Sunteți pe pagina 1din 5

Medicina si Ingineria in Grecia antica

Fondata de Hippocrate ca o cercetare pozitiva, al carei scop era sa asigure sanatatea si sa prelungeasca cat mai mult posibil viata amenintata a fiintelor omenesti, medicina se lovea inca in secolele V si IV, de prejudecati religioase si populare, care o impiedicau sa progreseze in directia cunoasterii exacte a organelor corpului omenesc si a functiilor lor. Disectia corpului dupa moarte era riguros interzisa pretutindeni in Grecia. Aristotel, care a disecat animale in numar mare, era obligat pentru a prezenta functionarea mecanismului nostru corporal sa traga concluzii pornind de la alte mamifere, ceea ce lasa loc unor ipoteze aventuroase. Transferarea activitatii stiintifice din Grecia in Egipt a avut, intre altele, aceasta mareata consecinta de a ingadui, de a face cu totul fireasca disectia oamenilor. In aceasta tara, in care practica milenara a imbalsamarii ii obisnuise pe oameni cu autopsia rudelor lor precum un ritual familiar, interzicerea disectiei a fost indata ridicata pentru savantii Muzeului. Mai mult marturii ne informeaza ca savantul Herophilis isi insotea cursurile de medicina de disectii publice ale unor cadavre omenesti. Aceasta a fost o revolutie considerabila, plina de progrese viitoare. Herophilos nu voia sa invete pe altii nimic din ce nu vazute el insusi. Cunoasterea organelor corpului uman pare a-l fi umplut de bucurie. Manifesta un dispret profund pentru orice teorie care nu se baza pe practica si pe cunoasterea lucrurilor vizibile . In cursurile sala de la Muzeu care atrageau tinerii din Grecia si Orient, el arata studentilor sai organele corpului uman. Aceasta descoperire a pieselor masinii noastre corporale si explicarea functionarii lor erau pentru auditori un spectacol inedit. A facut astfel in public disectia a mai mult de 600 de cadrave, dupa Tertulian (scriitor latin ) . Aceasta practica noua a ingaduit de indata numeroase descoperiri elemntare dar senzationale. Herophilos publica rezultatele lor in lucrarile sale , mai ales in Anatomica. Dar toate acestea sunt astazi pierdute.

Stim totusi ca el a deosebit in sfarsit arterele de vene si a recunoscut cel dintai ca ele sunt si unele si altele pline cu sange , corectand astfel o veche eroare a medicinei grecesti. A studiat direct numeroase organe : ficatul, pancreasul, organele genitale etc. , dar cu atentie speciala inima si sistemul circulator. Pentru a cunoaste miscarea inimii, el folosea pulsul si a deosebit in pulsatiile ei 4 faze : sistola, diastola si cele doua intervale de repaus intermediar. Socotind pulsul drept un element esential al diagnosticului , el ii masura frecventa cu ajutorul unei clepsydre, ceea ce ar trebui considerat ca un progres remarcabil in studiul fenomenelor biologice. Medicina mai datoreaza lui Herophilos observatii minutioase privind ochiul, nervul optic, si retina. Cercetarile sale oftalmologice sunt acelea care l-au dus fara indoiala la importanta sa descoperire a sistemul nervos. El a recunoscut in creier centrul sistemului nervos. A facut sa progreseze mult cunoasterea lui, a stabilit legatura dintre maduva spinarii si creier. A deosebit nervii senzitivi de tendoanele care leaga mustii de oase , care desi poarta in greceste acelasi nume de nervi, sunt lucruri cu totul diferite. Nu a ajuns totusi sa deosebeasca limpede nervii senzitivi de nervii motori.Astfel Herophilos , prin bogatia si importanta descoperirilor sale in anatomie, merita sa fie considerat fondatorul ei dupa cum este inventatorul unei mari parti a terminologieie anatomice intrebuintate si astazi. Erasitratos , contemporan cu Herophilos a petrecut ani indelungati la Alexandria unde a participat la cercetarile acestuia, asupra sistemului arterial si al sistemului venos. Cercetarile lui Erasistratos capata o astfel de amploare incat a fost aratat adesea ca fondatorul fiziologiei. El a facut pentru aceasta disciplina ceea ce Herophilos a facut pentru anatomie. Anatomia se margineste la descrierea organelor iar fiziologia este stiinta functiilor lor. El si-a dat seama de marea importanta a creierului, a deosebit cel dintai nervii motorii de nervii senzitivi si a ajuns sa recunoasca ca arterele au o pulsatie in timp ce venele nu au. A practicat, in experiente corect conduse metoda experimentala . Se citeaza de la el cel putin o experienta, consemnata intr-un papirus regasit in Egipt. Daca se inchide dupa ce a fost cantarita o pasare sau un alt animal asemanator intr-un recipient de metal, lasand-o mai multe zile fara hrana si daca apoi este cantarita din nou cu toate excrementele sale evacuate in cantitate vizibila , gasim o

greutate mult mai mica decat greutatea anterioara. Aceasta provine din faptul ca a existat o puternica volatilizare de substanta, care nu poate fi recunoscuta decat printr-un rationament. Acesti doi mari medici au fost fondatori a doua scoli, care au angajat medicina pe cai horatat stiintifice. Ele au continuat sa obtina , in competitia dintre ele si printr-o intrebuintare corecta a metodei experimentale, rezultate importante in anatomie si in fiziologie . Tot la medicii alexandrini a inceput sa se dezvolte practica anesteziei. Ea era obtinuta frecand cu zeama de matraguna partea ce urma a fi operata. Ajutorul pe care chirurgii l-au primit prin aceasta a fost mare. Cele doua scoli medicale, a lui Herophilos si a lui Erasistratos , au dainuit pana in aproape in secolul al II lea. Totodata , Alexandria a fost patria ingineriei. In lucrarile lui Arhimede, exista o intuite uimitoare a metodei de calcul integral, metoda care avea sa fie redescoperita aproape 20 de secole mai tarziu. Conjugata cu operele matematice ale pitagoricenilor si cu aceea a lui Euclid, metoda matematica a lui Arhimede conducea la cunoasterea spatiului material care ne inconjoara, la aceea a formei teoretice a obiectelor care se gasesc in el, forma perfecta , forma geometrica de care el se aproprie mai mult sau mai putin si ale caror legi este necesar sa le stim daca vrem sa actionam asupra lumii materiale. Dar Arhimede stia de asemenea , ca aceste obiecte nu au numai o forma si dimensiuni : ele se misca,pot sa se miste, sau raman imobile sub actiunea anumitor forte , care fie le propulseaza fie le echilibreaza . Marele syracuzian a studiat aceste forte, inventand o ramura noua a metamaticilor, in care corpurile materiale , reduse la forma lor geometrica, isi pastreaza totusi greutatea. Aceasta geometrie a greutatii este mecanica rationala , este statica si de asemenea hidrostatica al carei principiu l-a inventat Arhimede , principiul care ii poarta numele. Ridicandu-si piciorul in apa si constand cu surprindere ca este mai usor , a strigat : Eureka, am gasit ! Cu toate , acestea Arhimede nu a fost doar un mare savant , ci si un pasionat al masinilor. El enumera si face teoria a 5 masini numite masini simple cunoscute inca din timpul sau si anume parghia , despre care el spunea Da-mi un punct de sprijin si

voi ridica pamantul , pana, scripetele , surubul fara sfarsit si troliul. Acelora dintre cetatenii sai care ar fi judecat ca fiind neinsemnate astfel de inventii, Arhimede le furnizeaza o demonstratie a contrariului in ziua cand , imbinand in mod inginios parghia, troliul si surubul , a gasit mijlocul de a repune pe apa o galera grea , trasa pe uscat cu echipajul si incarcatura sa. In acest sens, el aduce o proba si mai convingatoare in 212 cand romanii asediaza Syracuza . Arhimede a inventat o intreaga serie de masini de razboi care au tinut pe loc asediatorii timp de 3 ani . Relatata de Plutarh, de Polybios si Titus Livius, aceasta isprava a avut cu siguranta la oamenii simpli mai mult ecou decat calcul numarului pi , alta isprava arhimediana, folositoare astazi incepatorilor in studiile matematice. Un alt mare inginer al timpului a fost Heron din Alexandria. In afara de de opera sa de pura teorie, Heron a fost in fruntea scolii de inginerie pe care a intemeiat-o in Alexandria. Daca Mesopotamia si Egiptul formasera in secolele anterioare constructori, care se inpun si astazi prin operele lor concrete , oamenii acestor timpuri indepartate ar fi fost in mare dificultate sa comunice elevilor lor si sa pastreze pentru generatiile viitoare o cultura teoretica indispensabila pentru continuarea dezvoltarii stiintelor. Dimpotriva , nu este deloc lipsita de ratiune sa comparam scoala condusa de Heron cu scolile noastre politehnice. In ambele, cursurile abstracte si generale de aritmetica, geometrie, fizica , astronomie erau dublate de cursul de aplicatie privind prelucrarea lemnului si a metalului , construirea masinilor si arhitectura . In acelasi timp, descoperind proprietatile aburului stapanit , Heron a conceput o inventie mult mai extraordinara : este vorba de eolipil, care nu este altceva decat turbina cu aburi, autentica oala a lui Papin, descoperita cu 18 secole inainte de Denis Papin insusi. Deasupra unei oale cu apa calda, o sfera se misca in jurul unui pivot . Cu toate acestea , nu s-a facut nimic important cu aceasta descoperire. Dispunand de o forta care mult mai tarziu le-a permis oamenilor sa traverseze oceanele folosind pacheboturi ca Normandie sau Queen Mary, anticii au continuat sa foloseasca bratele vaslasilor pentru a merge de la Atena la Marsilia, sau la Alexandria. Acest lucru se datoreaza sclaviei , care tinea loc folosirii masinilor. Mana de lucru era gratuita , inepuizabila. De asemenea pentru a construi masini cu aburi de mari dimensiuni era nevoie de materie prima

precum fierul, care era mult mai greu de obtinut decat arama si bronzul. Pentru topirea aramei era nevoie de o temperatura de 1083o C, iar pentru topirea cositorului necesar in obtinerea bronzului era nevoie de o temperatura de 232o C. Fierul insa nu se lichefiaza decat la 1535oC. In schimb, lumea elenistica pasionata de inventii tehnice , era de asemenea pasionata de jucarii mecanice. Heron insusi, care a publicat lucrarea Pneumatica, in care se gaseste descrierea masinii cu abur, a editat o alta lucrare despre Fabricarea automatelor. Heron se interesa mult de aceste jucarii . El intrebuinta masina cu aburi pentru a face marionetele sa danseze o hora,sau pentru a face sa se deschida singure portile templelor .

Bibliografie: Andr Bonnard-Civilizatia Greaca

S-ar putea să vă placă și