IISUS HRISTOS N STRVECHEA ORTODOXIE

IISUS HRISTOS i BISERICA TIMPURIE

EU SUNT USA, a zis Hristos. De va intra cineva prin Mine, se va mntui. Hristos este usa ctre mpr ia !eruri"or, pe care o putem a#"a $nuntru" nostru c%iar &in vremea acestei vie i 'i care &inuie'te o ve'nicie. Dar cum sa a#"am acea Usa $n mi("ocu" a mii &e secte 'i #i"oso#ii &i#erite, toate $n# i'n& un c%ip &i#erit a" "ui Hristos) Daca cutm spre istoria *isericii pe care E" a $ntemeiat+o, ,sim o "inie ne$ntrerupt $n care c%ipu" Sau a #ost pstrat nepri%nit 'i nestricat. -inia aceea este strvec%e .rto&o/ie, reperu" a&evratu"ui cre'tinism. 0eni i ctre Usa1 A#"a i+o &e+a "un,u" strvec%ii cai a istoriei. -A UN M.MENT D2N 2ST.32E, cn& omenirea czuse &in rai 'i avea nevoie &isperata &e Dumnezeu, $nsu'i Dumnezeu" !e "+a zi&it pe om s+a $ntrupat 'i s+a #cut om. Acesta a #ost 2isus Hristos, !e" &e care au pro#e it proorocii 'i !e" pe care $ntrea,a "ume 2" a'tepta. 4ana atunci, toate re"i,ii"e erau &oar $ncercri risipite a"e omu"ui &e a+- $n e"e,e pe Dumnezeu. 2n Hristos, $ntia &ata $n istorie, nsu'i Dumnezeu s+a #cut om. Unu" &in mu"te"e "ucruri pe care Hristos "e+a &escoperit, $n "umea aceasta, a #ost putin unei re"a ii persona"e cu Dumnezeu, pentru cei ce cre&. E" 'i+a strns cre&incio'ii 'i "e+a #,&uit ca nimic nu va iz5n&i, nicio&at, $mpotriva *isericii Sa"e 6Matei 7897:;. Aceasta *iserica a #ost $ntemeiat mai $nti pe patimi"e "ui Hristos, apoi pe ce"e a"e Aposto"i"or Sai, iar apoi pe ce"e a"e mucenici"or, &e+a "un,u" veacuri"or 67 4etru <9<7, !o"oseni 79<=;. Ast#e" a $nceput cre'tinismu". !ate&ra"a *unei 0estiri $n vec%iu" >rem"in, 3usia. Dup rsti,nirea, $nvierea 'i $n" area "a !eruri a "ui Hristos, ucenicii Sai s+au a&unat $mpreun cu mii &e oameni &in toat "umea cunoscuta, pentru sr5toarea 3usa"ii"or. Atunci, $ntocmai cum proorociser S#inte"e Scripturi 'i precum c%iar Hristos #,&uise, &in cer, #r &e veste, s+a #cut un vuiet, ca &e su#"are &e vnt ce vine repe&e, 'i s+au ump"ut to i &e Du%u" S#nt 6?apte <9<+=;. Ei au $nceput sa propov&uiasc !a"ea, A&evru" 'i 0ia a tutror ce"or &e #ata "a sr5toare, $n "im5i"e "or &e na'tere. !ei ce au

primit aceasta &escoperire 'i i+au urmat "ui 2isus Hristos au $nceput sa #ie cunoscu i &rept !re'tini. Din acea zi $nainte, cre'tintatea a #ost $nzestrat cu trie 'i a $nceput sa se rspn&easc ctre mar,ini"e pmntu"ui. De "a 2erusa"im, ucenicii "ui Hristos au c"torit prin $ntrea,a "ume cunoscuta9 Aposto"ii 4etru 'i 4ave" au mers $n @recia 'i 3oma, An&rei a mers $n 3usia, Marcu $n E,ipt, Simeon $n An,"ia 'i A#rica, Toma a a(uns pana $n 2n&ia, iar Matei $n Etiopia. Desi erau $n &i#erite co"turi a"e "umii, inima 'i su#"etu" "or erau una 6?apte =9A<; 'i propov&uiau un Domn, o cre&in , un 5otez 6E#eseni =9B;. 4retutin&eni un&e au mers, ei au numit episcopi, preo i 'i &iaconi 'i i+au %irotonit, prin punerea mini"or, spre a #i pastori ai turmei "ui Hristos. 2n putina vreme Aposto"ii au a&us mu" ime &e p,ni "a Hristos C oameni simp"i 'i #i"oso#i, cer'etori 'i $mpra i. Desi Aposto"ii au avut parte &e pri,oane, cazne 'i c%iar &e moarte pentru convin,eri"e "or, nimic nu a putut $mpie&ica !re&in a sa se rspn&easc precum #ocu" $n toate co"turi"e pmntu"ui. Aproape #iecare Aposto" a avut o moarte muceniceasc, 'i mu"te &in rm'i e"e "or sunt pstrate $n *iserici"e .rto&o/e pana astzi. 2coana a Aposto"i"or "ui Hristos. n timpu" acestor vremuri ,re"e, &e mucenicie, a #ost constituita 'i $ntemeiat *iserica, 'i perioa&a $n care $'i a#"a o5r'ia cu"tu", arte"e 'i muzica *isericii. E"e au izvort #iresc &in 0ec%iu" Testament 'i au curs $n ce" Nou. ?e"u" &e $nc%inare a $nceput $n vremea "ui Moise, a'a cum i s+a &escoperit &e ctre Dumnezeu. Arte"e provin $n $n# i'ri"e mozaica"e &in Temp"u, a"e scene"or &in 0ec%iu" Testament, 'i $n arte"e pre+crestine. Tra&i ia aceasta a artei sacre a #ost continuata &e ctre Aposto"u" -uca, ce" ce a zu,ravit $ntia $n# i'are icono,ra#ica a ?ecioarei Maria inn& 4runcu" Hristos. Muzica 6cantarea; $'i ,se'te ori,ini"e $n 4sa"mii "ui Davi&. !%iar 'i -itur,%ia 6s"u(5a &e $mprt'ire; $'i a#"a ori,inea $n 0ec%iu" Testament, Trupu" 'i Sn,e"e "ui Hristos #iin& (ert#a nou+testamentar 62oan 89=:+B:;. ntia s"u(5a &e $mprt'ire a"ctuit &e Aposto"u" 2acov, ru&a Domnu"ui, s+a 5azat pe e/perienta Aposto"i"or &e "a !ina cea &e Taina, 'i este inca #o"osita astzi $n *iserica .rto&o/a. S?2ND22 A4.ST.-2!2. DU4A !E T.D2 A4.ST.-22 au murit, cre&incio'ii au cutat ctre urma'ii "or spre a "e urma "ucrarea. Urma'ii ace'tia sunt acei ucenici care au mers 'i au propov&uit $mpreun cu aposto"ii ce au stat nec"inti i 'i au inut pre&anii"e pe care "e+au $nv at, #ie prin cuvnt, #ie prin episto"a 6< Tesa"oniceni <97B; Unu" &intre ace'ti urma'i a #ost un ucenic a" Aposto"u"ui 2oan, pe nume 2,natie 6E7F8;. Era copi" pe vremea "ui Hristos. Se 'tie ca e" era copi"a'u" pe care Hristos "+a a'ezat $n mi("ocu" ucenici"or, cn& a zis9 A. Gi a zis9 A&evrat zic vou9 De nu v ve i $ntoarce 'i nu ve i #i precum pruncii, nu ve i intra $n $mpr ia ceruri"or. Deci cine se va smeri pe sine ca pruncu" acesta, ace"a este ce" mai mare $n $mpr ia ceruri"or 6Matei 7:9<;. !n& 2,natie a crescut, a a(uns Episcop a" Antio%iei, ora'u" $n care ucenicii "ui Hristos au #ost numi i $ntia oara !re'tini. 2n ce"e &in urma a #ost $ntemni at, re#uzn& sa se $nc%ine zei"or p,ni. Desi era un prizonier con&amnat "a moarte, a scris cteva episto"e 5iserici"or ctre care 4ave" scrisese mai $nainte, precum E#esenii 'i 3omanii. -a putina vreme &up aceasta, a #ost &us $n arena, un&e a #ost mncat &e viu &e #iare s"5atice, 'i 'i+a &at su#"etu" $n mini"e Domnu"ui.

2coana a S#. -azr, $n# i'n&u+" $n vestminte &e episcop. A"t urma' a" Aposto"i"or a #ost -azr, ce" pe care Hristos "+a $nviat &in mor i 62oan 7797;. Dup 3usa"ii, -azr a c"torit cu ce"e &oua surori a"e sa"e, Maria 'i Marta, prin $ntrea,a Me&iterana 'i s+a sta5i"it $n insu"a !reta. Aici a rspn&it cre&in a cre'tin ca unu" &in primii episcopi ai *isericii. Mai trziu, e" 'i surori"e sa"e au mers sa propov&uiasc Evan,%e"ia $n ?ran a. Despre -azr se 'tie ca a spus ca &e cn& a #ost $nviat &in mor i, avea un ,ust amar $n ,ura, care ii a&ucea aminte &e moarte 'i &e (u&ecata &e apoi, cu care se va con#runta #iecare su#"et. A murit $n pace ca un s#nt, ne mai ,ustn& vreo amrciune, caci nu este amrciune $n !eruri. Maria Ma,&a"ena a #ost o a"ta ucenica a "ui Hristos ce a a(uns $ntocmai cu Aposto"ii. Dup 3usa"ii, a c"torit "a 3oma 'i s+a $n# i'at $naintea mpratu"ui Ti5eriu !ezar, sa"utn&u+" cu vor5e"e9 Hristos a $nviat1, re#erin&u+se "a $nvierea "ui Hristos &in mor i. Apoi i+a o#erit un ou ro'u sim5o"izn& via a cea noua &ruit omenirii prin rsti,nirea 'i $nvierea "ui Hristos. Din ziua aceea, ou"e au #ost #o"osite mereu $n sr5torirea mare"ui praznic a" 4a'ti"or. Dinaintea mpratu"ui "+a &enun at 'i pe 4on iu 4i"at pentru con&amnarea sa ne&reapta a "ui 2isus Hristos. !ezaru" a ascu"tat+o 'i "+a mutat pe 4i"at &e "a 2erusa"im $n @a"ia, un&e a murit &e o 5oa"a ,roaznica. 4rsin& 3oma, ea a c"torit ctre E#es 'i "+a a(utat pe Aposto"u" 2oan. Aici a p"ecat $n pace "a Domnu", pe !are "+a s"u(it cu atta cre&in . 2coana a S#. Dionisie. A"ti ucenici ce au continuat "ucrarea Aposto"i"or au #ost S#. !"ement 6?i"ipeni =9A; a" 3omei 'i S#. 4o"icarp. S#. !"ement a #ost a&us "a !re&in &e Aposto"ii 0arnava 'i 4etru, ce" &in urma #iin& 'i ace"a ce "+a numit mai apoi episcop a" 3omei, un&e a murit &e moarte muceniceasc. S#. 4o"icarp a #ost un p,n, ce a #ost a&us "a !re&in a 'i 5otezat &e ctre Aposto"u" 2oan. Att !"ement cat 'i 4o"icarp au scris mu"te episto"e, care se mai pstreaz pana astzi. -a acea vreme mai era $n Atena, @recia, 'i un 5r5at pe nume Dionisie 6?apte 7H9A=;. !n& Hristos 'i+a &at u"tima su#"are pe !ruce, S#. Dionisie, vzn& soare"e $ntunecn&u+se, &esi era "a mu"ti Ii"ometri &eprtare, a spus9 .ri Dumnezeu Ji&itoru" "umii ptime'te, ori "umea se s#r'e'te. Ani 5uni mai trziu, Aposto"u" 4ave" era $n Atena 'i a vzut ca oamenii &e aco"o aveau un a"tar $nc%inat Dumnezeu"ui necunoscut. Atunci 4ave" a ,rit &esc%is ce"or ce se a&unaser9 4e !e" pe !are voi, necunoscn&u+-, " cinsti i, pe Acesta " vestesc eu vou 6?apte 7H9<A;, 'i a $nceput sa "e vor5easc &espre A&evru" ce" Unic care 'i+a &at via a pentru "ume. Dionisie s+a $ntmp"at sa #ie &e #ata 'i a #ost att &e mi'cat su#"ete'te, $nct a $m5r i'at !re&in a !re'tin. Apoi a #ost 5otezat &e 4ave" 'i a &evenit episcop a" @a"iei 6?ran a;, stan& "a 4aris. 4rin ace'ti oameni s#in i, 5r5a i 'i #emei, s+a pstrat continuitatea *isericii .rto&o/e, c%iar 'i $n vremea mari"or pri,oane. !ATA!.M*E-E. 432M22 !3EGT2N2 au #ost respin'i &e "ume 'i au #ost pri,oni i, cu c%inuri 'i moartea, $mp"inin& proorocia "ui Hristos9 Dac v ur'te pe voi "umea, s 'ti i c pe Mine mai $nainte &ect pe voi M+a urt. Dac a i #i &in "ume, "umea ar iu5i ce este a" suK &ar pentru c nu sunte i &in "ume, ci Eu v+am a"es pe voi &in "ume, &e aceea "umea v ur'te. 62oan 7B97:+7L;. 4entru a scpa, !re'tinii pri,oni i au #u,it ctre catacom5e C pe'teri su5pmntene

un&e $'i $n,ropau mor ii C 'i 'i+au &es#'urat aco"o tainice"e "or s"u(5e &e 2coana a S#. 2,natie $n# i'at cu "eii, $n arena romana ru,ciune, $n ascuns, intru totu" izo"a i &e "ume. Triau $n continua a'teptare a muceniciei, #iin& mereu vi,i"en i, pre,tin&u+se pentru "umea cea"a"t. *o, ia "umeasca, 5unstarea 'i mrirea nu aveau vreun $n e"es pentru ei, caci su#erin a i+a ,o"it &e asemenea "ucruri. 3spn&irea !re&in ei !re'tine $n ran&u" p,ni"or a pricinuit pri,onirea cre'tini"or timpurii, &eoarece au re#uzat sa se $nc%ine unui a"t Dumnezeu &ect Dumnezeu"ui ce"ui viu. Mii &e 5r5a i 'i &e #emei au murit trecn& cu ne$n#ricare prin ce"e mai cru&e #e"uri ima,ina5i"e &e cznire. Au #ost &ecapita i, ar'i, $neca i, s#'ia i 'i rsti,ni i pentru !re&in a "orK nenumrate"e marturii 'i istorii &espre mucenici &ove&esc &ra,ostea "or nepieritoare pentru Dumnezeu. 2storicu" &e "a $nceputu" seco"u"ui a" =+"ea, Euse5iu, scria9 Eu $nsumi am #ost martor "a acestea. Une"te"e &e #ier se toceau 'i se rupeau, iar c"aii $n'i'i o5oseau 'i tre5uiau sa #ac cu ran&u", pentru a se o&i%ni. !%emarea ctre o moarte vio"enta a #ost o rea"itate pentru cei ce cre&eau $n Dumnezeu 'i Hristosu" Sau. Mucenicia era socotita actu" &ep"in &e renun are "a "ume 'i cea mai $na"t #orma &e mrturisire a !re&in ei cuiva. 2n timp ce $n oc%ii "umii era o &ezonoare &esvr'it, $n oc%ii cre&incio'i"or era cea mai mare s"ava. 4entru cre'tinii timpurii, trupu", ce este un temp"u a" "ui Dumnezeu, putea &eveni 'i o (ert#a pentru Dumnezeu, prin in&urarea pana "a moarte &e &ra,u" A&evru"ui. Doar Dumnezeu 'i Du%u" Sau s"'"uin& $n a&ncu" mucenici"or "e+au permis sa $nvin, o moarte, ce era pentru ei A&evrata 0ia . 2coana $n# i'n& mucenici c%inui i pentru Hristos. Din punctu" &e ve&ere a" "umii, se prea ca !re&in a !re'tin murea $mpreun cu mucenicii ei, &ar nu era asa. Mu"ti p,ni, vzn& cre&in a 'i mrturisirea mucenici"or, 'i minuni"e pe care "e svr'eau, s+au convins &e A&evru" cre&in ei cre'tine ai au &evenit cre'tini. !u cat cre'tinii erau pri,oni i mai mu"t, cu att cre'tea cre&in a cre'tin. !ea mai timpurie re"atare a unei mucenicii este cea a S#. Ste#an, care era &iacon a" *isericii 6?apte 89B;. E" a #ost omort cu pietre &in cauza pre&icrii $n temp"u" evreiesc ca 2isus Hristos era Mesia. nainte sa moara, a privit ctre !eruri 'i a vzut s"ava "ui Dumnezeu 'i pe 2isus stn& &e+a &reapta "ui Dumnezeu 6?apte H9BB;. 2coana a St. Ecaterina $n# i'at cu roata &e tortura care a #ost #o"osita asupra ei 'i a a"tor cre'tini. A"ta re"atare a unui mucenic a" epocii &e catacom5e a cre'tinismu"ui este via a S#. Ecaterina 6EAFB;. Ea era #iica unui con&uctor &in A"e/an&ria, E,ipt. Din copi"ria, a #ost 5ine crescuta. A iu5it $n e"epciunea acestei "umi, pana ce "+a $nt"nit pe Hristos, !e" ce este n e"epciunea A&evrat. Apoi a &evenit cre'tin 'i #ara &e teama i+a $nv at pe a" ii &e sin,uru" Dumnezeu a&evrat, !are s+a $ntrupat pentru a mntui "umea. 4entru aceasta, a #ost pusa su5 paza puternica, spre a #i &ata cazne"or. !n& arena s+a ump"ut &e spectatori, ea a #ost a&usa $naintea ce"or mai $n e"ep i oameni ai imperiu"ui, pentru a o $ncerca $n cre&in a ei cre'tin. 3spunsuri"e ei i+au "sat pe to i #ara &e ,rai, 'i mu"ti au crezut cuvinte"or ei, &evenin& $n'i'i cre'tini. Acest "ucru "+a maniat $ntr+att &e mu"t pe $mprat, $nct a poruncit sa #ie ar'i &e vii to i cei ,si i a #i cre'tini. Dup $ntemni are, S#. Ecaterina a #ost &usa "a "ocu" un&e urma sa #ie

e/ecutata. Atunci ea s+a ru,at9 ntin&e a Ta mana, care a #ost pironita pe !ruce &e &ra,u" meu, 'i prime'te+mi su#"etu". Dup ce a in&urat mu"te cazne, a #ost $n ce"e &in urma &ecapitata. Numru" mucenici"or ce au murit $n aceste $nti veacuri a"e *isericii este #ara &e capt, &ove&in& puterea ce se ,se'te $nuntru" cre&in ei cre'tine. Mu"te &in re"atri"e vie i"or 'i mor i"or acestor mucenici se pstreaz inca, mu" umit cre&incio'i"or care au inut ne$n#rica i pomenirea "or $n catacom5e. 2M4E32U- *2JANT2N. A4.2, DE.DATA, $n mi("ocu" tuturor ptimiri"or *isericii timpurii, pri,oana a $ncetat. 2n anu" A7<, !onstantin ce" Mare, $mpratu" imperiu"ui 3oman, ce cuprin&ea toat "umea civi"izata a ace"ei vremi, a #ost cucerit &e semnu" cre&in ei cre'tine. !%iar $naintea unei 5ata"ii &ecisive, e" 'i to i osta'ii sai au vzut o !ruce &e "umina pe cer, cu inscrip ia9 2ntru acest semn vei $nvin,e. 2n noaptea urmtoare, Hristos i s+a $n# i'at cu !rucea $n mana 'i i+a spus ca prin acest semn $'i va $n#rn,e vr(ma'u", spunn&u+i ca scutu" #iecrui so"&at sa poarte semnu" !rucii. mpratu" a $mp"init porunca "ui Dumnezeu 'i a 5iruit. 0zn& puterea !rucii, e" a a5an&onat p,nismu" 'i a $m5r i'at cre&in a cre'tin, a'ezn& $ntre,u" sau imperiu su5 ocrotirea "ui Hristos 'i a crucii Sa"e. !onstantin a "e,a"izat cre'tinismu" 'i apoi a mutat scaunu" imperiu"ui &e "a 3oma "a !onstantinopo" pentru a marca un nou $nceput, numin& acest ora' a &oua 3oma. Ast#e" s+a ri&icat imperiu" *izantin C $ntia societate cre'tin care a #ost ,uvernata &e principii cre'tine. 2coana a S#. !onstantin. Acum ca *iserica era "i5era sa ias &in catacom5e, au $nceput sa se zi&easc 5iserici &easupra pmntu"ui. Une"e &in prime"e 5iserici construite au #ost $n "ocuri"e s#inte &in 2srae", un&e a trit Hristos. De asemenea, mai trziu, $n seco"u" a" 'ase"ea, s+a ri&icat o mnstire pe Munte"e Sinai, un&e a aprut tu#i'u" ce ar&ea 62e'irea A9<;, "n, "ocu" un&e Moise a primit ce"e Jece 4orunci. Ma(oritatea acestor 5iserici au rmas pana $n ziua &e azi 5iserici 'i mnstiri .rto&o/e. 3ac"a &e aur, pstrat $ntr+o mnstire orto&o/a a Munte"ui At%os, @recia, ce con ine o parte &in !rucea "ui Hristos !u *iserica &easupra pmntu"ui, cre'tinismu" a $nceput sa $n#"oreasc. Arta re"i,ioasa cre'tin a icono,ra#iei a $nceput sa #ie re&e#inita, muzica 5isericii 6cntri"e; a $nceput sa prospere 'i cantitatea "iteraturii cre'tine sa sporeasc. 4e scurt, *iserica a &evenit centru" #iecrui aspect a" vie ii. Aceasta perioa&a &e "i5ertate 'i o&i%na pentru *iserica a &evenit 'i timpu" &e a &e#ini convin,eri"e cre&in ei cre'tine 'i &e a a"e,e cr i"e ce vor a"ctui stan&ar&u" Scripturii. 2coana S#. Atanasie ce" Mare. mpratu" !onstantin a c%emat un sino& a" episcopi"or sa se a&une &in ce"e patru co"turi a"e "umii. Acest sino&, inut $n A<B, a #ost $ntiu" &in ce"e 'apte Sinoa&e Ecumenice &in istoria *isericii, 'i a #ost a"ctuit &up sino&u" &in vremea Aposto"i"or 6?apte 7B;. Acest sino& a" "ui !onstantin a &e#init !rezu" cre&in ei cre'tine pentru ca sa #ie o sin,ura mrturisire a cre&in ei 'i nu &iverse interpretri. naintea acestui sino&, nu e/ista un canon nou+ testamentar a" Scripturii universa" acceptat, si, prin urmare, nici o *i5"ie. Erau &oar re"atri"e vie ii "ui Hristos &e ctre Aposto"ii Matei, Marcu, -uca 'i 2oan, 'i mu"te episto"e 6scrisori; &in partea unor Aposto"i, precum 4ave" 'i

4etru. Mai erau 'i scrisori"e 'i scrieri"e unor ucenici ai Aposto"i"or, precum s#in ii 2,natie, !"ement, Dionisie 'i a" ii. Una &in persoane"e care au avut un ro" important $n acest sino& a #ost S#. Atanasie a" A"e/an&riei. E" a #ost ce" responsa5i" pentru canonu" Scripturii ce a"ctuie'te Nou" Testament a'a cum i" avem astzi. . &ata cu $ntemeierea $ntiu"ui imperiu !re'tin C imperiu" *izantin C a venit *i5"ia, !rezu", 'i o $ntrea, e/perienta cre'tin ce va sc%im5a pentru tot&eauna #ata pmntu"ui. 2DEA-U- M.NAST2!. A!EASTA 4E32.ADA DE -2*E3TATE a *isericii a &at na'tere unei pro5"eme vita"e. ?ara su#erin pri,oanei 'i a muceniciei ca mi("oace spre &esvr'irea cre'tin, mu"ti cre'tini au incepuit sa se con#ormeze "umii acesteia. 2n "i5ertatea 'i 5o, ia "or, au $nceput sa uite ca $n via a cre'tin este vor5a &e c"uzirea su#"etu"ui &in aceasta "ume $n mpr ia !eruri"or. Este o ca"e a su#erin ei, $n via a aceasta, pentru a &o5n&i pacea, $n cea care va urma. Ast#e", 5r5a ii 'i #emei"e ce cauta &esvr'irea &u%ovniceasca $n "ocu" p"aceri"or acestei "umi, au #u,it $n pustiuri"e 'i s"5ticii"e 4a"estinei 'i E,iptu"ui. 4recum zi&uri"e catacom5e"or, marea $ntin&ere a pustiei i+a izo"at &e in#"uenta "umii 'i "e+a o#erit posi5i"itatea unei vie i mai centrate pe Dumnezeu. 4rintr+o via &e ru,ciune, postire, (ert#a &e sine, cur ie 'i trezvie, ace'ti asce i au &evenit mucenici &e 5una voie, pentru $ntrea,a "or via a, 'i au #ost cunoscu i ca mona%i 'i mona%ii 6Marcu :9A=;. Desi era seco"u" a" patru"ea cn& a avut &ezvo"tarea mona%ismu"ui, o5r'ia sa se a#"a $n vremea 0ec%iu" Testament, cn& Dumnezeu i+a &escoperit "ui Moise #,&uin a &e nazireu C o #,&uin a #ecioriei, a &e&icrii vie ii "ui Dumnezeu 6Numeri 89<;. Apoi &e "a 2"ie "a 2oan *oteztoru", proorocii au &at pi"&a acestei #,&uin e. Mai trziu, aceasta a #ost &esvr'it $n via a "ui Hristos. Dup ce a #ost martor pi"&ei "ui Hristos, Aposto"u" Marcu, ce" ce a $n#iin at *iserica &in E,ipt, a $ntemeiat prime"e comunit i ascetice care au continuat acest #e" &e via . Aceste comunit i i+au avut &rept mo&e"e pe proorocii 0ec%iu"ui Testament, 'i au "ucrat con#orm principii"or a'ezate $n ?apte =9A<. E"e au a(uns sa #ie cunoscute ca mnstiri, iar vie uitorii "or sa #ie numi i mona%i. Termenu" mona% provine &in cuvntu" ,rec monos, ce $nseamn sin,ur, izo"at C ce" ce a"e,e sa #ie sin,ur cu Dumnezeu. Din aceste comunit i s+au ri&icat marii s#in i monastici ai E,iptu"ui veacu"ui a" patru"ea. Mnstirea &in seco"u" a" 'ase"ea a S#. Ecaterina, &in Munte"e Sinai, E,ipt, un&e Moise a primit ce"e Jece 4orunci. 2coana S#. Maria E,ipteanca, o #osta &es#rnata ce a mers $n pustie pentru a trai o via &e pocin . Una &in prime"e marturii a"e e/istentei mona%i"or este via a S#. Antonie ce" Mare 6EAB8;. 4e cn& era tnr, prin ii i+au murit pe nea'teptate 'i i+au "ast toat averea "or. ntristat &e moartea "or, a mers $ntr+o zi "a 5iserica 'i "+a auzit pe preot citin& &in Scripturi aceste cuvinte9 Dac voie'ti s #ii &esvr'it, &u+te, vin&e averea ta, &+o sraci"or 'i vei avea comoar $n cerK &up aceea, vino 'i urmeaz+Mi 6Matei 7L9<7;. Auzin& acestea, inima a $nceput s+i ar&a pentru Hristos. A mers apoi acas, 'i+a &ruit $ntrea,a mo'tenire ce"or saraci 'i a p"ecat $n pustiu" E,iptu"ui, pentru a #i sin,ur cu Dumnezeu. A vie uit aco"o pana "a vrsta &e peste o suta &e ani C ru,n&u+se, postin&, re#uzn&u+'i p"aceri"e o5i'nuite 'i citin& S#inte"e

Scripturi 6Marcu :9A=+A:;. Auzin& &e #e"u" sau &e via , a"te mii &e oameni i+ au urmat e/emp"u", 'i mona%ismu" a $nceput sa se rspn&easc pretutin&eni. Dup moartea S#. Antonie, episcopu" A"e/an&riei, S#. Atanasie ce" Mare, un apropiat a" "ui, i+a scris via a, spre a #i inspira ie 'i a"toraK ace"a'i Atanasie ce este rspunztor pentru canonu" S#intei Scripturi, ce o avem pana astzi. Atanasie a $n# i'at $ntre,ii "umi aceasta via a unui s#nt 'i a sc%im5at #ata istoriei cu povestea S#. Antonie, c"u,ru" #ara &e carte ce tria $ntr+o pe'ter. 2ma,ine a c"u,ri"or &e "a o mnstire &in Munte"e At%os, @recia. Acest #e" &e via numit mona%ism s+a rspn&it cu repeziciune $n $ntrea,a "ume, pstrn& ace"a'i &u% autentic a" *isericii timpurii. .ra'e 'i societ i $ntre,i 'i+au a#"at $nceputuri"e $n srcia simp"a a acestor c"u,ri. Mai $nti, un mona% se va sta5i"i $ntr+un "oc ne"ocuit, apoi a"ti oameni se vor sta5i"i primpre(ur, spre a #i aproape &e e", si, $n timp, sate"e vor creste. Ast#e", mona%ismu" 'i civi"iza ia s+au rspn&it prin E,ipt, 2srae", Etiopia, @recia, 2ta"ia, 2r"an&a, ?ran a, 3omania, Ser5ia, 3usia 'i $n toate co"turi"e "umii. MA3EA S!H2SMA. -A N!E4UTU32-E *isericii !re'tine, Aposto"ii au numit urma'i spre a c"uzi 'i a pzi *iserica. Ace'ti con&uctori se numeau preo i, episcopi 'i patriar%i. 4reo ii erau &esemna i ca pastori ai unei sin,ure 5iserici, episcopii ca pastori asupra unor re,iuni ,eo,ra#ice ce cuprin&eau a&esea sute &e 5iserici 'i patriar%ii erau pov uitori &u%ovnice'ti asupra episcopi"or, preo i"or 'i a tuturor 5iserici"or. Aceasta #orma &e ierar%ie a #ost purtata &in vremuri"e vec%i+testamentare a"e "ui Moise 62e'irea 7:97A+<7, 22 Timotei <97+ H;. 2coana a ntiu"ui Sino& Ecumenic a" episcopi"or, &in A<B &. Hr. Desi erau sute &e episcopi $n $ntrea,a cre'tintate, erau &oar cinci 4atriar%i C unu" pentru #iecare &in ce"e cinci ora'e importante a"e imperiu"ui9 2erusa"im, A"e/an&ria, Antio%ia, !onstantinopo" 'i 3oma. To i se s#tuiau unu" cu ce"a"a"t, avn&u+" pe Hristos &rept cap, 'i nu e/ista vreo persoana care sa con&uc *iserica. Toate %otrri"e importante se "uau &oar $n sino& 6?apte 7B;, nici un patriar% sau episcop neavn& o superioritate &ep"ina asupra a"tuia, ci to i "ucrn& $mpreun $n e,a"itate. Aste#e", aceasta ierar%ie a *isericii a iz5utit vreme &e seco"e sa pstreze unitatea. Totu'i, $n a" nou"ea veac, 3sritu" 'i Apusu" au $nceput sa se $n&eprteze. 4atriar%u" 64apa; 3omei a $nceput sa intro&uc $n !re&in a i&ei noi 'i strine. Una &in aceste i&ei a #ost suprema ia papei 3omei asupra restu"ui *isercii .rto&o/e. !ei"a" i patru patriar%i, ai *isericii &in 3srit, 'tiin& ca e/istenta unui stpnitor suprem asupra $ntre,ii *iserici o va &iviza 'i o va strica, au p"e&at #ara &e iz5n& $n #ata 4apei 3omei sa nu intro&uc aceasta i&ee noua. A"ta i&ee noua pe care 4apa 3omei a $nceput sa o intro&uc a #ost sc%im5area !rezu"ui !re'tin vec%i &e seco"e, sta5i"it &e *iserica timpurie. !rezu" este un rezumat a" convin,eri"or cre&in ei cre'tine, $ntemeiat &in vremea aposto"i"or 'i 5azat pe Scripturi. *iserica &in 3srit a prevenit *iserica Apuseana &e prime(&ii"e sc%im5rii oricrei parti a cre&in ei 'i mai a"es a $nsu'i !rezu"ui. Dar sc%im5ri"e se petrecuser &e(a, 'i episopii &in Apus $ncepuser &e(a sa a&opteaceste i&ei noi, c%iar &aca cre&incio'ii au rezistat.

n aceste vremuri ,re"e &e &iviziune, s+a purtat mu"t &ia"o, intre *iserica 3sritean 'i cea Apuseana, $ntr+o $ncercare &e a rezo"va &i#eren&u". De vreme ce *iserica .rto&o/a nu va #ace compromisuri 'i nu va $n,&ui nici o sc%im5are sa #ie #cut !re&in ei, $n 7FB= 4atriar%ia 3omei s+a &espr it o#icia" &e restu" *isericii. Despr irea s+a 5azat pe pro5"eme &e autoritate 'i teo"o,ie, iar &e&esu5tu" acestora se ,sea urmtoru" #actor &e &iviziune9 2n 3srit, *iserica a #ost privita $ntot&eauna ca ceva ne"umesc, care c"uzea pe cre&incio'i ctre !eruri, $n vreme ce, $n Apus, *iserica a $nceput sa &evina a acestei "umi, c"uzin& cre&incio'ii ctre o or,aniza ie "umeasca, mai &e,ra5 &ect or,anismu" spiritua" unic a" Trupu"ui "ui Hristos. Ast#e" a $nceput 3e"i,ia .r,anizata. . "inie tempora"a a 2storiei *isericii. Desi restu" cre'tint ii a $ncercat sa c%eme 3oma $napoi "a $n e"e,erea orto&o/a a cre'tinismu"ui, 3oma &e(a "uase %otrrea &e &espr ire a &rumuri"or 'i nu se va $ntoarce. Aceasta a #ost $ntia &enomina iune 6&iviziune; $n !re'tintatea Apuseana, care mai trziu s+a &ove&it a #i prima &in a"te mii. De+a "un,u" ani"or &e &up aceasta sc%isma &evastatoare, Apusu" a trit o neorn&uia" 'i o corup ie nemaipomenita. Au $nceput !rucia&e"e, care s+au trans#ormat $n atacuri asupra *isericii &in 3srit. Apoi a urmat 2nc%izi ia, apoi 3ena'terea care a rea&us i&ea"uri"e p,ne 'i "e+a amestecat cu cre'tinismu", si, $n ce"e &in urma, 3e#orma 4rotestanta. Apusu" a trit Evu" $ntunecat sau Evu" me&iu, ce a $nsemnat trecerea treptata &e "a concep ia cre'tin asupra "umii "a cea mo&erna, atee. 3srit nu a cunoscut un asemenea Ev me&iu, &e vreme ce aco"o *iserica .rto&o/a a pstrat cre'tinismu" Aposto"i"or 'i a" *isericii timpurii. .rto&o/ia a continuat sa su#ere mucenicie 'i pri,oana &in partea "umii C &e &ata aceasta, su5 (u,u" Musu"mani"or. ntocmai cu pri,oana &e su5 3omanii p,ni, su#erin &in pricina Musu"mani"or a pstrat *iserica nepri%nit, nein,a&uin&u+i a se comp"ace $n cre&in . A T3E2A 3.MA. N 03EMEA c&erii 5isericii 3omei, *iserica .rto&o/a a sporit prin convertirea unui neam $ntre,. Era poporu" s"av a" 3usiei. 4rimii pa'ii ctre aceasta convertire au #ost #cu i $n anu" :8A, cn& &oi c"u,ri misionari &in 2mperiu" *izantin, S#in ii !%iri" 'i Meto&ie, au p'it $n inuturi"e s"ave a"e *u",ariei 'i Ser5iei. 4rin str&anii"e "or, cre'tinismu" a a(uns $n ce"e &in urma $n 3usia. Desi erau &in $n&eprtatu" !onstantinopo", erau #ami"iariza i cu s"avii 'i "im5a "or &in copi"rie. De vreme ce s"avii nu aveau o scriere, S#. !%iri" a nscocit a"#a5etu" s"avon, &in ce" ,rec, pentru a tra&uce S#inte"e Scripturi. Din acest motiv, a"#a5etu" #o"osit astzi $n tari"e s"ave se nume'te c%iri"ic. 2coana a S#in i"or !%iri" 'i Meto&ie. 2ma,ine a -avrei S#. Ser,%ie &in 3usia. 2coana a S#ntu"ui 0"a&imir, 4rintu" 3usiei. Desi S#in ii !%iri" 'i Meto&ie au a&us Evan,%e"ia neamuri"or s"ave, convertirea &ep"ina a poporu"ui rus a avut "oc &up o suta &e ani. 3usia era aproape $n $ntre,ime p,n "a acea vreme, &esi e/istau mici insu"e &e cre'tinism, mu" umit "ucrrii Aposto"u"ui An&rei. Aposto"u" An&rei a

propov&uit 'i prin inuturi"e 3usiei 'i a a'ezat cruci $n >iev 'i $n nor&, pe insu"a 0a"aam, &in "acu" -a&o,a. Aproape "a o mie &e ani &up S#. An&rei, $n L::, printu" rus 0"a&imir a %otrt ca tara sa are tre5uin &e o re"i,ie o#icia"a. 2n cutarea a&evratei cre&in e, a $nceput sa cerceteze toate mari"e re"i,ii a"e "umii, trimi n& so"i sa viziteze 5iserici"e 'i temp"e"e "or. Dup ce au urmrit &i#erite re"i,ii, so"ii s+au $ntors "a print 'i i+au spus9 !n& am mers $n @recia 'i ,recii ne+au con&us "a e&i#icii"e $n care se $nc%in Dumnezeu"ui "or, nu am 'tiut &aca suntem $n !eruri sau pe pmnt. !aci pe pmnt nu se ,se'te o asemenea mre ie ori o asemenea #rumuse e, 'i nu 'tim cum sa o &escriem. Gtim &oar ca Dumnezeu s"'"uie'te aco"o intre oameni 'i s"u(5e"e "or "e covr'esc pe ce"e a"e tuturor ce"or"a"te neamuri. 4rintu" a primit cre&in a cre'tin orto&o/a, a #ost 5otezat, 'i a poruncit ca to i i&o"ii neamu"ui sa #ie &istru'i. Nu cu mu"t &up, $ntre,u" inut a" 3usiei a &evenit un 5astion a" vie ii &u%onicesti cre'tine, ump"ut cu mu" ime &e s#in i. !urn& 5iserici"e au acoperit tara, manstiri"e au ump"ut mari"e pustiet i 'i cupo"e aurii &ominau asupra pricarui ora' 'i sat. Apoi, $n 7=BA, s+a petrecut o mare tra,e&ie. Tronu" 2mperiu"ui *izantin a" !onstantinopo"u"ui a #ost cucerit &e turcii musu"mani, care se rz5oiau cu neamuri"e cre'tine &e sute &e ani. !&erea *izan u"ui a &us "a ri&icarea Nou"ui *izan C S#nta 3usie. Se prea ca 3usia #usese c%emata sa pstreze !re&in a .rto&o/a. 3oma cea &inti se &eprtase &e "a .rto&o/ie 'i cea &e+ a &oua czuse. 4rin urmare, Moscova a &evenit cea &e+a treia 3oma. 4recum $n *izan , #iecare aspect a" vie ii $n 3usia se a&una $n (uru" *isericii 'i a vie ii cre'tine &u%ovnice'ti, insa totu'i se sim ea tre5uin unei vie i mai pro#un&e, #oca"izate pe Dumnezeu, pe care &oar pustia o putea o#eri. 2n 3usia, s"5ticia aspra a &evenit pustiu" ce o#erea si,uratate 'i austeritate pentru vie uirea concentrata asupra "ui Dumnezeu ce se nume'te mona%ism. 4rinte"e $ntemeietor a" mona%ismu"ui rus a #ost S#. Antonie a" >ievu"ui 6E7FHA;. Dup ce s+a #ormat ca mona% $n Munte"e At%os, @recia, s+a $ntors $n tara sa &e 5a'tin 'i s+a s"'"uit $ntr+o pe'ter "n, >iev. 2n scurta vreme, o $ntrea, mnstire s+a ri&icat $n (uru" ace"ei pe'teri. !urn&, i&ea"u" mona%icesc s+a rspn&it $n $ntrea,a 3usie, c%iar 'i $n ce"e mai $n&eprtate pustiet i. n vremea ce"or o mie &e ani &e cre'tinism rus, au e/istat $ntot&eauna s#in i ce au purtat mai &eparte &u%u" *isericii !re'tine timpurii. De pi"&a, a #ost S#. Sera#im &in Sarov 6E7:AA;, un c"u,r ce a trit &in copi"rie o via nepri%nit. E" a primit &aruri"e tm&uirii 'i a" ru,ciunii ne$ncetate, 'i a #ost zrit $ncon(urat &e o "umina minunata, nepmnteasc. Era aceea'i "umina &umnezeiasca pe care Hristos a $n# i'at+o Aposto"i"or Sai cu mu"t timp $nainte, 'i pe care Aposto"ii au &us+o pana "a captu" pmntu"ui 62e'irea A=9<L+AB, Matei 7H97+<, ?apte L9A;. !A4MTU- -UM22. N 03EME !E 3US2A $'i atinsese cu"mi"e &u%ovnice'ti, un ,rup &e misionari orto&oc'i a #ost trimis ctre rsrit, &e+a "un,u" Si5eriei, ctre -umea Noua, pentru a rspn&i comoara !re&in ei !re'tine *izantine. 2n 7HL=, o ec%ipa misionara &e zece c"u,ri a #ost strns &in Mnstirea 0a"aam, insu"a $n care Aposto"u" An&rei a propov&uit cre&in a cre'tin cu veacuri $nainte. 2n &u%u" Aposto"i"or, ace'ti c"u,ri ru'i au navi,at ctre A"asIa, 'i prin &ra,oste 'i (ert#a &e sine au a&us mii &e 5'tina'i "a cre&in a

cre'tin. Unu" &in ace'ti c"u,ri misionari a cunoscut un s#r'it mucenicesc, $n vreme ce a"tu" a $ntemeiat via a mona%a"a $n -umea Noua, $n &u%u" S#. Antonie ce" Mare 'i a" S#. Antonie a" >ievu"ui. Acesta era S#. @%erman 6E7:A8;, ce" ce a &evenit $ntiu" s#nt a" trmu"ui Americii. Ast#e", prin 3usia, cre'tinismu" Aposto"i"or, a" catacom5e"or 'i a" *izan u"ui a #ost s&it $n pmntu" american. 2coana a S#ntu"ui @%erman. Dup moartea S#. @%erman, mo'tenirea !re'tinismu"ui .rto&o/ $n -umea Noua a #ost pre"uata &e S#. 2noc%entie 6E7:HL;. E" era un preot simp"u &in Si5eria, ce avea o &orire nepoto"ita &e a+'i &rui $ntrea,a sa via a s"u(irii "ui Dumnezeu. Aceasta &orin s+a $mp"init atunci cn& a navi,at ctre s"5ticia A"asIi. Aco"o, a c"torit intre ,ranite"e ei precum #cuser Aposto"ii $n a"te inuturi cu mu"ta vreme $n urma, vie uin& $n ,reut i 'i nevoi, in&urn& srcia &ep"ina 'i rz5oin&u+se cu aspre"e #orte a"e naturii, avn& &rept sin,ur te" sa #ac 3aiu" accesi5i" cat mai mu"tor su#"ete. S#. 2noc%entie a tre5uit sa $ntocmeasc o scriere pentru "ocuitorii A"asIi, precum au #cut 'i S#in ii !%iri" 'i Meto&ie pentru 5'tina'ii "or, cu mu"t timp $nainte, pentru ca ace'ti noi cre'tini sa poat avea cuvntu" "ui Dumnezeu $n propria "im5a. S#. 2noc%entie a #ost a"es mai apoi Episcop a" A"asIi 'i a continuat sa se (ert#easc pentru turma sa. Apoi, "a 5trne e, s+a $ntors $n patria sa, un&e a #ost a"es capu" *isericii 3usiei 6pozi ie e,a"a cu cea a unui patriar%;. !a 'i cap a" $ntre,ii *iserici 3use, a ini iat societ i misionare, cu scopu" &e a rspn&i Evan,%e"ia ctre capete"e "umii. Dup ce a trit o via $ntrea, $n s"u(5a "ui Dumnezeu, S#. 2noc%entie a murit $n patria sa 'i 'i+a ,sit o&i%na cu s#in ii $n !eruri. Mnstirea 0a"aam. Dup mai putin &e &ouzeci &e ani, un mare "uminator a" ce"ui &e+a" <F+"ea seco" s+a nscut $n patria S#. 2noc%entie, ce va continua "ucrarea aposto"ica $n America. Acesta era S#. 2oan Ma/imovici. Din copi"rie a iu5it pe Hristos 'i *iserica Sa mai mu"t &ect orice a"tceva &in aceasta "ume. Dra,ostea sa a #ost $ncercat cn& 3usia sa a &evenit comunistaNateista 'i a trecut printr+una &in ce"e mai san&eroase pri,oane &in istoria cre'tint ii. *iserica a tre5uit sa intre iar'i catacom5e, pentru a supravie ui. 2n aceste vremuri ,re"e, Dumnezeu a pstrat via a S#. 2oan 'i e" a scpat ctre tara .rto&o/a a Ser5iei, un&e a &evenit apoi mona%K 'i curn& &up a #ost #cut episcop. 2ma,ine a S#ntu"ui 2oan Ma/imovici. !a episcop 'i urma' a" Aposto"i"or, a mers $n !%ina, un&e a $ntemeiat 5iserici .rto&o/e. Aici a &esc%is un or#e"inat 'i s+a $n,ri(it &e copiii ne&ori i. Se &ucea c%iar $n ma%a"a"e, cutn& prunci $n co'uri"e &e ,unoi 'i "una&u+i apoi acas. Mai apoi, i s+a cerut sa #ie episcop &e San ?rancisco $n State"e Unite, un&e 'i+a urmat "ucrarea &e trire 'i rspn&ire a Evan,%e"iei. Desi tria $n ora', #e"u" sau &e via era precum ce" a" c"u,ri"or pustiei &in vec%ime. Se ru,a ne$ncetat, manca #oarte putin, &oar o &ata pe zi, &ormea &oar trei ore pe noapte, 'i se (ert#ea pe &e+a+ntre,u" pentru Dumnezeu 'i pentru aproape"e sau. A a"es &e 5una voie acest #e" &e via &i#ici", &in simpu" motiv ca !eru" era mai important pentru e" &ect ti%na acestui pmnt. Ast#e", a &o5n&it asemenea $n" imi &e &esvr'ire cre'tin, $nct a #ost vzut &e cteva ori $ncon(urat &e o "umina

nepmnteasc care izvora &intr+ansu", 'i i s+a &at &aru" svr'irii &e minuni. 2n 7L88 S#. 2oan a murit 'i i s+a a'ternut "oc spre o&i%na $n San ?rancisco. 4ana $n ziua &e azi, $mpreun cu S#. @%erman, S#. 2noc%entie 'i to i s#in ii *isericii .rto&o/e, este cinstit pentru a #i a&us "umina "ui Hristos ctre capete"e "umii. !.N!-UJ2E. D2N 03EMEA s#in i"or *isericii timpurii pana "a s#in ii zi"e"or 'i timpuri"or noastre, *iserica &intru $nceputuri a "ui Hristos a #ost pstrat precum o comoara &ruit omenirii &e ctre nsu'i Dumnezeu. De+a "un,u" veacuri"or, aceasta *iserica .rto&o/a cat%o"ica 6universa"a; a pstrat p"intatea tririi cre'tine $n continuitate, teo"o,ie 'i spiritua"itate. Ne+a &at -itur,%ia, !rezu", *i5"ia, mona%ismu", 'i $ntrea,a concep ie cre'tin a vie ii. 2coana a "ui Dumnezeu $n Treime, a'a cum i+a aprut "ui Avraam, su5 #orma a trei in,eri 6?acerea 7:97;. 2n mi("oc Hristos este reprezentat $ntr+un potir, $mpreun cu a"ti in,eri ce sim5o"izeaz mprt'ania. Acest #apt ar putea #i o surpriza pentru cei ce cre&eau ca e/perienta cre'tin &ivizata 'i #ra,mentata a apus"ui este sin,ura e/primare a *isericii. A" ii, totu'i, &escoperin& *iserica 3sritu"ui, 'i+au a#"at u'urare su#"ete"or care tn(eau &up *iserica !re'tin strvec%e, istorica, pe care au $ntemeiat+o Aposto"ii, 'i care e/ista inca $n vremuri"e noastre. Aceasta *iserica se $ntin&e &e "a s#in ii &in !eruri pana "a cre&incio'ii &e aici, &e pe pmnt, spre a ne ri&ica &e "a pmnt ctre $n" imi"e !eru"ui 6Evrei 7<97, <<+<=;. 4rin urmare, a&evrata esen a *isericii nu poate #i ,sit $n institu ia sa pmnteasc, ci tre5uie cutat $n via a &u%ovniceasca a *isericii care se petrece $n inimaK caci $nuntru" inimii se &escoper pe Sine Hristos. . &ata ce Hristos 2 se &escoper unui su#"et, inima &evina un camp &e 5taie un&e cre'tinu" $'i "upta ca"ea ctre !eruri 6?i"ipeni <97<;. Aceasta "upta, ce este 5t"ia &e+o via a 5ine"ui cu rau" 'i a virtu ii cu patima, este numita 3z5oiu" Nevzut 6E#eseni 897<;, 'i este esen a vie ii &u%ovnice'ti a unui cre'tin. 4urtn& aceasta "upta, su#"etu" se cur e'te pentru a &eveni un "oc ca Dumnezeu" ce" viu sa vina 'i sa se s"'"uiasc $n e". Acesta este te"u" a&evrat 'i #ina" a" *isericii. .rice a"tceva &in via este &oar secun&ar. 4entru a $ntemeia aceasta *iserica s+a po,ort Dumnezeu pe pmnt, s+a #cut om, a ptimit, a murit, a $nviat &in mor i 'i s+a $n" at "a !er. 4rin aceasta, Dumnezeu a artat omenirii ca"ea &e "a pmnt "a !eruri, 'i ne+a &at nou S#nta Sa *iserica spre a #i "ocu" $n care se $nt"nesc !eru" 'i pmntu", 'i un&e $ncepe comuniunea cu Dumnezeu 6E#eseni A9<7, Matei 7897:+7L, 2oan <F97L+<A;. S43E A 2NT3A 4E 4.A3TA 3A2U-U29 DE.A3E!E .rto&o/ia este &ep"intatea cre'tint ii strvec%i, aposto"ice, spre a &eveni ni'te a&evra i cre'tini orto&oc'i, tre5uie sa #im !re'tini $n ce" mai &ep"in sens a" cuvntu"ui, 'i nu este u'or. Necesita o via $ntrea, &e rz5oi nevzut ne$ncetat, &iscip"ina ascetica, (ert#a &e sine, rsti,nirea sine"ui, 'i &ra,oste "ucrtoare, a"truista. Spre a #i cu a&evrat .rto&o/, va tre5ui sa mori #ata &e tine 'i sa $ i ur'ti via a 6-uca 7=9<8; C a&ic, via a e,o+u"ui propriu. Tre5uie sa mori pentru iu5irea &e sine 'i pentru p"acerea sim iri"or, care, precum $nva a S#in ii 4rin i, sunt ce"e &inti roa&e a"e !&erii 'i r&cina tuturor pcate"or. Tre5uie sa te ui i $n "untru" tau 'i sa $ i zre'ti pcatu", nu &oar ca #apte separate, ci ca $ns'i starea $n

care te ,se'ti. Apoi tre5uie sa &ezr&cinezi toate patimi"e ce"e ascunse care te &espart &e Dumnezeu. Tre5uie sa &ep'e'ti resentimentu" prin iertare, care se poate petrece &oar prin %aru" "ui Hristos. Tre5uie sa renun i "a toat &orirea &e popu"aritate, acceptare, recunoa'tere, apro5are 'i &ra,oste, c%iar 'i &in partea a"tor m&u"are a"e *isericii .rto&o/e. Hristos a zis9 !e" ce nu+'i poart crucea sa 'i nu vine &up Mine nu poate s #ie ucenicu" Meu. ! cine &intre voi vrn& s zi&easc un turn nu st mai $nti 'i+'i #ace socotea"a c%e"tuie"ii, &ac are cu ce s+" isprveasc) 6-uca 7=9<H+<:;. Mu"ti oameni nu ri&ica !rucea "ui Hristos &eoarece va& ca "e va cere prea mu"t. A" ii o ri&ica, &ar apoi, nemai socotin& c%e"tuia"a, o "s (os cn& se $n,reuneaz prea mu"t. A" ii inca, &evenin& .rto&oc'i, o #ac &in motive "ume'ti9 &orin a &e a #i mai corec i 'i autentici &in punct &e ve&ere istoric, &ect 4rotestan ii 'i 3omano+cato"iciiK &orin a &e a e/peria #rumuse ea esteticii "itur,ice .rto&o/e etc. ?cn& ast#e", insa, ei nu patran& nicicn& $n esen a cre'tinismu"ui orto&o/. Neri&ican& cu a&evrat !rucea "ui Hristos, ei nu ,usta nicio&at cu a&evrat 5ucuria nepamantesca a nvierii Sa"e. !e" &e &ore'te sa ii s"u(easc "ui Dumnezeu, zice S#. 0asi"e ce" Mare 6seco"u" a" =+"ea;, tre5uie s+'i pre,teasc inima pentru su#erin e. !re&in a cre'tin orto&o/a este o cre&in ptimitoare 622 Timotei A97<;, caci prin su#erin putem sa ne trezim $n ce"e &in urma "a starea noastr cea a&evrat, sa ne pocim, sa #im cur i i &e Hristos, 'i $n aceasta cur ire sa &evenim sa"as Du%u"ui S#nt. Mare"e teo"o, a" ce"ui &e+a" patru"ea veac, S#. @ri,orie &in Nazianz, a &escris cre'tinismu" a&evrat ca ptimitoarea .rto&o/ie. A o ri&ica $nseamn a &uce cea mai ra&ica"a, so"icitanta, #ara &e compromis via a cu putin . Toate pricini"e #a"se tre5uie sa ca&a, arzn& $n #ocu" su#erin ei pentru 2isus Hristos. Tre5uie sa ,u'ti, $n msura $n care po i, su#erin a, pri,onirea 'i rsti,nirea, trite &e s#in ii .rto&oc'i &e+a "un,u" veacuri"or. 4entru a intra $n tovr'ia "or cereasca, tre5uie sa p"te'ti pre u". Hristos a spus9 Strmt este poarta 'i $n,ust este ca"ea care &uce "a via 'i pu ini sunt care o a#" 6Matei H97=;. Acea ca"e $n,ust este ,sit prin strpun,ere &e inima 'i ani &e pocin . 4otrivit nzuin ei 'i str&aniei ta"e, vei intraK vei ,usta roa&e"e 3aiu"ui c%iar &in via a aceasta, 'i Hristos $ i va ump"e c%inuri"e cu prezenta Sa. Apoi vei cunoa'te 5ucuria nvierii, caci ai trit o $nviere $n su#"etu" tau. 0ei #i o #iin noua $nuntru, 'i vei a#"a mpr ia !eruri"or $n "untru" tau 6-uca 7H9<7; 4rin Taine"e, Scriptura, &iscip"ina &u%ovniceasca 'i pre&ania ascetica a *isericii .rto&o/e, vei a#"a 4oarta ctre 3a2. Gi apoi, $n inima ta, $n #iin a ta "untric, vei a#"a $ns'i 3aiu". 0ei a#"a ce $nseamn ru,ciunea a&evrat, 'i 2" vei a#"a pe ce" ce te+a c%emat &e+o via $ntrea,9 Hristos, Mire"e su#"etu"ui tau. S?O3G2T