SOCIOLOGIE

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare ural S!E"IA#I$A EA % Inginerie si Management in Alimentatie !u&lica si Agroturism

http://www.realitatea.net/urari-de-anul-nou-trimite-unmesaj-amuzant-celor-dragi-de-revelion2013_1081682.html http://www.dinamomania.net/!orums/inde".php# automodule$galler%&re'$user&user$())8&op$view_al*u m&al*um$10 http://www.!ocussat.ro/produse-si-servicii/activareservicii/echipe-de-instalare/

http://www.redtu*e.com/330)(+ se" de revelion grup

'e iu&esc (entru ce esti,nu (entru ce ai 'e iu&esc (entru sentimentul ce mi)l dai * iu&ire (rea s+anta si neconditionata 'e simt atat de a(roa(e langa mine cateodata

http://a1.ro/tv/tv-1/mircea-*adea-nu-a-lipsit-de-larevelionul-lui-dan-negru.html# utm_source$a1&utm_medium$widget&utm_campaign$a1 Consumul de droguri in randul adolescentilor 14-18 ani

,tudenti : ,andu -arian .lteanu /atalin 0urdui ,te!an

12345 821(

1. Stabilirea temei de cercetare 5m sta*ilit ca tema de cercetare 6/onsumul de droguri in randul adolescentilor 718-18 ani9:. 5cest !enomen al consumului de droguri a devenit din pacate o

pro*lema din ce in ce mai acuta pentru societatea romaneasca. ;n ultimii ani s-a constatat !aptul ca 2omania a devenit din o tara de tranzit a drogurilor de provenienta asiatica catre <uropa /entrala si de =est in o tara consumatoare. 5cest lucru este evidentiat si de con!iscarile care au !ost !acute de autoritatile romane. 5ceste con!iscari arata o crestere alarmanta a drogurilor e"istente pe teritoriul 2omaniei : de la (.668>) ?g in 1))6 la 2(.1)) @g in 2001. Ae asemenea> alte cercetari au adus la cunostinta ca peste 2(.000 de persoane sunt consumatoare de heroina numai in Bucuresti> adica peste 1C din populatia /apitalei. ;n plus> s-a constatat o crestere alarmanta a consumului in randul populatiei tinere> pragul de varsta la care icnepe consumul de droguri scazand dinc e in ce mai mult> ajungand in jurul varstei de 12 ani. Doate aceste lucruri arata amploarea !enomenului ce se des!asoara in 2omania si de aceea este !oarte important sa se actioneze cat mai rapid si mai e!icient posi*il in gasirea si implementarea unor actiuni concrete importiva consumului de droguri> si in special consumului in randul adolescentilor care sunt cei mai vulnera*ili si mai predispusi sa e"perimenteze lucruri noi !ara sa cunoasca consecintele actiunilor lor. 2. Obiectivele cercetarii 1. <videntierea principalelor e!ecte ale drogurilor 2. ;denti!icarea !actorilor care determina consumul de droguri in randul adolescentilor 3. ;denti!icarea masurilor de prevenire pentru to"icomanii adolescenti

3.Scopurile cercetarii 3n prim scop este de a identi!ica solutii care sa previna consmul de droguri . 5l doilea scop este reducerea cazurilor in cazul consumului de droguri . e!inirea !enomenului

5ceasta stare de dependenta propune 3 componente distincte si indepente : - dependenta psihica> caracterizata printr-o dorinta in!erioara si irezisti*ila de a continuea consumul pentru inlaturarea discon!ortului psihicE - dependenta !izica> ceea ce presupune o stare psihologica alterata> produsa de o administrare repetata a drogului pentru a preveni sevrajulE - toleranta> care are intelesul de rezistenta sporita la e!ectele drogului> "eorii sociologice ;n timp ce teoriile *iologice si psihologice tind sa accentueze !actorii individualisti> sociologii tind sa !aca !actorii structurali centrul teoriilor lor. 4entru sociolog> cel mai important !actor ce urmeaza a !i e"aminat nu este caracteristicile> relatiile sociale sau structurile sociale in care individul este sau a !ost situat. #. Invatarea sociala Deoria invatarii sociale propune ca consumul si a*uzul de su*stante psihoactive sa !ie e"plicat de di!erita e"punere a grupurilor in care consumul este premiat. 5ceste grupuri asigura mediul social in care are loc e"punerea la de!initii> invitatii a modelelor> si reintarirea sociala a consumului sau a a*stinentei de o anumita su*stanta. Ae!initiile sunt invatate prin imitatie> si reintarirea sociala a lor prin mem*rii grupului cu care cineva este asociat. Deoria invatarii sociale propune ca dimensiunea cu care su*stantele vor !i !olosite sau # depinde de nivelul la care comportamentul a !ost rein!ortat in mod di!erential asupra comportamentului alternativ si este de!init ca dezira*il. $. "eoria controlului . teorie majora in s!era criminologiei si a comportamentului deviant este teoria controlului. Deoria controlului social are mai multe similaritati cu teoria su*culturii> dar sunt si mai multe di!erente. ;n timp ce teoria su*culturii ia in discutie consumul de droguri din punctul de vedere al !elului in care grupul !aciliteaza consumul de droguriE teoria controlului social urmareste !actorii care ii impiedica pe oameni sa adopte un

comportament deviant. 5st!el> ceea ce cauzeaza consumul de droguri> ca cele mai multe comportamente deviante> este a*senta controlului social care genereaza con!ormarea. /ei mai multi dintre noi nu mani!estam acte deviante sau criminale din cauza unor stranse legaturi cu institutiile sociale conventionale. Aaca aceste legaturi sunt sla*ite sau rupte> vom !i eli*erati de regulile societatii si vom putea intreprinde actiuni deviante F inclusiv sa consumam droguri. 4rincipala ipoteza a teoriei controlului social este aceea ca cu cat esti mai atasat de o societate conventionala> cu atat mai putin este posi*il sa savarsesti un comportament care violeaza valorile si normele unei asemenea societati.

C. "eoria subculturii Deza principala a teoriei su*culturii este aceea care presupune !aptul ca implicarea intr-un anumit grup social cu atitudini !avora*ile catre consumul de droguri este !actorul cheie in incurajarea cuiva in propriul sau consum de droguri> si ca implicarea intr-un grup care mani!esta atitudini negative catre consumul de droguri tinde sa descurajeze un asemenea consum. /onsumul de droguri este asteptat si incurajat in anumite cercuri sociale si virulent descurajat> chiar pedepsit in altele 7idem> p. 6+ 5ceasta teorie sustine ca sunt mai multe su*culturi. <"ista diviziuni in !unctie de rasa si etnie> varsta repara mem*rii unei anumite su*culturi de droguri 7 su*culturi de droguri ale liceenilor> a studentilor si a tinerilor adulti9. Aar poate cea mai importanta clasi!icare a su*culturilor tine de tipul sau tipurile de drog care este consumat.5st!el> sunt cel putin su*cultura a*uzului de alcool> a marijuanei> a cocainei> a heroinei injecta*ile si a consumului multiplu de droguri. Dotusi> unii indivizi sunt mem*ri a doua sau a mai multor su*culturi> si ast!el> ceea ce se intampla cu el sau ea a!ecteaza ceea ce se intampla cu ceilalti . "eoria interactiunii selective % sociali&arii Dermenul de 6interactiune selectiva: se re!era la !aptul ca consumatorii potentiali de droguri nu cad la intamplare in cercurile sociale ale consumatorilorE ei sunt atrasi de anumiti indivizi si cercuri F grupuri su*culturale F pentru ca valorile si activitatile

lor sunt compati*ile cu acelora care sunt actuali consumatori. <"ista un element dinamic al consumului : /hiar inainte ca cineva sa consume un drog pentru prima data> el sau ea este 6pregatit: pentru sau 6initait: in consumul acestuia F sau> intr-un !el> socializat anticipativ F pentru ca valorile sale sunt deja in concordanta cu acelea ale su*culturii drogurilor. /a rezultat> cineva isi alege prieteni care impartasesc aceleasi valori> si care sunt !oarte posi*il sa !ie atrasi de consum si de actualii consumatori. /and cineva isi !ace prieteni care sunt consumatori de droguri> acesta devine socializat de grupul su*cultural al consumatorilor> atat in valorile compati*ile cu consumul cat si cu valorile ce constau in consum. ;n urma mai multo cercetari s-au ajuns la mai multe idei care sustin ca cu cat adolescentii sunt mai izolati si alienati de su*cultura parentala> si cu cat ei sunt mai implicati in relatii cu su*cultura adolescentilor de aceeasi varsta> cu atat sunt sansele mai mari ca ei sa e"perimenteze si sa consume o varietate de di!erite droguri. ,u*cultura celor de aceeasi varsta determina tranzitia dintre su*cultura parentala si cea a drogurilor. ;n cea mai mare parte> generatia parentala este conventionala si antidrog> se de asemenea se opune altor activitati neconventionale si 6deviante:. 5dolescentii care sunt puternic atasati si in!luentati de su*cultura parentala tind sa adere mai aproape de valorile ei si sa-si urmeze normele de conduitaE ca o consecinta> ei sunt mai predispusi sa se a*tina de la droguri decat adolescentii care sunt izolati de parintii lor si sunt in legatura stransa cu cei de varsta asemanatoare> care sunt inclinati mai mult spre normele neconventionale> si ast!el este mai pro*a*il sa accepte !orme ale consumului de droguri. ;n!luenta parentala asupra consumului ale adolescentilor este scazuta dar semni!icativa. 4arintii care !olosesc droguri legale 7alcool> tigari si droguri prescrise medical9 sunt mult mai pro*a*il de a creste copii care de asemenea vor *ea *auturi spirtoase sau vor consuma droguri ilegale decat parintii care se a*tin de la droguri complet. ;n!luenta persoanelor de aceeasi varsta asupra adolescentului este mult mai mare. 5dolescentii> in special cei de o varsta mai mare> tind sa se asocieze cu ceilalti in parte pe similaritatile de stil de viata> valori si comportament F si consumul sau lipsa

consumului de droguri este una dintre aceste similaritati. ;mitatia si in!luenta sociala joaca un rol in initierea si mentinerea consumului de droguri printre adolescenti. Dotusi adolescentii nu-si aleg prieteni la intamplare : ei sunt> intr-un sens> socializati cu anticipatie pentru participarea in anumite grupuri> ei aleg si sutn alesi de anumite grupuri din cauza acestui proces de socializare si participarea in acele grupuri ii socializeaza catre sau impotriva consumului ilicit de droguri. 3nitatile de analiza sunt reprezentate de persoanele cu varsta cuprinsa intre 18 si 18 ani> iar unitatile de inregistrare sunt constituite de tinerii din centrele de dezinto"icare. 8 . Operationali&area conceptelor a9 consum de droguri $ d!. /onsumul oricarei su*stante care> introdua in organism> produce dependenta !izica sau psihica. Aimensiuni : - !izica : - indicatori : - o*oseala - ochi inrositi - pro*leme repetate cu sanatatea - raceli - emotionala : - indicatori : - stima de sine scazuta - deprimare - iresponsa*ilitate - izolare> retragere - sociala : indicatori : - cazuri de suicid - acte de delicventa7!urturi> crime> etc.9 - rezultate sla*e la invatatura *9 'amilie de&organi&ata $ d!. 0amilie in care relatiile !amiliale dintre parinti si dintre parinti si copii sunt sla*ite si nu mai produc coeziune emotionala. ;ndicatori : - parinti divortati - certuri !amiliale

- parinti alcoolici sau/si consumatori de droguri c9 (ass-(edia $ d!. Dehnicile si institutiile care centralizate distri*uie in!ormatii si alte !orme de comunicatii sim*olice catre un pu*lic larg> eterogen si dispersat geogra!ic ;ndicatori : - numar de campanii des!asurate impotriva consumului de droguri - numar de pliante> reclame D= si radio pe aceasta tema - numar de carti scrise (. Ipote&ele cercetarii Aaca un adolescent va deveni consumator de droguri> atunci acesta va mani!esta semne caracteristice de natura comportamentala si de caracter. 1. Aaca adolescentul provine dintr-o !amilie dezorganizata> atunci predispozitia acestuia catre consumul de droguri este mai mare. 2. /u cat con!irmarea in mass-media despre e!ectele drogurilor este mai intensa> cu atat adolescentii vor !i mai putin tentati sa consume. 6. 'ormularea instrumentului de cercetare ) c*estionar 4entru metoda anchetei se va !olosi chestionarul ca tehnica de cercetare ce consta 6dintr-un ansam*lu de intre*ari scrise si> eventual. ;magini gra!ice> ordonate logic si psihologic> care> prin administrarea de catre operatori de ancheta sau prin autoadministrare> determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri ce urmeaza a !i inregistrate ins scris: 5st!el> prin tehnica chestionarului se pot o*tine date e"acte re!eritoare la o persoana sau la un grup social> cum este cazul consumatorilor de droguri adolescenti. /a instrument de lucru se va !olosi ghidul de chestionar 4entru metoda delphi se va !olosi tehnica interviului pe *aza care vor genera temele de discutie intre specialisti. G*id de c*estionar

Buna ziua> ma numesc .... si va rog sa-mi acordati cateva minute din timpul dumneavoastra pentru a raspunde la cateva intre*ari. 2ezultatul acestui studiu vor !i !olosite doar in scopul prezentei cercetari> asigurand deplina voastra con!identialitate 19 Ce parere aveti despre consumul de droguri+ a9 este periculos *9 nu este periculos c9 nu am nici o parere 29 Ce tipuri de droguri ati consumat+ 39 Ce v-a determinat sa incepeti consumul de droguri+ a9 curiozitatea *9 anturajul c9 plictiseala d9 stima de sine scazuta e9 deprimarea !9 iresponsa*ilitatea g9 altele E /are# 89 Ce credeti ca v-ar putea in!luenta sa va opriti din consum+ a9 tratamentul de specialitate *9 !amilia c9 !rica de moarte d9 altele E /are# (9 #ti cunoscut consecintele actiunii d-voastra+ a9 Aa *9 Gu d9 ;ntr-o oarecare masura 69 upa inceperea consumului de droguri ati avut probleme de sanatate+

a9 Aa *9 Gu +9 ,-ati gandit vreodata la suicid de la inceperea consumului+ a9 Aa *9 Gu 89 #ti !urat diverse lucruri pentru a va putea asigura do&a necesara+ a9 Aa *9 Gu )9 upa ce ati inceput consumul de droguri- cum au !ost resultatele voastre scolare+ a9 mai *une *9 mai sla*e c9 la !el 109 .roveniti din damilii cu parinti divortati+ a9 Aa *9 Gu 119 #u e/istat certuri si neintelegeri puternice in cadrul !amiliei dumneavoastra+ a9 Aa *9 Gu 129 #veti vreun membru al !amiliei cu probleme legate de consumul de alcool si%sau droguri+ a9 Aa *9 Gu

139 Considerati ca ar trebui luate mai multe masuri impotriva consumului de droguri+ a9 Aa *9 Gu c9 Gu stiu 189 Care ar putea !i aceste masuri+

G*id de interviu delp*i - e!ectele drogurilor - !actorii generati de droguri - masuri de prevenire si com*atere

+. $ibliogra!ie 1. 1helcea> ,eptimiu> Metodologia cercetarii sociologice. -etode cantitative si calitative: <ditura <conomica> Bucuresti> 2008 2. #> <rich> 6Arugs in 5merican ,ociet%:> -c1raw-Hill 4u*lishing /ompan%> Gew Ior@> 1)8) 3. -arginean> ;oan> 64roiectarea cercetarii sociologice:> <ditura 4olirom> ;asi> 2006

8. 2ascanu 2u"andra> # -irela> 64sihologie si psihopatologie in dependenta de drog:> <ditura 5rs Aocendi> Bucuresti> 2002 (. 2ascanu 2u"andra> 6 5lcool si droguri : JJvirtutiKK si capcane pentru tineri:> <ditura 3niversitatii din Bucuresti> Bucuresti> 2008 6. ,andu Aumitru> 6,tatistica in stiintele sociale:> <ditura 3niversitatii din Bucuresti> Bucuresti> 1))2 +. ,andu 0lorin> 6,top drogurilor:> <ditura #> Bucuresti> 2002