C4 ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC

Sistemele biologice cuprind dou tipuri fundamentale de organizare: - viral (molecular) i - celular. La rndul ei organizarea celular cuprinde dou categorii divergente de organizare: - cea procariot i - cea eucariot

Organizarea genomului viral

Virusurile se caracterizeaz prin: Nu au or anizare celulara! ele se replica e"clusi# in celulele #ii pe care le in$ecteaza% Materialul enetic este reprezentat &e un sin ur tip &e aci& nucleic: $ie A'N! $ie ARN! nicio&at a()ele* Virusurile nu cresc! nu se &i#i& +i nu pose& un aparat enzi(atic pentru pro&ucere &e ener ie! &eci nu au (eta)olis(* Nicio&at o particul #iral nu pro#ine ,n ur(a &i#iziunii unei particule pree"istente* O particula #irala rezult &in autoasa()larea co(ponentelor sale (oleculare sintetizate &e celula az& pe )aza instruc-iunilor ,nscrise ,n aci&ul nucleic #iral* Ele se &eose)esc &e siste(ele )iolo ice e"istente ,n natur &ar pot $i consi&erate siste(e )iolo ice &eoarece prezint caracteristici structurale +i &i(ensiuni constante! pot su$eri (uta-ii +i reco()inri* Virusurile au or anizare acelular* .articula #iral (atur! nu(it +i #irion sau #irus in$ec-ios (atur reprezint o structur alctuit &intr/un: / ,n#eli+ proteic 0 capsi& +i / un (iez &e aci& nucleic Miezul &e aci& nucleic este constituit &in: A'N 1&u)lu catenar sau (onocatenar2 la &eo"iri)o#irusuri sau &in ARN 1&u)lu catenar sau (onocatenar2 la ri)o#irusuri!

,ntr/un acela+i #irion ne,nt3lnin&u/se nicio&at a()ele tipuri &e acizi nucleici*

Reprezentarea sc4e(atic a alctuirii unui #irion Virusurile au or anizare acelular* .articula #iral (atur! nu(it +i #irion sau #irus in$ec-ios (atur reprezint o structur alctuit &intr/un: / ,n#eli+ proteic 0 capsi& +i / un (iez &e aci& nucleic Miezul &e aci& nucleic este constituit &in: A'N 1&u)lu catenar sau (onocatenar2 la &eo"iri)o#irusuri sau &in ARN 1&u)lu catenar sau (onocatenar2 la ri)o#irusuri!

,ntr/un acela+i #irion ne,nt3lnin&u/se nicio&at a()ele tipuri &e acizi nucleici* Miezul &e aci& nucleic se nu(e+te cro(oso( #iral +i con-ine in$or(a-ia enetic pentru planurile ar4itecturale ale #irusului care sunt repro&use &e co(ponentele celulei az&* 'in acest (oti# #irusurile sunt parazi-i o)li atoriu intracelular la ni#el enetic +i (ani$est o ,nalt +i strict speci$icitate &e az&* 5n a$ar &e #irion! #irusul poate s e"iste +i su) $or(a #irusului #e etati# 1corespun&e cro(oso(ului #iral a$lat li)er ,n citoplas(a celulei az&! ,n ti(pul (ultiplicrii sale2 sau su) $or( &e pro#irus! c3n& este inte rat ,n cro(oso(ul celulei az&* A'N poate $i &u)lu catenar 1linear sau circular2 1T4! 6V472 sau (onocatenar 1circular2 1p4i89:42* 5n acest &in ur( caz &e#ine &u)lu catenar ,n ti(pul replicrii* 'e o)icei! A'N #iral &u)lu catenar este transcris la ARN( cu a;utorul ARN/poli(erazei ce apar-ine az&ei% ! 5n cazul &eo"iri)o#irusurilor!

La #irusurile cu

eno( A'N (onocatenar sinteza catenei A'N co(ple(entare

corespunztoare ca +i transcrierea enelor #irale se realizeaz cu a;utorul enzi(elor az&ei* Ri)o#irusurile! Au eno(ul reprezentat &e o (acro(olecula &e ARN si sunt &e (ai (ulte cate orii: Cu ARN (onocatenar poziti# 1tip <=>2 0 cu( sunt aproape toate #irusurile plantelor! )acterio$a ii R9:! M6?! #irusul polio(ielitei! uturaiului etc 0 au un (aterial enetic care ser#este conco(itent ca ARN( si pentru replicare* 'upa ce eno(ul #iral a patruns in celula az&a ! ARN #iral $unctioneaza ca ARN(! realizan&u/se ast$el sinteza unor proteine necesare replicarii si a unor proteine #irale* Apoi eno(ul #iral incepe replicarea ce consta in sinteza unei catene co(ple(entare 1/2 pe )aza careia se sintetizeaza un nu(ar (are &e eno(uri #irale* ARN (onocatenar poziti# 1tip </>2 0 #irusul ripei! VMT etc* In acest caz &upa ce eno(ul #iral patrun&e in celula! are loc (ai intai sinteza unei catene &e ARN co(ple(entara care poate ser#i ca ARN( pentru sinteza &e enzi(e si &e proteine #irale* Replicarea ri)o#irusurilor este (e&iata &e enzi(ele ARN poli(eraze care sunt co&i$icate in eno(ul #iral* In cazul #irusurilor ARN (onocatenare ne ati#e! enzi(ele necesare replicarii lor sunt incorporate in particula #irala! ast$el ca i(e&iat &upa in$ectie ele sunt in (asura sa realizeze replicarea ARN #iral* In acest caz prezenta enzi(ei ARN poli(erazei in particula #irala este a)solut necesara pentru replicarea ARN #iral 1#irusul con-ine o ARN poli(eraz &epen&ent &e ARN2* In unele cazuri! &e e"e(plu #irusui ripal! eno(ul este alctuit &in ARN (onocatenar $or(at &in @ $ra (ente! $iecare cuplata cu enzi(a necesara pentru replicare 1ARN poli(eraza2* E"ista ri)o#irusuri la care eno(ul #iral este reprezentat &e o (acro(olecula &e ARN &u)lu catenar se (entat 0 la plante si ani(ale sunt cunoscute putine cazuri* Ele au eno(ul se (entat in 97/9A )ucati! unele &intre ele a#an& si o (ica cantitate &e ARN (onocatenar* 'upa ce patrun& in celula cu a;utorul ARN poli(erazei are loc sinteza &e ARN( &e pe catena ne ati#a ! $ara ca cealalta catena 1poziti#a2 sa $ie in&epartata* .e )aza acestui ARN( are loc sinteza &e proteine #irale si replicarea eno(ului #iral* O cate orie aparte &e ri)o#irusuri sunt retro#irusurile sau #irusurile ARN tu(orale In aceasta cate orie crora este inclus +i #irusul BIV rspunztor &e pro&ucerea 6I'A** Aceste #irusuri ARN (onocatenare au capacitatea &e a se replica prin inter(e&iul A'N celular si pot in&uce tu(ori (ali ne*

"

.entru replicarea lor! eno(ul #iral &e tip ARN este copiat in A'N/ul celular cu a;utorul unei enzi(e nu(ita re#ers/transcriptaza* Geno(ul #iral copiat in A'N este inte rat in eno(ul celular &e#enin& pro#irus A'N si replicat o&ata cu acesta*

Replicarea reto#irusurilor are loc in eneral ast$el: ARN (onocatenar #iral care in$ecteaz celulele (a(aliene este transcris in A'N cu a;utorul enzi(ei re#ers/transcriptaza! se $or(eaza (ai intai un 4i)ri& ARN/A'N! apoi se realizeaza sinteza unei (olecule &e A'N&c! linear sau circular! care este &e $apt pro#irusul A'N ce se inte reaza in eno(ul celular* .ro#irusul A'N inte rat in eno(ul celular poate $i la un (o(ent &at sa $ie transcris in ARN (onocatenar #iral 1&e e"* 6u) in$luenta ra&iatiilor sau su)stantelor (uta ene2*

I(a ine electrono(icroscopica a #irusului ripei B9N9

C5 Organizarea celular
Toate or anis(ele actuale prezint o anu(it or anizare celular* Aceast or anizare a reprezentat o etap esen-ial ,n e#olu-ia (ateriei #ii care a &esc4is noi perspecti#e &e e#olu-ie* Or anizarea celular actual cuprin&e &ou tipuri principale &e or anizare enetic: procariot +i eucariot

Or anizarea eno(ului procariot

Or anizarea procariot este ,nt3lnit la )acterii! inclusi# la actino(icete +i ciano/)acterii! +i prezint toate atri)utele or anizrii celulare: 9* ?* autorepro&ucerea +i (or$o eneza autono(* ene esen-iale! localizate ,n structura cro(oso(ului +i ene accesorii prezente ,n structura plas(i&elor +i a ele(entelor enetice transpoza)ile* Cro(oso(ul circular )acterian este atasat &e (e()rana celulara! si este reprezentat &e o (olecula &e AN'&c cu lun i(ea &e :77/C77 (icroni* Ele(entele enetice e"tracro(oso(ale con-in in$or(a-ie enetic supli(entar! accesorie! care per(ite celulelor procariote o (ai )un a&aptare la con&i-ii &e (e&iu noi sau (o&i$icate* Geno(ul procariot este alctuit &in &ou cate orii &e &eter(inan-i enetici:

Cromosomul bacterian
Este alctuit &intr/o (olecul &e A'N &u)lu catenar 4elical! circular! ,nc4is co#alent* La )acteria Escherichia coli asupra creia s/au realizat cele (ai (ulte stu&ii! cro(oso(ul con-ine 4!9 " 97D perec4i &e nucleoti&e! are un &ia(etru &e ?!A n(! o lun i(e &e apro"i(ati# 9ED7 ( +i o (as (olecular &e! apro"i(ati#! ?!A " 97C 'a* Molecula respecti# este incla#at &irect ,n citoplas( +i $or(eaz structura cunoscut su) nu(ele &e nucleoi&! nucleoso(! nucleoplas(! (aterial nuclear sau nucleu &e tip procariot 1lipsit &e (e()ran nuclear2*

Cro(oso(ul )acterian ocup o re iune li(itat! ,n eneral la ni#elul zonei centrale a celulei )acteriene! a#3n& un aspect (ai clar pe electrono ra$ii Re iunea celular ocupat &e cro(oso( este plin &e $i)rile $ine! paralele! on&ulate! cu &ia(etrul &e ?/A n( care &ispar &up &i estie cu &ezo"iri)onucleaz 1'N/az2* Mri(ea +i $or(a nucleoi&ului )acterian #ariaz $oarte (ult ,n $unc-ie &e natura (e&iului &e cultur +i a con&i-iilor &e (e&iu* 6/a &e(onstrat c &in punct &e #e&ere c4i(ic! nucleoi&ul este un co(ple" A'N/ARN/ proteine ,n care A'N reprezint @7F +i constituie cro(oso(ul propriu/zis* Co(ponenta proteic reprezint 97F &in nucleoi& +i este $or(at ,n cea (ai (are parte &in enzi(e cu rol in replicarea (aterialului enetic nu(it poli(eraze* cro(oso(ul )acterian consta &in 47/A7 &e )ucle &e (ari(i &i$erite ale (acro(oleculei &e AN'! care contin (ici &e ARN si proteine* Gircare )ucla prezinta super/rasuciri secun&are* Aceasta structura a cro(ozo(ului circular )acterian este sta)ila si ii con$era continuitate &e/a lun ul eneratiilor*

Ele(entele enetice accesorii 1EGA2

Nu(ite +i ele(ente enetice e"tracro(oso(ale 1EGE2 sau ele(ente A'N accesorii! EGA sunt reprezentate &e: plas(i&e! sec#en-e &e inser-ie 16I2! transpozoni 1Tn2 +i &e unii )acterio$a i* Co(parati# cu in$or(a-ia enetic cro(oso(al! EGA prezint anu(ite propriet-i: inclu& in$or(a-ie enetic accesorie! neesen-ial pentru repro&ucerea or anis(ului purttor! iar unele &intre ele nu con$er nici o proprietate &etecta)il% sunt capa)ile &e replicare +i c4iar suprareplicare in&epen&ent $a- &e cro(oso(ul

)acteriei purttoare .las(i&ele 'intre EGA e"istente la procariote cele (ai i(portante sunt plas(i&ele* Ele sunt spa-ial separate &e cro(oso(! au capacitatea &e a se replica autono( $a- &e acesta +i pot $i perpetuate sta)il ,n aceast stare* .las(i&ele con-in in$or(a-ie enetic neesen-ial pentru cre+terea nor(al a celulelor az&! ele put3n& $i pier&ute sau &o)3n&ite $r s a$ecteze #ia)ilitatea celulei az&*

&

.las(i&ele pot $i consi&erate <cro(oso(i (iniaturali> 1reprezint 9/?F &in cro(oso(ul )acterian2! ele $iin& alctuite &in (olecule &e A'N &u)lu catenare! co#alent ,nc4ise sau! ,n anu(ite cazuri! lineare! care con-in in$or(a-ie posesoare 16u((ers! 9CCD2* enetic supli(entar pentru )acteriile

Masa (olecular a plas(i&elor #ariaz ,n li(ite $oarte lar i: &e la 9!A " 97D 'a p3n la 9A7 " 97D 'a sau c4iar (ai (ult la unele plas(i&e (ari*

Cercetri recente au artat c propriet-ile &e no&ulare +i $i"are a azotului la )acteriile &in enul Rhizobium sunt &eter(inate &e ene localizate pe plas(i&e (ari 1(e aplas(i&e2 ce a;un la 477/ 4A7 M'a* .las(i&ele sunt &enu(ite +i clasi$icate ,n (o& curent &up e$ectul cel (ai e#i&ent pro&us asupra celulelor az&* Aceast clasi$icare este ,ns nesatis$ctoare &eoarece (ulte plas(i&e au (ai (ult &e un e$ect 1plas(i&ele &e rezisten- pot &eter(ina +i alte caracteristici $enotipice! cu( ar $i con;u area )acterian2* 5n plus! plas(i&ele pot pier&e sau c3+ti a prin reco()inare &i$eri-i &eter(inan-i enetici care co&i$ic propriet-i noi* .entru a se e#ita acest nea;uns s/a propus clasi$icarea lor pe criteriul inco(pati)ilit-ii! a&ic al capacit-ii lor &e a e"clu&e alte plas(i&e &e acela+i tip &e la coe"isten-a ,n aceea+i celul az&* .e acest criteriu au $ost &escrise la )acteriile Gra( ne ati#e peste E7 &e rupuri &e inco(pati)ilitate! iar la cele Gra( poziti#e 9@ rupuri &e inco(pati)ilitate*

Ele(entele enetice transpoza)ile

I&enti$icate ini-ial la poru() &e ctre Har)ara McClintocI! ele(entele enetice transpoza)ile au $ost e#i&en-iate +i la alte or anis(e! inclusi# la )acterii! ele $iin& reprezentate &e anu(ite se (ente &e A'N capa)ile s/+i (o&i$ice pozi-ia $ie pe acela+i replicon $ie pe repliconi &i$eri-i* Cu toate c ele(entele enetice transpoza)ile 1sec#en-e &e inser-ie! transpozoni etc2 sunt lar rsp3n&ite ,n lu(ea #ie 1)acterii! $un i! insecte! plante! (a(i$ere2! cele (ai stu&iate au $ost cele &e la )acterii* 6e(ni$ica-ia ele(entelor enetice transpoza)ile rezi& nu nu(ai &in $aptul c ele se pot inte ra ,n &i$erite situsuri ale unui replicon sau la ni#elul unor repliconi &i$eri-i! (rin& cantitatea &e (aterial enetic! ci +i &in $aptul c ele pot pro&uce (o&i$icri ,n $unc-ionarea enelor 1acti#eaz ene <silen-ioase> sau inacti#eaz ene nor(al $unc-ionale2*

'

CD

Geno(ul eucariot
Cro(ozo(ii eucariotelor au o structura (ai co(ple"a $iin& alcatuiti &in A'N! ARN! proteine 4istonice si non/4istonice! ioni &e M si &e Ca* 'eoarece (aterialul enetic &e la eucariote! prin localizarea sa ,n nucleu! este separat &e <se&iul> sintezei proteice! transcrierea enetic nu (ai este cuplat cu tra&ucerea: pri(ul $eno(en se &es$+oar ,n nucleu! iar cel &e/al &oilea se realizeaz ,n citoplas(! un&e se sesc +i ri)ozo(ii* La eucariote co(ple"area per(anent a A'N cro(oso(al cu anu(ite proteine )azice 14istonele2 $ace ca su)stan-a nuclear 1cro(atina2 s prezinte la ni#el ultrastructural un aspect $i)ros! unitatea structural a cro(oso(ilor $iin& $i)ra &e cro(atin* Tipuri de cromatin se poate si! la ni#elul cro(oso(ilor! ,n &ou stri intercon#erti)ile: eucro(atin +i 4eterocro(atin* Eucro(atina su$er o con&ensare intens ,n &i#iziune +i &econ&ensare puternic ,n inter$az% ea apare su) $or( &ispersat la ni#elul nucleului inter$azic* Beterocro(atina este con&ensat pe tot parcursul ciclului celular! apr3n& (ai intens colorat &ec3t eucro(atina% ea se localizeaz! &e o)icei! la ni#elul anu(itor re iuni cro(oso(ale* 6tarea &i$uz a cro(atinei este propice $unc-ionrii sale ,n transcriere +i replicare* Re iunile eucro(atice ale cro(oso(ilor prezint replicare ti(purie! pe c3n& cele 4eterocro(atice se replic! &e re ul! t3rziu! spre s$3r+itul $azei &e sintez 162* 'i$eritele tipuri &e celule specializate prezint o &istri)u-ie speci$ic a eucro(atinei +i 4eterocro(atinei ,n $unc-ie &e starea lor $unc-ional* Beterocro(atina este a&esea asociat cu (e()rana intern a ,n#eli+ului nuclear! i(plicat ,n sc4i()urile (ateriale! ener etice +i in$or(a-ionale nucleu 0 citoplas(* In lucrrile recente 1LeJin! 9CC:2 se apreciaz c la ni#elul cro(oso(ilor e"ist &ou tipuri &e 4eterocro(atin: 4eterocro(atina constituti# $or(at &in re iuni care nu sunt e"pri(ate 1transcrise2* 4eterocro(atina $acultati# care ia $or(a unor cro(oso(i ,ntre i ,n anu(ite tipuri celulare* Cel (ai cunoscut e"e(plu este cro(atina se"ual ce reprezint unul &intre cro(oso(ii 8 &e la $e(elele &e (a(i$ere care se inacti#eaz per(anent! ran&o(ic! prin 4eterocro(atinizare* (

Beterocro(atinizarea cro(atinei +i a unor cro(oso(i ,ntre i reprezint unul &intre (ecanis(ele principale &e re lare a acti#it-ii enetice la eucariote* 'i$eritele tipuri &e 4eterocro(atin constituti# pot $i e#i&en-iate prin (eto&ele &e )an&are cro(oso(al! prin care apar! colorate &i$eren-iat! su) $or(a unor )enzi trans#ersale pe lun i(ea cro(oso(ului* Mo&elul lor este specie 0 speci$ic +i i&entic ,n con&i-ii nor(ale pentru a()ii cro(oso(i &in perec4e 1la or anis(ele &iploi&e2*

Intre eucro(atin +i 4eterocro(atin apar &i$eren-ieri +i la ni#elul structurilor $izice* Eucro(atina are ele(ente ultrastructurale pre&o(inante $i)rele nucleo4istonice &e 977 n( &ia(etru! ,n ti(p ce 4eterocro(atina are $i)re nucleo4istonice &e ?A7 n( &ia(etru! acestea apr3n& (ai con&ensate +i &3n& o reac-ie Geul en 0 poziti# (ai intens* 'ac eucro(atina cuprin&e enele (a;ore! $unc-ionale! structurale! 4eterocro(atina prezint (ai ales $unc-ii re latoare! (o&i$ic3n& ,n (o& speci$ic ac-iunea unor ene* Rolul structural al 4eterocro(atinei este le at &e sta)ilizarea structurii centro(erice +i a capetelor cro(oso(ilor 1telo(ere2 ,n ,(perec4erea cro(oso(ilor ,n (eioz +i ,n reco()inarea intracro(oso(al*

Rolul $unc-ional este le at &e controlul &i$eren-ierii celulare! inacti#area acti#it-ii enice ,n (ecanis(ul co(pensa-iei &e &oz la enele 8/linIate 1lionizare2*

Compoziia cromosomilor eucariotelor

5n pri#in-a co(pozi-iei c4i(ice! cro(oso(ii la eucariote sunt constitui-i &in A'N 19E09AF2! ARN 19?/9EF2! proteine 4istonice +i non4istonice 1D@/:?F2! (ici cantit-i &e lipi&e! ioni &e Ca?= +i M ?=! unele polia(ine 1sper(ina +i sper(i&ina2* Cantitatea acestor co(ponente la ni#elul nucleului +i al cro(oso(ilor la eucariote este #aria)il ,n $unc-ie &e specie! tip (or$o$unc-ional &e celul! etap onto enetic sau treapt $ilo enetic* Cantitatea &e A'N ,n celula eucariot este $oarte (are co(parati# cu celulele )acteriene* La o(! &e e"e(plu! cantitatea &e A'N este &e 9777 &e ori (ai (are &ec3t la E.coli* A'N cro(oso(al $or(eaz co(ponenta esen-ial a cro(oso(ului eucariot $iin& sta)ilit $aptul c ,n $iecare cro(oso( e"ist o (olecul &e A'N asociat cu proteine spre a $or(a $i)ra nucleo4istonic sau $i)ra &e cro(atin* .lierea &eter(in ,n $inal structura (or$o enetic &enu(it cro(oso( 1<corpuscul colorat> con$or( &enu(irii pe care Kal&eLer le/a atri)uit/o ,n 9@@@2* Ca +i ,n cazul procariotelor! lun i(ea e"tre( &e (are a (oleculei &e A'N este re&us printr/o ,(pac4etare speci$ic realizat! &e aceast &at! ,n ur(a co(ple"rii A'N cu alte co(ponente (oleculare +i! ,n pri(ul r3n&! cu proteine )azice &enu(ite 4istone* Giecare )

cro(oso( inter$azic con-ine o sin ur (olecul linear &e A'N &u)lu catenar 1aceasta corespun&e unei cro(ati&e2 1'arnell +i cola)*! 9C@D2* Cro(oso(ul replicat este )icro(ati&ic! $iin& alctuit &in &ou (olecule i&entice &e A'N +i se prezint ,ntr/o stare (ult (ai con&ensat 1&e A/97 ori2 co(parati# cu cel inter$azic* Clasele &e sec#en- &in A'N eucariot* Te4nicile )ioc4i(ice +i )io$izice care i(plic sec#en-ierea 1sta)ilirea or&inii nucleoti&elor ,n (olecula &e A'N2! sta)ilirea punctului &e topire ca +i ultracentri$u area ,n ra&ient &e clorur &e cesiu au pus ,n e#i&en- (ai (ulte )enzi% )enzile (ai (ici au cptat &enu(irea &e A'N satelit* El reprezint! &e re ul! sec#en-e si(ple &ar repetate &e $oarte (ulte ori* Aceste sec#en-e sunt localizate ,n special la ni#elul unor anu(ite re iuni ale cro(atinei 1la ni#elul 4eterocro(atinei2* 'atorit repetrii &e $oarte (ulte ori a acestor sec#en-e si(ple A'N satelit se (ai nu(e+te +i AD repetitiv 6/a sta)ilit c e"ist trei tipuri &istincte &e sec#en-e ,n A'N eucariot 1Ga#ril! ?77E2: secvene unice sau nerepetate! prezente ,ntr/o sin ur copie ,n eno(: ele corespun& enelor structurale ce co&i$ic sinteza catenelor polipepti&ice +i a enelor re latoare a&iacente* Aceste sec#en-e sunt localizate la ni#elul eucro(atinei! e"ist3n& ,ns +i sec#en-e neco&i$icatoare care nu se repet% secvene moderat repetate: sunt sec#en-e si(ple cu lun i(ea &e 977/9A7 p) repetate &e 97?/ 97A ori ,n eno(% ele reprezint apro"i(ati# E7/D7F &in A'N total* 6ec#en-ele (en-ionate $or(eaz 4i)rizi cu ARN! ceea ce ,nsea(n c A'N este par-ial transcris* 6e consi&er c unele sec#en-e &e A'N (o&erat repetate reprezint enele pentru ARNr! ARNt sau pentru 4istone! ele $iin& localizate la ni#elul re iunilor &e eucro(atin% secvene !nalt repetate: constituie o parte i(portant a A'N care se (ai nu(e+te +i A'N satelit* Unitatea &e repeti-ie este $or(at &intr/un nu(r (ic &e nucleoti&e care sunt repetate &e p3n la un (ilion &e ori per eno( 4aploi&% la aceste sec#en-e renaturarea este $oarte rapi&* Aceste sec#en-e sunt localizate (ai ales la ni#elul 4eterocro(atinei &in re iunea centro(erului! a telo(erelor +i a constric-iilor secun&are* 'ac aceste sec#en-e sunt alctuite &in c3te#a zeci &e nucleoti&e repetate su) $or( tan&e(ic se #or)e+te &espre (icrosateli-i*

.ROTEINELE BI6TONICE
A'N eucariot cu localizare nuclear este asociat ,n per(anen- cu proteine )azice &enu(ite 4istone* Aceste proteine au ,ncrctur poziti# +i interac-ioneaz cu Co(ple"ul nucleo4istonic rezultat se nu(e+te cro(atin* Bistonele au un rol structural ,n (en-inerea +i controlul con$or(a-iei cro(oso(ului +i! pe &e alt parte! asi ur re larea enic rosier* Bistonele ac-ioneaz ca represori ai acti#it-ii con&ensat a A'N ne$iin& propice pentru transcriere* La eucariotele superioare! au $ost &escrise A tipuri &e 4istone! notate B9! B?A! B?H! BE +i B4 care se pot separa prin cro(ato ra$ie pe sc4i()tori &e ioni* Cu e"cep-ia 4istonei B9! toate celelalte 4istone se a$l ,n raport ec4i(olar cu A'N* Le area 4istonelor la A'N se realizeaz prin inter(e&iul unor le turi ionice ,ntre ruprile $os$at 1.O42 ale A'N +i ruprile a(ino 1NB?2 ale 4istonelor* Le area 4istonelor la A'N nu are speci$icitate &e sec#en- &ar e"ist anu(ite pre$erin-e &e le are a resturilor &e lizin la perec4ile A/T +i &e ar inin la G/C* Asocierea A'N 0 4istone este realizat ,n e al (sur la ni#elul eucro(atinei +i 4eterocro(atinei! a sec#en-elor unice sau repetiti#e &in A'N* .rin clonarea enelor pentru 4istone &e la ariciul &e (are ,n E.coli s/a &e(onstrat $aptul c aceste ene pentru 4istone sunt linIate! $iin& localizate pe acela+i se (ent &e A'N 1&e apro"i(ati# :777 p)2* Ast$el! a $ost sta)ilit or&inea acestor ene: B9 0 B4 / B?H BE 0 B?A! acest tan&e( repet3n&u/se &e apro"i(ati# 9777 ori! iar re iunile co&i$icatoare sunt separate &e sec#en-e spa-iatoare 1neco&i$icatoare2 inter enice* Genele pentru 4istone nu prezint introni ci au &oar sec#en-e in$or(a-ionale* 6inteza 4istonelor se &es$+oar ,n citoplas( +i o&at sintetizate ele sunt trans$erate rapi& ,n nucleu* C3n& sinteza A'N este )locat! pro&ucerea &e 4istone sca&e +i ea rapi&* Acti#area acestor ene se realizeaz prin interac-iunea respecti#elor se (ente &e A'N cu proteine non4istonice $os$orilate care au pro)a)il capacitatea &e a recunoa+te speci$ic aceste ene* .ROTEINE NONBI6TONICE In a$ara 4istonelor! ,n structura cro(atinei nucleare! inti( asociate cu A'N! (ai intr un rup 4etero en &e proteine nu(ite proteine non4istonice sau 4ertone* ! enetice! &eoarece prin con&ensarea cro(atinei +i superspiralizarea A'N &eter(in in4i)i-ia steric a transcrierii! starea ruprile $os$at ale A'N*

Acestea sunt )o ate ,n a(inoacizi cu caracter aci& a+a cu( sunt tripto$anul +i aci&ul aspartic*

Grupul &e proteine non4istonice este $oarte 4etero en +i nu(eros! cu peste 9?7 tipuri &i$erite! cu reut-i (oleculare cuprinse ,ntre 97*777 +i 9A7*777 'a* Ele au speci$icitate &e specie &ar (ai ales &e -esut! #ariin& calitati# +i cantitati# ,n $unc-ie &e intensitatea proceselor (eta)olice ale -esuturilor respecti#e* .roteinele non4istonice sunt i(plicate ,n re la;ul $in al acti#it-ii enelor! asi ur3n& prin interac-iunea lor cu 4istonele acti#area speci$ic a enelor care tre)uie s $unc-ioneze la un (o(ent &at*

Acti#area enelor se realizeaz ,n special prin $os$orilare* Non4istonele cuprin& o serie &e enzi(e ale (eta)olis(ului nuclear! cu( ar $i: A'N/ poli(eraze! ARN/poli(eraze! NA'/sintetaze! nucleozi&/tri$os$ataza! (etilaze! $os$oIinaze! proteine cu caracter contractil &e tipul (iozinei! actinei! tu)ulinei 1proteine i(plicate ,n <(i+crile> cro(oso(ilor2*

Ca +i proteinele 4istonice! proteinele non4istonice sunt sintetizate ,n citoplas( +i apoi trans$erate ,n nucleu* Acti#itatea lor presupune interac-iuni co(ple"e at3t cu 4istonele c3t +i cu A'N +i ARN*

Or anizarea (olecular a $i)rei &e cro(atin

A'N asociat cu 4istonele $or(eaza $i)ra &e cro(atina* Cro(atina eucariotelor este alcatuita &in unitati ce se repeta &enu(ite nucleoso(i* Cea (ai corect &e$ini-ie a nucleoso(ului este cea prin care el reprezint un corpuscul 4istonic asociat cu un se (ent &e A'N &e 94D p)! partea intern corespunz3n& (iezului lo)ular 4istonic* Nucleoso(ii au $or(a apro"i(ati# s$eric cu un &ia(etru &e 99 n(* Miezul lo)ular 4istonic prezint &ou zone: una )azal! tetra(er constituit &in ?BE +i ?B4! &easupra creia este localizat cealalt parte tetra(eric constituit &in ?B?A +i ?B?H* Gi)ra $un&a(ental &e cro(atin! cu &ia(etrul &e 977 n(! se spiralizeaz ,ntr/o structur cu E/D nucleoso(i per tur &e spir! nu(it solenoi&! a#3n& &ia(etrul &e E7n( +i ,nl-i(ea pasului &e 99 n(* Beli"ul poate a#ea at3t sens &e"tral c3t +i senestru* 5n ca&rul solenoi&ului nucleoso(ii sunt ast$el a+eza-i ,nc3t 4istonele B9 se &ispun ,n centrul 4eli"ului* La r3n&ul ei! $i)ra &e cro(atin su$er alte con&ensri ,n spire cu con$i ura-ii 4elicale &e or&in superior* "

Mo&elul eneral &e asociere al 4istonelor cu (olecula &e A'N cu $or(area nucleoso(ilor! e#i&en-iin&u/se (o&ul ,n care $i)ra &e cro(atin su$er suprarsuciri +i con&ensri succesi#e

"tructura cromosomilor eucariotelor

Cro(oso(ii eucariotelor reprezint entit-i enetice ale eno(ului eucariot! purttori ai enelor! $iin& &eci eno$orii acestora* .ro ra(ul enetic al unei celule eucariote este &istri)uit pe (ai (ulte eno(uri: nuclear! (itocon&rial +i plasti&ial* Cro(oso(ii sunt structuri ,n care se or anizeaz cro(atina nucleului inter$azic la &e)utul &i#iziunii nucleului! ,n ur(a unor procese &e spiralizare +i con&ensare pro resi# a $i)relor &e cro(atin* Aceasta ,nsea(n c structurile cro(oso(ale sunt stri $izice &i$erite ale $i)rei &e cro(atin ce apar ,n &ina(ica acestei $i)re* 6tructurile $i)roase inter$azice care reprezint cro(oso(i &espiraliza-i s/au (ai nu(it cromoneme sau genoneme* #

Con#ersia cro(oso(ilor &e la structura unicro(ati&ic 1&in ana$az p3n la sta&iul 6 al inter$azei2 la structura )icro(ati&ic 1&e la s$3r+itul $azei 6 p3n la s$3r+itul (eta$azei2 +i re#enirea la structura unicro(ati&ic se realizeaz prin (ecanis(e replicati#e co(ple"e! ur(ate &e (ecanis(e &istri)uti#e cu inter#en-ia aparatului (itotic 1$usul &e &i#iziune2 care asi ur o repartizare ec4ili)rat a pro&u+ilor &e replicare*

Giecrei cro(ati&e &in cro(oso(ul eucariot ,i corespun&e o sin ur $i)r &e cro(atin! pliat trans#ersal +i lon itu&inal &up un (o&el care re& (or$olo ia cro(oso(ului (eta$azic*

La ni#elul constric-iei pri(are 1centro(er2 cele &ou $i)re nucleo4istonice ale cro(oso(ilor (eta$azici )icro(ati&ici inter$er* Centro(erul este o re iune speci$ic a cro(oso(ilor &e la eucariote care &e#ine #izi)il ca o entitate (or$olo ic &istinct ,n cursul con&ensrii% el este responsa)il &e &eplasarea cro(oso(ilor ,n cursul &i#iziunii (itotice sau (eiotice &eoarece la ni#elul su se se+te Iinetocorul 1o structur proteic trila(elar2 +i $i)rele Iinetocorului prin inter(e&iul crora cro(oso(ii se $i"eaz la $i)rele $usului &e &i#iziune*

Telo(erele reprezint &e $apt sec#en-ele ter(inale ale cro(oso(ilor con$erin& (oleculelor lineare 1+i &eci cro(oso(ilor la ni#elul crora se sesc2 sta)ilitate* Recent! s/a &o#e&it c lun i(ea telo(erelor #ariaz ,n cursul e"isten-ei unei celule! telo(erele scurt3n&u/se pe (sur ce respecti#ele celule ,()tr3nesc* Telo(erele sunt alctuite &e o)icei &in scurte sec#en-e &e A'N repetiti#! )o ate ,n G! care sunt repetate &e sute &e ori 1uneori c4iar &e (ii &e ori2 +i care sunt co(ple"ate cu proteine speci$ice* 6/a o)ser#at c! ,n cursul &i#iziunii (itotice a celulelor (a(aliene are loc o scurtare pro resi# a telo(erelor &eoarece A'N/ poli(eraza care asi ur replicarea nu este capa)il s replice co(plet e"tre(it-ile (oleculei lineare &e A'N cro(oso(al* Aceast pier&ere &e sec#en-e nucleoti&ice este co(pensat ,n cazul celulelor se"uale +i a celulelor canceroase &e ac-iunea unei enzi(e nu(it telomeraza* Aceasta este un co(ple" ri)onucleoproteic! $or(at &in (ai (ulte su)unit-i T#$%R# DE CRO&O"O&#

CRO&O"O&## %R#A"# "A% $O'#TE # In anu(ite con&i-ii anor(ale sau su) ac-iunea unor $actori (uta eni care a$ecteaz $unc-iile celulare! replicarea cro(oso(ilor nu este ur(at &e replicarea nucleului +i &e &i#iziunea celular ceea ce are &rept consecin- $or(area &iplocro(oso(ilor! care nu se separ* Acest proces &eter(in &u)larea! triplarea! (ultiplicarea cantit-ii ini-iale &e A'N $eno(en cunoscut su) nu(ele &e endociclu* 'ac cro(oso(ii pstreaz (or$olo ia tipic cro(oso(ilor (eta$azici! un ase(enea en&ociclu poart nu(ele &e en&o(itoz* $

'e e"e(plu! en&ocicluri apar la ,n-eparea plantelor &e ctre unele insecte sau ,n cazul in$ec-iilor #irale sau cu (icoplas(e! ur(ate &e $or(area alelor sau a altor (al$or(a-ii* Unele en&ocicluri sunt le ate &e procese nor(ale &e cito&i$eren-iere* A+a este cazul lan&elor sali#are &e la lar#ele &e &iptere ca +i ,n cazul lan&elor serici ene &e la #ier(ele &e (tase! en&ociclurile respecti#e &uc3n& la $or(area cro(oso(ilor uria+i sau politeni*

Cercetrile &e cito enetic e$ectuate la Drosophila melanogaster au e#i&en-iat $aptul c! ,n celulele lan&elor sali#are ale lar#elor e"ist un tip special &e cro(oso(i ce au pri(it &enu(irea &e cro(oso(i politeni* Ace+tia reprezint $or(a inter$azic su) care apar cro(oso(ii o)i+nui-i atunci c3n& la ni#elul lor se &es$+oar nu(eroase run&e &e replicare care nu sunt ur(ate &e separarea pro&u+ilor* Aceasta se &atoreaz $aptului c! &up $or(are! lan&ele sali#are trec la un en&ociclu ur(at &e intense sinteze celulare*

la ni#elul $iecrui cro(oso( politen! prin colorare speci$ic pot $i o)ser#ate nu(eroase )enzi ,ntunecate! separate &e )enzi (ai clare 1$i * Zonele (ai puternic con&ensate 1cro(o(erele2 sunt &ispuse la acela+i ni#el constituin& )enzi (ai ,ntunecate* Henzile ,ntunecate alterneaz cu cele clare ,ntr/un (o&el ce are speci$icitate &e specie* La D.melanogaster( la ni#elul cro(oso(ilor politeni au $ost i&enti$icate A*777 ase(enea )enzi! pe )aza aspectului lor $iin& alctuit a+a nu(ita 4art citolo ic*

Aspect (icroscopic al unui cro(oso( politen 1&up Russel! ?77?2* 6 eata in&ic pozi-ia cro(ocentrului Giecare cro(oso( politen se $or(eaz ,n cursul unui proces ce presupune (ai (ulte e#eni(ente 1Bartl +i col*! 9C@:% 'arnell +i col*! 9C@D2: %

$iecare cro(oso( este supus unui ciclu &e replicri 1C cicluri2! cro(ati&ele rezultate nesepar3n&u/se &eoarece nici celulele ,n care se &es$+oar $eno(enul 1celulele lan&elor sali#are2 nu se (ai &i#i& 1nu are loc carioc4ineza2% $eno(enul &e acest tip se nu(e+te en&ore&uplicare*

cro(oso(ii o(olo i se asociaz ,ntr/un (o& si(ilar ,(perec4erii ce se realizeaz ,n cursul procesului &e (eioz! &e aceea $eno(enul a $ost &enu(it ,(perec4ere so(atic* 5(perec4erea so(atic a cro(oso(ilor o(olo i ,n cursul &es$+urrii procesului &e politenie! con&uce +i la re&ucerea la ;u(tate a nu(rului &e cro(oso(i $a- &e co(ple(entul nor(al &iploi&%

perec4ile &e cro(oso(i se unesc ,ntre ele prin inter(e&iul centro(erilor% zona &e $uziune $or(eaz cro(ocentrul*

E"a(inarea cro(oso(ilor politeni a per(is e#i&en-ierea cre+terii &ia(etrului unor anu(ite re iuni ale acestora +i un aspect la" al acestora* E"plica-ia ar $i ur(toarea: c3n& enele &e la ni#elul unor cro(o(ere sunt acti#ate 1tre)uie s $ie transcrise2 are loc o &espiralizare localizat a cro(o(erelor% procesul con$er aspectul &i$uz al $i)relor &e cro(atin care apar ca ni+te $un&e &e ;ur ,(pre;urul cro(oso(ilor constituin& pu)ele. C3n& pu$ele sunt &e &i(ensiuni (ai (ari ele se nu(esc inelele *albiani* Aceste zone reprezint se&iul unor )o ate sinteze &e ARN! ast$el c pu$ele +i inelele Hal)iani reprezint se&iul transcrierii enetice la ni#elul cro(oso(ilor politeni* In cursul &ez#oltrii lar#are! pu$ele apar +i &ispar ,ntr/un (o& caracteristic! speci$ic &e sta&iul lar#ar +i &e -esut* 'e ase(enea! $or(area lor poate $i in&us e"peri(ental * Cro(oso(i politeni au (ai $ost &escri+i la unele plante an iosper(e! la protozoare +i c4iar ,n celule (ali ne*

CROMO6OMII .ERIE 'E LAM.M 1LAM.HRU6B2 reprezint un alt tip particular &e
or anizare a cro(oso(ilor la eucariote* Ei apar ,n ti(pul (eiozei &es$+urate ,n o#o eneza (ultor rupe &e #erte)rate! (ai ales la a($i)ienii uro&eli! &ar +i la unele ne#erte)rate +i au $ost &enu(i-i ast$el &up $or(a lor particular ase(ntoare unei perii &e cur-at sticla &e la(p* Ei au (ai $ost &enu(i-i +i cro(oso(i plu(o+i +i sunt caracteristici sta&iului &e &iploten prelun it al (eiozei* Gor(a lor este re#ersi)il ,n sta&iul ur(tor! &iaIineza! re#enin& la $or(a o)i+nuit a cro(oso(ilor (eiotici* Cro(oso(ul la(p)rus4 este un )i#alent (eiotic $or(at &in &ou perec4i &e cro(ati&e surori% $iecare perec4e &e cro(ati&e $or(eaz o serie &e cro(o(ere elipsoi&ale! cu un &ia(etru &e 9/? N(! care sunt conectate la un a" central* &

'e la ni#elul cro(o(erelor &e &i(ensiuni +i $or(e &i$erite e(er lateral! si(etric! )ucle $ili$or(e &e &i$erite &i(ensiuni* .rin ur(are! a"ul principal al $iecrui cro(oso( &e acest tip este $or(at &in &ou $ila(ente lon itu&inale care reprezint cele patru cro(ati&e ale $ila(entului*

Huclele laterale pornesc si(etric &in aceste cro(ati&e &e la ni#elul cro(o(erelor o(oloa e prezent3n&u/se ca un $ila(ent su)-ire care se ,n roa+ pro resi# pe (sur ce )ucla re#ine ,n cro(o(er! ,ntr/un punct a&iacent celui &e ie+ire* Huclele respecti#e reprezint zone &espiralizate ale $i)rei &e cro(atin la ni#elul crora A'N este supus unui proces acti# &e transcriere* Mor$olo ia +i $unc-ia )uclelor laterale ale cro(oso(ilor la(p)rus4 sunt ec4i#alente celor ale pu$elor +i inelelor Hal)iani &in siste(ul politen! ele $iin& i(plicate ,n opti(izarea e$icien-ei transcrierii enice*

Reprezentarea sc4e(atic a cro(oso(ilor &e tip la(p)rus4 'eose)irea &intre cro(oso(ii politeni +i cei la(p)rus4 este c pri(a cate orie este ire#ersi)il 1ei nu (ai re#in nicio&at la $or(a ini-ial2! pe c3n& cei la(p)rus4 sunt structuri re#ersi)ile: &up ce ,+i ,n&eplinesc $unc-ia &e sinteza intens &e ARNr sau alte tipuri &e ARN re#in la $or(a nor(al &e )i#alen-i* '

"TR%CT%RA +E E'OR
No-iunea &e en a fost introdus *n ()( de ctre +o,annsen- ea *nlocuind-o pe cea de factor ereditar folosit de .endel. .e )aza localizarii lor in cro(oso(i- genele pot fi autoso(ale sau 4eteroso(ale* In $unctie &e pozitia lor in celula- la organismele eucariote genele pot fi: nucleare 0 localizate in nucleu- ele manifestandu-se la descendenti dupa tipul mendelian/ e"tranucleare/ plasate in or anitele celulare 1(itocon&rii si cloroplaste )- prezentand un mod de transmitere nonmendelian. In conceptia clasica Gena reprezint unitatea &e )az a ere&it-ii! ea $iin& plasat pe cro(oso(! ,ntr/un sin ur e"e(plar ,n cazul or anis(elor 4aploi&e 1n2 sau su) $or( &e perec4e 1alele2 la cele &iploi&e 1?n2* 0n conceptia clasica genele prezentau " caracteristici de baza: . Unitate $unctionala 1 determina producerea unui anumit fenotip/ !. Unitate (utationala 1 prin care gena normala (tipul salbatic) se transforma- prin mutatie- in alela sau alelele sale care afecteaza acelasi caracter/ ". Unitate &e reco()inare enetica 1 prin care genele de pe un cromosom se pot transfera pe cromosomul sau perec,e prin fenomenul de crossing- over. 2.3. 4eadle si 5.L. 6atum ( (# ) au elaborat pe baza unor cercetari e7perimentale ipoteza 8 o gena 1 o enzima9 conform careia fiecare enzima- implicata intr-un proces metabolic- de afla sub control genetic in ceea ce priveste sinteza si functionarea sa. In conceptia actuala Gena poate $i &e$inita &rept un se (ent &e A'N sau ARN 1,n cazul ri)o#irusurilor2 $ormat dintr-o anumita secventa de nucleotide- care con:ine informa:ia genetic ce determin ordinea de succesiune a nucleotidelor intr-o molecula de ;<=m (transcriptie genetica)- respectiv a aminoacizilor dintr-o caten polipeptidic (traducere genetica) sau sinteza altor biomolecule (;<=r- ;<=t- ;<=sn etc). ;stfe - in ceea ce priveste structura genei- >. ?ric@ a emis inca din ($' ipoteza ca secventa nucleotidelor in ;A= determina secventa aminoacizilor in catena polipeptidica. 'aca o proteina este alcatuita &intr/o sin ura catena polipepti&ica sau &in (ai (ulte &ar i&enticeea este codificata de o singura gena. In cazul in care (olecula este $or(ata &in (ai (ulte catene polipepti&ice &ar nei&entice - ea e codificata de mai multe gene. (

Ae e7. Bemoglobina umana ; este alcatuita din # catene polipeptidice identice- ! cate !- (C si D) ea fiind

codificata de deci de ! gene diferite. Totalitatea enelor unui or anis( $or(eaz genomul acestuia. ;cest termen a fost propus *n anul (!) de ctre botanistul german Bans 3in@le pentru a desemna totalitatea cromosomilor din celulele eucariote ,aploide. Ee msur ce biologia molecular a *nregistrat progrese importante- ter(enul &e eno( se re$er la (aterialul enetic! &in ce ,n ce (ai co(ple"! al or anis(elor* Aimensiunile genelor variaz *n func:ie de cantitatea de informa:ie genetic pe care o con:in. 0n medie- o gen este alctuit din )))-!))) pb. La bacteriofagul 6# al crui genom con:ine !)).))) pb e7ist )) de gene/ la E.coli e7ist ")))-#))) gene (localizate pe o molecul de ;A= cromosomal format din #-& 7 )% pb)/ la eucariote genele au o lungime mai mare iar numrul acestora nu mai este corelat cu lungimea moleculei de ;A= (2avril- !))")(tabelul &). 6abelul &. .rimea i numrul genelor la diferite categorii de organisme (dup <aicu- ((&)
Specia Escherichia coli Saccharomyces cerevisiae Drosophila melanogaster Homo sapiens .rimea genomului (pb) #-! 7 )% -" 7 )& -# 7 )' "-) 7 )( .rimea medie a genelor (@b) -! -& -" %-" =umrul apro7imativ de gene !."$) $.!)) '.))) ").)))-#).)))

0n cazul maForit:ii bacteriilor- cu e7cep:ia ar,ebacteriilor- genele au o structur continu- ceea ce *nseamn c succesiunea de codoni din gen se regsesc sub forma aminoacizilor- pe care *i codific*n structura unei catene polipeptidice. GENE CONTINUE 6I 'I6CONTINUE 0n cazul maForit:ii bacteriilor 1procariote2! cu e7cep:ia ar,ebacteriilor- enele au o structur continu (secvenele codificatoare nu sunt *ntrerupte de secvene necodificatoare )- ceea ce *nseamn c genele sunt alcatuite dintr-o secventa de codoni ce codifica succesiunea (secventa) aminoacizilor intr-o catena polipeptidica. La eucariote- genele sunt mai comple7e- prezentnd *n structura lor att sec#en-e in$or(a-ionale (a cror succesiune de codoni se regsete *n ordinea aminoacizilor prin polipeptidul codificat) ct i sec#en-e nonin$or(a-ionale. 0n acest fel- genele eucariotelor au o structur &iscontinu sau ,n (ozaic. Aescoperirea acestei structuri a genei de la eucariote a fost precedat de eviden:ierea faptului c genele de la anumite virusuri animale con:in secven:e de nucleotide care nu sunt e7primate *n secven:a de aminoacizi din proteinele codificate (<oberts- S,arp i 4erger- (&&). Glterior- acelai fenomen a fost eviden:iat i *n cazul genelor eucariotelor. ;stfel- e7perimentele efectuate de ?,ambon *n (&& asupra !)

genei ce codific ovalbumina din albuul de ou de gin au eviden:iat c lungimea ;<=m este mai mic dect cea a genei corespunztoare. ;stfel- prin e7aminarea la microscopul electronic a ,ibrizilor moleculari ;A=-;<=m pentru ovalbumin s-au observat apte bucle monocatenare la nivelul catenei de ;A= (fig.!&).

>ig.!&. ;spectul la microscopul electronic i sc,ematic al ,ibrizilor ;A=-;<=m pentru ovalbumin (dup Hlug i ?ummings- !))")

Ee baza acestei descoperiri- 2ilbert a propus *n (&' terminologia corespunztoare pentru acest fenomen: secven:ele de nucleotide ce se regsesc *n ;<=m se numesc e"oni! iar cele care sunt eliminate se numesc introni. 0n acest fel- se poate spune c gena ovalbuminei este alctuit din & introni i ' e7onilungimea total a genei fiind de apro7imativ &&)) pb- fa: de corespunztor. 57aminarea a numeroase gene mozaicate de la diferite tipuri de eucariote a permis observa:ia c intronii con:in- *n general- un numr mai mare de nucleotide dect e7onii- iar numrul lor variaz *n func:ie de gen. 0dentificarea numrului de e7oni dintr-o gen eucariot necunoscut- fr a se recurge la microscopia electronic- se realizeaz prin utilizarea tratamentului ,ibrizilor moleculari ;A=-;<= cu nucleaza S i apoi electroforeza produilor rezulta:i (fig.!'). 0n privin:a originii i rolului intronilor nu e7ist o unitate de preri dar se consider c prezen:a intronilor la nivelul genelor la eucariote contribuie la evolu:ia mai rapid i mai eficient a genelor (4adea i colab.- !)))). .ai mult- cercetri relativ recente au artat c la unii introni de la nivelul anumitor gene se gsesc gene distincte- cu func:ii diferite fa: de cele ale genei de origine (3atson i colab.- ((%). '&! nucleotide ct are ;<=m

>ig.!'. 5tapele te,nologiei de determinare a numrului de e7oni ai unei gene (dup <ussel- !))!) GAMILII MULTIGENICE 6I .6EU'OGENE ;a cum s-a men:ionat anterior- la organismele ,aploide e7ist cte un singur e7emplar din fiecare gen *n timp ce la eucariotele diploide genele se gsesc *n perec,i. ?u toate acestea- e7ist numeroase e7emple cnd genele se afl *ntr-un numr mai mare de e7emplare- fenomenul primind denumirea de a(pli$icarea enic. ?ele mai cunoscute situa:ii sunt cele ale genelor pentru ,istone care sunt grupate la nivelul unor regiuni cromosomale distincte repetate de ))- ))) ori- precum i genele pentru ;<=r care prezint #$) copii la Xenopus laevis- peste !))) e7emplare la om- !)) e7emplare *n cromosomii de la gin i "!.))) copii la zambil (Hyacinthus orientalis). Gn alt fenomen observat *n cazul unor gene de la eucariote este cel al familiilor multigenice- ceea ce *nseamn gruparea genelor implicate *n biosinteza catenelor diferite ale aceleiai proteine sau a unor gene *nrudite- avantaFul fiind acela c- al un moment dat se poate sintetiza o cantitate mai mare din anumite proteine- asigurndu-se *n acest fel o adaptare mai eficient la mediu (<aicu- ((&). I alt categorie de gene identificate *n genomul eucariot este reprezentat de pseu&o ene. ;cestea sunt gene nefunc:ionale- silen:ioase care provin dintr-o gen ancestral comun cu alte gene *nrudite- cu func:ii precise. Ae e7emplu- *n familia genelor pentru globin de la om e7ist dou pseudogene. <olul acestor gene este de a participa la realizarea ar,itecturii normale a cromosomilor i de a acumula muta:iiconstituind o adevrat surs de variabilitate prin posibila dobndire a unor func:ii noi. !!

GENE 6U.RA.U6E La virusuri au fost descoperite ene suprapuse- ceea ce *nseamn c aceeai por:iune din ;A= poate fi folosit pentru a specifica dou catene polipeptidice diferite. ;stfel- la bacteriofagul J &#- la care s-a determinat *ntreaga secven: de $."&$ nucleotide a ;A= viral monocatenar- s-au identificat cel pu:in ) gene care au fost notate de la ; pn la H (fig.!().

>ig.!(. <eprezentarea genomului circular al fagului J &# cu eviden:ierea genelor suprapuse. Sge:ile indic sensul sintezei ;<=m

;celai fenomen a fost observat i *n cazul virusului SK#)- avantaFele fenomenului fiind economia de material genetic cu pstrarea cantit:ii sporite de informa:ie genetic. Erincipalul dezavantaF este acela c o muta:ie care afecteaz o gen- afecteaz i gena suprapus astfel c virusul poate s piard *nsuiri importante.

!"