Sunteți pe pagina 1din 2

TEMA AVII-A REALIZAREA DREPTULUI 1. Conceptul realizarii dreptului Prin activitatea lor de zi cu zi, ca mem ri ai unei or!

anizatii "ociale ori or!ane de "tat "au "im#li cetateni, oamenii i"i e$ercita dre#turile "i i"i inde#line"c o li!atiile. Acea"ta activitate re#rezinta ceea ce "e nume"te realizarea dre#tului. Ea "e de"%a"oara #e doua cai& in #rimul rand, #rin re"#ectarea "i e$ecutarea normelor 'uridice de catre cetateni "i di%eritele or!anizatii "i in"titutii( in al doilea rand, #rin a#licarea normelor 'uridice de catre or!anele de "tat com#etente. Realizarea dre#tului "e "#ri'ina, de"i!ur, "i #e mi'loace non'uridice )economice, #olitice, culturale*, in ma"ura "a creeze conditii "timulatorii #entru cunoa"terea "i re"#ectarea normelor 'uridice. +ele mai multe norme de dre#t i"i im#line"c %inalitatea #rin conduita dezira ila a oamenilor, conduita con%orma normelor de dre#t. ,ie ca e"te vor a de re"#ectarea ri!uroa"a a o li!atiilor contractuale, de re"#ectarea normelor circulatiei #e drumurile #u lice, de evitarea comiterii unor in%ractiuni etc., toate ace"tea "unt %orme de realizare a dre#tului. -unt in"a cazuri cand normele de dre#t "unt ne"ocotite atat de cetateni, cat "i de di%erite a"ociatii #rivate ori c.iar de %unctionari ai "tatului. ,enomenul in%ractionalitatii cunoa"te o recrude"centa "i, mai mult, ca#ata "i la noi un caracter ma%iot. Din ace"te motive, re"#ectarea normelor de dre#t e"te "i tre uie "u"tinuta #rin activitatea de or!anizare de catre #uterea #u lica a e$ecutarii lor. / data cu datoria de a "e con%orma ele in"ele ordinii 'uridice a "tatului de dre#t, or!anele "tatului au o li!atia de a a"i!ura e$ecutarea actelor normative de catre toti "u iectii de dre#t. Activitatea #ractica #rin care or!anele de "tat materializeaza #revederile normelor 'uridice, actionand ca titulari directi ai unor atri utii "#eciale ale #uterii #u lice, "e nume"te a#licarea dre#tului . 0. Formele realizarii dreptului 0.1. Realizarea dre#tului #rin activitatea de re"#ectare "i e$ecutare a le!ilor Li ertatea e"te o valoare la care a"#ira, #rin in"a"i e"enta "a de %iinta "ociala, orice om. Dar mani%e"tatea cu adevarat li era nu e #o"i ila decat atunci cand %iecare i"i %i$eaza con"tient anumite limite e$ercitiului li ertatii "ale, a"t%el incat li ertatea lui "a "e mani%e"te ca un demer" con"tructiv, care "a %aca #o"i ila li ertatea celorlalti "i, in ultima in"tanta, li ertatea "ociala. Privita ca un #roce" con"tient, autolimitarea "#ontaneitatii "ti.inice "i a in"tinctualitatii ori e!oi"mului dizolvant re#rezinta un e%ort, nu o data di%icil, dar cu atat mai nece"ar, de valorizare, de a"imilare a valorilor "i de con%irmare li era la e$i!entele normative #e care le im#lica inerent orice valoare "ociala. Iar dre#tul, e$#re"ie - con"%intita normativ #rin vointa #u lica - a valorilor "ociale, "e im#une "i tre uie "a "e im#una indivizilor ca o "uma de im#erative, ca norme de urmat. Rezulta ca "entimentul de re"#ect %ata de le!e, #rin care individul rezoneaza cu normativitatea "ociala, totodata cu aceea 'uridica, ce, in ordinea ei, da cur" celei dintai, con"tituie calea cea mai "i!ura, mai vie "i mai directa a realizarii dre#tului. Dimen"iunea a%ectiva a re"#ectului %ata de le!e "e continua %ire"c in aceea #ractica a re"#ectarii le!ii "i, cand e"te cazul, a e$ecutarii ei. Realizarea dre#tului #rin activitatea de re"#ectare "i e$ecutare a le!ilor im raca cu nece"itate acele %orme derivand din ti#ul normelor 'uridice care "e cer re"#ectare, ti# el in"u"i circum"cri" du#a criteriul, analizat "u#ra, al conduitei #re"cri"e "u iectelor. In con%ormitate cu ace"t criteriu, di"tin!em norme onerative, #ro.i itive "i #ermi"ive. / #rima a"t%el de %orma de realizare a dre#tului con"ta in re"#ectarea normelor #ro.i itive )de dre#t #enal, admini"trativ, %inanciar etc.* . A tinerea de la "avar"irea %a#telor interzi"e re#rezinta modul in"u"i de realizare a di"#ozitiei interdictive a normei. Pentru acea"ta, nu "unt nece"are o#eratiuni 'uridice, intocmirea de acte 'uridice "i nici #roducerea nea#arata a unor ra#orturi 'uridice.A"a cum am de"#rin" intr-un alt conte$t, doar incalcarea normelor #ro.i itive "i, in con"ecinta, a#licarea "anctiunii 'uridice #rovoaca ra#orturi de dre#t. E%icacitatea "anctiunii, #rivita ca %actor de modelare a conduitei umane, rezida, cum "-a a#reciat , in trei elemente& !radul de #ro a ilitate a a#licarii unei "anctiuni, nivelul de rationalitate al "u iectului de dre#t in cauza "i in"emnatatea - relativa "i in"elatoare - a avanta'elor "contate #rin incalcarea normei de dre#t. A doua %orma de realizare a dre#tului #rin re"#ectarea "i e$ecutarea le!ilor o#ereaza in cazul normelor #ermi"ive "i onerative( atat cetatenii, cat unele "u iecte colective de dre#t "e a%la in "ituatia de a de"%a"ura actiuni care "a conduca la crearea unor ra#orturi 'uridice con%orme le!ii, %ara in"a ca #entru acea"ta "a %ie nece"ara inc.eierea unui act "cri" intr-o %orma o%iciala "au #artici#area vreunui or!an de "tat. )Avem in vedere, de #ilda, %a#tul o i"nuit al cum#ararii unor #rodu"e, al im#rumutului, intre #er"oane a#ro#iate, de ani "au o iecte uzuale, al "c.im ului in natura intre #er"oane ".a.* In concluzie, realizarea dre#tului #rin re"#ectarea "i e$ecutarea le!ilor com#orta, du#a cum "-a remarcat , urmatoarele tra"aturi& re"#ectarea "i e$ecutarea le!ilor a"i!ura, #rin con%ormarea la di"#ozitiile normative )%ie ele im#erative "au #ermi"ive*, im#linirea cerintelor "i a valorilor "ociale re%lectate in "i"temul dre#tului( acea"ta %orma re#rezinta o com#onenta e"entiala a climatului de ordine "ociala "i le!alitate( con%ormarea la le!e e"te rezultatul direct "i "intetic al conver!entei modelatoare a unei diver"itati de %actori, #recum continutul a$iolo!ic al dre#tului "i acce#tarea !enerala a le!ii ca %iind "ocialmente nece"ara, nivelul evoluat al vietii materiale "i "#irituale a oamenilor, caracterul "i"tematic al in"tructiei "i educatiei ".a.( com#arativ cu a#licarea dre#tului, care revine or!anelor de "tat, re"#ectarea "i e$ecutarea le!ilor "unt mult mai o!ate in volum "i inten"itate, intrucat antreneaza o trama nelimitata de "ituatii 'uridice, im#licand, #e lan!a di%eritele or!anizatii "ociale, cate!oria cea mai lar!a de "u iecti& cetatenii( "u a"#ectul te.nicii 'uridice, re"#ectarea "i e$ecutarea dre#tului #re"u#un activitati relativ mai "im#le, care i"i #ot intemeia "emni%icatia in "ine, ca "tare de %a#t, "i nu intr-un act "cri", in re"#ectarea unor conditii "#eciale #rivind %orma "au %ondul( re"#ectarea "i aducerea la inde#linire )e$ecutarea* normelor 'uridice #ermite valori%icarea dre#turilor "u iective, "imultan cu a"umarea o li!atiilor ce incum a ace"tora. 0.0. Realizarea dre#tului #rin a#licarea normelor 'uridice de catre or!anele "tatului Diver"itatea re!ulilor 'uridice, ca in"a"i e$#re"ie normativa, in ultima in"tanta, a diver"itatii %enomenelor "ociale, %ace ca ace"te re!uli "a nu "e #oata realiza doar #rin re"#ectarea "i realizarea le!ilor de catre cetateni "i "u iectele colective ne"tatale( im#linirea "co#ului "ocial al dre#tului reclama totodata o com#le$a activitate de or!anizare "i a"i!urare a e$ecutarii normelor de dre#t de catre %actorii #uterii #u lice& or!anele de "tat. A#licarea dre#tului re#rezinta o %orma "#eci%ica a realizarii "ale, con"tand in ela orarea de catre or!anul de "tat com#etent a unui act 'uridic, intr-o %orma "#eci%ica "i du#a o #rocedura "ta ilita& actul de a#licare al dre#tului . In tim# ce %orma, anterior analizata, de realizare a dre#tului #rin re"#ectarea "i e$ecutarea normelor 'uridice "e #oate de"%a"ura "i

in %a#t, in a%ara #roducerii unor ra#orturi 'uridice, a#licarea dre#tului "e lea!a direct de crearea "i de"%a"urarea unor ra#orturi 'uridice, anume acelea la care un"u iect e"te intotdeauna un or!an de "tat, caruia le!ea ii #rezerva #rero!ative determinate . )De #ilda, a#licarea dre#tului "e #oate mani%e"ta #rintr-un act de im#unere eli erat de or!anul %i"cal a"u#ra unui "u iect im#oza il, #rintr-o decizie admini"trativa de numire intr-un #o"t vacant etc.* In cadrul ra#orturilor 'uridice din acea"ta cate!orie, doar "e con"tata "au "e recuno"c dre#turile "i o li!atiile care i"i a%la temeiul real in normele 'uridice in"e"i. A#licarea dre#tului revine, cu o #ondere di%erentiata, atat #uterii le!i"lative, cat "i celei e$ecutive "i, de a"emenea, in"tantelor 'udecatore"ti. Parlamentul, de"i are #rioritar atri utii le!i"lative, emite totu"i "i acte de a#licare a dre#tului )de #ilda, atunci cand a#ro a li"ta 1uvernului*. Intre actele 1uvernului, #onderea revine celor de a#licare a dre#tului )#rin di"#ozitiile tran"mi"e veri!ilor e$ecutive "u ordonate, #entru inde#linirea unor "arcini determinate*, de"i el #oate ado#ta "i acte cu caracter normativ )vezi "u#ra*. In"tantele 'udecatore"ti nu #ot ela ora decat acte de a#licare a dre#tului& .otararile 'udecatore"ti. 3. Caracteristicile actelor de aplicare a dreptului A#licarea dre#tului "e mani%e"ta #rin acte care #roduc e%ecte 'uridice. 2ntemeindu-"e in actele normative "i urmarind re"#ectarea lor, actele de a#licare re%lecta in %ond aceea"i vointa de "tat. 2n"a, in tim# ce in cazul actelor normative vointa de "tat e"te %ormulata i#otetic in ra#ort cu unele "ituatii #o"i ile, in actele de a#licare ea e"te concretizata #rin ra#ortarea #revederilor !enerale la anumite "u iecte, o iecte, dre#turi "i o li!atii determinate. Daca normele 'uridice "e re%era la "ituatii !enerale, i#otetice "i vizeaza cate!orii nedeterminate de #er"oane, actele de a#licare au un caracter concret. De aici decur! o "eama de alte deo"e iri, care evidentiaza "#eci%icul actelor de a#licare& a) actul de a#licare a dre#tului are valoarea unui %a#t 'uridic, #rovocand na"terea, modi%icarea ori "tin!erea unui ra#ort 'uridic( b) e%ectul in tim# al celor doua cate!orii de acte e"te un alt a"#ect al deo"e irilor dintre ele. Ince#utul e%ectului in tim# al actelor normative e"te marcat de aducerea normelor la cuno"tinta !enerala. E%ectul lor inceteaza #rin a ro!are, ca urmare a a#aritiei unui alt act normativ avand ca o iect acelea"i #ro leme "au #rin a'un!erea la termen. /r, actele 'uridice, urmarind "a "ta ilea"ca ra#orturi 'uridice concrete, "unt emi"e #entru cazuri determinate& %ie #entru un anumit liti!iu, %ie #entru o in%ractiune anume "au un contract dat. De aceea, e%ectul lor in tim# tine de intere"ul "olutionarii o#time a "ituatiilor concrete. E%ectul in tim# al actelor de a#licare a dre#tului e"te in %unctie de natura ace"tora )#enale, civile, admini"trative*, de ur!enta ma"urilor, de #revenirea #ericolului de o "taculare a controlului a"u#ra .otararilor luate etc.( c) actele de a#licare "e deo"e e"c de actele normative "i in ce #rive"te conditiile lor %ormale de vala ilitate. De #ilda, daca vala ilitatea unei le!i de#inde de ado#tarea ei de catre cele doua +amere ale Parlamentului "i de #romul!area ei de catre Pre"edintele Re#u licii, urmata de #u licarea ei in Monitorul /%icial, in "c.im , un #roce" ver al de con"tatare a unei contraventii "e inc.eie de catre or!anele anumite #revazute de le!e, cu#rinzand date care individualizeaza actul in cauza. 3otararile date in cauzele liti!ioa"e de catre or!anele 'u"titiei reclama conditii deo"e ite de %orma. A"t%el, #otrivit +odului de #rocedura #enala, e"te a "olut nece"ar ca di"#ozitivul %iecarei .otarari "a "e #ronunte, "u "anctiunea nulitatii, in "edinta #u lica. De a"emenea, orice .otarare tre uie "a cu#rinda denumirea in"tantei de la care emana, numele "i #renumele acuzatului "au incul#atului, enuntarea %a#telor ce con"tituie o iectul invinuirii "i in le!atura cu care "-a #ronuntat in"tanta, concluziile #artilor ".a.( d) in com#aratie cu actele normative, actele de a#licare di"#un de un alt "i"tem de veri%icare a le!alitatii. In cadrul ra#orturilor 'uridice concrete, a"i!urarea le!alitatii e"te direct le!ata de intere"ele #artici#antilor. Per"oanele %izice "i #er"oanele 'uridice i"i #ot a#ara dre#turile le!ale. 1re"elile care "-au #rodu", eventual, in a#licarea dre#tului #ot %i inlaturate #rin %olo"irea cailor de atac. 4. Fazele aplicarii dreptului 4u e$i"ta o #rocedura unica de a#licare a dre#tului. +eea ce "e e$#lica atat #rin diver"itatea normelor 'uridice "u"ce#ti ile de a %i incalcate, cat "i #rin mi'loacele %oarte di%erite #rin care "tatul intervine in re"#ectarea le!alitatii. Procedura de a#licare a dre#tului de#inde de %elul normei incalcate )#enale, civile, admini"trative etc.*, de or!anul c.emat "a re"ta ilea"ca le!ea )in"tanta de 'udecata, or!anul admini"trativ, %inanciar etc.*, de com#etenta "i mi'loacele #e care ace"ta le %olo"e"te #otrivit le!ii. Di"tin!em urmatoarele %aze de a#licare a dre#tului& a. "ta ilirea "tarii de %a#t #re"u#une de"ci%rarea "ituatiei concrete, a %a#telor "i a im#re'urarilor in care ace"tea "-au #rodu". In ace"t "en" "unt relevante #ro ele care rezulta din documente, din relatarile martorilor, urmele materiale, e$#ertizele etc. De e$em#lu, or!anul de cercetare #enala "ta ile"te daca %a#tele #re"u#u"e a %i %o"t "avar"ite de invinuit e$i"ta "au nu, circum"tantele comiterii lor. In ce #rive"te in"tanta, in %aza cercetarii 'udecatore"ti ea di"#une admini"trarea #ro elor, con"tata intentia incul#atului in momentul comiterii %a#tei ".a. In cercetarea %a#telor, or!anul de "tat com#etent nu tre uie "a retina numai acele a"#ecte ale realitatii care "e incadreaza in norma 'uridica, ne!li'andu-le #e celelalte . Adevarul 5'udiciar5 nu tre uie "a %ie o reductie #rocu"tiana a ima!inii reale a "tarii de %a#t( b. "ta ilirea "tarii de dre#t "au a elementelor 'uridice rezida in identi%icarea acelei norme 'uridice ale carei elemente "e a#lica tocmai "tarii de %a#t. Acea"ta o#eratiune reclama "electionarea normelor 'uridice 5#e caz5 , ceea ce "e a"i!ura #rin cuno"tinte de "#ecialitate 'uridica )deoarece "e analizeaza nu numai le!i"latia in materie, ci "i autenticitatea te$telor le!ale, vala ilitatea "i a#lica ilitatea lor in tim# "i "#atiu "i a"u#ra "u iectelor in cauza. Un rol im#ortant revine, in acea"ta %aza, inter#retarii normei 'uridice ( c. ela orarea actului de a#licare con"ta in emiterea deciziei 'uridice . Acea"ta va determina "ta ilirea, modi%icarea "au "tin!erea unor ra#orturi 'uridice concrete( Am con"tatat in alta ordine ca actele de a#licare "e deo"e e"c in %unctie de or!anul de la care #rovin, de #rocedura %olo"ita in "olutionarea cauzei, de o iectul lor etc. A"t%el, in"tantele 'udecatore"ti emit .otarari 'udecatore"ti )"entinte - la in"tanta de %ond( decizii - la in"tanta de recur"*. /r!anele admini"trative de "anctionare contraventionala intocme"c #roce"e ver ale de con"tatare "i "anctionare. /r!anele de e$ecutie "ilita a#lica "ec.e"trul a"u#ra unurilor de itorului etc

S-ar putea să vă placă și