul are !A6 )nceputuri ce au rolul de a se fi-a pe filet. Etansarea este reali'atade o 0arnitura de cauciuc care este lipita pe partea interioara a capacului. B.r&ane &u 9n&7#(ere Beller au capacele cu filetul este cu doua inceputuri. Dimensiunile borcanelor cu )nc"idere Oeller sunt )n tabelul 2.!. Tabelul 2.!. Dimensiunile capacelor i borcanelor Oeller %imensiu %imensiu 0ip ni, ni, 34 0ip 34 0ip 4+ mm mm / 6# #3 1 1,!( 6 5 ,1( 2,2( I 6,65 6 ,6 R C 1,12 #6,12 J (,! 1,(( 1,(( D R(,1 R(,1 1 65,6 E 5,25 5,.5 O 6.
0ip 4+ 1,!( ,(5 #2,6 R (,5 #(,6 #!
Capacele sunt confectionate din tabla de aluminiu cu 0rosimi cuprinse intre (,1#A(,22 mm. /u pe partea laterala proeminente care au rolul de aAl intari si pentru a favori'a formarea filetului, iar la interior sunt preva'ute cu inele de etansare.
21
B.r&ane &u 9n&7#(ere C7#te61ap au profilul este asemanator cu cel folosit la borcanele cu inc"idere 4mnia Capacul este confectionat din tabla cositorita si este preva'ut cu o bordura oblica la care se fi-ea'a prin rolare un inel de cauciuc. 2rin presarea capacului pe 0atul borcanului, inelul de cauciuc etansea'a inc"iderea pe partea laterala a profilului.
*2>2 Mater#alele pla$t#&e &u ut#l#/ r# pentru &.n4e&!#.narea (e am3ala5e ut#l#/ate9n #n(u$tr#a al#mentar
1la$#4#&area mater#alel.r pla$t#&e &aterialele plastice or0anice sunt substane or0anice macromoleculare )n stare pur% sau sub form% de amestecuri coninCnd diferite materiale de adaos i umplutur% <plastifiani, stabili'atori, colorani= capabile s% treac% prin )nc%l'ire )n stare plastic% i s% p%stre'e dup% )nt%rire forma dat%. 4 caracteristic% 0eneral % a materialelor plastice este aceea c% prin )nc%l'ire se )nmoaie treptat i nu deodat% )n toat% masa, ca atare nu au punct de topire fi-. 1la$#4#&area mater#alel.r pla$t#&e@ a= Dupa comportarea la )nc%l'ire materialele plastice se )mpart )n+ 1produse termoplastice care supuse incal'irii se inmoaie si pot fi prelucrate prin presare, valtuire etc. Dupa racire se solidifica, iar printrAo noua incal'ire devin din nou plastice, procesul acesta putand fi repetatB 2produse semitermoplastice care supuse incal'irii se inmoaie si se pot prelucra similar cu cele termoplastice, dar care conduc, dupa racire, la un produs putin plastic la caldB 3-produse monoplaste sau termorigide (termoreactive) care se inmoaie la incal'ire putand fi prelucrate ca in ca'urile anterioare, dar care, apoi, se intaresc ireversibil. 2) Dup% metodele de obinere a produselor macromoleculare de ba'%+ 1- materiale plastice polimerizate+ r%ini polivinilice, polistirenice, polietileniceB 2- materiale plastice policondensate+ r%ini fenolice, aminiceB 3- materiale plastice modificate+ r%ini de celulo'%, r%ini proteice. 3) Dup% comportarea la deformare+ 1- plastomeriB 2- elastomeri.
22
Mater#ale term.pla$t#&e 2rodusele termoplastice sunt clasificate dup% structura c"imc% astfel+ A poliolefine+ polietilena <2E=, polipropilena <22=, polibutena <26=, polimetilpentena <2&2=B A poliolefine substituite+ policlorura de vinil <2DC=, policlorura de viniliden <2DdC=, polistirenul <2*=, poliacetatul de vinil <2D/=, alcoolul polivinilic <2D4J=B A copolimeri ai etilenei+ etilen%Avinil acetat <ED/=, elilen%Avinil alcool <ED4J=,ionomeriB 1- poliamide (n5lon)+ nTlon 6, nTlon 6,6, nTlon 6,1(, nTlon 11B 2- deriva$i celulozici+ acetatul de celulo'%, celofanulB 3- poliacrila$i, policarbona$i, deriva$i ai acrilonitrilului" 0.l#et#lena <0E= 3 se obine prin reacia de polimeri'are a etilenei. *e poate obine mai multe sortimente dup% cum urmea'%+ polietilen% de joas% densitate <lo6 densit5 pol5eth5lene 7 8%#E= cu densitatea )ntre .15A.3. 3 F05m i polietilen % de )nalt% densitate < high densit5 pol5eth5lene 7 H%#E) 3 cu densitatea U .!( F05m " :n afara acestor dou% cate0orii se mai produce un sortiment de polietilen % de joas% densitate cu structur% liniar% < linear lo6 densit5 pol5eth5lene 7 88%#E=. 0r.pr#etat#le 0E 1- masa alba, dura, fle-ibila si trasparenta 2- este cel mai indicat material pentru confectionarea ambalajelor datorita structurii fle-ibile, re'istentei la soc si la umiditate 3- este permeabila la 0a'e si lic"ide atunci cand se pre'inat sub forma de folei. 4- Este inerta dpvd c"imic atunci cand temperatura nu este mai mare de 6(C, temperatura peste care devine sensibila la unii aci'i tari concentrati sau la actiunea unor a0enti o-idanti 2E nu se foloseste ca atare, ci in pre'enta unor plastifianti incorporati in masa polimerului care au rolul de protectie impotriva radiatiilor KD. *e mai adau0a coloranti, a0enti impotriva imbatraniri. 0.l#et#len (e 5.a$ (en$#tate D LD0E 7D2E se obtine prin polimeri'are la presiuni inalte cuprinse intre 1((( 3 3((( at si la temperaturi intre 1(( 3 35(C, initiatorul reactiei fiind o-i0enul. 7D2E este un material re'istent, uor trasparent care are bune propriet%i mecanice+ A re'isten% la )ntindere, re'isten% la spar0ere, re'isten% la lovire i re'isten% la lovire. /ceste propriet%i mecanice se p%strea'% pCn% la temperatura de A6( MC. De aceea este o barier% e-celent% pentru ap% i vapori de ap%, dar nu la fel de bun% pentru 0a'e.
23
A /re capacitatea de a se lipi de sine inasasi la caldura, fapt care determina obtinerea unor inc"ideri bune, re'istente, impermeabile. 72DE este de 1((C fapt care impiedica folosirea acesteea pentru obtinerea de ambalaje ce sufera sterili'are. 7D2E are o re'isten% c"imic% e-celent% )n special fa% de aci'i, ba'e i soluii anor0anice, dar este sensibil% la uleiuri i 0r%simi pe care le absoarbe )nmuinduAse. Nu ofer% suficient% protecie fa% de aciunea o-idant% a o-i0enului din aer asupra 0r%similor. 7D2E se utili'ea'% la obinerea ambalajlor fle-ibile+ folii, pun0i, saci i sacoe imprimate sau neimprimate. 0.l#et#lena l#n#ara (e 5.a$a (en$#tate LLD0E 77D2E are urmatoarele avantaje+ 1- distributie mai uniforma a masei moleculare comparativ cu 7D2E 2- re'istenta c"imica imbunatatita 3- re'istenta ridicata la temperaturi ridicate si sca'ute 4- are luciu crescut al suprafetei 5- re'istenta crescuta la crapare in conditii dificeile de mediu
/ceste avantaje au condus la inlocuirea 7D2E sau JD2E cu 77D2E.
0.l#et#len (e 9nalt (en$#tate D ED0E JD2E pre'int% 2propriet%i mecanice diferite de 7D2E, astfel re'istena la )ntindere i la plesnire sunt mai mari, iar re'istena la oc i la rupere sunt mai mici decCt ale 7D2E. 3$e'istena c"imic% a JD2E este superioar% celei a 7D2E )n special fa% de uleiuri i 0a'e. JD2E este modelat% prin suflare )n butelii pentru diferite aplicaii )n ambalarea produselor alimentare dei este tot mai mult )nlocuit% de policlorura de vinil <2DC= i de polietilen tereftalat <2ET= care au propriet%i barier% mai bune. JD2E se utili'ea'% pentru obinerea ambalajelor ri0ide sau semiri0ide+ butelii, flacoane, bidoane, butoaie, navete. 0.l#pr.p#lena <00= 3 este o substan% )ncolor% i inodor%, cu densitate de .(( F05m mai mica decCt a 2E. :n comparaie cu alte termoplaste 1are o re'ieten% mai bun% la c%ldur%, ambalajele din 22 putCnd fi sterili'ate la 115 3 12( MC. 2permeabilitatea la vapori de ap% este sc%'ut%, iar pearmeabilitatea la 0a'e este medie. 3are re'istenta buna la 0rasimi si substante c"imice Am3ala5e %# (e$#-n 9n #n(u$tr#a al#mentar 2!
3
12/re re'istenta buna la frecare, stabilitate termica buna 2re'inta luciusi claritate buna, fiind un material ideal pentru
imprimare Ktili'ari+ Datorita re'istenei bune la 0r%simi i substane c"imice se foloseste ca 1- strat de lipire pentru pun0ile auticlavabile 2- pentru capace si fire de tesatura in vederea obtinerii sacilor destinati ambalarii le0umelor si cerealelor. *e foloseste sub forma de 0ranule, pudra sau folie, fiind supusa procesului de e-trudare sau injectare obtinanduAse tuburi deformabile, cutii, saci impletii din fire de 22 etc. 0.l#3ute3a 0B 1- are re'istenta buna la rupere, la intindere , intepare si la soc 2- isi pastrea'a proprietatile mecanice la temperaturi ridicate fiindfolosita pentru ambalarea aseptica a produselor alimentare 3- este o buna bariera la vapori de apa 4- poate fi termosudata re'ultand inc"ideri etanse si puternice, este destinata obtinerii de saci pentu ambalarea in vrac sau de pun0i pentru ambalarea laptelui <in special in *K/=. 0.l#&l.rura (e v#n#l 0V1 Adupa 2E este al doilea polimer utili'at 1- *e obtine prin polimeri'area monomeruluiclorura de vinil obtinanduAse polimeri cu mase moleculare intre 5( ((( 3 .( (((. 2- *e pre'intasub forma de 0ranule, de plastitol sau de folii ri0ide si fle-ibile 3- >n pre'enta plastifiantilor se prelucrea'a usor prin actiune caldurii si a presiunii, obtinanduAse folii si placi, care prin formare si matritare capata forma finala <tuburi, bare= Ktili'ari+ A folii de ambalaj plastifiate sau nu, placi, cutii subtiri ambutisate sau confectionate sub presiune 1- flacoane farmaceutice 2- dami0ene pentru industria c"imica 3- tevi, tuburi fle-ibile sau ri0ide 4- paste, lacuri, vopseluri 5- filme subtiri pentru acoperirea tavilor in supermarFeturi
25
1- in stare neplastifiata se formea'a folie ri0ida sub forma de cutii pentru ciocolata sau biscuiti si butelii. /ceste butelii din 2E neplastifiata sunt mai re'istente si mai clare fiind utili'ate pentru ambalarea uleiurilor sau a sucurilor de fructe. Cel mai utili'at plastifiant este acidul ftalic in proportie de 5(8 din 0reutatea totala a materialului final. 0.l#$t#renul 0S 1- se obtine prin polimeri'area stirenului in pre'enta caldurii, luminii si a pero-i'ilor. Tipuri de polimeri'ari+ 1- polimeri'are in masa se reali'ea'a la #(C o prepolimeri'are, urmata de polimeri'area propriuA'isa intrAun turn din otel la 1(( 3 1#(QC 2- polimeri'are in emulsie prin acer emulsia de stiren si apa se a0ita in pre'enta a0entilor de emulsionare <oleat de amoniu= si a catali'atorilor <J242= conduce la formarea de polistiren cu masa moleculara ridicata 3- polimeri'are in suspensie reali'at in autoclave prin a0itarea suspensiei in pre'enta de pero-id si stabili'atori. 2roprietatile 2* folosit ca material de ambalaj+ 1- material amorf 2- este cel mai usor material plastic 3- se poate colora usor fiind pre'ent intrAo 0ama variata de sortimente 4- este opac, transparent sau colorat 5- se prelucrea'a usor prin injectie sau matritare 6- pre'inta o inertie c"imica si re'istenta fata de produselor alimentare lic"ide si pastoase 7- are re'istenta la soc si la caldura 8- are buna proprietati fata de 0a'e si slabe fata de vaporii de apa 9- este neto-ic, insolubil si inactiv fata de produsele alimentare 10- pre'inta re'istenta limitata la caldura < (A#(QC= si o fra0ilitate mai redusa decat a sticlei 11- se pre'inta sub forma de 0ranule care sunt supuse procesului de ambutisare si termoformare. Tipuri de 2*+ 1- 2* re'istent la soc folosit pentru ambalarea produselor alimentare in recipiente formate sub vid 2- 2* re'istent la caldura
26
A 2* orientat pre'entat sub forma de folii cu o buna re'istenta si stabilitate A 2* cristal este transparent, pre'entat sub forma de folii ce se pot termoforma usor 1- 2* e-pandat folosit pentru ambalajele de transport si pentru cele de desfacere. >n ultimul timp au aparut si tavile pentru carne si produse din carne, cofrajele de oua si mabalajele pentru produse 0ata preparate. 0.l#am#(e 3 numele 0eneric al poliamidelor sintetice este n5lon, derivat din numele oraelor NeL VorF i 7ondra, orae )n care au fost obinute aproape simultan. 1ilmele poliamidice sunt caracteri'ate printrAo stabilitate termic% e-celent%, putCnd re'ista )n abur la temperaturi de pCn% la 1!(MC. Temperatura de topire varia'% )ntre 1#5A26!MC. :n 0eneral poliamidele sunt permeabile la vapori de ap%, apa absorbit% avCnd un efect de plastici'are care determin% o reducere a re'istenei de rupere la traciune i o cretere a re'istenei la oc. 2ermeabilitatea lor la o-i0en i 0a'e este sc%'ut%. $etenia mirosurilor i aromelor este foarte bun%. Tipuri de ambalaje+ A file poliamidice utili'ate pentru ambalarea bran'ei proaspete sau prelucrate, a alimentelor con0elate sub forma de pun0i sau ambalaje pun0aAinAcutie <ba0AinAbo-=. A 1olii, flacoane, tuburi, capsule re'istente la 1((C obtinute din nTlon 11 Der#va!# &elul./#&# 3 este un poli0lucid natural alc%tuit din unit%i de 0luco'% le0ate WA1,!. Celulo'a este r%spCndit% )n natur%, fiind principalul constituent al bumbacului, inului, cCnepii, iutei i lemnului. Dintre aceti derivai amintim+ acetaii de celulo'%, celulo'% re0enerat%, poliacrilai, policarbonai. 0.l#et#len tere4talatul 0ET 1- se obtine prin reactia dintre etilen0licol si acidul tereftalic 2- se foloseste filmul de 2ET sub forma orientata stabili'ata termic 3- este re'istent la intindere 4- are re'istenta c"imica buna, este usor, elastic i stabil )ntre A6( A X22(C Este destinat 1- Confectionarii de ambalaje destinate produselor alimentare con0elare care sunt tratate termic in ambalaj <boilAinAt"eAba0=. 2- 4btinerii de tavi pentru produsele con0elate sau 0ata preparate pentru a fi introduse in cuptor pentru decon0elare sau incal'ire
1- 4btinerii de butelii obtinute prin mulare si intindere prin suflare pentru obtinerea unei re'istente ma-ime la intindere si ca bariera la 0a-e, re'ultand butelii foarte usoare si economice. 1au&#u&ul natural A face parte din cate0ori elastomerilor fiind e-tras prin coa0ularea late-ului din anumite specii ve0etale 1- contine diferite in0rediente pentru a ameliora proprietatile si pentru a usura prelucrarea <plastifianti, antio-idanti, sulf etc.= 2- se foloseste pentru confectionarea diferitelor accesorii+ busoane pentru flacoane, dami0ene, inele 0arnitura pentru butelii si cutii de conserve dar si pentru biberoane, tuburi, racorduri, sonde etc. >n ultimul timp se folosec cauciucurile sintetice obtinute prin polimeri'are. *e obtin astfel cauciucul polibutadienic, butadienAstirenic, butadienAmetilstirenic, butadienAacrilonitrilic, i'obutilic, siliconic. /ceste cauciucuri sintetice se folosesc pentru confectionarea busoanelor pentru flacoane si butelii, inele 0arnitura pentru diverse recipiente. >n industria materialelor plastice se folosesc urmatorii aditivi+ Sta3#l#/at.r# (e prelu&rare esteri, amide ale aci'ilor 0rasi, stearati metalici si Nn si parafina pentru reducerea tendintei 2DC de a selipi de partile metalice 0la$t#4#an!# esteri ftalici pentru obtinerea de filme si recipiente fle-ibile, conferind suplete, luciu. A-ent# (e 9m3 tr"n#re 6JT butil"idro-iAtoluenul care indepartea'a radicalii liberi pentru a impiedica de0radarea materialului sub actiune mediului ambiant. *e mai folosec stabili'atorii KD pentru prevenirea deteriorarii filemlor polimerice prin fotoo-idare. *e mai folosesc modificatori ai proprietarilor optice, produsi de i0nifu0are <manifestata prin absenta pre'entei flacarii in preajma majoritatii ambalajelor din materiale plastice=, a0enti de spumare folositi in special in ca'ul 2* e-pandat <fluorocarbura sau pentanul= pentru obtinerea de produsi c"mici sau fi'ici pentru a produce alveole pline cu 0a'. Ienerarea 0a'elor se reali'ea'a prin evaporare sau sublimare sau prin reactii de descompunere a 0a'elor. Mater#ale $em#term.pla$t#&e *unt produse ri0ide care se prelucrea'% mai dificil decCt termoplastele. Dintre acestea amintim+ 0.l#ep.8#/# sunt denumi i i r%ini epo-idice. /u re'isten% mare fa% de ap%, aci'i i ba'e diluate sau concentrate. Ktili'area poliepo-i'ilor la ambalarea produselor alimentare este limitat%. *e folosesc la acoperirea interioar% a cutiilor de conserve, recipientelor pentru bere <cutii i butoaie=.
2#
0.l#e$ter# sunt caracteri'ai de o plasticitate mai mult sau mai puin pronunat%, re'isten% la aciunea apei i aci'ilor i solubilitatea )n solveni or0anici. Cel mai utili'at poliester pentru ambalarea produselor alimentare este polietilen tereftalatul, la care se mai adau0% polibuten tereftalatul i copolimerul policicloA"e-andimetanol tereftalat. 0.l#et#len tere4talatul <0ET= este sub form% de 0ranule. &aterialul se poate obine sub form% cristalin% cCnd este opac i foarte str %lucitor i sub form% amorf% cCnd este clar dar nu este dur. 2ropriet%ile filmului de 2ET ca material de ambalaj sunt+ re'isten% mare la )ntindere, re'isten% c"imic% foarte bun%, este uor, elastic i stabil )ntrAun domeniu lar0 de temperatur% <A 6( MC.....X22( MC=. Este impermeabil la lic"ide i pre'int% o uoar% impermeabilitate la 0a'e. 9tilizri+ &aterial la confecionarea ambalajelor pentru produse alimentare con0elate care se )nc%l'esc )n ambalaj (:boil-in-the-bag:); laminat sau e-trudat cu 7D2E, fiind de obicei stratul e-terior al materialului comple-, care se etanea'% foarte uor i sunt foarte dureB ambalare etan % pudre i a unor lic"ide urmat% de sterili'are cu KDB t%vi termoformate care pot fi introduse )n cuptor pentru )nc%l'ire o data cu produsele con0elate sau 0ata preparateB recipiente pentru b%uturi carbo0a'oase. 0.l#3ut#len tere4talat <0BT= ca material de ambalaj poate fi folosit pentru ambalarea aseptic% la temperatur % ridicat% i pentru ambalarea produselor care sunt tratate termic )n ambalaj <Yboil-in-the-bag;=. Ela$t.mer# 3 1au&#u&ul natural 3 1au&#u&ul $#ntet#& 1au&#u&ul natural 3 are urm%toarele propriet%i+ 1elasticitatea depinde de temperatur% <la peste 3(QC se )nmoaie, iar la (QC devine casant=B 2Z)mb%trCneteZ sub aciunea o-i0enului, devenind sf%r%miciosB 3prin vulcani'are se reduce solubilitatea fa% de unii di'olvani, iar plasticitatea dispare aproape completB 4materialele de umplutur% folosite )n industria alimentar% pentru a conferi cauciucului anumite propriet%i mecanice trebuie s% fie inerte+ Fiesel0ur, creta, ne0ru de fum lipsit de carburi canceri0eneB 1au&#u&ur# $#ntet#&e A au urm%toarele propriet%i+ 12solubili )n solvenii folosii pentru cauciucul naturalB miros nu prea accentuat, aderen% foarte buna la metaleB
3au re'istent% la rupere mai mic% i elasticitate mai redus% decCt cauciucul naturalB 4au o bun% re'isten% la fri0, la apa, i fa% de acidul acetic i alcoolul etilicB 5se umfl% uor )n 0r%simi i uleiuri ve0etale i animaleB
2.
1are un miros slab iar aderenta la metale este foarte buna 2mai re'isteni decCt cauciucul natural la aciunea c%ldurii i a luminii solare. 9tilizri+ fabricarea lacurilor i acoperirilor protectoareB accesorii ambalaje+ buoane pentru flacoane, recipiente diverse, ineleA0arnitur% pentru butelii i cutii de conserveB prepararea lacurilor pentru protecia suprafeelor metalice <la utilaje, ambalaje etc.= Mater#ale term.r#-#(e *unt folosite de mult timp la confecionarea de accesorii pentru ambalaje. &aterialele termori0ide sunt clasificate )n fenoplaste i aminoplaste. 'en.pla$te 3 )n domeniul ambalajelor sunt folosite bac"elitele. 19 <achelita ' 3 este un lic"id vCscos, care la r%cire trece )ntrAo mas% sticloas%, 0albenAbrun%, uor fu'ibil% <la #(...1((QC= i solubil% )n alcool, aceton%, fenolB bac"elita bloc sau sub form% de praf este re'istent% fa% de ap%, c"iar la temperaturi ridicateB este re'istent% la aciunea uleiurilor i 0r%similor ve0etale i animale, fa% de vin i rac"iu. 29 <achelita < 3 este termoplastic% i nu se di'olv%, are aceleai propriet%i ca bac"elita /. 39 <achelita 2 3 este insolubil% i nu se poate prelucra pe cale mecanic% i termic% <este duroplast%=. *e folosete la confecionarea prin presare a accesoriilor pentru ambalaje <capace filetate pentru borcane, diferite dispo'itive pentru )nc"iderea recipientelor de sticl%=. Am#l.pla$te 3 cele mai importante sunt+ r%ini ureoAformalde"idice i r%ini melaminoAformalde"idice. 9 *=ini ureo-formaldehidice 3 sunt termore'istente, au o bun% re'isten% mecanic%, nu sunt solubile )n solveni or0anici i nu re'ist% la contactul )ndelun0at cu apa. *e folosesc la prepararea lacurilor ureoA formalde"idice cu lar0% utili'are )n domeniul ambalajelor, la prepararea ade'ivilor sau la confecionarea capsulelor pentru )nc"iderea buteliilor prin presarea pulberii de r%in% cu umplutur% de f%ina de lemn. Ele au acelea i utili' %ri ca i bac"elitele, dar pre'int% fa% de acestea avantajul c% sunt inodore i se utili'ea'% pentru confecionarea ambalajelor la care bac"elita este contraindicat% din cau'a mirosului de fenol pe care este posibil s%Al aib%. Nu pot fi folosite la ambalaje pentru soluii apoase. 9 *=ini melamino-formalaldehidice 3insolubile, inodore, insipide, incolore i transparente. $e'istente fa% de ap% rece i fierbinte i fa% de 0r%simi. *e folosesc la prepararea lacurilor i ade'ivilor cu bun% re'isten% c"imic% fa% de ap%, aci'i, ba'e i solveni.
3(
A(#t#v# pentru mater#alele pla$t#&e 2entru a se obine materiale plastice cu propriet%i dintre cele mai bune )n masa polimerului de ba'% se adau0% aditivi care aduc )mbun%t%iri. /ditivii sunt clasificai )n concordan% cu funciile pe care le )ndeplinesc+ 1- aditivi de prelucrare <stabili'atori, lubrifiani, iniiatori ai topirii=B 2- plastifianiB 3- aditivi de )mb%trCnire <antio-idani, antimicrobieni, stabili'atori=B 4- modificatori ai propriet%ilor de suprafa% <a0eni antistatici, a0eni antiaburire, aditivi antiblocare=B 5- modificatori ai propriet%ilor optice <pi0meni, vopsele=B 6- a0eni de spumare. Nu toi ace ti aditivi sunt utili'ai )n materialele plastice folosite la ambalarea produselor alimentare, iar cei care sunt trebuie s% aib% acceptul autorit%ii le0islative. /mbalajele obinute din materiale plastice pot fi+ folii, filme, tavi, t%vie, caserole, butelii i flacoane din materiale plastice. Numeroase produse alimentare lic"ide cu vCsco'itate sc%'ut % <ap% mineral%, lapte pasteuri'at, ulei, b%uturi r %coritoare carbonatate i necarbonatate, b%uturi alcoolice etc.= i ridicat% <nectar, concentrate din fructe, produse lactate acide simple sau aromati'ate cu fructe, Fetc"up etc.= se ambalea'% )n butelii i flacoane din materiale plastice. 6uteliile din materiale plastice confecionate prin umflare )n matrie se folosesc de muli ani ca o alternativ% mai ieftin% a sticlei pentru recipiente nereturnabile. 7a )nceput, cele mai folosite materiale plastice pentru confecionarea buteliilor au fost #E, ## i #>2, ulterior sAa impus #E0.
2onfec$ionarea buteliilor =i flacoanelor din materiale plastice

6uteliile din materiale plastice se confecionea'% prin e-trudareAsuflare pornind, de obicei, de la 0ranule de material care sunt )nc%l'ite pCn% la plastici'are i e-trudate cu obinerea preformei. /ceasta este apoi supus% unei treceri printrAun cuptor pentru o )nc%l'ire 0radat %, urmat% de suflare de aer comprimat steril pentru ca materialul )nc %l'it s% ia forma matriei. Temperatura )nalt% de e-trudare i de insuflare a aerului permite obinerea de butelii cu suprafaa interioar% aseptic%. :n func ie de modul de reali'are a operaiilor de matriare, suflare, umplere cu produs i )nc"idere se diferenia'% urm%toarele situaii+ 1 obinerea de butelii care la utili'ator sunt nesterileB 2 obinerea de butelii sterileB
31
obinerea de butelii )ntrAo staie unic% de formare, umplere i
)nc"idere. 6uteliile #E0 sunt confec ionate pornind de la 0ranule de #E0 albe sau divers colorate )n funcie de destinaie. :ntrAo prim% etap%, din 0ranulele uscate i plastici'ate se obin preformele, care au lun0imea, 0rosimea pereilor i 0reutatea )n concordan% cu volumul buteliei finale. *e impune preci'area c% profilul 0urii viitoarei butelii este reali'at )n stadiul de ob inere a preformei. 2reformele se reali'ea'% prin injecie, presele de injec ie avCnd capacit%i cuprinse )ntre 2 .(( A 2# ((( preforme5". Irosimea pereilor preformelor poate fi de 2,# A ! mm, iar volumul de 12 A .6 mm. 2entru obinerea buteliilor din preforme se parcur0 mai multe etape. :ntrAo prim% etap% are loc )nc%l'irea preformelor suspendate pe un lan transportor pCn% la circa 1(5QC la trecerea printrAo 'on% de )nc%l'ire prev%'ut% cu re'istene electrice. /ceasta este urmat% de introducerea fiec%rei preforme )ntrAo matri% constituit% din dou % p%ri care se )nc"id pentru ca, la suflarea de aer comprimat )n preform% s% se obin% butelia care va avea forma interioar% a matriei. &atriele sunt prev%'ute cu un sistem de r%cire cu ap% cu temperatura iniial% de 1(A12QC. Circa #(8 din producia mondial% de butelii #E0 se reali'ea'% )n dou% etape+ injecie pentru obinerea preformelor la produc %torul de ambalaje i obinerea buteliilor din preforme la utili'ator, motivul fiind pre ul ridicat al instalaiilor complete. 7iderul mondial )n construc ia de maini i producerea de preforme sau butelii #E0 este Irupul *>DE7 A 1rana, urmat de *>2/ A >talia, O$4NE* A Iermania, TET$/ 2/O 3 *uedia etc.
*2F2 Mater#ale metal#&e ut#l#/ate pentru &.n4e&!#.narea am3ala5el.r

2rincipalele materiale metalice utili'ate )n industria alimentar% sunt+ tabla cositorit%, oelul ino-idabil, aluminiul i staniul. "abla cositorit obinut% prin acoperirea tablei de oel moale cu staniu pe ambele fee este utili'at% pentru confecionarea de ambalaje destinate produselor alimentare lic"ide i p%stoase. b$inerea tablei cositorite+ operaia prin care tabla de oel este acoperit% cu staniu pe ambele fee poart% denumirea de tabl% cositorit%. Cositorirea se poate reali'a prin urmat%arele procedee+ 1- cositorire la cald+ const% )n introducerea foii de tabl% de oel )ntr3o baie de staniu topitB 2- cositorire electrolitic+ const% )n derularea tablei de oel i a foii de staniu i sudarea lor una de cealalt% la trecerea prin baia electrolitic%. 2oroziunea tablei cositorite+ depinde de mai muli factori+
32
a= A&#(#tatea considerat% factor esenial al apariiei coro'iunii necesit% urm%toarele preci'%ri+ A coro'iunea tablei cositorite nu este )ntotdeauna proporional% cu pJ3ul produsului conservat+ la produsele cu pJ P 3,5A! se poate produce o coro'iune avansat%B )n ca'ul produselor cu pJ[5A5,5 nu mai apare problema corod%riiB A coro'iunea tablei cositorite este i )n funcie de natura aci'ilor or0anici pre'eni )n ambalaj. b= O8#-enul $au aerul atm.$4er#&, pre'ena o-i0enului )n produsele conservate duce la combinarea cu "idro0enul, ini iind astfel procesul de coro'iune care continu% )n m%sura )n care mai e-ist% o-i0en. c= Al!# a&&elerat.r# a# &.r./#un##) sulful =i compu=ii si <an"idrida sulfuroas%, sulfiii, J2*, i sulfurile=. /stfel, J2* de0ajat de unele produse la sterili'are <carne, pete, ma'%re= se combin% cu cositorul re'ultCnd sulfura de staniu, de culoare brun% <marmoraia brun% sau albastr% )n interiorul ambalajelor=B pigmen$ii antocianici pre'eni )n fructele de culoare roie, albastr% sau violet <ciree, prune, coac%'e, fra0i=B smburii unor fructe <ciree, prune=B produ=i care apar 1n urma caramelizrii la unele conserve <dulceuri de fructe, past% de fructe=. 0abla cositorit lcuit ? pentru a se evita contactul dintre produsul ambalat i suprafaa stratului de cositor )n vederea frCn%rii fenomenului de sulfurare sau a modific%rilor de culoare i pentru a )mbun%t %i pre'entarea produselor conservate, suprafaa interioar% a tablei cositorite este l%cuit%. Condiiile pe care trebuie s% le )ndeplineasc% lacurile folosite pentru tabla cositorit% sunt urm%toarele+ 1- s% fie neto-ice i s% nu modifice 0ustul produsului ambalatB 2- s% pre'inte re'isten% la aciunea a0resiv% a produsului ambalatB 3- s% se aplice uor i s% se usuce rapidB Tipuri de lacuri folosite pentru l%cuirea tablei cositorite+ 1) naturale 2) sintetice 2-r%ini fenolice+ sunt sulfore'ietente dar ader% 0reuB 3-r%ini epo-idice+ sunt acidore'istenteB 4r%ini vinilice+ au re'isten% sc%'ut% la sterili'are peste 1(( MC sunt folosite pentru protecia cutiilor de bere i b%uturi r%coritoareB 5- r%ini epo-ifenolice+ sunt cele mai utili'ate+ sunt acidosulfore'istenteB acoper% uniform suprafaa, se usuc% rapid, re'ist% pCn% la 2(( MC, nu dau produsului 0ust sau miros str%in. 9tilizri+ capace cu sau f%r% filet, cutii de bere, cutii pentru conserve.
33
O!el #n.8#(a3#l este aliaj 1eAC i alte elemente de aliere, destul de puin utili'at la confecionarea ambalajelor, cu toate c% )n industria alimentar% este lar0 r%spCndit, fiind metalul de ba'% din componena utilajelor. Este utili'at la confecionarea de cutii pentru bere, b%uturi r%coritoare i alcoolice, a butoaielor de bere <Fe0Auri= i a butoiaelor <Fe00T=. Alum#n#ul este un metal de culoare alb%, uor, moale, plastic, cu temperatura de topire 65#MC. 2entru ambalaje se utili'ea'% aluminiu cu puritate de ..,58, avCnd o bun% re'isten% la coro'iune. /luminiul este folosit pentru confecionarea ambalajelor sub form% de folie de aluminiu sau de tabl% de aluminiu. )olie de aluminiu? utili'at% la ambalarea mai multor produse+ confecionarea cartoanelor aseptice folosite pentru ambalarea laptelui tratat KJT, sucurilor naturale de fructe, nectarului, pastei de tomate, alimentelor pentru animale de cas%B ambalarea prin )mpac"etare a ciocolatei, biscuiilor, untului, mar0arineiB confecionarea pac"etelor plicule pentru deserturi pudr%, cafea, cacaoB confecionarea capacelor pentru pa"are din materiale plastice. 0abla de aluminiu? confecionarea cutiilor pentru conserve, cutiilor pentru b%uturi, capacelor pentru borcane de sticl% utili'ate )n industria conservelorB butoaie pentru transportul beriiB butoaie pentru p%strare lapte, smCntCn%B bidoane pentru lapte proasp%tB ambalaje aerosol. Stan#ul are propriet%i asem%n%toare cu ale aluminiului. 2rincipalele aplicaii ale staniului la confecionarea ambalajelor sunt urm%toarele+ A sub form% de aliaj staniuAplumb, folosit la lipit )n te"nolo0ia confecion%rii cutiilor de conserveB A sub form % de strat protector al tablei de oel moale, permiCnd obinerea tablei cositorite folosit% la confecionarea cutiilor de conserveB A sub form% de folii de staniu <staniol= cu 0rosimi variabile pentru ambalarea anumitor produse alimentare <brCn'eturi topite, unele me'eluri=.
*2?2 Mater#ale &.mple8e ut#l#/ate pentru &.n4e&t#.narea am3ala5el.r

&aterialele comple-e sunt obinute prin asocierea dintre dou% sau mai multe straturi de materiale din acelai 0rup sau din 0rupuri diferite, asociere utili'at% pentru reali'area unor obiective diverse+ 1- )mbun%t%irea re'istenei mecanice i termiceB 2- protecia )mpotriva coro'iuniiB 3- impermeabilitatea materialelor permeabile la lic"ide i vapori, de e-emplu a materialelor celulo'ice <"Crtie i carton=B Am3ala5e %# (e$#-n 9n #n(u$tr#a al#mentar 3!
1- )mbun%t%irea propriet%ilor barier%, )n special 0a'e, vapori, aromeB 2- asi0urarea reali'area )nc"iderii ambalajului prin termosudare. Mater#ale &.mple8e pentru am3ala5e .3#%nu#te Din mulimea de date e-istente se pare c% materialul cel mai ieftin ca barier% la lumin% este cartonul. Klterior sAa trecut la utili'area 8%#E care poate fi distribuit% pe suprafaa cartonului )ntrAo pelicul% subire, continu% i elastic%, asi0urCnd termosudabilitatea i impermeabilitatea necesar% stratului de carton. $ecent sA au introdus i alte materiale plastice pentru dublarea cartonului acestor recipinte ca+ late- de #>2 care este termosudabil, re'istent la 0r%simi, are suprafaa neted%, str%lucitoare i nu se murd%rete. Cartonul acoperit cu #E este foarte eficient i, prin imprimare parial% sau total% )n diverse culori+ rou, 0alben, albastru, verde, maro i ne0ru, propriet%ile barier% sunt i mai mult )mbun%t %ite. Cartoanele simple folosite la ambalarea multor produse sunt formate din urm%toarele straturi+ strat e-terior de polietilen %, strat pentru imprimare, strat de "Crtie alb%, strat de "Crtie nealbit% <Fraft= sau albit%, strat de polietilen%. 1unciile straturilor care alc%tuiesc materialul de ambalaj din care se confecionea'% cartoanele obinuite sunt urm%toarele+ 1- stratul e-terior de polietilen% < 8%#E= protejea'% imprimarea <stratul de cerneal%= i permite clapelor ambalajului s% fie sudateB 2- "Crtia albit% este suportul pentru imprimareB 3- "Crtia nealbit%, de obicei Fraft, ofer% ambalajului ri0iditatea mecanic% necesar%B 4- stratul de polietilen% interior asi0ur% propriet%i barier% fa% de lic"ide i permite confecionarea efectiv% a ambalajului prin )mbinarea mar0inilor prin termosudare. Mater#ale &.mple8e pentru am3ala5e a$ept#&e *pecificul ambalajelor aseptice este pre'en a )n structura materialului comple- a unui strat de folie de aluminiu, ceea ce face posibil% sterili'area suprafeei interioare a materialului de ambalaj i asi0ur% ambalajului un efect sporit al efectului barier% fa% de lumin% i o-i0en, f%cCnd posibil%, astfel, m%rimea termenului de valabilitate al produselor ambalate aseptic. /stfel, au fost evideniate urm%toarele aspecte po'itive pentru ambalajele confecionate din materiale comple-e pe ba'% de carton cu folie de aluminiu )ncorporat% )n structur% <cartoane aseptice=+ 1- produsele ambalate aseptic pot fi depo'itate la temperatura mediului ambiant f%r% afectarea caracteristicilor de calitate i f%r% a pierde )n 0reutateB 2- concentraia o-i0enului din cartoane aseptice r%mCne aproape nesc"imbat%, circa 1 ppm, )n timp ce, )n cartoane obinuite produsul este saturat cu o-i0en dup% cCteva 'ile <#A. ppm=B
35
1- aroma produselor se p%strea'% mult mai bine la ambalare )n cartoane aseptice fa% de ambalarea )n cartoane obinuite )ntrucCt acestea din urm% sunt mai permeabile la 0a'eB Cartoanele aseptice sunt formate din urm%toarele straturi+ strat e-terior de polietilen%, strat pentru imprimare, strat de "Crtie alb%, strat de "Crtie nealbit%, Fraft <sau alb%5albit%=, strat de polietilen%, folie de aluminiu i dou% straturi interioare de polietilen%. 1unciile straturilor care alc%tuiesc materialul de ambalaj din care se confecionea'% cartoanele aseptice sunt+ A stratul e-terior de polietilen% protejea'% imprimarea <stratul de cerneal%= i cartonul, repectiv permite sudarea clapelor ambalajuluiB 1- "Crtia alb% este suportul pentru imprimareB 2- "Crtie nealbit% deobicei Fraft, ofer% ambalajului ri0iditate mecanic%B 3- stratul de polietilen% intermediar repre'int% ade'ivul dintre folia de aluminiu i stratul de "Crtie5cartonB 4- folia de aluminiu acCionea'% ca barier% fa% de 0a'e i asi0ur% protecia produsului fa% de lumin%B 5- cele dou% straturi de polietilen% interioare asi0ur% barier% fa% de lic"ide, permit confecionarea efectiv% a ambalajului prin )mbinarea mar0inilor prin termosudare i previn contactul direct al aluminiului cu produsul alimentar. Am3ala5e (#n mater#ale &.mple8e
a= 1art.ane &.n4e&!#.nate &.nt#nuu
Cele mai frecvente cartoane confecionate continuu sunt+ A 1art.ane (e 4.rm tetrae(r#& + cartoane 0etra 2lassic destinate )n special ambal%rii laptelui de consum pasteuri'at, b%uturilor pe ba'% de sucuri de fructeB cartoane 0etra 2lassic 'septic destinate ambal% rii laptelui tratat KJT, smCntCnii pentru cafea, )n0"eatei, sucurilor de fructeB A 1art.ane (e 4.rm paralel#p#pe(#& + cartoane 0etra <rik destinate ambal%rii produselor alimentare lic"ide, )n special a laptelui de consum pasteuri'atB cartoane 0etra <rik 'septic destinate ambal%rii aseptice a unei 0ame variate de produse+ lapte sterili'at KJT, smCntCn% sterili'at%, sucuri de fructe ambalate aseptic, brCn'% 1etaB A 1art.ane &u 4.rme (er#vate+ cartoane 0etra 0op destinate )n special ambal%rii laptelui i produselor lactate fermentate+ iaurt, sana, Fefir obinute prin aplicarea unui capac din material plastic cu mar0ini ovali'ate, ceea ce elimin% formarea muc"iilor verticaleB cartoane 0etra @edge 'septic destinate ambal%rii laptelui, sucurilor de fructe i a unor b %uturi pe ba'% de sucuri de fructeB cartoane 0etra #risma 'septic destinate ambal%rii laptelui,
36
sucurilor de fructe, b%uturilor pe ba'% de lapte i sucuri de fructeB cartoane 2ombi,hape destinate ambal%rii aseptice a produselor alimentare lic"ide, )n special lapte i sucuri de fructe. 3= 1art.ane pre&.n4e&!#.nate Cele mai frecvente cartoane preconfecionate )ntClnite pe pia% sunt+ 11art.ane paralel#p#pe(#&e 1.m3#3l.& , care au form% asem%n%toare cu cartoanele Tetra 6riF, dar difer% prin modul de )mbinare a p%rilor laterale pentru reali'area ba'ei ambalajuluiB 21art.ane paralel#p#pe(#&e &u partea $uper#.ar 9n 4.rm (e pr#$m tr#un-7#ular re-ulat $au nere-ulat + cartoane Tetra 2aF i Tetra $e-B cartoane 2ure 2aF i cartoane Ever0reenB cartoane Tetra $ecartB 31art.ane (e 4.rm $pe&#al ) (er#vat (e la 4.rma paralel#p#pe(#& + Combi1it. 3) Alte am3ala5e (#n mater#ale &.mple8e 4Am3ala5e t#p pun- 9n &ut#e <3a-6#n63.8= + constau dintrAo cutie de caton )n care se introduce pun0a sau pac"etul pern% care conine produsul. Cutia de carton este imprimat% i are rol protector. *unt folosite )ndeosebi pentru ambalarea produselor 0ranulare pulverulente+ cereale pentru micul dejun, snacFsAuri, musli, cafea, cacao i )ntrAo m%sur% mai mic% pentru unele produse lic"ide. 51ut## &u &.rp $p#ral+ constau dintrAun corp cilindric confecionat din material comple-. :n *K/, cutiile cu corp spiral erau folosite la ambalarea uleiului comestibil i a unor b%uturi. :n pre'ent, aceste cutii se folosesc pentru ambalarea snacFsAurilor i c"ipsAurilor <c"ipsAuri 2rin0les=. #onfecionarea ambalajelor din materiale comple$e presupune laminarea mai multor straturi de materiale diferite. 1iecare strat de material servete unei funcii speciale )n cadrul produsului finit. 1irma Tetra 2aF a fost prima adept% a conceptului de reducere a cantit%ii de materiale folosite )n fabricaie. 1 &art.nul din "Crtie reciclabil% este principalul constituient al materialelor comple-e pentru ambalaje conferind re'isten% i duritate acestora. 2 p.l#et#lena repre'int% 15 3 2(8 din 0reutatea cartonului i, cu toate c% are o 0rosime de pCn% la 1( microni, asi0ur% impermeabilitatea fa% de microor0anisme i ume'eal% protejCnd produsul ambalat i ajut% la sudarea materialelor foosite )ntre ele. 2 alum#n#ul este folosit sub form% de folie cu 0rosimea de pCn% la . microni, repre'entCnd doar 58 din 0reutatea cartonului )n ca'ul ambal%rii aseptice cCnd produsul necesit% o protecie avansat% fa% de o-i0en, iar produsul ambalat poate fi p%strat f%r% a fi refri0erat, economisind astfel ener0ie.
*2G2 Mater#alele au8#l#are pentru pr.(u&erea am3ala5el.r
Num%rul acestora este foarte mare+ colorani, pi0men i, cerneluri, ade'ivi, etc. /ceste materiale influentea'9 calitatea ambalajelor, atribuinduAle calit9ti estetice si funcionale. Kn alt material au-iliar utili'at de aceast% dat% pentru consolidarea, adic% creterea re'istenei ambalajelor sunt ben'ile de balotare i ade'ivii. 4 alt% 0rup% o constituie materialele pentru amorti'are i protecie )mpotriva ocurilor. /ceste materiale protejea' % )mpotriva ocurilor, a frec%rilor i )n unele ca'uri c"iar pentru ri0idi'area ambalajelor. Dintre materialele noi de amorti'are putem aminti+ cartonul ondulat, lCna mineral%, materialele e-pandate si cele cu bule de aer. 4 ultim% 0rup% de materialele au-iliare o constituie lacurile i vopselele. /cestea, pe lCn0% contribuia care o au la creterea re'istenei ambalajelor la aciunea factorilor atmosferici, m9resc re'istena la coro'iune, la ra'ele solare, la sc"imb%rile de temperatur% etc.
*2H2 17e$t#.nar (e aut.evaluare

1. Care sunt avantajele i de'vantajele utili'%rii lemnuluiG 2reci'ai tipurile de ambalaje confecionate din lemn cu importan% pentru industria alimentar%. 2. &enionai 3 sortimente din "Crtie. 3. Detaliai modul de confecionare a cartoanelor duple-, triple- i ondulate. 4. Care sunt avantajele utili'%rii cartonului la confecionarea ambajelorG Dai e-emple de ambalaje din carton. 5. &anionai avantajele utili'%rii sticlei ca material de ambalaj )n industria alimentar%. 6. Care sunt accesoriile utili'abile la buteliile din sticl%G 7. &enionai principalele tipuri de borcane i sistemele de )nc"idere. 8. Ce sunt produsele monoplaste, termoplastice i semitermoplasticeG 9. Care sunt tipurile i propriet%ile polistirenuluiG 10. Clasificai i preci'ai rolul utili'%rii aditivilor )n industria materialelor plastice. 11. Definii materialul comple-, preci'Cnd propriet%ile lui.
3#
*2I2 R $pun$ur# la &7e$t#.narul (e aut.evaluare
1. /vantajele lemnului sunt+ ofer% o bun% protecie mecanic%. :n funcie de esen%, pot constitui avantaje sau de'avantaje urm%toarele propriet%i+ 0radul de prelucrabilitate, modificarea calit%ilor sen'oriale ale produselor ambalate, densitatea aparent%. De'avantajul utili'%rii lemnului ca material de ambalaj )l repre'int% modificarea formei i5sau volumului prin contracie sau umflare. 2rincipalele ambalaje confecionate din lemn utili'ate )n industria alimentar% sunt+ butoaie, l%'i, l%die, palete pentru depo'itare. 2. *ortimente de "Crtie+ "Crtie Fraft , "Crtie per0ament , "Crtie sulfuri'at%, "Crtie satinat%, "Crtie m%tase <muselin%=, "Crtie pelur. 3. &odul de formare a tipurilor de carton menionate este+ 1 2entru carton duple- A format din dou% straturi diferite de material fibros, unite )n stare umed% prin presare. 2 2entru cartonul triple- A format din minim trei straturi diferite de material fibros, unite )n stare umed% prin presare. Cartonul triple- are o re'isten% mare la plesnire, utili'at )n special pentru ambalaje de transport i 0rupare i mai puin pentru ambalaje de desfacere 3 pre'entare. 3 2entru cartonul ondulat A format din unul pCn% la patru straturi netede i unul sau trei straturi ondulate din "Crtie inferioar% sau superioar% de ambalaj, unite )ntre ele printrAun ade'iv. *e obine un obiect de tip sandLic" uor i stabil. 4. /vantajele utili'%rii cartonului ca material de ambalaj+ masa mic%, uor de confecionat, protecie mecanic% bun%, bun i'olator termic. Tipuri de ambalaje din cart'toni+ cutii de carton, l%'i.din carton. 5. *ticla este utili'at% ca material de ambalaj datorit% avantajelor sale+ 1- insolubil% )n ap% i re'istent% la aciunea aci'ilor i ba'elorB 2- inert% c"imic )n contact cu produsele alimentareB 3- impermeabil% la 0a'e, lic"ide, vapori, arome, microor0anisme3 ambalajul s% fie )nc"is etan pentru ca produsul s% fie protejatB 4- ieftin%B 5- transparent%3permite vi'uali'area produsului, se poate stabili dac% do'area este corect%, modificarea culorii i calit%ii produsuluiB 6- uor i0ieni'abil%B 7- este ri0id%3)i p%strea'% forma, nu contribuie la deteriorarea produsuluiB
3.
1-poate fi obinut% )n form%, dimensiuni i culori variate. 7. 2rincipalele tipuri de accesorii utili'abile la buteliile din sticl% sunt+ A /ccesorii pentru )nc"idere+ dop, buon, capsula A accesorii pentru marcare+ etic"eta de corp, etic"eta de spate, etic"eta de umar, etic"eta de 0at Aaccesorii pentru si0ilare+ capison plisat, capison termocontractibil, capison metalic. 7. 2rincipalele tipuri de borcane i sistemele de )nc"idere sunt+ 6orcane cu inc"idere TListAoff cu filet cu patru sau ase )nceputuri
6orcane cu )nc"idere 4mnia 6orcane cu )nc"idere Oeller
6orcane cu )nc"idere S"iteACap. 8. 2roduse termoplastice care supuse incal'irii se inmoaie si pot fi prelucrate prin presare, valtuire etc. Dupa racire se solidifica, iar printrAo noua incal'ire devin din nou plastice, procesul acesta putand fi repetatB 2roduse semitermoplastice care supuse incal'irii se inmoaie si se pot prelucra similar cu cele termoplastice, dar care conduc, dupa racire, la un produs putin plastic la caldB 2roduse monoplaste sau termori0ide <termoreactive= care se inmoaie la incal'ire putand fi prelucrate ca in ca'urile anterioare, dar care, apoi, se intaresc ireversibil. 9. Tipuri de polistiren sunt+ 1- 2* re'istent la soc folosit pentru ambalarea produselor alimentare in recipiente formate sub vid 2- 2* re'istent la caldura 3- 2* orientat pre'entat sub forma de folii cu o buna re'istenta si stabilitate 4- 2* cristal este transparent, pre'entat sub forma de folii ce se pot termoforma usor 5- 2* e-pandat folosit pentru ambalajele de transport si pentru cele de desfacere. >n ultimul timp au aparut si tavile pentru carne si produse din carne, cofrajele de oua si mabalajele pentru produse 0ata preparate. 2roprietatile 2* folosit ca material de ambalaj sunt+ 1- material amorf 2- este cel mai usor material plastic 3- se poate colora usor fiind pre'ent intrAo 0ama variata de sortimente
!(
1- este opac, transparent sau colorat 2- se prelucrea'a usor prin injectie sau matritare 3- pre'inta o inertie c"imica si re'istenta fata de produselor alimentare lic"ide si pastoase 4- are re'istenta la soc si la caldura 5- are buna proprietati fata de 0a'e si slabe fata de vaporii de apa 6- este neto-ic, insolubil si inactiv fata de produsele alimentare 7- pre'inta re'istenta limitata la caldura < (A#(C= si o fra0ilitate mai redusa decat a sticlei 8- se pre'intasub forma de 0ranule care sunt supuse procesului de ambutisare si termoformare. 11. :n industria materialelor plastice rolul aditivilor este de a se obine materiale plastice cu propriet%i dintre cele mai bune )n masa polimerului de ba'% se adau0% aditivi care aduc )mbun%t%iri. /ditivii sunt clasificai )n concordan% cu funciile pe care le )ndeplinesc+ 1- aditivi de prelucrare <stabili'atori, lubrifiani, iniiatori ai topirii=B 2- plastifianiB 3- aditivi de )mb%trCnire <antio-idani, antimicrobieni, stabili'atori=B 4- modificatori ai propriet%ilor de suprafa% <a0eni antistatici, a0eni antiaburire, aditivi antiblocare=B 5- modificatori ai propriet%ilor optice <pi0meni, vopsele=B 6- a0eni de spumare. 12. &aterialele comple-e sunt obinute prin asocierea dintre dou% sau mai multe straturi de materiale din acelai 0rup sau din 0rupuri diferite. 2rincipalele propriet%i ale materialelor comple-e sunt+ 1- )mbun%t%irea re'istenei mecanice i termiceB 2- protecia )mpotriva coro'iuniiB 3- impermeabilitatea materialelor permeabile la lic"ide i vapori, de e-emplu a materialelor celulo'ice <"Crtie i carton=B 4- )mbun%t%irea propriet%ilor barier%, )n special 0a'e, vapori, aromeB 5- asi0urarea reali'area )nc"iderii ambalajului prin termosudare.
!1
1ap#t.lul >2 Ale-erea am3ala5el.r

De'voltarea societ%ii i a proceselor de producie a determinat e-tinderea industria materialelor de ambalaj si a ambalajelor. *e caut% ca prin procedee noi s% se ajun0% la o mai bun% reali'are a funciilor ambalajelor. Totodat%, se urm%rete creterea productivit%ii muncii, atCt la confecionarea ambalajelor, cCt i la ambalarea produselor. /mbalarea se poate face pe linii semiautomate sau automate de mare productivitate, ce pot reali'a formarea ambalajelor, desfacerea lor, umplerea i )nc"iderea lor. /mbalajul i produsul formea'% un sistem, de aceea metodele de ambalare trebuie s% in% seama de relaiile de interdependen% ce se stabilesc )ntre elementele componente ale sistemului. Tendinele actuale remarcate )n concepia ambalajelor i a metodelor de ambalare sunt+ 1 reducerea consumului de materii prime, materiale i ener0ieB 2 creterea duratei de conservare a produselorB 3 sporirea performanelor ambalajelor prin combinarea materialelor de confecionareB 4 facilitarea reinte0r%rii )n mediu a ambalajelor )n etapa postAconsum. &etoda de formare a ambalajului se adopt% )n funcie de materilului celulo'ic folosit, tratat sau netratat, sau )n funcie de posibilitatea de )nc"idere prin termosudare, prin lipire sau pliere. &etodele i te"nicile de ambalare a produselor oferite de $ondocarton sunt+ 'mbalarea colectiv 3 aceast% metod% se folosete pentru ambalarea )ntrA un sin0ur ambalaj a mai multor produse. /ceast% metod% uurea'% mult manipulare i transport produselor, ajutCnd la paleti'area acestora. &etoda poate fi utili'at% cu succes i pentru produsele alimentare de u' curent <'a"%r, f%in%, ore', m%lai etc=, precum i pentru ambalarea unor produse deja preambalate. 'mbalarea por$ionat A ambalajul porionat este acela al c%rui coninut se consum% o sin0ur% dat%. /ceste ambalaje pot fi plicuri, cutii, tavie etc. /stfel, se pot ambala atCt produsele perisabile <produsele lactate, carne, fructe=, cCt si cele neperisabile <biscuii, napolitane, cafea etc=. /mbalarea )n cutii de carton se reali'ea'% )n trei etape, indiferent de comple-itatea mainilor folosite+ 1 formarea sau desc"iderea ambalajului pliat 3 materialul poate fi sub form% de band% sau carton desf%urat% de pe o bobin%, bucata de carton croit% corespun'%tor dimensiunilor i formei ambalajului sau c"iar o cutie de carton deja format%, care se afl% )n stare pliat%B 2 umplerea ambalajuluiB 3 )nc"iderea 3 )nc"iderea ba'ei cutiei se face, )n cele mai multe ca'uri, )naintea umplerii, e-ist% )ns% produse ri0ide, care se pot introduce mai )ntCi )n cutie i apoi aceasta se )nc"ide la ambele capete.
!2

2ot e-ista i opera ii secundare+ imprimarea codului produsului, introducerea de "Crtii cu indicaii le0ate de produs sau obiecte de reclam%, etc. care se reali'ea'% pe parcursul procesului de ambalare. /mbalarea )n cutii de carton se face pe linii manuale, semiAautomate sau automate, )n funcie de modul )n care se introduce produsul )n ambalaj. /stfel, dac % introducerea produsului )n ambalaj se face de c%tre main%, c"iar dac% alimentarea dispo'itivului de )nc%rcare se face manual, sistemul se consider% automat. Dac% )ns%, introducerea produsului )n ambalaj se face manual, iar celelalte operaii se fac automat, atunci sistemul se consider% semiAautomat.
>2,2 'a&t.r# (e #n4luen! pr#v#n( ale-erea am3a5el.r

1actorii care determin% ale0erea ambalajului sunt+ 1propriet%ile produsului care trebuie ambalat+ 1 natura, dimensiunea, masa, forma produsului, num%rul de unit%i de produs dintrAun ambalajB 2 interaciunile de ordin fi'ic i c"imic ce pot apare )ntre produs i ambalaj <respectiv incompatibilit%ile=B 3 fra0ilitatea produsului, sensibilitatea la factori mecanici i de mediu <prin miros, a0eni c"imici, umiditate=B 4 importana i valoarea produsului, care determin% m%suri de si0uran% )n plus )mpotriva unor posibile furturi sau deterior%ri intenionate. <1r%il% $., 2((1B 6iro /., 1..#=+ 1condiii de transport, manipulare i depo'itare+ 1 num%rul operaiilor de )nc%rcareAdesc%rcareB 2 tipul mijloacelor de transport folosite+ auto, feroviar, navalB 3 durata operaiilor de manipulareB 4 durata stoc%riiB 5 locul vCn'%rii. 2metoda de ambalare, tipul i funciile ambalajelor+ 1 )n funcie de modul de vCn'are+ autoservire sau servire de c%tre personalul an0ajatB 2 )n funcie de scopul ambal%rii+ pentru transport sau desfacereB 3 modul de )nc"idereB 4 modalitatea i tipul inscripion%rii.
!3
materialul propriet%i =B
d e
ambala j
folosi t
<caracteristi ci,
1 re'isten% la ocuri termiceB 2 re'isten% la presiuni mariB 3 posibilitatea de protejare contra prafului. 2valorificarea economic% a ambalajului+ 1 costul ambalajuluiB 2 e-istena posibilit%ii de recuperare a ambalajului i eventual refolosireB 3 valoarea de recuperare. /le0erea liniei de ambalare depinde de+ 1 2 3 4 5 6 utilajul folosit la ambalareB producia care trebuie reali'at%B dimensiunea ambalajelor ce trebuie formateB frecvena sc"imb%rilor ambalajuluiB spaiul necesar mont%rii liniei.
modific%rile probabile ale produsului, influenea'9 ale0erea materialului de ambalare folosit <de e-emplu, produsul trebuie ambalat )n materiale cu ridicate propriet%i de barier% la arome, 0r%simi etc.=. >mportana ambalajului este evideniat% de principiile pe care acesta trebuie s% le )ndeplineasc% pe parcursul circuitului str%b%tut de produs )ntre furni'or <produc%tor= A distribuitor A reeaua comercial% en detail A consumator final. /mbalajul poate avea o importan % minor%, cum este )n ca'ul materialelor de construcii sau o importan% major%, cum este )n ca'ul produselor alimentare, farmaceutice, cosmetice, etc. /mbalarea trebuie anali'at% sub dou% aspecte+ fizic 3 ca protecie a produsuluiB psihologic 3 ca instrument promoional.
12-
:n ultimii ani, si0uran a produsului dar i a consumatorilor a devenit o funcie foarte important% a ambalajului. E-ist% produse care se desc"id 0reu, purtCnd meniunea+ ?/ nu se l%sa la )ndemCna copiilor\;. Dup% anii @#(, cCnd a e-istat teama fa% de produsele periculoase la care se putea ajun0e u or, majoritatea produc%torilor de medicamente i alimente au )nceput s% ambale'e produsele )n cutii 0reu de desc"is. <Ootler 2., 1..#= :ntrAo economie de pia%, cu o concuren% acerb%, ambalajele sunt elemente de promovare a produselor prin 0rafic% i etic"et%. *e consider % a'i c% ima0inea este limbajul universal, )nteles de locuitorii din orice parte a planetei.
!!

Calitatea produselor este influenat% de calitatea ambalajului. Kn ambalaj necorespun'%tor poate conduce la deprecierea produsului. Kn ambalaj ideal trebuie s% )ndeplineasc% mai multe cerine+ 1 s% proteje'e produsulB 2 s% pre'inte caracteristicile te"nice care s% favori'e'e operaiile de circulaie te"nic%B 3 s% fie uor, comod i totodat% prin modul )n care este conceput s% fie uor de recunoscutB 4 s% atra0% atenia cump%r%torului )n mod spontanB 5 s% su0ere'e o idee precis% despre produsB 6 s% pre'inte calit%ile produsului. 1unciile ambalajelor sunt corelate cu produsele ce se ambalea'%, metodele de ambalare i transport, de locul de depo'itare etc. Conservarea i funcia de ba'% proteci elor )ns%, este considerat% a a unui ambalaj i se refer% la calitativi iniiali a propriet meninerea )n parametrii % ilor produsului ambalat. produs 4) )unc$ia de 1uncia de protec ie se protec$ie =i re'um% a trei aspecte >2*2 'un&!##le conservare particulare dup% cum am3ala5el.r /mbalajul trebuie urmea'% <1r%il% $ sa asi0ure 2((1=+ 2rincipalele funcii ale p%strarea tuturor ambalajelor sunt+ 1 protejarea produsului parametrilor 1) funcia de de aciunea unor calitativi ai protecie i factori interni i produselor. 2e conservare e-terniB timpul B 2 protejarea mediului transportului, 2) funcia de manipul%rii, )nconjur%tor raionali'ar depo'it%rii )mpotriva eB produselor sunt caracterului to-ic al 5) supuse unor serii 3) funcia de unor produseB de solicit%ri reclam% 3 p%strarea intact% a mecanice i calit%ii m%rfii la <traciune, frecare, promova contactul direct lovituri, c%deri, re a produs ambalaj trepidaii, vibra ii <evitarea influen%rii etc.=. :n aceste vCn'%ril condiii ne0ative de c%tre or ambalajele ambalaj a calit%ii <funcia trebuie s% fie produsului=. de capabile s% preia Am3ala5e %# (e$#-n 9n marFetin aceste solicit%ri, #n(u$tr#a al#mentar 0=. protejCnd !5 a) produsul.

1actorii de mediu <temperatura, radiaiile infraoii i ultraviolete, ocurile mecanice, particulele de praf, microor0anismele, insectele, ro'%toarele, diverse 0a'e, umiditatea relativ% a aerului= pot aciona direct asupra produselor ambalate i5sau indirect, prin facilitarea aciunii unor factori interni <6iro /., 1..#= 1actorii interni <compo'iia c"imic% a produselor, aciditatea, microor0anismele= acionea'% atCt asupra produselor, cCt i asupra ambalajelor sau a mediului )nconjur%tor prin reacii c"imice, bioc"imice sau electroc"imice <6iro /., 1..#=. 7a ale0erea materialului din care este confecionat ambalajul se ine seama de+ natura produsului care urmea'9 s9 fie ambalat <stare de a0re0are, propriet9ti fi'icoAc"imice, biolo0ice=B 1 c"imismul propriu <ale0erea unor materiale pentru ambalare care s% fie inerte c"imic fa% de produs i mediu=B 2 te"nolo0ia aplicat% la ambalare <pasteuri'are, sterili'are, con0elare=. 1uncia de protecie este deosebit de important % )n ca'ul ambalajelor de transport, precum i )n situaia )n care produsele care fac obiectul ambal%rii sunt alimente sau produse periculoase pentru s%n%tatea or0anismului uman sau pentru mediul )nconjur%tor. :n ca'ul cartonului ondulat, pre'ena concomitent% a propriet %ilor ri0ide i elasitice face posibil% obinerea unui ambalaj suficient de ri0id, dar i elastic, protejCnd foarte bine produsul ambalat. *pecific ambalajelor destinate produselor alimentare, preci'%m c%+ - pr.te&!#a &7#m#& este materiali'at % prin ale0erea adecvat% a materialului din care este confecionat ambalajul <materiale inerte din punct de vedere c"imic sau electroc"imic 3 e-. sticla, materiale plastice= sau prin protecia produsului fa% de eventualele reac ii ce pot avea loc la suprafaa de contact a produsului cu aerul, vaporii de ap%, praf etc.B - pr.te&!#a m#&r.3#.l.-#& este materiali'at% prin reali'area etaneit%ii perfecteB 1- pr.te&!#a 3#.l.-#& presupune protecia produsului de insecte, ro'%toare utili'CnduAse ambalaje confecionate din sticl%, carton, lemn, materiale te-tileB 2- pr.te&!#a me&an#& presupune ale0erea materialului care sa proteje'e produsul )n timpul transportului, depo'it%rii i desfacerii <e-. lemn, carton, materiale plastice=B 3- pr.te&!#a 4a! (e lum#na %# ra(#a!##le UV D presupune utili'area unor materiale care s% asi0ure o protecie optim% a produselor <e-. sticla brun% sau verde=.
!6

b) )unc$ia de ra$ionalizare $aionali'area i promovarea unor ambalaje tipi'ate, modulare, care s% facilite'e operaiile de manipulare, transport i depo'itare, utili'area unor materiale de amorti'are i fi-are, sunt aspecte care demonstrea'9 funcia de raionali'are a ambalajelor. >mportana acestei funcii reiese din faptul c% )n timpul manipul %rii, sistemul marf % 3 ambalaj, este supus la apro-imativ 3(A!( operaii care, )n funcie de ca', pot ridica c"eltuielile cu 15A!(8 din costul produselor ambalate. De aici reiese c% operaiile din circuitul te"nic al m%rfurilor trebuie ra ionali'ate i tipi'ate, prin varianta de paleti'areAcontaineri'are )n func ie de+ sistemul de ambalare, volumul m%rfurilor manipulate, mijloacele de transport folosite <pentru distane mici sau mari=, respectiv modul i locul de depo'itare. <1r%il% $., 2((1= &anipularea poate fi )nlesnit% prin intermediul ambalajului dac% acesta are o form%, un volum i nite accesorii care s% permit% prinderea cu mCna sau cu un utilaj speciali'at. De asemenea, ambalajul trebuie proiectat )n aa fel )ncCt s% se asi0ure securitatea ma-im % a operatorilor i stabilitatea optim% pe timpul manipul%rii. *e folosesc )n acest scop materiale au-iliare de amorti'are, ancorare i fi-are. /ceast% funcie devine din ce )n ce mai important%, din mai multe motive+ creterea volumului m%rfurilor manipulate i transportate, diversificarea mijloacelor de transport. /tenia acordat% este deosebit% atCt la nivel de unit%i economice, cCt i la nivelul unor or0anisme internaionale. <4r0ani'aia mondial% pentru ambalaje S.2.4. 3 4r0ani'aia internaional% de standardi'are, 1ederaia european% pentru ambalaje etc.= c) )unc$ia de reclam =i de promovare a vnzrii (func$ia de marketing) /mbalajul are o important% funcie de comunicare la pre'entarea i desfacerea produselor. :ntrucCt majoritatea produselor se vCnd ambalate este evident c% ambalajul are i un dublu rol de promotor al vCn'%rii i de purt%tor al informa iei c%tre consumator. /mbalajul repre'int% o interfa% cu care consumatorul vine )n contact direct, de aceea ambalajul trebuie 0Cndit pentru a atra0e cump%r%torii i pentru a declana actul de cump%rare. De aceea, ambalajul a fost denumit i Jv"n/ t.r mutJ al produsului, pornind de la urm%toarele considerente+ 1 identific% i pre'int% produsul i produc%torul5distribuitorulB 2 stimulea'% i atra0e atenia cump%r%toruluiB 3 informea'% consumatorul asupra nivelului caracteristicilor de ba'% ale produsuluiB 4 comunic% date le0ate de modul de utili'are a produsului i a naturii ambalajului . /mbalajul poate contribui la diversificarea sortimental%, aprecierea calitativ% a m%rfurilor i nu )n ultimul rCnd ca factor psi"olo0ic care acionea'% asupra

cump%r%torilor poteniali. 2entru aceasta, este important ca ambalajele s% pre'inte produsul f%r% a induce )n eroare cump%r%torii prin creerea unor confu'ii )n le09tur9 cu produsul sau marca. /mbalajul trebuie s% atra0% atenia consumatorilor i s% pre'inte clar produsul i modul lui de )ntrebuinare, )nc"iderea ambalajului, s % pre'inte modul de )nl%turare a ambalajului dup% utili'area produsului <se returnea'%, se reciclea'%=. Elementele care contribuie la reali'area funciei de promovare a vCn'%rilor i informare a consumatorului pe care o au ambalajele sunt+ modul de confecionare, sistemul de marcare i etic"etare, dar mai ales estetica ambalajului, adic% aspectele referitoare la forma, culoarea i armonia cromatic%, 0rafica ambalajului. /ceste elemente trebuie armoni'ate pentru a atra0e atenia cump%r%torului. /mbalajul trebuie s% asi0ure un impactul vi'ual po'itiv. /stfel, pentru a avea ansa de a fi cump%rat de consumator, un produs trebuie mai )ntCi s% fie v%'ut si s% poat% fi reperat din ansamblul produselor care ocup% raftul. :n privina decorului ambalajului, trebuie s% se in% seama de+ 1 importana acordat% numelui sau m%rcii, ilustraiilor, 0raficiiB 2 informaiile care trebuie preci'ate+ modul de folosire, compo'iiaB 3 elementele fundamentale de recunoatere i de identificare care trebuie p%strate )n ca'ul re)nnoirii unui ambalaj. /mbalajul trebuie s% asi0ure consumatorului posibilitatea de a identifica produsul i de aAl recunoate, c"iar f%r % aAi citi numele. /ceast% funcie este asi0urat% prin folosirea unor coduri de culori sau a unor elemente distinctive de 0rafic %. Este important % identificarea i recunoaterea produsului, deoarece adeseori m%rcile de presti0iu sunt obiectul imit%rii sau al contrafacerii <1oltean 1., 2((1= /mbalajul repre'int% un vector de informare util pentru consumator privind+ modul de folosire, re0ulile de utili'are, compo'iia produsului i indicaiile obli0atorii privind datele limite de utili'are. 2entru produsele a0roalimentare vCndute prin autoservire, ambalajul de pre'entare repre'int% sin0ura le0%tur% )ntre client i produs. Din aceast% cau'%, ambalajul trebuie s% )ndeplineasc% )nsuiri <stil, in0enio'itate= care s%A i confere putere de promovare vCn'%torului. 1orma de pre'entare a m%rfii are aproape aceeai importan% ca i produsul )n sine, deci caracteristicile estetice ale ambalajului trebuie considerate ca i elemente strate0ice ale societ%ilor produc%toare cu o importan% din ce )n ce mai mare. /mbalajul trebuie s% convin0% consumatorul de calitatea produsului. 1orma, culoarea i 0rafica ambalajului, reali'ate )n condiii optime au influene psi"olo0ice deosebite asupra potenialilor cump%r%tori. 4 culoare poate atra0e atenia cump%r%torului, 0rafica conduce la o identificare uoar% a produselor i la o populari'are a caracteristicilor merceolo0ice a m%rfurilor, pe cCnd forma contribuie la eliminarea uniformismului i monotonia sortimntal%. De asemenea, apare ca o cerin% la ambalaje i comoditatea )n utili'are,
!#
PDF to Wor

Ambalaje Si Design in Industria A Gitin L New

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ambalaje Si Design in Industria A Gitin L New

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS DIN GALAI

AMBALAJE I DESIGN N INDUSTRIA ALIMENTAR

Departamentul pentru nv ! m"nt la D#$tan! %# &u 're&ven! Re(u$ Gala!#) *+,+

UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS DIN GALAI

AMBALAJE I DESIGN N INDUSTRIA ALIMENTAR

1.1. Definirea noiunii de ambalare i preambalare 5

1.3. Clasificarea ambalajelor i tipuri de ambalaje

1.!. C"estionar de autoevaluare

1.5. $%spunsuri la c"estionarul de autoevaluare

2.3. &aterialele plastice cu utili'%ri pentru confecionarea

2.6. &aterialele au-iliare pentru producerea ambalajelor 3# 2. . C"estionar de autoevaluare

3.3. C"estionar de autoevaluare

3.!. $%spunsuri la c"estionarul de autoevaluare

!.!. 1actori le0ai de piaa de desfacere 5! !.5. C"estionar de autoevaluare 5!

5.1. 4biectivele sp%l%rii ambalajelor

5.2. 1actori care influenea'% sp%larea ambalajelor

5.3. *terili'area ambalajelor. /0eni de sterili'are

5 .!.2.Componentele unei maini de sp%lat ambalaje

5.5. C"estionar de autoevaluare #!

Capitolul 6. *p%larea ambalajelor metalice

6.1. *p%larea cutiilor metalice

6.2. *p%larea butoaielor metalice

6.3. C"estionar de autoevaluare .(

Capitolul . *p%larea ambalajelor din materiale plastice i materiale comple-e

.3. *terili'area cartoanelor i5sau foliilor din materiale

.!. C"estionar de autoevaluare .5

Capitolul #. $eciclarea ambalajelor )n industria alimentar%

#.3. C"estionar de autoevaluare 1(1

1ap#t.lul ,2 N.!#un# #ntr.(u&t#ve pr#v#n( am3alarea

Am3ala5e %# (e$#-n 9n #n(u$tr#a al#mentar

1ap#t.lul ,2 N.!#un# #ntr.(u&t#ve pr#v#n( am3alarea

eantion. /mbalajul pot fi+

Am3ala5e %# (e$#-n 9n #n(u$tr#a al#mentar

1ap#t.lul ,2 N.!#un# #ntr.(u&t#ve pr#v#n( am3alarea

,2>2 1la$#4#&area am3ala5el.r %# t#pur# (e am3ala5e

1ap#t.lul ,2 N.!#un# #ntr.(u&t#ve pr#v#n( am3alarea

,2?2 R $pun$ur# la &7e$t#.narul (e aut.evaluare

1ap#t.lul ,2 N.!#un# #ntr.(u&t#ve pr#v#n( am3alarea

Am3ala5e %# (e$#-n 9n #n(u$tr#a al#mentar

nivelul de de'voltare i puterea economic%, etc. 2.1.

Am3ala5e %# (e$#-n 9n #n(u$tr#a al#mentar

/cces orii pentru )nc"id ere

Capsul a coroan A a A cu limba de ru pe <ti A re p /lF a= A in d cu el e si0uA ranta<tip 2ilferproof=

9n #n(u$tr#a al#mentar 16 Am3ala5e %# (e$#-n

Etic"et a 0at Capiso n plisat

Capiso n termocontract ibil Capiso n metalic

/ccesoriu din metale moi, e-trudareB fi-are prin roluire

Am3ala5e %# (e$#-n 9n #n(u$tr#a al#mentar

Iem, marmelada, compot, miere

Conserve de le0ume, carne, peste, creme

0ip 4+ 1,!( ,(5 #2,6 R (,5 #(,6 #!

Am3ala5e %# (e$#-n 9n #n(u$tr#a al#mentar

Am3ala5e %# (e$#-n 9n #n(u$tr#a al#mentar

Am3ala5e %# (e$#-n 9n #n(u$tr#a al#mentar

Am3ala5e %# (e$#-n 9n #n(u$tr#a al#mentar

Am3ala5e %# (e$#-n 9n #n(u$tr#a al#mentar

2onfec$ionarea buteliilor =i flacoanelor din materiale plastice

*2F2 Mater#ale metal#&e ut#l#/ate pentru &.n4e&!#.narea am3ala5el.r

*2?2 Mater#ale &.mple8e ut#l#/ate pentru &.n4e&t#.narea am3ala5el.r

*2H2 17e$t#.nar (e aut.evaluare

Am3ala5e %# (e$#-n 9n #n(u$tr#a al#mentar

Am3ala5e %# (e$#-n 9n #n(u$tr#a al#mentar

1ap#t.lul >2 Ale-erea am3ala5el.r