Sunteți pe pagina 1din 11

# 1

## Contructia si elaticitatea generala a navei

Nava : mineralier
Sitemul de osatura : pur longitudinal
Dimeniuni principale
Lungimea intre perpendiculare

L
pp
205.5m :=
L
L
pp
0.96
214.063m = := B 32.2m := d 12.4m :=
C
B
0.665 :=
D 17m := v 8.224
m
s
:=
L
B
6.648 = v 1.5710
6

m
2
s
:=
v L
pp

v
1.076 10
9
=
K
c
1.036 :=
f
1.5610
3
:=
r
0.610
3
:= 1010
kg
m
3
:=
S L
pp
1.36d C
B
B +
( )
7.866 10
3
m
2
= :=
R
f
K
c

f

r
+
( )
S
v
2

2
5.954 10
5
N = :=
| 0.95 :=
A
M
BT | := A
M
383.308m
2
:=

v
3.85210
3
:=
R
v
3.85210
3

v
2
S
2
1.035 10
6
N = :=
g 9.807
m
s
2
=
Fr
v
g L
pp

0.183 = :=
2

Motor B&W K90GF
a - distanta regulamentara intre coaste
Lungimea motorului:

Latimea motorului:

Inaltimea motorului:

w
0.510
3
:=
R
w

w
S
v
2

2
1.343 10
5
N = :=

a
0.310
3
:= c
aer
0.5 :=
S
v
0.2S 1.573 10
3
m
2
= :=

aer
1
kg
m
3
:=
v
aer
0
m
s
:=
R
aer
c
aer
S
v
v v
aer
+
( )
2

aer
2
2.66 10
4
N = :=
R
a

a
S
v
2

2
8.06 10
4
N = :=
R
r
R
v
R
w
+ R
a
+ R
aer
+ 1.276 10
6
N = :=
R
T
R
f
R
r
+ 1.872 10
6
N = :=
q 0.6 := q
w
0.97 := q
z
0.93 :=
P1
R
T
v
q q
w
q
z

:= P1 2.73510
7
W :=
L
2
20.17m :=
l 4.4m :=
3

1. Rapoarte intre dimensiuni

2. Distanta regulamentara normala

3. Grosimi minime

3.1. Invelisul exterior

S-a ales valoarea mai mare
3.2. Invelisul puntilor
intre bordaj si linia deschiderilor mari
la extremitati
3.3. Invelisul dublului fund

h 11.183m :=
L
D
12.592 =
B
D
1.894 =
a 0.002214.063 ( ) 0.48 + 0.908 = :=
R
eH
315
N
mm
2
:=
G
m
15.3
315
0.862 = :=
s
min
0.04214.063 6 + 14.563 = :=
s
min
0.02214.063 7.5 + 11.781 = :=
s
min
0.04214.063 5 + 13.563 = :=
s
min
0.015214.063 6.5 + 9.711 = :=
S
min
0.035214.063 5 + 12.492 = :=
4

3.4. Tablele peretilor etansi

Grosimea filelor inferioare va fi cu 1mm mai mare:

In interiorul dublului fund grosimea minima a elementelor structurale va fi cel putin egala cu:

4. Invelisul exterior
In zona centrala a navei grosimea minima va fi:

5. Chila plata
Latimea chilei plate va fi cel putin egala cu :

Grosimea chilei plate va fi cu 3 mm mai mare decat grosimea tablelor fundului.

S
min
5 a 2.5 + 7.041 = :=
S
min
7 1 + 8 = :=
S
min
0.025214.063 5.5 + 10.852 = :=
k
2
5.9 :=
q 0.78 :=
S k
2
a q d := S 16.663mm :=
k
2
0.36 :=
C
0.015 0.55
C
B
2
+
|

\
|
|
.
1.1 10
4

315
0.462 = :=
n 0.52 :=
S k
2
a 10n 315 13.231 = :=
b 0.004214.063 0.9 + 1.756 = :=
S 13.231 3 + 16.231 = :=
5

Grosimea chilei plate pe 0.15*L de la perpendiculara pupa se admite sa fie cu 10% mai mica decat in
zona centrala:

6. Grosimea invelisului bordajului
Grosimea minima pentru fila situata deasupra gurnei in zona centrala va fi:

7. Centura

8. Grosimea tablelor puntii principale

Grosimea nu va fi mai mica decat aceea data de formula:

pt portiunea orizontala a puntii
pt portiunea inclinata a puntii
Grosimea minima a tablelor puntii la extremitati nu va fi mai mica decat:
S 0.916.231 14.608 = :=
q 0.78 = k
2
5.6 :=
s k
2
0.7810.14 15.749 = :=
b 0.1D 1.7m = :=
M 1 :=
C
0.1M 0.015 1.45
C
B
2

\
|
|
.
1.1 10
4
+
315
0.586 = :=
n 0.68 :=
s 1.13a 0.68315 15.019 = :=
k 205 :=
s 3.17205 a
0.49410
2

315
2.25 + 4.587 = :=
s 3.17205 a
0.49410
2

315
1.25 + 3.587 = :=
6

La extremitati pe 0.1L de la perpendiculara prova si pupa, aria semisectiunii superioare va fi cel putin
egala cu:

9. Tabla lacrimara
Grosimea va fi egala cu grosimea bordajului:

Latimea tablei lacrimare:

10. Deschiderea in punti
Grosimea tablei va fi:

Raza de racordare va fi:

11. Esantionarea dublului fund
11.1. Suportul central
S 0.015214.063 6.5 + 9.711 = :=
B 32.2 :=
S 2 B 9.711 625.388 = := cm
3
s 15 :=
b 0.004214.063 0.9 + 1.756 = :=
S 1.3512 16.2 = :=
W
d
0
W
d
1 :=
0
r 0.1b
W
d
0
W
d
|

\
|
|
|
.
>
r 0.04B
W
d
0
W
d
|

\
|
|
|
.
2
s
b 8 := r 0.18 > r 0.8 > r 0.0421 s r 0.84 s
7

Suportul central va fi continuu pe o lungime de cel putin 0.6L
11.2. Inaltimea suportului central

11.3. Grosimea suportului central

Latura mai mica a panoului este considerata intre doua coaste unde avem bracheti, deci:

Pe 0.1*L de la perpendiculara prova, grosimea suportului central se poate reduce cu 10%

11.4 Varange cu inima
Grosimea inimii varangei in zona magaziilor va fi cel putin egala cu cea mai mare din valorile determinate
cu formulele:

L 214.063 := d 12.4 :=
B 32.2 :=
h
L 40
0.57
|

\
|
|
.
40B + 3500
d
L
+ 1.796 10
3
= :=
s
h
80
|

\
|
|
.
235
315
16.75 = := k 67 := h
1
1800 :=
L 214.063 :=
b
0
30 h
1
k
315
3
2
0.26 0.003L + ( )
1
2

681.324 = :=
0.26 0.003L + ( )
1
2
0.95 =
s
1.796 10
3
235
80 315
16.748 = :=
s 0.916.748 15.073 = :=
q 0.78 = k 1 := h 2 := d 12.4 :=
8

11.5 Rigidizarea varangelor
Toate varangele cu inima vor fi prevazute cu nervuri de rigidizare.
Nervurile prevad in planul fiecarei longitudinale. ele se vor extinde intre longitudinalele fundului si
dublului fund de care se vor suda.
Varangele etanse se prevad cu nervuri de rigidizare dispuse la 0.8 m. Modulul de rezistenta va fi
cel putin egal cu cel dat de formula:

11.6 Montanti

11.7 Suporti laterali
Se amplaseaza suporti larterali etansi la 2400 de la PD in corespondenta peretilor longitudinali
11.8 Plafonul dublului fund
Grosimea plafonului dublului fund va fi cel putin egala cu cea mai mare valoare obtinuta cu formula:

k
1
1.05 := a 3.2 := B 32.2 :=
s
k a d B q
30 k
1
h
15.819 = :=
b
0
0.8 := o 1 := k
e
2 := k
0
6 := B 32.2 :=
s 2.9
3
0.8
2
k k
e
o a d B
k
1
k
0
h
14.683 = :=
p 16.5610
2
:= k 100 := h 2 := a 0.8 :=
W
k a p h
2
10
3

315
168.229 = :=
k 104 := l 1.34 := a 0.8 := p 16.310
2
:=
W a p l
2
10
3

k
315
77.305 = :=
P 17.8610
2
:= C 4 :=
9

12. Coastele din magazii
Modulul de rezistenta al sectiunii transversale va fi cel putin egal cu:
pentru nave cu o singura punte

13. Constructia ramelor gurilor de magazie
13.1 Grosimea inimilor ramelor de pe puntea superioara deschisa nu8 va fi mai mica decat:
pentru navele cu L > 60
13.2 Marginile superioare ale ramelor se vor intari cu platbanda, spre a se asigura o rigiditate
suficienta tablei. Marginile inferioare ale ramelor vor avea muchiile dispre gura de magazie
rotunjite
13.2 Intarirea ramelor gurilor de magazie

Ramele gurilor de magazie, a caror inaltime deasupra puntii este mai mare sau egala cu 0.6 m vor
fi prevazute cu nervuri de rigidizare orizontale dispuse la cel mult 0.25 m de marginea superioara a
ramei.
Nervura va fi executata din platbanda cu plumb sau dintr-un alt profil, avand o latime de cel putin
180mm pentru ramele avand lungimea 3 m sau mai mult.
14. Grinda echivalenta in prima aproximatie
s 6500.756
P
315
C + 15.701 = :=
a 0.8 := C 4 := d 12.4 :=
s 78 0.756
10.14
315
4 + 14.58 = :=
k
2
90 0.3
d
d
+
|

\
|
|
.
117 = :=
l 4 := a 0.8 = p 16.3 :=
w
117a 16.3 l
2

315
77.495 = :=
s 11mm :=
10

Grinda echivalenta

Corpul navei reprezinta o grinda complexa cu pereti subtiri,intrucat grosimile invelisurilor sunt
foarte mici in raport cu dimensiunile navei.
In sectiunea transversala a corpului rezistenta la incovoiere longitudinala totala, trebuie sa fie
incluse toate acele elemente longitudinale de structura care se extind pe o portiune destul de mare
din lungimea navei. Astfel, dupa normele de rezistenta in vigoare, in sectiunea rezistenta ce
include toate elementele longitudinale de structura ale corpului a caror lungime este mai mare
decat inaltimea de constructie precum si elementele longitudinale ale suprastructurilor si ale
rufurilor, daca lungimea lor este mai mare de 0.15 L si de sase ori inaltimea suprastructurii sau a
rufului. Rufurile se introduc in calcul numai in cazul in cand se sprijina pe cel putin trei pereti
transversali.
osatura transversala a corpului nu participa in mod direct la rezistenta longitudinala, ea asigura
insa stabilitatea invelisurilor prin marimea tensiunilor critice de flambaj, contribuid prin aceasta in
mod indirect la rezistenta longitudinala a navei.
Osatura longitudinala, langa faptul ca participa in mod indirect la asigurarea rezistentei
longitudinale totale contribuie si indirect la marirea tensiunilor critice de flambaj a invelisurilor.
Daca concentram langa planul diametral suprafetele sectiunilor transversale ale tuturor
elementelor longitudinale care participa la asigurarea rezistentei longitudinale totale a corpului
pastrand marimea si pozitia pe inaltime a suprafetelor, obtinem o grinda plina, denumita grinda
echivalenta.
Determinarea tensiunilor ce se produc in sectiunile rezistente ale unei grinzi pline supuse la
incovoiere, se face aplicand formula lui Navier S.

unde :
M, momentul de incovoiere care actioneaza in sectiunea transversala considerata a grinzii;
I, momentul de inertie in raport cu axa neutra a sectiunii transversale considerate;
, tensiunea normala in fibrele situate la distanta de axa neutra.
In cazul grinzilor cu pereti subtiri, cum este corpul navei, verificarea tensiunilor provocate de
incovoierea longitudinala totala este mai complicata deoarece sub actiunea tensiunilor de
compresiune probocate de incovoierea toatala longitudinala, tablele ce formeaza invelisurile isi pot
pierde stabilitatea iar elementele longitudinale de structura asupra carora actioneaza si sarcini
normale, precum si acele elemente care au o curbura initiala, nu participa la incovoierea
longitudinala totala in aceeasi masura ca celelalte elemente de structura. Din motivele aratate mai
sus determinarea tensiunilor provocate de incovoierea totala a corpului se face prin metoda
aproximarii succesive.
In prima aproximatie se considera ca toate elementele de structura incluse in grinda echivalenta
preiau in aceeasi masurea atat tensiunile de intindere cat si cele de compresiune. In acest caz,
tensiunile in fiecare element de structura inclus in grinda echivalenta se vor determina aplicand
relatia de mai sus.
Dupa cum se stie, in valoarea absoluta tensiunile normale maxime apar in elementele
longitudinale de structura cele mai indepartate de axa neutra.
in ceea ce priveste semnele, tensiunile normale de intindere se considera pozitive in timp ce cele
de compresiune se considera negative. Folosind notatiile din figura, modulul de rezistenta pentru
muchia superioara a grinzii echivalente, adica pentru puntea superioara, va fi dat de relatia:
o
1i
M z
i

I
:=
z
i
o
1i
z
c
11

iar pentru muchia inferioara a grinzii echivalente, adica pentru fund:

Valoarea absoluta a tensiunilor normale maxime in sectiunea transverala considerata se vor calcula
cu relatiile:

W
p
I
z
p
:=
I
W
f
I
z
f
:=
I
o
1p
M
W
p
:=
W
p
o
1f
M
W
f
:=
W
f