S1- G.F.R.

Elemente de geologie a Romaniei

Categoriile de roci in fct. de modul lor de formare: - Magmatice - Metamorfice - Sedimentare Conditii de formare : Rocile magmatice

Provin din magma lichid, prin consolidarea acesteia la suprafa, fie prin cristalizare (rcire lent), fie prin vitrificare (rcire rapid n contact cu apa, gheaa, roci umede i reci). Cele formate prin cristalizare sunt: granit, granodiorit, sienit, gabbrou, diorite, andezit, basalt, riolit, dacit, trahit. Prin vitrificare se formeaz sticla vulcanic. Mai pot exista i roci piroclastice, tufurile vulcanice formate din aglomerate vulcanice rezultate n urma exploziei vulcanice. Clasificarea rocilor mgmatice se poate face din punct de vedere chimic in : roci acide (SiO2 > 65%), neutre (41% < SiO2 < 65%), bazice (SiO2 < 41%). Dup criteriul geologic care ine seama de adancimea in scoar, la care s-au format rocile eruptive se deosebesc : - roci abisale (intrusive) sau plutonice, formate la adancimi mari ; - roci hipoabisale i filoniene, formate la adancimi mai mici ; - roci de suprafa sau efuzive(vulcanice). Dintre cele mai cunoscute roci eruptive se menioneaz : - granitul roc intruziv acida, de culoare deschis in constituia careia intr :cuar, feldspat, muscovit, mai rar biotit, hornblend, granai etc. Se cunosc masive de granit la noi in ar in Munii Mcinului (Greci, Pricopan, Turcoaia), in Carpaii Meridionali (Ogradena, Cerna, Muntele Mic,Tismana, Retezat, Parang), Munii Apuseni (Muntele Mare, Highi) ; - granodioritul care include o cantitate mai mare de minerale melanocrate fade granit. Este rspandit mai ales in Banat (Boca, Ocna de Fier, Dognecea, Oravia,Sasca Montan, Moldova Noua) unde formeaz banatitele . Astfel de roci sunt intalnite in Munii Poiana Rusci, Bihor, Vldeasa i Dobrogea de Nord ; - sienitul i dioritul roci intruzive cu o compoziie chimic neutr, formate din feldspai, hornblend, biotit etc. Sunt lipsite de cuar liber. Sienite se cunosc la : Ditru(Carpaii Orientali), Turcoaia, Iacobdeal (Dobrogea de Nord) i la Ogradena (Banat).Dioritul este intalnit la : Greci (Dobrogea de Nord), Poiana Mrului (Carpaii Orientali),i in Munii Highi ; - gabbroul roc magmatic intruziv bazic. Are o culoare inchis datorit proporiei mare de minerale melanocrate. Conine feldspai, olivin, hornblend i este

cunoscut la Greci (Dobrogea de Nord), Iui (Banat), in Munii Lotrului, Parangului i Drocii ; - riolitul roc magmatic efuziv, acid fiind corespondentul de suprafa al granitului. Conine cristale mari de cuar i feldspai, prinse intr-o mas sticloas,roietic sau verzuie. Riolitul este rspandit in Munii Oa, Gutai i in Munii Apuseni(Vldeasa, Roia Montan) ; - dacitul este corespondentul de suprafa al granodioritului. Este o roc acid, efuziv, care conine cristale de hornblend, biotit, cuar, prinse intr-o mas cenuie inchis. Dacitul se gsete in Munii Apuseni i in lanul vulcanic Oa Gutai ible ; - andezitul roc efuziv alcatuit dintr-o mas cenuie negricioas cu cristale de feldspai, hornblebd, biotit etc. Este corespondentul de suprafaa al dioritului i formeaz numeroase masive vulcanice in Munii Oa Gutai ible Rodnei Climani Harghita i in Munii Apuseni (Scramb, Brad, Zlatna, Roia Montan,Baia de Arie) ; - bazaltul o roc efuziv, bazic, de culoare inchisa, care conine ca minerale principale : feldspai feromagnezieni, amfiboli, piroxeni, olivin, iar ca minerale accesorii : magnetit, cromit etc. Este corespondentul de suprafa al gabbroului i este cunoscut la : Raco (Brasov), Detunata (lang Abrud), Lucareu Sanovia (Banat). Rocile metamorfice Prin metamorfism se inteleg transformrile fizico-chimice pe care le sufer rocile sub aciunea factorilor endogeni (presiune i temperatur; temperaturi de peste 2000 C). Sunt supuse metamorfismului atat rocile sedimentare i eruptive, cat i rocile metamorfozate intr-o faz anterioar. Transformarea poate duce fie numai la o modificare de natur mecanic, fie la cristalizarea i recristalizarea mineralelor formate anterior, sau se pot forma minerale noi pe seama celor existente. In urma acestor transformri, compoziia chimic global a rocii poate ramane nemodificat (metamorfism izochimic), sau poate s se modifice simitor, datorit unui aport de material, sau indepartrii materialului anterior (metamorfism allochimic). Se deosebesc trei grupe mari de metamorfism : metamorfism dinamic,metamorfism de contact i metamorfism regional. Roci corneene sunt roci compacte de culoare cenuie, rocat, verzuie etc., au o duritate foarte mare, iar compoziia lor mineralogic variaz in funcie de natura rocii de provenien. Cele mai rspandite sunt corneenele formate pe seama rocilor argilo-marnoase i calcaroase. Din calcarele i dolomitele supuse unui puternic metamodfism de contact termic rezult marmure. Skarnele, formate la contactul unor roci eruptive granitoide cu calcare. Sunt roci de culoare alb,cenuie, verzuie sau glbuie, cu o compoziie mineralogic complex : calcit, granai, piroxeni, amfiboli, feldspai etc., la care se mai adaug sulfuri metalice : pirit, blend etc. i oxizi : magnetit, hematit etc. La noi in ara se cunosc corneene in Dobrogea de nord (Iacobdeal, Greci), Banat, Munii Padurea Craiului, iar skarne in Dognecea, Ocna de Fier (Banat), Bita, Bihor etc. Sisturi cloritoase se cunosc in Carpaii Meridionali (Leaota), Munii Apuseni ; isturi talcoase in Banat (Rusca Montan, Nucoara) ; isturi grafitoase in Carpaii Orientali (RodnaVeche, Blan), Carpaii Meridionali (Valea Jiului, Baia de Fier) ; calcare cristaline in Munii Fgraului, Poiana Rusc, Muntele Mare ; gnaisuri in Carpatii Meridionali(Lotru, Cibin, Poiana Rusc) i mai puin in Carpaii Orientali i Munii Apuseni. *Tipuri: isturi cristaline: filite, micaisturi, gnaise, amfibolite, cuarite, isturi carbonatice, marmur (poate fi i neistoas). Rocile sedimentare Rocile sedimentare s-au format prin sedimentarea materialului rezultat prin alterarea i dezagregarea unor roci preexistente, prin procese de precipitaie chimica din soluii apoase, sau prin aciunea

vieuitoarelor. Funcie de modul de formare, rocile sedimentare se impart in urmatoarele categorii : roci detritice, roci reziduale, roci de precipitaie chimic i roci biogene. Dup origine se clasific n: Detritice acumularea fragmentelor rezultate din dezagregarea rocilor magmatice, metamorfice, sedimentare. Exemple: Grohotiul este o roc constituit din fragmente colturoase provenite din dezagregarea altor roci. Se intalneste la baza pantelor abrupte. Brecia s-a format prin cimentarea grohotiului. Cimentul poate fi de natur argiloas, limonitic etc. Bolovaniul se gsete in apropiera izvoarelor i provine din grohoti transportat de ape la distane mici, astfel incat fragmentele de roci nu au putut sa se rotunjeasc complet. Pietriul este constituit din fragmente rotunjite i se gsete de-a lungul raurilor,fluviilor, pe rmul mrilor. Conglomeratul a rezultat din cimentarea bolovaniului i a pietriului. Cimentul poate fi de natur argiloas, calcaroas, silicioas sau feruginoas. Nisipul este o roc format din grauni minerali necimentai, rezultai din dezagregarea diferitelor roci. Din punct de vedere mineralogic, nisipurile sunt alctuite din: cuar (50-100 %), feldspai (10-15 %), muscovit (10-15 %), la care se adaug granai, amfiboli, piroxeni, magnetit, zircon, aur nativ etc. Nisipurile sunt foarte rspandite in deerturi, in lungul apelor curgtoare i in zonele de rm ale mrilor. Gresia s-a format prin cimentarea nisipului, cimentul putand fi de natur silicioas, argiloas, calcaroas sau feruginoas. Culoarea rocii depinde de natura cimentului sau de cea a mineralelor componante. Se pot intalnii gresii : albe (silicioase sau calcaroase), roii, glbui (feruginoase), verzi (glauconitice), negricioase(manganoase) etc. Loessul este o roc de culoare galben-deschis, ruginie sau cenuie-gelbuie,sframicioasa, format din praf fin silicios (50-60 %) i praf argilos. Argila a luat natere prin transformarea diagenetic a malurilor i namolurilor din rauri, lacuri, mri i oceane. Din punct de vedere mineralogic, argilele sunt alctuite din silicai de aluminiu, rezultai din alterarea unor roci preexistente la care se adaug :clorit, limonit, cuar, mic, feldspai i diferite proporii de substane organice. Au o culoare alb-cenuie, galben, roie, verde, albastr sau chiar neagr, determinat de prezena unor impuriti de natur mineral sau organic. Argilele sunt unsuroase la pipit, iar in contact cu apa devin plastice. Marna este o roc pelitic cu un coninut ridicat de carbonat de calciu (40-60 %).Marnele au o culoare alb-galbuie sau cenulie, sunt moi la pipit, in general sframicioase i fac efervescen cu acidul clorhidric. Roci reziduale Rocile din aceast categorie rezult din acumularea materialului rezidual provenit din dezagregarea mecanic i chimic a unor roci preexistente in condiile unui climat tropical i a unui relief puin accidentat. Sunt alcatuite din minerale greu solubile, care dup formare rman pe loc sau sunt transportate pe distane foarte mici. Lateritul este o roc de culoare galben-roscat sau brun, alcatuit din hidroxizi de Al i Fe, la care se adaug fragmente de diferite roci. Bauxita constituie un laterit fosil i are o rspandire mult mai larg. Se prezint sub form de mase compacte sau pmantoase de culoare galbuie, rocata, brun sau negricioas. Bauxitele se formeaz pe seama unor roci eruptive sienite, bazalte) in urma unor procese specifice de alteraie sau pe seama calcarelor. De menionat c bauxitele se pot forma i din procese de sedimentare sau chimice in mediu marin sau lacustru. Tot din categoria rocilor reziduale mai fac parte : lhemul, terra-rossa i solurile. Organogene (biogene)

Rocile biogene sau organogene rezult din acumularea resturilor de organisme animale i vegetale. Dup natura chimic a depozitelor se deosebesc: roci calcaroase,silicioase, feruginoase i fosfatate (roci acaustobiolite), carbuni, bitumene (rocicaustobiolite). Calcarele organogene sunt formate preponderent sau exclusiv din texturi sau schelete de organisme, intregi sau fragmentate, sau pot rezulta in urma activitilor vitale ale organismelor. Dintre rocile organogene se mentioneaz: - calcare recifale, care se numesc dup organismul care a construit reciful ;calcare coraligene, calcare cu Lithotamnium, calcare cu bryozoare etc. Calcarele recifale au o stratificaie foarte slab sau aceasta este complet absent i pot fi masive,compacte sau vacuolare ; - calcare cochilifere care pot fi : calcare cu numulii, calcare cu echinoderme,calcare cu molute etc. Rocile au un aspect general variat, in funcie de formele individuale ale fragmentelor organogene i de dimensiunile lor. De cele mai multe ori cimentul de natur calcitic are o dezvoltare apreciabil ; - creta este o roc de culoare alb, poroas, friabil i este constituit din 97 %calcit i 1-3 % substan organic. Rocile silicioase includ : - diatomitele : roci uoare, poroase de culoare glbuie, care au luat natere prin acumularea testurilor (inveliul care protejeaz corpul animalelor) de diatomee ; - radiolaritele, asemanatoare la aspect cu diatomitele i constituite din resturi de radiolari. Rocile fosfatice cuprind fosforitele (roci foarte variate, detritice, chimice,organogene, cu un coninut mare de 5 - 6% oxid de fosfor) i guano. Fosforitele se pot prezenta sub forma de granule, ciment sau nodule. Crbunii provin din transformarea substanei vegetale in absena oxigenului i sub influena bacteriilor anaerobe, proces cunoscut sub numele de incarbonizare. Funcie de proprietile fizice i chimice sunt mai multe varieti de carbuni : - turba, roc afanat, de culoare galben-brun, cu 50 - 60 % carbon i cu putere caloric 5.279 4.100.kJ/kg (1.500 - 2.000 kcal/kg) ; - lignitul, in care se cunoate uor structura vegetal, de culoare brun-cafenie,ce conine 57 - 65 % carbon i are putere caloric de 8.372 - 17.126 kJ/kg (2.000 -4.100.kcal/kg) ; - carbunele brun, care poate fi considerat un lignit de calitate superioar. Este compact, are o culoare neagr, conine 60 - 82 % carbon, iar puterea caloric este cuprins intre 17.162 - 25.300 kj/kg (4.100 7.000 kcal/kg) ; - huila, de culoare neagr mat, este compact, casant, conine 76 - 90 %carbon i are o putere caloric de 25.300 37.700 kJ/kg ( 7.000 9.000 kcal/kg) ; - antracitul, carbunele cu cel mai inalt grad de transformare, are o culoare neagr, luciu metalic, conine 90 95 % carbon i are o putere caloric de 37.700 38.500 kj/kg (9.000 9.200 kcal/kg). Bitumenele naturale reprezint un amestec complex i variabil de hidrocarburi gazoase, lichide i solide i se gsesc in rocile sedimentare i mai rar in rocile metamorfice i eruptive. Ele s-au format in urma procesului de bituminizare, care const in transformarea materiei organice, in special al grsimilor, in lipsa oxigenului, in medii saline sau salmastre ( golfuri, lagune, mri interioare). Dintre principalele bitumene naturale se menioneaz : petrolul (un amestec natural, lichid i inflamabil, de hidrocarburi gazoase, lichide i solide), gazele naturale (libere sau asociate cu petrolul), smoala (produs rezultat din oxidarea i rinificarea petrolului naftenic), asfaltul (amestec de hidrocarburi grele de petrol oxidat), parafine fosile ( produse ale petrolurilor parafinoase), sisturi bituminoase (roci pelitice impregnate cu bitumene i care dup natura sedimentului mineral pot fi : argiloase,silicioase, marnoase sau carbunoase). De precipitare chimic Aceste roci se formeaz prin precipitarea chimic a substanelor minerale solubile, transportate de ctre apele curgtoare in bazine unde are loc concentrarea i precipitarea lor. In general sunt alctuite dintr-un singur mineral formand aa numitele roci monominerale. Dintre rocile de precipitaie chimic din domeniul lagunar i marin se mentioneaz : Sarea gem se depune iniial sub form de strate orizontale, dar datorit presiunii mari, fiind o roc plastic, strapunge depozitele sedimentare de deasupra, luand forma unor samburi sau masive de sare. Rocile saline sunt de regul macrogranulare,compacte. Sarea este incolor sau alb, roie sau galbuie

datorit hidroxizilor de fier,cenuie sau neagr datorit impuritior argiloase i coninutului in substane bituminoase. Silvina i carnalitul sunt sruri de potasiu i au luat natere in aceleai condiii ca i sarea. Se depun insa ultimele i de aceea se gsesc in asociaie cu sarea, dar la partea superioar a zcmintelor. Gipsul i anhidritul apar de regul asociate cu argile, dolomite i calcare. Se intalnesc sub form de intercalaii stratiforme, corpuri lenticulare, mase neregulate sau aglomerri de-a lungul unor fisuri. Pot avea culori diverse : alb, cenuiu, galben, roz,albstrui sau negru. Cacarul oolitic este o roc rezultat din depuneri concentrice de carbonat de calciu in jurul granulelor de nisip sau resturilor organice. Uneori carbonatul de calciu este inlocuit de carbonat de fier rezultand rocile feruginoase (siderit, hematit, limonit),numite minette. Dintre rocile de precipitaie formate in ariile continentale pot fi menionate:crustele calcaroase, tuful calcaros, travertinul, formaiunile din pesteri. Crustele calcaroase iau natere la suprafaa solului, in inuturi aride, cu ape subterane bogate in carbonat de calciu. Datorit evaporarii intense, apele subterane, prin capilaritate, sunt atrase spre suprafa, unde depun coninutul lor de sruri dizolvate. Tuful calcaros i travertinul se formeaz, de regul in zone cu izvoare de natur postvulcanic, din apele cu temperatur normala, prin precipitarea carbonatului de calciu datorit degajarii bioxidului de carbon in momentul ieirii apelor la suprafa. Rocile piroclastice Un loc aparte in clasificarea rocilor il ocup piroclastitele. Activitatea vulcanic exploziv conduce la apariia unui material fragmentar, constituit din sticl vulcanic,lav consolidata in aer, fragmante de roci vulcanice preexistente erupiei. Tot acest material expulzat in aer conduce, prin acumulare gravitaional, la formarea de roci eruptive, prin natura petrografic, dar dac se ia in considerare modul de formare i de prezentare (sub forma de strate), ele se pot incadra in categoria rocilor sedimentare. Cele mai multe din aceste depozite sunt intercalate in alte formaiuni sedimentare,ele marcand elementele de vulcanism proxismal . Adesea insa, acest material se acumuleaz simultan cu cel clastic, determinand apariia de roci mixte, pentru care se utilizeaz denimirea de tufite. Produsele solide ale manifestrilor vulcanice, funcie de mrimea elementelor sunt, in principal urmatoarele : - blocurile vulcanice buci de lav intrit sau fragmente de roci smulse din pereii vulcanului de dimensiuni ce depesc 10 15 cm ; - bombele buci de lav aruncate in aer, solidificate pe parcurs, total sau parial ; - lapilii fragmente mici de lav consolidat (dimensiuni de caiva cm) ; - cenua vulcanic material fin, provenit atat din lava intarit, cat i din roci ale pereilor vulcanului. Din acumularea i transformarea acestor produse rezult rocile piroclastice. Cand sunt formate din elemente de dimensiuni mari (blocuri, bombe), prinse intr-o matrice fin (lapili, cenu), formeaza aglomerate vulcanice. Dac predomin elementele mari,coluroase, sau de form neregulat se numesc brecii vulcanice. Aglomeratele i breciile vulcanice sunt roci uoare, de culoare brun inchisa, sau cenuie, cu granulaie nergulat i lipsite de stratificaie. Prin acumularea i diageneza cenuilor vulcanice se formeaz tufurile vulcanice,roci fine, uoare, bine stratificate. Ele au fost denumite in funcie de rocile vulcanice cu chimism asemntor ; tufuri dacitice (au o culoare verzuie), riolitice (de culoare albicioas-galbuie), andezitice (de culoare cenuie inchis). Clasificarea dup structur i compoziia mineralogic: Roci epiclastice rudite (> 2 mm): mobile (pietri, grohoti), cimentate (conglomerate, brecii) arenite (0,2-2 mm): mobile (nisipuri), cimentate (gresii) siltite (<0,2 mm): mobile (praf), cimentate (loess) Roci argiloase formate predominant din minerale argiloase: argile, isturi argiloase, mluri argiloase

Roci carbonatice alctuite dominant din carbonai: calcare, dolomite Roci argilo-carbonatice: marne Roci halogenurice: halit, silvin Roci sulfatice: gips, anhidrit Roci silicioase formate predominant din cuar, calcedonie sau opal: diatomite, jaspuri Roci allitice i ferallitice: alctuite dominant din oxizi sau hidroxizi de fier i aluminiu: laterite, bauxite. Proprietati fizico-chimice si implicarea acestora in contact cu agentii externi:

In procesul de formare a reliefului, insusirile fizico-chimice ale rocilor reprezinta elementul de baza. Dintre proprietatile fizico-chimice ale rocilor, care intereseaza in procesul de modelare a reliefului, crele mai importante sunt: duritatea, permeabilitatea, solubilitatea, stratificatia, sistuozitatea, fisurarea, grosimea si pozitia stratelor. In raport cu rezistenta lor la eroziune, care constituie oinsusire fundamentala a rocilor, acestea se grupeaza astfel: rocile silicioase (mai ales cele magmatice), rocile metamorfice, rocile sedimentare cimentate (in raport cu natura cimentului silicios, calcaros, marnos, argilos), rocile sedimentare neconsolidate(libere sau mobile) si rocile intens alterate. Sunt considerate roci extrem de dure - cuartitele si bazaltele (roci foarte compacte), roci foarte dure - granitele, porfirele cuartifere, sisturile cuartifere, roci dure - calcarele, gresiile, conglomeratele, roci semidure - sisturile argiloase, conglomeratele slab cimentate; roci friabile - argilele, marnele siroci foarte friabile - loessul, pietrisul, nisipurile, argilele nisipoase etc. Rocile dure dau, in general, forme pozitive de relief iar cele moi forme negative. Permeabilitatea este o proprietate importanta a rocilor jucand un rol important in reglarea mecanismului eroziunii si este strans legata de porozitate. In general, rocile magmatice si matamorfice compacte sunt impermeabile precum si argilele fine si marnele. Roci permeabile sunt nisipurile, pietrisurile si conglomeratele. Solubilitatea reprezinta capacitatea rocii de a fi dizolvata si este caracteristica calcarelor, sarii si gipsului, roci pe care se dezvolta relieful carstic. Sistuozitatea usureaza patrunderea apei meteorice intre accelereaza procesele de dezagregare si alterare. planurile de sistuozitate care

Stratificatia este specifica numai rocilor sedimentare caracterizate prin dispunerea alternativa a stratelor in care se dezvolta eroziunea diferentiala. Grosimea stratelor influenteaza masivitatea reliefului, iar pozitia stratelor orienteaza directia de manifestare a eroziunii diferentiale. Fisurarea (diaclazarea) este caracteristica rocilor compacte si influenteaza directia retelei hidrografice minore care se instaleaza de-a lungul diaclazelor.

Repartitia teritoriala a diferitelor tipuri de roci in Romania:

Carp.Orientali:Gr. Nord(CarpatiiMaramuresului si Bucovinei): 3 fasii paralele: in vest lant vulcanic,in centru sisturi cristaline, in est roci sedimentare ( flis). Gr. Centrala(CarpatiiMoldoTransilvani):Idem, dar sisturilecristaline dispar la izvoarele Trotusului. Gr. Sudica(CarpatiiCurburii):Roci sedimentare(gresii,marne, calcare, etc) Carp.Meridionali:Gr. Bucegi:Roci sedimentare(calcare,conglomerate),sisturi cristaline. Grupa Fagaras: Sisturi cristaline Gr. Parang: Sisturi cristaline Gr. Retezat Godeanu: Sisturi cristaline (innord)Calcare ( in sud) Carpatii Occidentali MuntiiBanatului: Mozaic petrografic(prezinta toate tipurile de roci dispersate) Muntii Poiana Rusca: Predominant sisturi cristaline- intruziuni magmatice Muntii Apuseni: Mozaic petrografic(prezinta toate tipurile de roci) dar nu exista culmi unitare Subcarpatii Moldovei:Roci sedimentare: argile, marne, gresie, nisip, pietris. Curburii: Roci sedimentare: argile, marne, gresie , nisip,pietris + pinteni de flis din zona montana Getici: Roci sedimentare: argile, marne, gresie , nisip,pietris Depr. Colinara a Trans.: Fundament cristalin acoperit de roci sedimentare:nisip, pietris, argila, sare Podisul Mehedinti: Sisturi cristaline, calcar, roci sedimentare moi Podisul Moldovei: Fundament cristalin acoperit de roci sedimentare:nisip, pietris, argila Podisul Dobrogei:Sisturi cristaline(sisturi verzi), roci vulcanice, calcar (Pod.Dob. de N); fundament din calcare acoperit de loess(in S) Podisul Getic :Roci sedimentare moi:pietris, nisip, argila Dealurile de Vest: Roci sedimentare moi:pietris, nisip, argila; maguri cristaline si vulcanice Campia de vest: Roci sedimentare moi: nisip, argila, loess Campia Romana: Roci sedimentare moi: nisip, argila, loess