Definirea termenilor de cultura si civilizatie:

Cultura este un fenomen social foarte complex, aproape imposibil de surprins intr-o definitie in sens strict. Astfel, cele 2 concerte (cultura si civilizatie) sunt polisemantice, existand nu mai putin de 146 de sensuri ale lor. n ciuda acestor multitudini de sensuri, cercetatorii fenomenelor culturale folosesc termenul de cultura pentru a desemna creatiile sufletesti, spirituale, sistemele de idei si valori, iar termenul de civilizatie pentru a desemna creatiile materiale, mi!loacele prin care omul isi adapteaza mediul incon!urator.

Evolutia termenilor cultura si civilizatie:

n Antic"itate, romanii foloseau termenul de cultura, cel mai adesea in inteleseul sau de cultura agri, adica de cultivarea pamantului si transformare a naturii. #incolo de acest sens mai exista un inteles al culturii, cel de cultura animi, adica de educatie a spiritului, inteles care provine din mediile intelectuale ale $omei Antice.

Europa si specificul european:

%a intrebarea& 'Ce este Europa? putem (asi mai multe raspunsuri& - un prim sens al )uropei il re(asim in mitolo(ia (reaca& potrivit le(endei (recesti, )uropa a fost fiica re(elui *eniciei, a carei frumusete a determinat iubirea lui +eus. Acesta, de("izat in piele de taur pentru a nu fi recunoscut, a rapit-o si a dus-o in nsula Creta, unde au avut , urmasi ce aveau sa devina re(i& -inos, $amadantus si .arpedon/ - un al doilea sens al )uropei provine din astronomie& )uropa este cel de-al patrulea satelit al planetei 0upiter, descoperit de 1alileo 1alilei/ - o a treia conotatie este cea (eo(rafica& )uropa este continentul penultim ca marime, cu 12,4 milioane de 3m2, iar ca populatie este al doilea ca marime, cu aproximativ 422 milioane de locuitori. )uropa se intinde de la 5c.Arctic in 6ord, la -.-editerana in .ud si de la 5c.Atlantic in 7est la -untii 8rali in )st. n ceea ce priveste semnificatia politica, s-a pus intrebarea& Pana unde se intinde Europa politica?. %a aceasta intrebare s-a dat 2 raspunsuri diver(ente& 1) primul raspuns ii apartine lui $ic"ard von 9eizsac3er& ' sunt de parere ca Europa se sfarseste la Zidul Berlinului:/ un punct de vedere dominant pana in anul 1;<;/ 2) al doilea raspuns ii apartine lui =einric" >oll, care a aparat ideea conform careia )uropa nu se reduce la )uropa 5ccidentala& 'nicio forma de relief nu poate despartii Occidentul de Estul European:.

Criterii de apartenenta la Europa:

Autorul roman Andrei -ar(a propune ? factori drept criterii (conditii) pe care tarile apartinand culturii europene le indeplinesc& 1) )uropa inseamna un anumit tip de stiinta si te"nica de productie, bazata pe o cunoastere matematica a naturii si orientata catre descoperirea le(ilor functionarii universului/ 2) )uropa mai inseamna un anumit comportament economic, caracterizat de rationalitate, rentabilitate si randament. 6umele sau este capitalism (economie de piata)/ ,) n ceea ce priveste politica europeana sunt promovate dezbaterile publice pe baza ar(umentelor asupra problemelor de interes (eneral, iar in lupta opiniilor trebuie sa casti(e ar(umentele cele mai intemeiate (mai bune)/ 4) )uropa mai inseamna o cultura a dreptului si a administratiei publice, in care le(ea este universala si suverana, iar individul (omul) este recunoscut impreuna cu drepturile sale naturale (dreptul la viata, dreptul la libertate si dreptul la proprietate)/ ?) )uropa mai inseamna o cultura spirituala, care pretuieste valoarea adevarului, valoarea rationalitatii, a cunoasterii si a demnitatii fiintei umane. 1

Istoria constructiei europene:

@rimul pas in constituirea a ceea ce astazi denumim 8) il reprezinta propunerea pentru constituirea unei Comunitati )uropene a Carbunelui si 5telului (C)C5). Aceasta propunere a fost redactata de diplomatul francez 0ean -onet si facuta publica de catre ministrul francez de externe $obert .c"uman la data de ; mai 1;?2 (ziua )uropei). Aceasta initiativa, cunoscuta sub denumirea de 'Declaratia Sc uman: incerca sa evite conflictele in spatiul european dupa cel de-al doilea $azboi -ondial. !ratatul de la Paris" @e baza proiectului -onet-.c"uman s-a realizat o conferinta inter(uvernamentala, care sa puna in practica administrarea la nivel supernational a industriei europene, a carbunelui si otelului. #oar 6 state s-au aratat interesate& *ranta, 1ermania ($*1), >el(ia, 5landa, %uxembur( si talia. Astfel a fost semnat la @aris, in anul 1;?1, tratatul de instituire a C)C5. Aratatul prevedea constituirea a 4 institutii& #nalta autoritate (or(anism executiv, care astazi a devenit Comisia Europeana), Consiliul de ministri (or(anism le(islativ, devenit astazi Consiliul $E), %dunarea comuna (or(anism le(islativ, devenit astazi Parlamentul European), Curtea de &ustitie a C)C5. !ratatul de la 'oma" n anul 1;?6 a fost publicat un raport referitor la posibilitatea constituirii a inca 2 comunitati& Comunitatea Economica Europeana (CEE) si Comunitatea Europeana a Energiei %tomice (CEE%*E$'%!O+), Conform raportului, taxele vamale si barierele cantitative intre statele membre trebuiau eliminate, punandu-se bazele unei piete unice europene si a liberului sc"imb. Aratatele au fost semnate de cele 6 state la 2? martie 1;?4 si au intrat in vi(oare un an mai tarziu. !ratatul de la Bru-elles (!ratatul de fuziune)" .emnat in 1;6? si intrat in vi(oare 2 ani mai tarziu, acesta isi propunea o unificare institutionala a comisiilor si consiliilor celor , comunitati (C)C5, C)) si C))A). @ana in anul 1;;2 aceasta structura comuna se numea Comunitatea )uropeana.

Extinderea Comunitatilor Europene:

storia extinderilor C) a fost urmatoarea& - 1 ianuarie 1;4, B adera -area >ritanie, rlanda si #anemarca/ - 1;<1 B adera 1recia/ - 1;<6 B adera @ortu(alia si .pania/ - 1;;2 B adera 1ermania de )st (prin unificarea cu $*1)/ - 1;;? B adera Austria, *inlanda si .uedia/ - 2224 B adera Ce"ia, Cipru, )stonia, %etonia, %ituania, -alta, @olonia, .lovacia, .lovenia si 8n(aria/ - 1 ianuarie 2224 B adera >ul(aria si $omania. %ctul unic european" @rin acest document, semnat in anul 1;<6 si intrat in vi(oare un an mai tarziu, sunt create fondurile structurale si sunt reformate institutiile comunitatii, acestea capatand un caracter federal. !ratatul de la +aastric t" Acest tratat prevedea introducerea monedei unice (euro) si infiintarea unei banci central europene, care sa administreze moneda unica. Astfel, la 4 februarie 1;;2 a fost semnat de catre sefii de stat si de (uverne, tratatul de instituire a 8), tratat care a intrat in vi(oare la 1 noiembrie 1;;,.

!ratatul de la %msterdam" Acest tratat a fost semnat in 1;;4 si a intrat in vi(oare in 1;;;. @arlamentul )uropean dobandeste puterea de codecizie, impreuna cu consiliul 8), asupra unei mari parti din proiectele de le(e. !ratatul de la .isa" A fost semnat in anul 2221 si a intrat in vi(oare in 222,. Aratatul prevede , lucruri& posibilitatea de a sanctiona un stat membru/ desfiintarea C)C5, care a devenit vetusta (invec"ita)/ initierea discutiilor pentru un proiect de constitutie europeana. !ratatul de la /isa0ona" A fost semnat la 1, decembrie 2224 si a intrat in vi(oare la 1 decembrie 222; (Aratatul de reforma). Aratatul prevede& - el confera o putere marita parlamentelor nationale, iar @arlamentul )uropean este plasat pe o pozitie de e(alitate cu Comisia si Consiliul 8)/ - in politica externa este creata functia de inalt reprezentant al uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate/ - este creata functia de presedinte al C), cu un mandat de 2,? ani/ - prin acest tratat sunt create procedurile pentru ca un stat membru sa poata iesi din 8).

(*)Sistemul institutional al UE:

8niunea )uropeanC are Dn prezent unul dintre cele mai complexe sisteme instituEionale din lume, rivalizFnd, poate, doar cu sistemul creat de 5r(anizaEia 6aEiunilor 8nite. nstituEiile sale au rolul de a inte(ra interesele politice ale statelor membre, de a crea Gi (estiona activitCEi rezervate de obicei statelor, de a emite acte cu caracter obligatoriu. Actele comunitare pot prevala n faa legislaiei naionale. @rincipalele instituEii ale 8niunii sunt& 1. C56. % 8% )8$5@)A6 2. C56. % 8% 86 86 )8$5@)6) ,. C5- . A )8$5@)A6H 4. @A$%A-)6A8% )8$5@)A6

Consiliul European (CE):

AceastC instituEie reprezintC principalul instrument de formulare a principiilor, direciilor Gi strategiilor de inte(rare a 8niunii. )a este forul decizional ultim Dn care sunt ne(ociate modificCri ale tratatelor Gi sunt semnate Gi ratificate solemn acte importante (tratate Gi declaraEii, ca de ex. cele privind crearea 8), extinderea 8), crearea 8niunii )conomice Gi -onetare, modificarea tratatelor fundamentale, etc *iecare Consiliu e format din efii de stat sau de guvern, preedintele Comisiei Europene, .ecretarul 1eneral al Consiliului 8niunii )uropene, asistaEi de minitrii de externe (Gi un membru al Comisiei). 8neori, Dndeosbi cFnd sunt decise c"estiuni economice, participC minitrii de finane ale statelor membre, aceGtia putFnd c"iar Dnlocui miniGtrii de externe. CFnd miniGtrii de externe nu pot participa, locul lor este luat de un secretar de stat. %a lucrCri mai participC personal te"nic, traducCtori Gi secretari. Accesul altor persoane sau al publicului nu este permis. #ezbaterile au loc de dou pn la patru ori pe an Gi de cFte ori existC situaii excepionale. )xistC DntFlniri informale, au loc pt a permite sc"imbul confidenEial de idei Dn vederea demarCri unor procese complexe (reviziri de tratate, direcEii politice importante). In afara acestora, mai existC ntlniri tematice, dedicate anumitor domenii ( de ex, DntFlnirile din martie sunt destinate discutCrii unor probleme economice, sociale Gi de mediu). #ezbaterile sunt conduse de Geful de stat ,

sau de (uvern care deEine preGedinEia Consiliului 8niunii. #in 2221, Consiliile )uropene au loc, din motive de eficienEC, la Bruxelles (unde se aflC ma!oritatea instituEiilor europene) Dn clCdirea 0ustus
%ipsius.

Consiliul Uniunii Europene (CUE sau Consiliul de

inistrii):

In structura C)C5 exista o instituEie, esenEialC Dn procesul de decizie, care respecta lo(ica inter(uvernamentalC, diminuFnd componenta supranaEionalC a C)C5. Aceasta era Consiliul .pecial de -iniGtri, repsonsabil cu monitorizarea naltei utoriti. #upC Aratatul de la -aastric"t, aceastC structurC va fi denumitC Consiliul 8niunii )uropene, ea rCmFnFnd principalul organ decizional al !E pt activitatea obinuit. @rntre atribuiile acestei instituEii de facturC inter(uvernamentalC putem enumera& " doptarea legislaiei comunitare (mare parte din activitatea sa Eine de le(islativ Gi doar o micC parte de executiv, spre deosebire de Consiliul )uropean)/ - Coordonarea politicii economice a statelor membre/ - Inc"eierea de acorduri internaionale ntre !E i alte state sau organizaii internaEionale (dupC ce au fost ne(ociate de Comisia )uropeanC)/ " probarea bugetului !E (DmpreunC cu @arlamentul )uropean)/ - Adoptarea deciziilor cu prvire la politica extern i de securitate comun# - Coordonarea activitCEilor statelor member/ " Cooperarea Dntre instanele $udiciare i forele naionale de poliie. In ciuda numelui, aceastC structurC nu reprezintC o simplC reuniune a miniGtrilor statelor membre. #e fapt, existC , dimensiuni de or(anizare diferite ce definesc instituEia& %. reuniunile minitrilor care au loc n funcie de anumite domenii (politicC externC, economie Gi finanEe, a(riculturC, mediu, transport, telecomunicaEii, piaEa muncii, politici sociale, pescuit, industrie, ener(ie, s.a.). *iecare stat este reprezentat de ministrul de resort Gi dispune de un numCr de voturi diferit pt fiecare stat membru, Dn funcEie de dimensiunea teritorialC Gi a populaEiei JedinEele au loc Dn (eneral la >ruxelles, dar cele din aprilie, iunie Gi octombrie au loc la %uxembur(/ 2. Al doile nivel de or(anizare este Comitetul &eprezentanilor 'ermaneni (C)&E'E&*. *ormat din diplomaEi Gi funcEionari, are rolul de a demara o mare parte din ne(ocierile dintre state, acEionFnd ca atenuator al posibilelor tensiuni diplomatice. Aici se discutC c"estiunile cu mari implicaEii pt statele membre dpdv al suveranitCEii Gi financiar (afaceri (enerale, !ustiEie, afaceri interne, protecEie civilC, dezvoltare, bu(et, fonduri structurale, acorduri de asociere, aderCri, etc.)/ ,. al treilea nivel Dl reprezintC diversele grupuri de lucru or(anizate Dn funcEie de domenii. In privinEa relaEie cu celelalte instituEii ale 8), Consiliul, DmpreunC cu 'arlamentul European, adoptC acte le(islative prin intermediul procedurii de codecizie. #e asemenea, Comisia European colaboreazC intens cu Consiliul pt a se asi(ura cC propunerile sale sunt acceptate, deGi Dn mod tradiEional Dntre cele 2 existC o oarecare competiEie ce decur(e din lo(ica lor interna diferitC.

Comisia Europeana (CE):

)ste succesoarea Inaltei AutoritCEi a C)C5 creatC Dn 1;?2. @rimul sCu preGedinte, 0ean -onnet, a contribui Dn mod deosebit la crearea sa. $ezultatul ne(ocierilor a dus la apariEia unui for cu mult mai puEine puteri Gi mult mai mare influenEC din partea statelor decFt ar fi vrut -onnet, motiv pt care acesta a Gi demisionat din funcEie. AotuGi, datoritC dreptului sCu de iniEiativC le(islativC, a rolului sCu Dn executarea politicilor ComunitCEii, a rolului sCu de 'cFine de pazC: al Aratatului, ea !oacC un rol fundamental. AtribuEii& - In prezent, Comisia are Dn primul rFnd rolul de a formula propunerile le(islative care sunt apoi trimise Consiliului 8niunii )uropene (C8)) Gi @arlamentului )uropean (@)) spre adoptare. Acest drept de iniiativ legislativ Di aparEine aproape exclusiv, deGi atFt C8) cFt Gi @) Di pot solicita propuneri Dn anumite domenii. .copul a fost acela de a (aranta cC le(ile se vor baza pe o viziune 4

asupra interesului (eneral al ComunitCEii Gi al cetCEenilor sCi decFt ar fi putu rezulta din iniEiativele statelor membre. #e aceea, Comisia a fost numitC 'motorul ComunitCEii:/ - Comisia mai are atribuEia de a aplica tratatele Dn acord cu le(islaEia europeanC (rolul de 'cFine de pazC: al Aratatului), putFnd sC aducC un stat membru Dn faEa CurEii )uropene de 0ustiEie dacC nu-Gi DndeplineGte obli(aEiile asumate. AGa s-a DntFmplat Dn 1;;;, cFnd (uvernul francez a refuzat sC accepte decizia ComunitCEii, conform cCreia carnea de vitC britanicC a devenit din nou comestibilC Gi importul ei ar trebui permis/ - #e asemenea, ea propune planul de bu(et Consiliului 8) Gi @arlamentului Gi tot ea Dl implementeazC dupC aprobare. $esponsabilitatea principalC constC Dn (estionarea c"eltuielilor pt fondurile structurale/ - 0oacC un rol important Dn procesul de lCr(ire al 8), deGi decizia finalC revine @) Gi Consiliului/ - Are atribuEii executive, implementFnd Gi administrFnd toate deciziile adoptate de Consiliu. .tructura& Comisia mai e compusC, pe lFn(C personal te"nic Gi administrativ, dintr-un Colegiu de Comisari alcCtuit din +, de membri, cFte unul pt fiecare stat al 8) (anterior erau 2 comisari din statele mari si cate unul din statele mici). *iecare comisar e responsabil pt gestionarea anumitor domenii, avFnd Dn sarcina sa servicii numite -irectorate Comisarul romFn la 8) este #acian CioloG, el fiind Comisar )uropean pt A(riculturC). Cole(iul de Comisari are un 'reedinte (actualmente 0ose -anuel #urrao >arroso) aprobat de @arlament pt un mandat de . ani. Acesta numeGte Dn funcEie ceilalEi comisari, aloca responsabilitCEile si poate concedia un comisar, dupC ce obEine aprobarea Comisiei. Comisia mai e numit i /uvernul de la Bruxelles datoritC structurilor Gi atribuEiilor asemCnCtoare cu cele ale (uvernelor statelor, Dn special cele federale.

!arlamentul European (!E):

)ste instituEia cu cea mai spectaculoasC evoluEie din istoria 8). #acC iniEial (ca Adunare ComunC a C)C5) avea doar 4< de membri, astCzi numCrul parlamentarilor europeni a a!uns la 4,<. Aratatul ConstituEional prevede un pra( maxim de 4?2 de parlamentari, indiferent de nr statelor membre, pt a pCstra dimensiuni rezonabile Gi eficiente instituEiei. @arlamentul este ales prin vot popular, Dn mod direct de cetCEenii 8niunii din ? Dn ? ani, Dn luna iunie. AtribuEiile sale cuprind& " doptarea de acte legislative comunitare , alCturi de Consiliu, Dn special prin procedura de codecizie/ - #reptul de a amenda sau c0iar respinge bugetul/ " 1onitorizeaz toate instituiile2 n special Comisia European , examineazC rapoartele ei Gi o poate interpela/ " prob 'reedintele Comisiei i Colegiul de Comisari2 poate demite ntreaga Comisie prin moiune de cenzur# " 1onitorizeaz activitatea Consiliului colaborFnd strFns cu el Dn probleme de politicC externC, securitate, azil, imi(rare, dro(uri, frauda, infracEionalitate. JedinEele Dn plen sunt Einute la 3trasburg (o sCptCmFnC pe lunC) Gi uneori la Bruxelles, deGi 2K, din personalul administrativ Gi secretariatul (eneral se aflC la >ruxelles, sediul oficial este totuGi .trasbur( pt a marca reconcilierea franco-(ermanC. Cultura politicC a @arlamentului diferC radical de cea a Consiliului, Dntrunirile sunt desc"ise publicului, se voteazC prin ma!oritate simplC. CompoziEia. -embrii @) nu reprezint n mod egal statele, ci fiecare stat are un numr diferit de reprezentanEi. #e ex., -alta are ? parlamentari (unul la 42.222 de cetateni), pe cFnd 1ermania are ;; (unul la <22.222de cetCEeni). .-a fixat un pra( minim de ? iar unul maxim de ;; parlamentari, indiferent de populaEia statului respectiv. @arlamentarii sunt distribuiEi proporEional Dntre statele membre, favorizFndu-le pe cele mici. $omania are ,, de parlamentari europeni. ?

)ste interesant faptul cC membrii @) se reunesc, n funcie de doctrin2 n grupuri politice2 asemntor partidelor politice n parlamentele naionale2 i nu n funcie de apartenena naional. #ecizia a fost motivatC prin aceea cC instituEia nu Gi-ar fi putut (Csi o le(itimitate Gi identitate reale dacC ar fi adoptat o or(anizare naEionalC, din moment ce exista Consiliul de -iniGtri (viitorul Consiliu )uropean) care Dndeplinea acest rol. &egula2 aadar2 este votul doctrinar2 nu cel naional. In concluzie, putem afirma cC 'arlamentul e o instituEie europeanC care Di reprezintC pe indivizi, pe cetCEenii statelor membre, Dn vreme ce Consiliul e instituEia care reprezintC statele.

Institutii de control le"islative si administrative: Curtea de #ustitie a Comunitatilor Europene:

)ste formatC din +, de $udectori, cFte unul pt fiecare stat membru Gi 4 avocai (enerali care nu corespund funcEiei de avocat din sistemele obiGnuite de drept, ei avFnd atribuEii diverse, precum redactarea unei prime opinii, sau interpretri de cazuri supuse atenEiei. AceGtia sunt desemnaEi de statele membre pe o perioadC de 5 ani dintre !udecCtorii sau avocaEii recunoscuEi pt competenEa, imparEialitatea Gi independenEa lor, care ocupC cele mai Dnalte funcEii Dn sistemul !uridic al acelor Eari. AtribuEii& " 'rote$eaz drepturile cetenilor2 firmelor i statelor membre2 dac sunt nclcate de instituiile europene, dar i cele ale instituiilor comunitare n raport cu statele sau unele cu celelalte (rezolvarea pe cale !uridicC a conflictelor politice dintre instituEiile 8niunii)/ - #ecide Dn probleme de naturC constituional sau de importan economic ma$or. Cele mai importante acEiuni sunt cele pt neDndeplinirea obli(aEiilor (de re(ulC, statele nu aGteaptC sC a!un(C Dn faEa instanEei Gi DGi Dndeplinesc Dn cele din urmC obli(aEiile asumate. 1recia a fost Dn acest fel sancEionata Dn anul 2222 cu 22.222 de euro pt fiecare zi de DntCrziere Dn Dndeplinirea obli(aEiilor, niGte norme comunitare cu privire la mediu). Aceste prero(ative fac din Curtea )uropeanC de 0ustiEie un actor unic, deGi Dn lume mai existC 2 instituEii asemCnCtoare& 1. Curtea 6nternaional de 7ustiie, cu sediul la =a(a, or(anism al 568, ea nu poate !udeca decFt cazuri Dn care sunt implicate state, nu Gi particulari, iar "otCrFrile sale nu sunt Dntotdeauna repectate, neexistCnd instrumente eficiente pt a impune sancEiuni/ +. Curtea European a -repturilor )mului (C)#5), or(anism al Consiliului )uropei cu sediul la .trasbur(, funcEioneazC doar pt a (aranta respectarea ConvenEiei )uropene a #repturilor 5mului Gi %ibertCEilor *undamentale Gi pt a !udeca toate cazurile de DncClcare a sa. Curtea a dat pFnC acum circa ?222 de sentinEe, iar dosarele continuC sC aparC cu o frecvenEC care face imposibilC micGorarea timpului de luare a "otCrFrii !udecCtoreGti la mai puEin de 2 ani. #e aceea a fost DnfiinEat Aribunalul de @rimC instanEC, Dnsa acesta nu a facCt decFt stCvileascC valul de procese ce aGteaptC rezolvarea. Curtea de 0ustiEie reprezintC autoritatea !uridicC finalC Dn c"estiuni ce Ein de competenEa ComunitCEii. AotuGi, pentru a-Gi aplica sentinEele, ea depinde de a(enEiile competente ale statelor membre.

$ri%unalul de prima instanta a Comunitatilor Europene:

A fost DnfiinEat Dn 1;<; pt a eficientiza activitatea Curii de 7ustiie . Cu sediul la 8uxemburg, are rolul de a decide mai ales Dn cazurile de recurs naintate de ctre persoanele fizice Gi Dn procesele privind concurena neloial dintre firme, permiEFnd astfel CurEii de 0ustiEie sC se concentreze asupra atribuEiei sale de bazC (interpretarea uniformC a le(islaEiei comunitare). ) format din +, de $udectori, cFte unul pt fiecare stat membru desemnaEi de (uvernele membre pt un mandat de 5 ani ce poate fi reDnoit.

Curtea de Conturi a Comunitatilor Europene:

AvFnd sediul la 8uxemburg, este o instituEie independentC Gi supranaEionalC de control financiar care are rolul de a prote$a interesele financiare ale !E . ) formatC din +, de membrii aleGi dintre personalitCEile de control avFnd o calificare specialC. AceGti membrii, numiEi Gi 'cole(iul de auditori:, sunt numiEi de Consiliul 8niunii )uropene pt un mandat de 5 ani reinoibil. #intre ei e ales un preedinte pe 6 ani (asi(ura buna activitate, reprezintC instituEia Dn relaEiile cu alte or(anizaEii ale 8)). In fiecare an adopta, prin votul ma!oritCEii membrilor, un raport de activitate Gi rapoarte speciale Dn care sunt prezentate modalitile n care au fost c0eltuii banii publici europeni, precum Gi cele mai importante tipuri de fraud fiscal. @FnC Dn prezent, cele mai frecvente forme de fraudare sunt declaraEiile vamale false Gi Dncasarea de fonduri comunitare pt activitCEi sociale ce nu au avut loc (Dn unele cazuri deturnCri de zeci de milioane de euro). AtribuEiile CurEii sunt limitate la examinarea le(alitCEii, corectitudinii Gi mana(ementului c"eltuielilor Gi DncasCrilor 8), fCrC controlul (estiunii finaciare a operaEiunilor. In plus, ea asistC Consiliul 8) Gi @arlamentul Dn domeniul bu(etar Gi controleaz permanent veniturile i c0eltuielile tuturor instituiilor comunitare.

ediatorul European:
6umit Gi vocatul European al 'oporului, el investig0eaz plngerile cetenilor europeni cu privire la nclcrile legii comise de instituiile !E (sau din proprie initiativa). )l declanGeazC anc"ete administrative, elaboreazC apoi rapoarte dar nu poate impune niciun fel de sanciuni $uridice. Ca sa depui pln(ere trebuie sC fii rezident 8), sC fi Dncercat sC soluEionezi diferendul cu instituEia Dn cauzC, cazul sC nu fi fost adus Dn instanEC Gi cererea sC fi fost depusC Dn termen de 2 ani de la incident. nsituEiile sunt obli(ate sC furnizeze mediatorului toate informaEiile cerute Gi sC rCspundC mediatorului Dn maxim , luni.

&r"anisme si instrumente financiare: 'anca Central Europeana ('CE):

A fost DnfiinEatC n scopul realizrii unei !niuni Economice i 1onetare , a tranziEiei cCtre o pia i o moned unic, coordonatC de un sistem european al bCncilor centrale naEionale. AvFnd sediul la 9ran:furt am 1ain, ea Dnlocuia nstitutul -onetar )uropean. AtribuEiile principale sunt definirea Gi implementarea politicii monetare a Comunitii, desfCGurarea activitCEilor de sc"imb, pCstrarea Gi administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre, promovarea bunei funcEionCri a sistemelor de plCEi, menEinerea stabilitCEii preEurilor. >anca (estioneazC moneda )uro, fiind criticat deseori pt lipsC de transparenEC Gi pt cC DncearcC sC menEinC un nivel scCzut al inflaEiei prin intermediul ratei dobFnzilor, neEinFnd cont suficient de ratele de sc"imb (dar pt asta e rCspunzCtoare Dn faEa @arlamentului)uropean Gi Cconsiliului 8niunii )uropene, care aprobC preGedinEii Gi vicepreGedinEii >C)). >anca colaboreazC instituEional Dn special cu @arlamentul )uropean, Dn faEa cCruia trebuie sC prezinte annual un raport de activitate.

'anca Europeana de investitii ('EI):

CreatC Dn %;.4 Gi avFnd sediul la 8uxemburg, >) a fost edificatC iniEial cu scopul de a finana investiiile ma$ore n infrastructura statelor membre . In ultimele decenii, ea a Dnceput sC finanEeze Gi alte proiecte, Dn special Dn domeniul cercetrii Gi dezvoltrii. #atoritC poziEiei sale pe piaEa de capital, >) poate strnge fonduri cu dobnzi farte sczute, ceea ce i permite s acorde credite cu dobnzi mici , Dmprumuturi ce pot fi contractate 4

att de instituii publice2 ct i private , cu condiEia ca investiEiile sC fie compatibile cu politicile comunitare n domeniile de interes ale !niunii (cum ar fi, creGterea competitivitCEii Dn industrie, modernizarea reEelelor europene de transport Gi prote!area mediului Dncon!urCtor). >) poate coopera Gi cu tere state prin acordarea de mprumuturi regiunilor mai puin dezvoltate2 care au nc0eiat parteneriate economice cu !E Dn scopul de a le inte(ra mai bine Dn economia mondialC. Astfel, >) alocC fonduri Dn peste %<= de state din )uropa CentralC Gi de )st, zona -Crii -editerane, Africa, zona Caraibelor, @acific. .e aflC Dn strFnsC le(CturC cu *ondul )uropean de nvestiEii.

(ondul European de Investitii ((EI):

*ondul a fost creat Dn %;;> cu scopul principal de a spri$ini apariia i dezvoltarea ntreprinderilor mici i mi$locii (611*. Cu sediul tot la 8uxemburg, ea nu finaneaz direct investitorii, ci intervine pe piaEC cu fonduri proprii, ale >) sau ale 8), prin intermediul capitalului de risc Gi prin instrumente de (arantare acordate bCncilor ce oferC credite ---urilor. *) e o formC de parteneriat public-privat cu activitate complementarC >) . *ondul finaneaz indirect proiecte comunitare ce presupun dezvoltarea unei societCEi bazate pe cunoaGtere Gi inovaEie, biote"nolo(ia, creGterea economicC, ocuparea forEei de muncC, promovarea liberei iniEiative, dezvoltare re(ionalC, o mai mare coeziune. (*)

)omania si Uniunea Europeana:

@rimele relatii pe care le-a stabilitL tara noastra cu C) au fost in anii M62, dare le au fost suspendate in anii M<2, datorita (ravelor incalcari ale drepturilor omului in timpul $e(imului Ceausist. 5data cu sfarsitul comunismului, tara noastra s-a apropiat de structurile occidentale (6AA5 si C)). ncepand din decembrie 1;;1, C) a inc"eiat o serie de acorduri bilaterale (acorduri europene), care aveau drept scop pre(atirea aderarii. @rimele state care inc"eie asemenea acorduri au fost @olonia si 8n(aria, iar $omania a inc"eiat acordul in 1;;,. Consiliul )uropean, tinut la Copen"a(a, in iunie 1;;, a fixat o serie de criterii economice si politice de aderare, cunoscute sub denumirea de ' Criteriile de la Copen aga:. @otrivit acestora, pentru a devein membru al 8), un stat candidat trebuie sa detina urmatoarele caracteristici& 1) institutii stabile care sa (aranteze democratia, statul de drept, respectarea drepturilor omului si protectia minoritatilor/ 2) o economie de piata functionala, care sa poata suporta socul unei desc"ideri a pietelor nationale pentru produsele unor economii mai avansate/ ,) capacitatea de asi asuma obli(atiile de stat membru, inclusive contributiile financiare la bu(etul 8)/ 4) capacitatea de asi asuma ACN8 .-ul comunitar, adica le(islatia 8), structurata in ,1 de capitole de ne(ociere. *e"ocieri de aderare: .tatul care doreste aderarea la 8niune trebuie sa depuna o cerere de aderare, iar consiliul 8) va decide daca ii acorda statutul de stat candidat. #aca cererea este aprobata el va fi monitorizat si va primi a!utor in vederea inte(rarii. .e intocmesc rapoarte care indica pro(resele realizate de statul respectiv si la momentul oportun se desc"id ne(ocierile de aderare. n procesul de ne(ociere, din partea 8niunii sunt implicate Consiliul 8) si C), iar din partea statului respectiv, 1uvernul prin -inisterul nte(rarii. *iecare stat va fi tratat in functie de pro(resele statului. $ezultatele ne(ocierilor se reunesc intr-un Aratat de Aderare a statului respectiv la 8), tratat care urmeaza sa fie supus ratificarii (aprobarii, acceptarii) de catre parlamentele statelor membre, parlamentului statului candidat si in cele din urma @arlamentul )uropean. <

*e"ocierile )omaniei cu UE: - 22 iunie 1;;? B $omania depune cererea oficiala de aderare/ - ,2 martie 1;;< B $omania semneaza primul parteneriat pentru aderare/ - 1? februarie 2222 B sunt desc"ise ne(ocierile cu $omania, alaturi de alte ? state/ - n 2224 8niunea decide introducerea unei cauze de salvgardare, care prevedea amanarea cu 1 an a aderarii pentru $omania si >ul(aria daca nu isi indeplinesc obli(atiile propuse/ - < decembrie 2224 B $omania inc"eie toate capitolele de ne(ociere/ - intre 222?-2226 tratatul de aderare al $omaniei este ratificat/ - 1 ianuarie 2224 B $omania devine, alaturi de >ul(aria, membra cu drepturi depline a 8). 'eneficii si costuri ale inte"rarii: Beneficii" - acces liber la o piata economica de aproximativ ?22 mil. de locuitori, cea mai mare piata unica din lume/ - libera circulatie a& fortei de munca, serviciilor, marfurilor, capitalului/ - cresterea nivelului de trai si reducerea decala!elor economice/ - dreptul de a calatori si a te stabili in oricare stat al 8)/ - spri!in financiar masiv prin fonduri de preaderare, care au a!uns doar in anul 2226 la 1 miliard de euro. Costuri" - micsorarea protectiei vamale pentru produsele nationale/ - reducerea incasarilor la bu(et din taxe vamale/ - necesitatea participarii $omaniei la finantarea bu(etului comunitar si altor fonduri speciale ale 8).

Sim%olurile si politicile UE:

Stea"ul european: a fost adoptat in 1;<? la Conferinta de la +ilano. Cele 12 stele aurii pe fond albastru simbolizeaza identitatea si unitatea popoarelor europene, neavand nicio le(atura cu numarul de state membre. Cercul simbolizeaza armonia, solidaritatea, iar stelele perfectiunea. Imnul european: in anul 1;42 a fost propus ca imn 'Oda 0ucuriei:, parte a ultimului act a simfoniei a ;-a a lui >eet"oven, iar textul este scris de catre poetul (erman *riedric" von .c"iller. +iua Europei: ; mai& in amintirea declaratiei ministrului francez de externe $obert .c"umann la data de ; mai 1;?2, aceasta data a fost aleasa tot la -ilano pentru a marca ziua )uropei. ,im%ile oficiale: limbile oficiale ale 8niunii sunt toate limbile oficiale ale statelor membre, in present in numar de 24. n cazul statelor cu mai multe limbi oficiale este la latitudinea parlamentelor nationale sa decida careia dintre ele se acorda statutul de limba oficiala in interiorul 8niunii. oneda: moneda unica folosita in 14 state member ale 8niunii este Euro. Acesta a inlocuit in anul 1;;; moneda scripturala comuna denumita EC$. .pre deosebire de )C8, ce putea fi folosit doar in tranzactii ce nu implicau bani ("eata, )uro este, incepand de la 1 ianuarie 2222, moneda folosita de catre statele care apartin +onei )uro. Deviza europeana: 8) si-a desemnat in 2222 propria deviza, aceasta fiind '$nitate in diversitate:. @oliticile 8) reprezinta principalele directii de actiune ale 8niunii in interiorul (ranitelor sale. n acest sens se poate vorbi de 4 tipuri de competente& 1) Competente exclusive ale 8niunii, atunci cand politicile unui anumit domeniu sunt decise si coordinate numai de catre 8niune/ 2) Competente exclusive ale statelor, acele domenii unde doar statele "otarasc, iar competentele 8niunii sunt excluse/ ,) Competente mixte, in care statele pot decide, pot lua masuri, numai daca 8) nu a actionat ea insasi in acel domeniu/ ;

4) Competente complementare, unde atat 8), cat si statele membre au dreptul de a actiona simultan in acel domeniu. -ai exista 2 principii care simplifica procesul de atribuire a competentelor& 1) @rincipiul su0siliaritatii& deciziile trebuie luate la nivelul cel mai apropiat de cei afectati in mod direct, 8niunea intervenind numai cand acest lucru nu este posibil/ 2) @rincipiul proportionalitatii& pentru a fi luata o decizie in cadrul 8) trebuie sa se verifice mai intai daca masura e necesara, !usta si daca respecta interesele tuturor. !olitica economica: n vederea introducerii unei monede unice era necesar un anumit (rad de apropiere, adica de conver(enta a economiilor tarilor europene. #e aceea au fost elaborate in 1;;2 criteriile care trebuie indeplinite de statele care vor sa adopte moneda unica )uro. Aceste criterii se numesc criteriile de convergenta si sunt urmatoarele& 1) stabilitatea preturilor si mentinerea inflatiei la cote scazute/ 2) disciplina bu(etara sever ace permite un deficit bu(etar de maxim ,O si o rata a datoriei publice de maxim 62O/ ,) stabilitatea cursului de sc"imb/ 4) conver(enta ratelor dobanzilor pe termen lun(.

12