Anul I, Seria II, Grupa IV, Specializarea Finane si Bnci

Divorul. Aspecte din viaa personal i patrimonial

Realizator: Stud. Savin Florentina

Anul I, Seria II, Grupa IV, Specializarea Finane si Bnci

Cuprins
1. Foaie de capt................................................................pg. 1 2. Cuprins............................................................................pg. 2 3. Cap.1. Divortul a. Dispozitii generale................................................pg. 3 b. Cazurile de divort.................................................pg. 4 4. Cap. 2 . Desfurarea divorului a. Data desfacerii cstoriei......................................pg. 5 b. Efectele divorului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soi..........................................................................pg. 5 c. Efectele divortului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soti..........................................................................pg. 6 I. Efecte cu privire la regimul matrimonial II. Dreptul la despgubiri III. Obligaia de ntreinere ntre fotii soi IV. Prestaia compensatorie d. Efectele divortului cu privire la raporturile dintre printi si copiii lor minori......................................................................pg. 7 5. Cap.3. Partajul ................................................................pg. 8 6. Bibliografie.......................................................................pg. 10

Anul I, Seria II, Grupa IV, Specializarea Finane si Bnci

Cap. 1. Divorul
Potrivit actualei reglementri a art. 37 alin. (2) C.fam.,cstoria se poate desface prin divor. Desfacerea cstoriei presupune existena unei cstorii valabil ncheiate ale crei efecte se sting pentru viitor, divorul fiind urmare a manifestrii de voin a unuia sau a ambilor soi care nu mai consider posibil continuarea relaiilor de cstorie. Dup cum rezult din prevederile cuprinse n art. 38C.fam., desfacerea cstoriei poate fi pronunat fie la iniiativa unuia dintre soi, fie pe temeiul consimmntului ambilor soi. Divortul reprezint desfacerea cstoriei pe cale judectoreasc datorit unor motive temeinice, a unor raporturi iremediabile dintre soi care fac imposibil continuarea cstoriei pentru cel care cere desfacerea ei. a) Dispoziii generale Conform articolului 373 din Noul Cod Civil, desfacerea casatoriei prin divort poate imbraca mai multe forme: i) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptat de cellalt sot; n acest situaie instana nu va stabili nici un fel de culpa a vreunuia dintre soi la desfacerea cstoriei. NU este necesar dovedirea unor motive de divor i nu trebuie audiai martori. Acest modalitate de divor este cea mai simpl, divorul pronunndu-se chiar de la primul termen de judecat. Important: cererea de divor trebuie semnat de ambii soi sau introdus de un so i acceptat de ctre celalalt so n faa judectorului la primul termen de judecat (sau ulterior).Hotrrea de divor care se pronun pe baza acordului soilor este definitiv i irevocabil (sentina pronunat nu mai poate fi atacat). ii) atunci cnd, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vtmate si continuarea cstoriei nu mai este posibil; Prin urmare, in aceasta situatie instanta trebuie sa constate existenta atat a culpei sotilor, cat si faptul ca raporturile dintre acestia sunt grav si iremediabil vatamate iar continuarea casatoriei nu mai este posibila. Cat priveste motivele temeinice pentru care poate fi pronuntat divortul, in lege acestea nu sunt precizate expres, insa, in literatura de specialitate si in practica, au fost considerate motive temeinice de divort urmatoarele imprejurari: - refuzul nejustificat al unuia dintre soti de a locui impreuna cu celalalt sau parasirea fara temei a domiciliului conjugal ; - infidelitatea unuia dintre soti ; - atitudinea necorespunzatoare a unuia dintre soti : acte de violenta si alte asemenea manifestari, care au drept consecinta neintelegeri grave intre soti ; - existenta unor nepotriviri de ordin fiziologic, care afecteaza raporturile conjugale; - existenta unei boli grave, incurabile de care sufera unul dintre soti, necunoscuta de celalalt sot decat ulterior incheierii casatoriei ; - rele purtari de ordin moral, concretizate in fapte evidente de destramare a vietii de familie; - casatoria incheiata sub presiunea unor terti (de obicei parintii, tutorii), care au aranjat casatoria fara a avea acordul persoanei/persoanelor direct implicate (inca mai exista astfel de casatorii datand de zeci de ani, cand era obiceiul ca parintii sa aranjeze casatoria copiilor, in acest caz tinerii gasindu-se, de cele mai multe ori, casatoriti cu o persoana nepotrivita lor si neputand protesta din cauza controlului strict al parintilor) iii) la cererea unuia dintre soti, dup o separare n fapt care a durat cel putin 2 ani; In acest caz, situatia este destul de clara: daca intre soti a intervenit o separare cu o durata de cel putin 2 ani, oricare dintre ei poate formula cerere de divort. Ceea ce este de dovedit: durata separarii de cel putin 2 ani, iar in acest interval sa nu existe perioade de reluare a convietuirii sotilor. Probe: inscrisuri si martori.

Anul I, Seria II, Grupa IV, Specializarea Finane si Bnci iv) la cererea aceluia dintre soti a crui stare de sntate face imposibil continuarea cstoriei. Unul din soti, respectiv cel care are o problema de sanatate grava poate solicita desfacerea casatoriei. Important: cererea o poate introduce doar sotul bolnav, iar problema de sanatate trebuie sa fie de natura a face imposibila continuarea casatoriei. Cazurile de divor Conform Noului Cod Civil soii au la dispoziie trei ci de soluionare a divorului pe cale amiabil i anume:
b)

Divorul pe cale judiciar; Orice casatorie poate fi desfacuta, indiferent de durata ei si de faptul ca exista sau nu copii minori nascuti sau adoptati pe parcursul casatoriei. Specific daca e vorba de divort prin acordul sotilor: - nici unul din soti sa nu fie pus sub interdictie (cu alte cuvinte sa fie amandoi sanatosi mintal in asa fel incat sa nu le fie afectata capacitatea de a discerne); - sotii sa depuna cererea de divort impreuna; - din casatorie nu sunt copii minori nascuti sau adoptati. In orice caz, divortul trebuie motivat temeinic iar sotul/sotii care depun cererea de divort trebuie s-o depuna personal si sa participe la proces personal, inlocuirea lor de catre avocat fiind admisa doar pentru motive serioase. (conf. art. 374) Divorul pe cale administrativ sau prin procedur notarial Dupa cum apare in art. 375 din Noul Cod Civil, divorul pe cale administrativ se poate realiza doar in anumite conditii si anume : -Daca sotii nu au copii minori, din afara casatoriei sau adoptati in timpul mariajului, si sotii sunt deacord cu divortul. In acest caz desfacerea casatoriei se poate realiza de ofiterul starii civile din localitatea unde acestia isi au sau au avut ultima oara domiciliul sau de ofiterul starii civile care a realizat casatoria. -De asemenea daca au copii minori, nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati si sotii iau toate decizile in ceea ce priveste educarea, intretinerea, invatatura, pregatire profesionala a copiilor, contributia parintilor la cheltuielile realizarii acestora, dar si alegerea locuintei copiilor dupa divort, acesta se poate realiza de notarul public din localitatea unde acestia au domiciliul. Totodata sotii au obligatia de a se hotari in privinta numelui dupa divort. In vederea verificarii indeplinirii celei de-a doua conditii, se va realiza si un raport de ancheta sociala (de catre autoritatea tutelara). Daca din acest raport rezulta ca acordul sotilor privind exercitarea in comun a autoritatii parintesti sau cel privind stabilirea locuintei copiilor nu este in interesul copilului, notarul public va inceta derularea procedurii si va indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata. Notarul procedeaza astfel deoarece, fiind vorba de interesul copilului, orice aspecte care ar putea aduce prejudicii acestor interese trebuie aduse la cunostinta instantei de tutela si familie, singura competenta sa decida cu privire la aceste probleme. Daca nu sunt indeplinite conditiile mentionate mai sus, notarul public respinge cererea de divort. In acest caz: 1) sotii se pot adresa cu cererea de divort instantei de judecata, pentru a dispune desfacerea casatoriei prin acordul lor sau in baza unui alt temei prevazut de lege; 2) pot solicita instantei judecatoresti repararea prejudiciului produs prin refuzul abuziv al notarului public de a constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor si de a emite certificatul de divort. Procedura dupa care se desfasoara operatiunea de desfacere a casatoriei este urmatoarea: 1. Cererea de divort se depune de catre soti impreuna, iar dupa inregistrare acestia primesc un termen de 30 de zile de reflectie, termen in care sotii trebuie sa se gandeasca daca intr-adevar vor sa faca acest pas;

Anul I, Seria II, Grupa IV, Specializarea Finane si Bnci 2. La expirarea termenului de 30 de zile sotii se prezinta in fata ofiterului de stare civila sau a notarului public, iar acesta verifica daca sotii insista in cererea lor de desfacere a casatoriei. Totodata se verifica daca, consimtamantul exprimat este liber si neviciat; 3. Odata verificat acordul, ofiterul starii civile sau notarul public elibereaza certificatul de divort, fara a se face insa vreo mentiune cu privire la culpa sotilor; 4. Se fac mentiuni cu privire la divort pe certificatul de casatrorie. In cazul in care aceasta procedura s-a desfasurat in fata ofiterului de stare civila de la ultimul domiciliu al sotilor sau de catre un notar public, acestia au obligatia de a trimite o copie a certificatului de divort la primaria unde a fost oficiata casatoria in vederea efectuarii mentiunilor pe certificatul de casatorie (art 377 Cod civil). Divortul din culpa a). Divortul din culpa este pronuntat atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila - art. 373 lit. B. b). Instanta poate pronunta divortul din culpa exclusiva sau, cand probele din dosar conduc in aceasta directie, din culpa comuna. c). Daca sotul reclamant decedeaza in timpul procesului, mostenitorii sai pot continua actiunea de divort. Actiunea continuata de mostenitori este admisa numai daca instanta constata culpa exclusiva a sotului parat.

Cap. 2. Efectele divortului

a) Data desfacerii casatoriei
Dac sunt ntrunite condiiile, ofierul de stare civil constat desfacerea cstoriei prin acordul soilor i elibereaz certificatul de divor, care va fi nmnat fotilor soi ntr-un termen maxim de 5 zile lucrtoare. Data eliberrii certificatului de divor constituie data la care este desfcut cstoria (conf. Art. 382).

b) Efectele divortului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soti Numele de familie dupa divort
Sotii care urmeaza sa divorteze, pot hotari de comun acord sa pastreze numele din timpul casatoriei. In lipsa unei intelegeri intre cei doi, instanta poate sa incuviinteze ca sotii sa pastreze numele din timpul casatoriei in interesul unuia dintre soti sau in interesul copilului. Daca nu exista nici o intelegere intre acestia, iar instanta nu a incuviintat ca sotii sa pastreze numele din timpul casatoriei, cei doi vor purta numele dinaintea casatoriei. (conf. Art. 383)

Drepturile sotului divortat

Sotul din culpa caruia s-a produs divortul, pierde drepturile pe care acesta le-a avut in timpul casatoriei (ex. soii i datoreaz reciproc respect, fidelitate i sprijin moral i au ndatorirea de a locui mpreun; Pentru motive temeinice, ei pot hotr s locuiasc separat. Un so nu are dreptul s cenzureze corespondena, relaiile sociale sau alegerea profesiei celuilalt so; soii sunt obligai s poarte numele declarat la ncheierea cstoriei; dac unul dintre soi ncheie acte juridice prin care pune n pericol grav interesele familiei, cellalt so poate cere instanei de tutel ca, pentru o durat determinat, dreptul de a dispune de anumite bunuri s poat fi exercitat numai cu consimmntul su expres. Durata acestei msuri poate fi prelungit, fr ns a se depi n total 2 ani. Hotrrea de ncuviinare a msurii se comunic n vederea efecturii formalitilor de publicitate imobiliar sau mobiliar, dup caz; fiecare so poate s i cear celuilalt s l informeze cu privire la bunurile, veniturile i datoriile sale, iar n caz de refuz nejustificat se poate adresa instanei de tutel. Instana poate s l oblige pe soul celui care a sesizat-o sau pe orice ter s furnizeze informaiile cerute i s depun

Anul I, Seria II, Grupa IV, Specializarea Finane si Bnci probele necesare n acest sens; oricare dintre soi poate cere notarea n cartea funciar, n condiiile legii, a unui imobil ca locuin a familiei, chiar dac nu este proprietarul imobilului; fr consimmntul scris al celuilalt so, niciunul dintre soi, chiar dac este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinei familiei i nici nu poate ncheia acte prin care ar fi afectat folosina acesteia; soii sunt obligai s i acorde sprijin material reciproc. Ei sunt obligai s contribuie, n raport cu mijloacele fiecruia, la cheltuielile cstoriei, dac prin convenie matrimonial nu s-a prevzut altfel). Daca sotii sunt vinovati sau sunt de acord cu desfacerea casatoriei, atunci aceste drepturi nu sunt pierdute. (conf. Art. 384)

c) Efectele divortului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soti I. Efecte cu privire la regimul matrimonial Incetarea regimului matrimonial
Incetarea regimului matrimonial intre soti are loc din momentul in care s-a introdus cererea de divort sau la cererea celor doi, in momentul in care au hotarat sa se separe. (conf. Art. 385)

Actele incheiate in frauda celuilalt sot

Toate actele de nstrinare sau de grevare cu drepturi reale ce privesc bunurile comune, indicate n art. 346 alin. (2), precum i actele din care se nasc obligaii n sarcina comunitii de bunuri ncheiate de unul dintre soi dup data introducerii cererii de divor, sunt lovite de nulitate relativa dac au fost fcute n frauda celuilalt so. n msura n care interesele sale au fost prejudiciate printr-un act juridic, soul care nu a participat la ncheierea actului n condiiile art. 345 N.C.civ. nu poate pretinde dect daune-interese de la cellalt so fr a fi afectate drepturile dobndite de terii de bun credin. Fa[ de teri, hotrrea judectoreasc prin care s-a pronunat divorul sau certificatul de divor sunt opozabile n condiiile legii.

II. Dreptul la despagubiri Noul Cod civil consacr, n art. 388, distinct de dreptul la o prestaie compensatorie, posibilitatea ca soul nevinovat, care sufer un prejudiciu prin desfacerea cstoriei, s poat cere soului vinovat s l despgubeasc, despgubiri ce se vor stabili de instana de judecat prin hotrrea pronunat. III. Obligatia de ntretinere ntre fostii soti
Noul Cod civil stabilete n art.389 c, prin desfacerea cstoriei, obligaia de ntreinere ntre soi nceteaz, soul divorat avnd dreptul la ntreinere dac se afl n nevoie din pricina unei incapaciti de munc survenite nainte de cstorie ori n timpul cstoriei. De asemenea, el beneficiaz de acest drept i n situaia n care incapacitatea se ivete n decurs de un an de la desfacerea cstoriei, dar numai dac respectiva incapacitate este cauzat de o mprejurare ce are legtur cucstoria. Pensia de ntreinere poate fi stabilit pn la o treime din venitul net din munc al fostului so, n sistemul actualului Cod al familiei, iar potrivit noului Cod civil poate fi stabilit pn la o ptrime din acest venit net. Dac acelai debitor este inut fa de copii cu o obligaie de ntreinere, cele dou categorii de pensii, nsumate, nu vor putea depi jumtate din venitul lunar net din munc al debitorului (conf. art.41 alin. (3) C. fam, art. 389 alin. (3) din N.C.civ.) n raport cu dispoziiile art. 389 alin. (4) din N.C.civ., cnd divorul este pronunat din culpa exclusiv a unuia dintre soi, acesta nu beneficiaz de ntreinere din partea fostului so dect timp de un an de la desfacerea cstoriei. n toate cazurile, dreptul la ntreinere al fostului so se stinge prin recstorire. Dreptul la ntreinere al fostului so recstorit se stinge, deoarece obligaia de ntreinere exist, n primul rnd, ntre soi, deci soul din cstoria actual a beneficiarului preia, odat cu ncheierea cstoriei, obligaia de a da ntreinere. (conf. Art. 389 alin. (5) din N.C. civ.)

IV. Prestatia compensatorie

Conditiile prestatiei compensatorii

Anul I, Seria II, Grupa IV, Specializarea Finane si Bnci Reglementarea noului Cod civil aduce n discuie posibilitatea acordrii unei prestaii compensatorii soului nevinovat. n cazul n care divorul se pronun exclusiv din culpa soului prt, soul reclamant poate beneficia, pe ct este posibil, de o prestaie care s compenseze un dezechilibru semnificativ pe care divorul l-ar cauza n condiiile de via ale solicitantului. Pestatia compensatorie se acorda in cazul in care casatoria a durat cel putin 20 de ani. Prestaia compensatorie nu poate fi ceruta cu pensia de ntreinere solicitat n conformitate cu art. 389 N.C.civ., astfel nct soul solicitant trebuie s decid dac apeleaz la solicitarea unei prestaii compensatorii sau a unei pensii de ntreinere la momentul derulrii procedurilor de divor. (conf. Art. 390 din N.C. civ.)

Stabilirea prestatiei compensatorii

Prestatia compensatorie se poate solicita odata cu cererea de desfacere a casatoriei. La stabilirea prestatiei compensatorii se va tine cont de resursele soului solicitant n momentul divorului, resursele celuilalt so n momentul divorului, efectele pe care le are sau le poate avea lichidarea regimului matrimonial; orice alte mprejurri previzibile de natur s modifice condiiile de via ale solicitantului (contribuia la creterea copiilor minori, pregtirea profesional, posibilitatea de a desfura o activitate productoare de venituri). (conf. Art. 391 din N.C. civ.) Forma prestatiei compensatorii Art. 392 din N.C.civ. arat c prestaia compensatorie poate mbrca urmtoarele forme: - o sum de bani sum global, ce poate fi indexat trimestrial n funcie de rata inflaiei; rent viager n cot procentual; o sum determinat, ce poate fi indexat trimestrial n funcie de rata inflaiei. - n natur, sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile aparinnd debitorului. La cererea soului creditor, instana l poate obliga pe soul debitor s constituie o garanie real sau s depun o cauiune pentru a asigura executarea rentei. (conf. art. 394 din N.C. civ.) ncetarea prestatiei compensatorii Prestaia compensatorie nceteaz dac: soul creditor se recstorete; unul dintre soi decedeaz; cnd soul creditor obine resurse de natur s i asigure condiii de via asemntoare celor din timpul cstoriei.

d) Efectele divortului cu privire la raporturile dintre printi si copiii lor minori

Incredintarea copilului obligat s hotrasc, n lipsa cererii prilor chiar i din oficiu, asupra ncredinrii copiilor spre cretere i educare, n funcie de interesul superior al minorilor, fie unuia dintre prini, fie, n mod excepional, unei tere persoane sau familii, cu consimmntul acesteia ori unei instituii de ocrotire - art. 42 alin. (1) i (2) C.fam. Prin dispoziiile art. 396 din N.C.civ., se stabilete c instana va avea n vedere i concluziile rapoartelor de anchet psiho-social, precum i, dac este cazul, nvoiala prinilor pe care i ascult. De asemenea, vor fi ascultai minorii cu respectarea dispoziiilor art.264 din N.C.civ. n mod revoluionar fa de actualele norme ale Codului familiei, noua reglementare a art. 397 N.C.civ. stabilete fr dubiu faptul c dup divor autoritatea printeasc revine n comun ambilor prini, n afara cazului n care instana decide altfel. Dac exist motive ntemeiate, instana poate decide ca autoritatea printeasc s fie exercitat numai de ctre unul dintre prini, cellalt printe pstrnd dreptul de a veghea la modul de cretere i educare a copilului, precum i dreptul de a consimi la adopia sau la cstoria acestuia. (conf. Art. 398 din N.C. civ.). In mod excepional, conform art. 399 din N.C.civ, instana poate hotr plasamentul copilului la o rud sau la o alt familie ori persoan, cu consimmntul acestora, sau ntr-o instituie de ocrotire, acestea dobndind exerciiul drepturilor i ndatoririlor printeti cu privire la persoana copilului.

Anul I, Seria II, Grupa IV, Specializarea Finane si Bnci Instana va stabili, de asemenea, dac drepturile cu privire la bunurile copilului se exercit de ctre prini n comun sau de ctre unul dintre ei. In mod excepional, conform art. 399 din N.C.civ, instana poate hotr plasamentul copilului la o rud sau la o alt familie ori persoan, cu consimmntul acestora, sau ntr-o instituie de ocrotire, acestea dobndind exerciiul drepturilor i ndatoririlor printeti cu privire la persoana copilului. Instana va stabili, de asemenea, dac drepturile cu privire la bunurile copilului se exercit de ctre prini n comun sau de ctre unul dintre ei. Art. 400 din N.C.civ. traneaz o alt problem ndelung dezbtut n doctrina i practica ultimilor ani cu privire la locuina copilului dup divor. Se stabilete c instana, n condiiile n care nu exist o nelegere a prinilor sau nelegerea lor este contrar intereselor minorului, va decide odat cu pronunarea divorului c locuina copilului minor este la printele cu care locuiete n mod statornic. n ipoteza n care pn la divor copilul a locuit cu ambii prini, instana va stabili locuina la unul dintre acetia, innd cont de interesul superior al copilului. Numai n mod excepional i dac este n interesul superior al copilului, instana poate stabili locuina acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimmntul acestora, ori la o instituie de ocrotire, acestea exercitnd supravegherea copilului i ndeplinind toate actele obinuite privind sntatea, educaia i nvtura copilului. Ca forme concrete de nfptuire, printele poate vizita copilul la domiciliul printelui n a crui grij se afl, poate gzdui copilul la domiciliul su, inclusiv n perioada vacanelor colare114. n principiu, faptul c prinii domiciliaz n localiti diferite nu are o semnificaie deosebit, putndu-se permite printelui cruia nu i s-a ncredinat copilul s-1 ia cu sine pentru scurte perioade de timp115; totui, o atare msur nu poate fi dispus dac, indiferent din ce mprejurri (vrsta fraged a copilului, starea precar a sntii sale, etc.). De asemenea, printele poate coresponda cu copilul sau poate stabili orice alt form de comunicare, poate transmite informaii copilului i este ndreptit s primeasc informaii privitoare la copil (inclusiv fotografii recente, evaluri medicale sau colare). La desfacerea cstoriei, instana de divor este obligat s fixeze contribuia fiecruia dintre prini la cheltuielile de cretere, educare, nvtur i pregtire profesional (art. 42 alin. (3) Cod familie), ntr-un cuvnt, la cheltuielile de ntreinere a minorului, chiar n lipsa unei cereri exprese n acest sens i indiferent dac ncredinarea copilului s-a dispus la unul dintreprini sau la o ter persoan ori la o instituie de ocrotire. Cuantumul ntreinerii datorate se stabilete n funcie de nevoile minorului i de mijloacele fiecrui printe. nvoiala prinilor este admisibil dar, ca i n cazul nvoielii privind ncredinarea copilului, este necesar ncuviinarea instanei (art.42 alin. C.fam.), pentru a se preveni nesocotirea intereselor beneficiarului ntreinerii. i noul Cod civil, n dispoziiile art.402, preia acelai principiu.

Cap. 3. Partajul
Clasificarea bunurilor: Conform noului Cod civil, bunurile se impart in: Bunuri comune: sunt dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti, de la data achizitiei acestora, in folosul comun. (art. 339.) Veniturile din munc, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie n cadrul asigurrilor sociale i altele asemenea, precum i veniturile cuvenite n temeiul unui drept de proprietate intelectual sunt bunuri comune, indiferent de data dobndirii lor.(art. 341) Bunurile proprii ale fiecarui sot nu sun bunuri comune. a) bunurile dobndite prin motenire legal, legat sau donaie, cu excepia cazului n care dispuntorul a prevzut, n mod expres, c ele vor fi comune;

Anul I, Seria II, Grupa IV, Specializarea Finane si Bnci b) bunurile de uz personal; c) bunurile destinate exercitrii profesiei unuia dintre soi, dac nu sunt elemente ale unui fond de comer care face parte din comunitatea de bunuri; d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectual asupra creaiilor sale i asupra semnelor distinctive pe care le-a nregistrat; e) bunurile dobndite cu titlu de premiu sau recompens, manuscrisele tiinifice sau literare, schiele i proiectele artistice, proiectele de invenii i alte asemenea bunuri; f) indemnizaia de asigurare i despgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soi; g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care nlocuiesc un bun propriu, precum i bunul dobndit n schimbul acestora; h) fructele bunurilor proprii. (art. 340)

Partajul bunurilor comune dupa desfacerea casatoriei se poate face:

pe cale conventionala pe cale judiciara Pentru efectuarea partajului conventional , trebuie sa existe acordul unanim si valabil exprimat al sotilor. Partajul judiciar sau impartirea bunurilor comune din casatorie, se poate realiza prin intelegerea sotilor sau printr-o hotarare a judecatorului. In cadrul partajului se impart toate bunurile (mobile-masini, utilaje si imobile-apartamente, case, terenuri) acumulate de soti in perioada casatoriei. Partajul se poate realiza: Prin acord Realizarea intelegerii dintre soti in ceea ce priveste impartirea bunurilor comune din casatorie se poate face concomitent cu procesul de divort, in cursul procesului de divort, in fata instantei de judecatasau oricand dupa finalizarea procesului de divort, inclusiv in perioada imediat urmatoare, fie in fata instantei de judecata, fie printr-un act notarial. Realizarea partajului, cand exista acord intre cei doi soti, se poate realiza printr-un document realizat in fata notarului, iar in cazul in care nu exista acord initial intre soti, dar ulterior introducerii actiunii de partaj, sotii ajung la un acord partajul se face prin redactarea unui document care sa statuteze intelegerea si modul de impartire convenit a bunurilor comune din casatorie si prezentarea acestui document in instanta, in cadrul procesului de partaj. Fara acord Daca cei doi soti nu se inteleg cu privire la realizarea impartirii bunurilor comune, realizarea partajului se va efectua de catre instanta, pe baza dovezilor si a sustinerilor punctelor de vedere ale celor doua parti. Realizarea partajului este un proces de complexitate medie, iar ca probe implicate intr-un astfel de proces, mentionam: documente fiscale de achizitie si plata, facturi, chitante contracte rapoarte de expertiza martori, samd...

Anul I, Seria II, Grupa IV, Specializarea Finane si Bnci

Bibliografie
1) http://www.beckshop.ro 2) http://partaj.avocat-partaj.ro/ 3) http://www.avocatdivort.ro/tipuri-de-divort 4) www.dreptonline.ro 5) http://www.advocate.ro/cabinet_avocat_cuvant_Divort 6) http://info-juridic-gratis.blogspot.ro/p/divortul-cu-cartile-pe-masa.html 7) Institutia familiei in noul cod civil, Conf. dr. Marieta Avram, Judecator Laura Marina Andrei, Bucuresti 2010 (p. 290, p. 306, p. 307, p. 308, p. 310, p. 312, p. 315, p. 316, p. 317, p. 318, p. 319, p. 320, p. 322) 8) CODUL CIVIL LEGEA 287/2009 cu toate modificarile ce i-au fost aduse prin legea 71/2011 republicat n MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 15 iulie 2011

10