CAP 1.CONCEPTE DE BAZ ALE INFLAIEI 1.1 TEORII I TIPOLOGII ALE INFLAIEI.

n istoria lor toate trie au cunoscut perioada de inflaie. n unele epoci preurile sunt, n ansamblul lor, aproape stabile, pentru ca, n alte epoci s aistm neputincioi la nvala unui val inflaionist. Pentru a se menine consumul este nevoie de mai muli bani sau, cea ce reprezint acelai lucru, preul mrfurilor crete i banii i pierd puterea de cumprare. Din punct de vedere etimologic, termenul de inflaie provine de la latinescul inflare , care are semnificaia de a se umfla in mod exagerat. Preluarea i foloirea acestui termen in limba ul de specialitate al teoriei economice sunt pe deplin motivate, de la nceputul manifestrii sale i p!n n zilele noastre , fenomenul denumit inflaie, s"a caracterizat sub raportul coninutului i al formei preurilor. Dei este foarte uor perceptibil, inflaia reprezint unul dintre fenomenele complexe, foarte greu de explicat i ncadrat n anumite granie fixe. Din acest motiv definiia inflaiei nu este una strict, unanim acceptat de specialitii economiti, ci ea se nscrie intr"o gam foarte variat, fiecare dintre cei care o definesc ncerc!nd s includ ceea ce este esenial in coninutul i manifestarea procesului. De"a lungul timpului au avut loc numeroase controverse privind natura fenomenului i, de aici , polemici i privind definirea inflaiei. #n continuare voi prezenta principalele teorii din domeniul inflaiei, precum i elementele lor definitorii. de manifestare , printr"o cretere exagerat a

1.1.1 TEORIA MONETARIST A INFLAIEI

%eoria monetarist a inflaiei, denumit i materialist, a furnizat o analiz critic a fundamentelor macroeconomiei. Polemicile au atins intenitatea maxim la nceputul anilor &'(, odat cu apariia a dou articole semnate de )ilton *riedman+ intitulate ,- sc.em teoretic a analizei monetare/ 0+1'(2 i ,%eoria monetar a venitului nominal/ 0+1'+2, precum i in dezbaterile teoretice referitoare la acestea. n plus, la formularea i popularizarea monetarismului, ca teorie macroeconomic, au contribuit i lucrrile urmtorilor autori3 4.5runner 0+1'(2, 4.5runner i 6.7. )eltzer 0+1'$2, 6.)eltzer 0+1''2, 7.8. 9o.son 0+1':2, D.;.<. =aidler 0+1'>, +1'$, +1?+2 i ).9. Par@in 0+1'>2. #n aceste lucrri monetariste rolul central este ucat de explicarea procesului inflaionist. Au toate ca aceti autori au abordri teoretice diferite, trei ipoteze apar n mod constant n lucrrile lor3 +.inflaia este in esen un fenomen monetarB :.teoria @eCneian: , pe care monetaritii o ec.ivaleaz cu o curba impl a lui P.illipsD , nea ustat la ateptri, nu poate explica problema inflaiei, n special accelerarea inflaieiB D.rata de cretere i accelerarea ofertei de moned explica rata inflaiei i, respectiv, accelerarea inflaiei.

=aureat al premiului Eobel pentru economie n +1'$, a fost profesor de tiinte economice la Fniversitatea din A.icago, actualmente cercetator in cadrul #nstitutului 7oover 0G.F.6.2. Principalele lucrari sunt3 ,;seuri in Htina economic pozitiv/ 0+1>D2, ,Aapitalism si libertate/ 0+1$:2, ,#nflaie i oma / 0+1'$2 : curent de g!ndire economic care are la baz punctele de vedere ale economistului 9.).4eCnes 0+??D"+1I$2, situ!nd in centrul ateniei urmatoarele aspecte3 stabilitatea sistemului de piaa i meninerea unei ocupari deplineB rolul banilor, dinamica pe termen scurt a economiei de pia D curba lui P.illips este dezvoltat in capitolul al ##"lea al lucrrii

'

)onetarismul 0termen lansat de 4arl 5runner2 dorete s devin ns, mai mult dec!t o teorie a inflaiei. )onetarismul poate fi privit ca o incercare de a stabili o paradigm teoretic la nivel macroeconomic alternativ la punctul de vedere @eCneian. Aum autorii monetaritii nu alctuiesc un grup omogen i cum ei difer, at!t ca metodologie c!t i din punct de vedere al specificitii metodelor, este foarte greu de caracterizat coala de g!ndire macroeconomic a monetarismului printr"o lista de teoreme general acceptate. %otui, au existat asemenea iniiative din partea mai multor autori , ca de exemplu 9.=.Gtein in lucrarea )onetarism J publicat in +1'$, 7. *risde 0+1''2, D.<.=aidler 0+1?+2 i in special %..)a er i alii care au incercat s caracterizeze monetarismul n dousprezece propoziii. )embrii colii monetariste se disting prin acceptarea urmtoarelor patru propoziii 3 +.sectorul privat al economiei este inerent stabil. Histemul economic revine automat la un ec.ilibru de ocupare deplin in urma unei tulburri B rata oma ului revine la valoarea ei ,natural/I :.orice rat de cretere a ofertei de bani este compatibil cu o ocupare deplin, dei rezult rate ale inflaiei diferite. D.o modificare a ratei de cretere a ofertei de bani modific mai int!i rata creterii economice reale 0i, de aici i rata oma ului2 B pe termen lung acest efect real dispare i se menine numai o cretere permanent a tendinei ratei inflaiei 0teorema acceleraiei2>.

Kata ,natural/ a oma ului este un concept dezvoltat de )ilton *riedman i reprezint acea form de oma proprie persoanelor care .otrsc in mod deliberat s inceteze lucrul total sau parial. 6cest tip de oma mai este cunoscut i ca oma voluntar.
>

6ceasta idee a fost accentuata de =aidler. ;a corespunde in acelasi timp si prezentarii lui 5runner si )eltzer3/- teorie monetarista trebuie sa indeplineasca D conditii3 +"starea catre care se indreapa sistemul pe termen lung depinde de stocuri 0bani2 si nu de fluxuri B :"a ustarea la o modificare a cantitaii de bani presupune o substituie intre bani, alte bunuri i noua producie B D"sistemul economic este stabil. )iscarile cumulative ale preurilor sau produciei rezult, in principal, din deciziile sau aciunile guvernelor, nu ale unei instituii individuale

I.politica activist de gestionare a cererii este respins, fie ea monetar sau fiscal, i se prefera ,reguli/ pentru politica monetar pe termen lung sau obiective prestabilite. Postulatul stabilitii nu se afl in mod int!mpltor pe primul loc. #n esen, teza existenei unui istem economic inerent stabil reprezint o propunere a monetaritilor 0deoarece economia de pia se caracterizeaz prin instabilitate i , in consecin, stabilitatea din ipoteza de mai sus nu este dec!t o propunere aprioric2, aa cum remarca 6.=ei oun.uford in +1'$. Gtabilitatea pieei ca istem economic este presupusa, nu dovedita. Gpre exemplu, se afirm ca piaa muncii tinde mereu spre ec.ilibru , adic rata oma ului este egal cu rata natural, care reprezint numai oma ul de friciune. Pe baza postulatului stabilitii, monetarismul exclude poibilitatea unui ec.ilibru @eCnesian de subocupare, caracterizat printr"un exces de ofert de bunuri i for de munc. 6stfel, monetarismul trece dincolo de graniele teoriei economice i se caracterizeaz, totodat, ca av!nd o doz de ideologie. 6cest lucru a fost exprimat de 7.8.9o.nson in +1':, fc!nd referire la postulatul stabilitii. Gpre deosebire de aceasta, teoria @eCnesian arat c economia real este instabil intr"un mod nalt i gestiunea monetar are o relevan i un control redus asupra ei. -pinia adepilor monetariti afirm, in sc.imb, ca economia real este relativ stabil in mod inerent, dar ca ea poate fi destabilizat de evoluiile monetare care trebuie prin urmare s fie controlate c!t mai bine poibil printr"o politic monetar abil. Aea dea doua teorem a monetarismului 0care arat c orice cretere a ofertei de bani este compatibil cu o ocupare deplin2, poate fi denumit i teoria cantitii pe termen lung. #ntr"o stare stabil, in care toate variabilele sunt anticipate corect, rata inflaiei este influenat exclusiv de rata de cretere a ofertei de bani. Ae alte cuvinte, o stare de ec.ilibru in condiiile unui nivel al ocuprii depline este independent de o rat a inflaiei anticipat corect.
1

6 treia teorem a monetarismului, mult mai important dec!t cea menionat anterior, este teoria cantitii pe termen scurt. 6ceast teorie susine ca accelerarea ratei de cretere a ofertei de bani 0adic o rata mai rapid a c.eltuielilor nominale cu bunurile finale2 determin, temporar, o suplimentare a ratei cresterii economice reale i, prin urmare, reduce rata oma ului. #nflaia rezultat duce la o a ustare a istemului economic. #n decursul acestui proces de a ustare, rata creterii economice reale revine la valoarea iniial. 6stfel, accelerarea creterii reale obinute printr"o rat mai rapid de cretere a cantitii de bani este doar temporar. 4arl 5runner a intitulat acest principiu drept ,teorema acceleraie/. )a oritatea autorilor monetariti, precum *ridman, 5runner, =aidler apeleaz la acest principiu, dar cu particulariti diferite ale modelelor. %otui, per ansamblu, teorema acceleraiei deine un rol central in analizarea procesului de a ustri pe termen scurt. Aea dea patra propoziie acceeptat de adepii monetarismului are ca element central respingerea politicilor monetare i fiscale discreionare. 8estionarea activist a cererii i, politicile compensatorii anticiclice sunt coniderate o surs de instabilitate. )odelul monetarist arat c producia i ocuparea pot fi influenate de politica economic numai intr"at!t inc!t s determine modificarea de preuri care nu sunt anticipate de agenii economici din sectorul privat. Pe termen lung, efectul acestora asupra variabilelor reale va fi eliminat treptat, dar nivelul mai inalt al preurilor 0sau rata inflaiei2 se va menine. )onetaritii se indoiesc, de asemenea, c cei care decid politica economic au abilitatea de a prognoza modificrile viitoare ale variabilelor economice relevante i, cu at!t mai puin, de a prevedea efectul viitor al sc.imbrilor curente intervenite in instrumentele de politic economic. Problema eseniala a politicii economice este deci inlocuirea politicii economice activiste cu reguli, cum ar fi regula ratei constante de cretere pentru oferta de bani sau reguli de constant pentru politica fiscal.
+(

#n cadrul monetarismului unii autori$ fac distincie intre dou coli de monetarism3 monetarismul # i monetarismul al ##"lea 0coala asteptrilor raionale2. 6depii monetarismului # sunt de acord cu toate cele patru propoziii menionate anterior, iar adepii celei de a dou coli monetariate sunt de acord doar cu propoziiile +, : i I. )onetarismul # se intemeiaz pe distincia intre curbele lui P.illips pe termen lung i, respectiv, scurt. Pentru monetaritii de tipul al ##"lea nici mcar nu exista o curb a lui P.illips. Principala deosebire dinte cele dou coli este c, in vreme ce monetarismul # accept procese de a ustare pe termen scurt in care piaa bunurilor i piaa muncii pot fi in dezec.ilibru, monetarismul al ##"lea presupune c exist nu numai o tendin ctre ec.ilibru pe termen lung, ci i o serie continu de ec.ilibre. Aonform abordrii ateptrilor raionale, propoziia trei 0care nu este agreat de adepii acestei coli2 a programului monetarist ar trebui sa fie modificat in felul urmtor3 politica monetar are efecte reale, dar acestea nu sunt cauzate de componenta imprevizibil a ofertei de bani i, prin urmare, nu pot fi valorificate de o politica economica istematic. #n finalul acestei expuneri, pe scurt, a teoriei monetariste referitoare la inflaie, mai trebuie menionat i opinia monetaritilor referitoare la economia desc.is.6bordarea monetar a teoriei balanei de pli, dezvoltat in special de 5.)undell i 7.8.9o.nson se concentreaz asupra modelului unei economii mici, desc.ise 0acest model se poate aplica i in cazul Kom!niei2, conectat la economia mondial prin intermediul balanei de pli. Prin contrast cu teoria monetarist a economiei inc.ise, acest model accentueaz faptul c o cretere intern a ofertei de bani nu ridic rata intern a inflaiei, dar duce la o deteriorare a balanei de pli.

9.%obin 0+1?(2 i *.7.7a.u 0+1?(2

++

1.1.2 TEORIA CANTITATIV A INFLAIEI

Denumit uneori i teorie clasic sau neoclasic a inflaiei' , teoria cantitativ poate fi prezentat sub doua forme3 a2 ecuaia ,tranzaciilor/ formulat de #.*is.er 0+1:(2B b2 ecuaia ,cererii de bani/ formulat de coala de la Aambridge. ;cuaia tranzaciilor formulat de #rving *is.er. *is.er a incercat o abordare macroeconomic care s"i dea posibilitatea s formuleze o relaie intre oferta de bani i nivelul general al preurilor. ;cuaia tranzaciilor a servit cutrilor sale, deoarece ea descria o relaie intre oferta de bani 0notat cu )2 i viteza de rotaie 0notat cu L2, volumul real al tranzaciilor 0notat cu %2 i nivelul preurilor 0P23 PM%N)ML 6ceasta relaie are ins anumite limite. #n realitate din aceasta identitate nu pot fi trase concluzii suplimentare. Aum fiecrei cumprri i revine o v!nzare, valoarea total a v!nzrilor 0volumul tranzaciilor inmulit cu preul mediu2 trebuie, in mod necesar, sa fie egal cu valoarea total a ac.iziiilor. 6ceasta din urm, trebuie, la r!ndul ei, s fie egal cu oferta existent de bani inmulit cu frecvena medie cu care banii circula intre diferiii deintori. %otui, se poate presupune in continuare, aa cum face i, *is.er, c viteza de circulaie a banilor este determinat de evoluiile instituionale 0deciziile luate
'

Prin economia ,clasic/ se inteleg, de obicei, lucrrile lui 6dam Gmit. 0+':D"+'1(2, David Kicardo 0+'':" +?:D2 i 9.G.)ill 0+?($"+?'D2B trimiterile la economie ,neoclasic/ se refer in special la operele lui =.<alras 0+?ID"+1+(2, 6.)ars.all 0+?I:"+1:I2 si 6.A. Pigou 0+?''"+1>12

+:

de organismele abilitate2 din sectorul monetar i c ea rm!ne constant pe termen scurt.

LN V , unde3 LNviteza de circulaie a banilor

V

Nviteza medie de circulaie a banilor.

Ge poate, de asemenea, presupune c sectorul real determin volumul tranzaciilor i c acesta este fixat la un nivel prestabilit3 %N T , unde3 %Nvolumul tranzaciilorB
T

Nvolumul prestabilit al tranzaciilor.

Pe baza acestor presupuneri ecuaia tranzaciilor poate fi interpretat ca determin!nd nivelul general al preurilor3
V

PN T M) Eivelul preurilor este ridicat , proporional cu oferta de bani )B constanta de proporionalitate este reprezentata de raportul LO%. #n literatura de specialitate gim frecvent i o a doua prezentare a ecuaiei tranzaciilor. PM X N V x M), unde3
+D

PNpreul mediu,
X

NPEE real, de circulaie a venitului , in aceast ultim ecuaie apare produsul

V xNviteza

#n locul volumului tranzaciilor naional net ,real/,

X

. %emeiul acestei inlocuiri constituie presupunerea ca

PEE este direct proporional cu volumul real al tranzaciilor. #n aceasta relaie, viteza de circulaie a venitului inlocuiete viteza tranzaciilor L din penultima ecuaie.

;cuaia Hcolii de la Aambridge. Gpre deosebire de ecuaia lui *is.er, ecuaia specialitilor de la Aambridge utilizeaz o abordare la nivel microeconomic. 6.)ars.all ? i 6.A.Pigou au adus in discuie urmtoarea problem3 ,Ae determin cantitatea de bani pe care un agent economic ar dori s o dein atunci c!nd are nevoie de lic.iditi pentru inc.eierea unei tranzaciiP/ Pentru c banii se afla in concuren cu alte tipuri de plasamente , mprirea averii in bani i alte active financiare este optim numai dac utilitatea marginal a ultimei uniti a cererii de bani este egal cu utilitatea marginal a unei investiii intr"un activ alternativ. Pigou este cel care a implificat i mai mult acesta abordare, presupun!nd ca agentul economic nu"i va modifica relaia existent intre averea sa i volumul tranzaciilor, pe termen scurt. 6stfel, cererea de bani a indivizilor poate fi global intr"o cerere

6.)ars.all 0+?I:"+1:I2 susinea c, in realitate, problema determinrii preurilor este mai complicat i c trebuie inut seama at!t de cerere 0respectiv de aprecierile subiective 2, c!t i de oferta 0respectiv consturile de producie2. Pentru a susine punctul su de vedere, )ars.all recurge i la o metafor. ;l consider c cererea i oferta de bunuri pe pia, aprecierile subiective i determinarile obiective ale preurilor se aseaman cu taierea unei bucati de .!rtie cu a utorul unei foarfeci, care are doua lame, i despre care nimeni nu ar putea spune ca taie numai cu una din lame. Pe termen scurt, factorul determinant al preurilor este, dup parerea lui )ars.all, cererea 0implicit aprecierile subiective2, iar pe termen lung factorul determinant este oferta

+I

macroeconomica de bani, care este direct proporionala cu nivelul mondial al venitului. )DN@MQP, unde3 )DNcererea macroeconomic de baniB @Ncoeficientul cererii de baniB QPNnivelul nominal al venitului. De exemplu, dac gospodriile i firmele dein o cantitate medie de lic.iditi care se ridic la dou zecimi din venitul lor nominal, atunci coeficientul optim al cererii de bani @ este de (,:. Dac la funcia cererii de bani adugm una a ofertei de bani i presupunem ca piaa monetar este in stare de ec.ilibru atunci3 )DN)GN), unde3 )DNcererea macroeconomic de baniB )GNoferta macroeconomic de baniB )Nmasa monetar. Ge poate stabili i o relaie intre cele doua ecuaii 0respectiv intre ecuaia lui *is.er i ecuaia de la Aambridge23
+ K

)M
+

N)

V
Q

NP

Fnde

VX

N K , adic unde viteza banilor ca venit este egal cu inversul

coeficientului cererii de bani 042. #n consecin, ambele ecuaii0ecuaia ,tranzaciilor/ i ecuaia ,cererii de bani/2 care alctuiesc teoria cantitativ a
+>

inflaiei sunt complementare i, totodat, ambele au un rol foarte important in inelegerea mecanismului care genereaz inflaia.

1.1.3 TEORIA MODERN A INFLAIEI

#nflaia contemporan reprezint un dezec.ilibru structural monetaro"real, care exprim existena in circulaie a unei mase monetare ce depete nevoile economiei, fapt ce antreneaz deprecierea banilor neconvertibili in aur, precum i creterea durabil i generalizat a preurilor. Aonform definiiei, inflaia reprezint o disfuncie grav intre mrimile economice reale i, cele nominale, monetare. *uncia esenial a banilor, de msurare a valorii bunurilor prin intermediul preurilor este grav perturbat. )asa monetar se gasete intr"o cantitate mai mare dec!t valoarea bunurilor pe care trebuie sa o exprime. %rebuie menionat totodat i faptul ca nu orice cretere a preurilor este sinonim cu inflaia. Practic, aceasta cretere de preuri trebuie sa fie anormal , foarte puternic, pentru a se constitui drept inflaie. 6ceasta inseamn, implicit, c trebuie s raportm creterea la un istem de referin, la un prag admiibil socotit normal. 6mplitudinea acestui prag este variabil in spaiu, dar mai ales in timp. 6stfel, in secolul trecut se putea emite pretenia stabilitii monetare, g!ndit in condiiile unei creteri zero a preurilor. #n secolul al QQ" lea starea de dezec.ilibru devine constanta evoluiei economice i lumea se obinuiete cu ideea ca ec.ilibru este int!mpltor. =a nivelul anilor &>( se accepta o cretere anuala a preurilor cuprins intre +":R, pentru ca in perioada anilor &$("&'(, s fie socotit normal o cretere a preurilor de D"IR. 6ctualmente acest prag se ridic p!n la >"$R.
+$

Din definiie mai rezult i, faptul ca aceast cretere de preuri, ca s fie coniderat inflaie, trebuie s fie durabil. Deci nu intr in discuie o cretere con unctural, determinat de factori aleatori, int!mpltori, sezonieri. - alt caracteristic a inflaiei este acea ca preurile cresc in mod neuniform i, deci, creterea preurilor nu afecteaz in aceiai msura toate bunurile i serviciile existente la un moment dat pe piaa. #n ciuda faptului ca preurile cresc neuniform, se poate calcula un indice general de cretere a preurilor.

1.1.4 TIPOLOGIA INFLAIEI

Alaificarea inflaiei se poate realiza in funcie de mai multe criterii, astfel3 a2 in funcie de modul de fucionare al pieei avem3 "inflaie desc.is "inflaie reprimat Daca inflaia este desc.is, economia de piaa continu practic, s funcioneze ca un mecanism in care preturile sunt fixe. -rice exces de cerere 0insuficien a bunurilor sau forei de munc2 conduce la o cretere a preurilor i a salariilor. #nflaia reprimat apare atunci c!nd controlul guvernamental inpiedic creterea preurilor bunurilor de consum i a salariilor, astfel inc!t excesul de cerere este doar reprimat, nu i redus. -dat cu indeprtarea controlului guvernamental, trebuie s ne ateptam la creteri de preuri i de salarii. b2in funcie de amploarea procesului inflaionist 0adic in funcie de ritmul de cretere al preurilor2 exist3

inflaie moderat 0t!r!toare2 caracterizata prin creterea generalizat

a preurilor

+'

cu :"DR anual. ;a este un fenomen fiziologic, de regul, reflexul politicilor de stabilizare. #n condiiile acestei forme de inflaie se manifest o mare incredere in monedB agenii economici au tendina s inc.eie contracte economice pe termen lung fiind convini c preurile bunurilor pe care le v!nd i le cumpr vor cunoate evoluii previzibile i moderate. Ge manifest totodat o preocupare redus dac plasarea economiilor s se realizeze in active reale sau in titluri. Aa regula general, productivitatea muncii cunoate evoluii ascendente pe fondul unor anticipri pozitive din partea agenilor economici.

inflaia galopantB este cea care conduce la dublarea preurilor in

decurs de un an, expreie i surs a unor mari dezec.ilibre de economie. Prezena unei astfel de inflaii, impune indexarea contractelor cu indicele preurilor sau printr"o valut coniderat stabil. )oneda naional cunoate o pierdere rapid a valorii sale economice 0a puterii de cumprare2B rata dob!nzii creste rapidB viteza de rotaie a banilor se accelereaz, posesorii acestora a ung!nd sa pstreze asupra lor doar cantitatea de moneda strict necesar tranzaciilor cotidieneB o parte din economii prsesc economia naionala fiind plasate in strintate.

.iperinflaia este caracterizata prin creteri ameitoare al preurilorB

cererea de moned naional scade coniderabil deoarece exista o neincredere aproape total in puterea sa B o parte foarte important a tranzaciilor se efectueaz sub forma unei troc modern 0barter 1 2 sau in moneda alternativ. Preurile devin deosebit de instabile, iar salariul real unei persoane se reduce lunar cu aproximativ D(R. P. Aagan definete inflaia care se manifesta sub aceasta form 0 adic .iperinflaia2 drept o stare in care nivelul general al preurilor crete cu peste >(R lunar. c2in funcie de cauzele inflaiei putem distinge3 "inflaie prin costuriB
1

5arterul reprezint o compensaie global, realizat la nivel de grupe de intreprinderi sau ageni economici individuali, apartin!nd uneia sau mai multor ramuri economice. #n aceste tipuri de contracte nu exist un suport financiar bazat pe mecanismul instrumentelor si mi loacelor de plat obinuite in practica economic.

+?

"inflaie prin cerereB "inflaie structural. Datorita importantei deosebite pe care o prezint aceasta ultima claificare, ea va fi dezvoltat pe parcursul urmtorului subcapitol.

1.2 CAUZELE APARIIEI INFLAIEI

*enomen economic deosebit de complex i cuprinztor, inflaia a generat o ampl dezbatere intre economiti. #n prezent nu exista o teorie general acceptat a inflaiei, cauzele care genereaz acest proces economic put!nd fi de ordin economic, pi.ologic, social"politic, intern sau extern, incluse prin relaiile economice internaionale i al creterii interdependenelor dintre economiile naionale. 6numite procese inflaioniste provin din partea cererii, altele, din partea ofertei. P. Gamuelson spunea referitor la aceste procese ca ,trstura caracteristic esenial a inflaiei moderne este c ele au o dinamic intern i c sunt greu de oprit dup ce s"au declanat/. ;ste vorba in acest caz de aceea ce specialitii numesc inflaia inerial, anticipat sau fundamental, adic acea rata a inflaiei pe care agenii economici o anticipeaz i o iau in calcul atunci c!nd inc.eie contracte i acorduri oficiale. #ntegrat in acest mod, in aciunile i comportamentele agenilor economici, instituiilor i populaiei, rata inflaiei anticipate poate fi un punct de reper pentru rata inflaiei efective in viitor, care are tendina s dureze at!t timp c!t un oc o face s creasc sau s se diminueze. Din punctul de vedere al cauzelor generatoare de inflaie putem evidenia urmtoarele tipuri de inflaie3 "inflaie prin cerereB
+1

"inflaie prin costuriB "inflaie structural.

1.2.1 INFLAIA PRIN CERERE

#nflaia prin cerere are la baz creterea cererii globale 0sub forma unui oc sau in mod treptat2 in faa creia oferta este inelastic sau indiferent. #n figura nr. +, ,#E*=6S#6 PK#E A;K;K;/ se poate observa c prin creterea cererii sub impactul unui oc, preul i cantitatea de ec.ilibru sporesc 0de la Po, PE5o la P+, PE5+2 ca expreie a modificrii ec.ilibrului 0de la ; ( la ;+2 care se adapteaz at!t prin cantiti c!t i prin preuri.

*igura nr.+. inflaia prin cerere

:(

6cest tip de inflaie a fost pus in eviden de adepii teoriei cantitative a banilor+( , variaia procentual a masei monetare fiind egal cu masa variailor procentuale a cantitilor oferite i preurilor, conform relaiei3
M

N Q T P , unde3
PNB , PIB 2B

M
Q

Nvariaia procentual a masei monetareB Nvariaia procentual a cantitii oferite 0sau Nvariaia preurilor.

Premisa inflaiei este ca masa monetar s creasc mai repede dec!t PE5 sau P#5, adic oferta de moned i veniturile agenilor economici cresc mai intens dec!t oferta de bunuri economice. Pentru a avea loc procesul inflaionist este necesar at!t creterea generalizat a preurilor c!t i creterea in timp 0de durat2 a acestora. Pentru a se realiza creterea de durat a fenomenului inpre urrile sunt multiple. ;le in mai int!i de mecanisme intenionate de a crea in mod repetat mai multa moned dec!t nevoile circulaiei, graie fluxului de metale preioase, tiprirea unui volum exagerat de bancnote, politica monetar expansiv a bncii centrale s.a.m.d., neinsoite de creterea corespunztoare a ofertei. #n toate ituaiile menionate este generata cerere salarial suplimentar, in exces, iar ma orarea preurilor este soluia imediat pentru ec.ilibrarea pieelor. 6cest mecanism direct in declanarea inflaiei este insoit de altul, indirect, relevat de ctre )ars.all, 4eCnes i *riedman. Dup acetia, intre creterea masei monetare i a cererii normale se interpune scderea ratei dob!nzii care explic de ce prima o declaneaz pe cea de a doua. De exemplu, dac 5anca Eaional cumpr bilete de tezaur sau alte titluri de pe pia,
+(

vezi subcapitolul +.+.: %;-K#6 A6E%#%6%#LU 6 #E*=6%#;#.

:+

particularii i bncile vor deine mai multe lic.iditiB in mod natural, cursul titlurilor va crete iar rata dob!nzii se reduce, ceea ce i incit s ac.iziioneze alte active reale 0pentru c cele financiare s"au scumpit2, fapt ce poate stimula producia de bunuri reale fizice. ;lasticitatea produciei, in special cea de bunuri durabile i de capital, este decisiv pentru instalarea strii de inflaie. Dac oferta este elastic cu cererea, atunci mecanismul indirect nu declaneaz inflaia. Dac elasticitatea produciei de bunuri durabile i de capital este inelastic 0pentru c intreprinztorii nu au poibilitatea de a spori oferta2 procesul inflaionist, prin mecanismul indirect, este declanat i se autointreine. #mportant pentru declanarea sau nedeclanarea procesului inflaionist este i categoria de ageni economici in poseia cruia a unge excesul de mas monetar pus in circulaie. Dac sporul de mas monetar a unge in principal la productori, investiiile sunt stimulate, crete produsul global, iar poibilitile procesului inflaionist se diminueaz. 6tunci c!nd sporul de mas monetar a unge in special la consumatori i speculatori, crete cererea de satisfctori i de active financiare i monetare, iar efectul de cretere a preurilor este preponderent i procesul inflaionist se declaneaz cu intenitate.

1.2.2 INFLAIA PRIN COSTURI

#nflaia prin costuri se fundamenteaz pe legturile care exist intre nivelul costurilor, comportamentul agenilor economici i eficiena utilizrii factorilor de producie. #poteza de la care pornete analiza o reprezint faptul c costurile unitare primesc un impuls de cretere. 6cest impuls de cretere poate fi generat de3

::

"deprecierea cursului de sc.imb al monedei naionaleB ceea ce duce la scumpirea factorilor de producie din import, favoriz!nd creterea #PA i a bunurilor cu a utorul factorilor de producie importaiB "pierderea sau restr!ngerea unor piee de desfacere, ceea ce conduce la ma orarea costului mediu fixB "atragerea in circuitul economic a unor factori de producie mai mari, ai cror preuri sunt superioare in raport cu productivitatea marginal ca urmare a unor proaste alocri de resurseB "existena de a a unui proces inflaionist care determin revendicri din partea indicatelor i patronatelor pentru a"i conserva veniturile reale, ceea ce necesit creterea veniturilor nominale 0salarii, rente, dob!nzi, impozite i taxe etc2, soldate cu ma orarea costurilor unitare.

Gporuri de venituri

+
#nflatie

I
Aresteri de preturi

: D
)a orarea costurilor unitare

*igura nr.:. Areterea costurilor i inflaia

:D

Pe pieele concureniale sau neconcureniale ma orarea costului mediu i marginal, conduce la restr!ngerea ofertei, at!t a celei individuale 0a industriei2 c!t i a celei agregate. 6ceasta se int!mpl pentru c, dac preul factorilor de producie crete, cu resursele bneti disponibile, agenii economici vor putea ac.iziiona cantitii mai mici de factori de producie pe baza crora aigur oferta agregat. #n felul acesta, pe baza resurselor bneti reale, produsul efectiv coboar sub cel potenial, ceea ce rupe ec.ilibrul dintre cererea agregat i oferta agregat. Drept urmare, curba ofertei agregate se deplaseaz spre st!nga, cea ce duce la un ec.ilibru nou 0; +2 caracterizat prin PE5 efectiv mai mic i preuri de pia mai mari.

*igura nr.D. #nflaia prin costuri #nflaia prin costuri poate aprea i ca urmare a politicii guvernamentale, c!nd puterea este interesat s menin o cerere inalt, practic!nd politici monetare i fiscale expanive. #n acest fel se poate ivi ituaia ca cererea
:I

global, care este susinut artificial de ctre autoriti s sporeasc producia potenial, ceea ce duce la reacii inflaioniste care in condiiile ocuprii depline a factorilor de producie, in special forei de munc, se soldeaz cu creteri salariale, ceea ce conduce la creteri de costuri, apoi de preuri, i acest ciclu put!nduse repeta la infinit. Hituaia de mai sus mai este cunoscuta in literatura de specialitate i ca spirala inflaionist preuri"salarii.

1.2.3 INFLAIA STRUCTURAL

#nflaia structural presupune o ituaie grav din economie, in care cererea i oferta se modific in sens contrarB ca regul, cererea agregat crete, iar oferta agregat scade. ;a reprezint at!t o continuare intre inflaia prin cerere i cea prin costuri, dar are i unele elemente componente specifice3 existena unor puternice structuri monopoliste++ , de oligopol+: i administrativ Vbirocratice, care au capacitatea de a stimula unele componente ale cererii globale, concomitent cu reducerea unor elemente ale ofertei globale. #nflaia structural poate s provin i din anticiprile incorecte asupra structurii viitoare a cererii, cea ce genereaz neconcordan intre structura material a cererii i cea a ofertei. =a bunurile la care cererea agregat este mai mare dec!t oferta se va declana o tendin de cretere a preurilor, care, prin mecanismele specifice de autointreinere, se generalizeaz la intregul nivel al

++

monopolNfirm sau intreprindere, singura care produce un bun sau un seviciu i trebuie s satisfac intreaga cerere pentru acesta. Pentru a fi monopol intreprinderea nu trebuie sa fie concurata din partea productorilor 0v!nztorilor2 strini sau naionali, iar produsul realizat s nu poat fi substituit cel puin pentru un timp. +: oligopol N sistem de pia in care un numr mic de firme asigur cea mai mare parte a ofertei unui anumit bun , acesta fiind solicitat de numeroi consumatori. Eumrul de v!nztori este suficient de mic, iar puterea economic a fiecruia dintre ei este destul de mare pentru ca aciunea intreprins de o firm s aiba un impact semnificativ asupra calitailor generale de v!nzare"cumprare de pe piaa bunului respectiv

:>

economiei naionale. Aererea excendent poate proveni de la factorii guvernamentali, anga ai particulari sau fie de natur extern.

*igura nr.I. #nflaia structural

6tunci c!nd intervin ocuri asupra, cererii i ofertei agregate inflaia tinde s ram!n constant. Pe termen scurt, evoluia procesului inflaionist este influenat de relaia dintre dinamica cererii globale i cea a ofertei globale. Aa regul general, cererea este mai sensibil la creteri 0elastic la factorii creterii2 i inelastic la scdere, in timp ce oferta este elastic la scdere i inelastic in faa ma oritii factorilor de cretere.

:$

1.3 EFECTELE I COMBATEREA INFLAIEI

;fectele inflaiei difer de la o perioad la alta, in funcie de forma i, intenitatea procesului inflaionist, de politicile economice acest proces. promovate de instituii mputernicite, ca i de capacitatea guvernelor de a cunoate i controla

1.3.1 PRINCIPALELE EFECTE ALE INFLAIEI

Fn prim efect, care are fapt generator inflaia, const in diminuarea puterii de cumprare a monedei, proces ce afecteaz in mod diferit i neegal agenii economici. Prin deprecierea banilor se elimin o parte a resurselor materiale acumulate i, in acest fel, se asigur foloirea la o rat diminuat a capacitilor din cadrul circuitului economic. #nflaia debloc.eaz 0sau in unele cazuri poate bloca2 mecanismul economic. ;limin!nd unitile parazit sau capacitile uzate moral, procesul inflaionist favorizeaz adaptarea unitilor rmase la exigentele impuse de progresul te.nic i mecanismele economiei de pia. #nflaia redistribuie avuiile existente i sc.imb sensurile utilizrii lorB ea favorizeaz inclinaia spre consum i pe debitori i restricioneaz inclinaia spre economii i pe creditori. #n acest fel, procesul antreneaz fuga de lic.iditi i preferina exagerata pentru plasamente in bunuri de folosin indelungat, neproductive.
:'

#n condiiile unei deprecierii inflaioniste a bunurilor 0egala sau mai mare dec!t rata real a dob!nzii2 cei care"i desfaoar activitatea cu resurse mprumutate a ung s foloseasc aceste credite in mod gratuit. Kestituirea creditelor se realizeaz in bani devalorizai dup ce s"a incasat un beneficiu real. #n aceiai termeni, se pune i problema inprumuturilor de stat, populaia care a creditat statul rm!n!nd cu obligaiunile de stat devalorizate. #nflaia indeprteaz din circuitul activ o parte important a masei monetare, concomitent cu scderea puterii de cumprare a banilor. 6cest efect se constat numai in termeni reali, deoarece nominal are loc o cretere a cantitii de bani la populaie. Aa i receiunea economic, inflaia pune de acord capacitile de producie existente cu nevoile reale de consum. ;a realizeaz acest lucru prin presiunea permanent pe care o exercit, in avans, asupra resurselor. Gpecialitii susin c .iperinflaia 0ituaie in care s"a aflat i ara noastr2 cu trecut cresctor i de durat, dac este insuficient controlata reprezint un factor care poate duce la dezorganizarea intregii economii. 7iperinflaia viciaz corelaiile dintre preurile diferitelor mrfuri, ingreun!nd poibilitatea efecturii calculelor de eficien i rentabilitate.

1.3.2 MODEL DE NLTURARE A INFLAIEI

6tunci c!nd o inflaie s"a manifestat sau continu s se manifeste pentru un timp indelungat se pune problema dac poate fi vreodat redus fr a int!mpina dificulti ma ore sub forma pierderii locurilor de munc sau a scderii produciei.
:?

#poteza de la care pornete o astfel de analiz +D de combatere a inflaiei este urmtoarea3 inflaia este continu 0in condiiile in care venitul actual este mai mare dec!t nivelul su potenial2B inflaia a continuat pentru un timp i oamenii se ateapt ca ea s continue. 6ceast meninere cu fermitate a ateptrilor unei continuri a ratei curente a inflaiei este cea care conduce la conceptul unei inflaii peristente. G presupunem c n acest caz ca banca central decide s reduc rata inflaiei, reduc!nd rata sa de validare monetar. ;venimentele care vor urma unei astfel de decizii se inscriu in trei etape3 ;tapa # Prima faza a politicii antiinflaioniste const in incetinirea ratei expaniunii monetare sub rata cuvenit a inflaiei. ;tapa a ##"a Gtagflaia+I. Principalul efort al guvernului in aceast etap l constituie reducerea oma ului p!n c!nd acesta atinge ,rata natural/, iar preurile s fie stabile. De multe ori ins, in loc s se intre in limita oma ului natural i a preurilor stabile, economiile tind s supraliciteze i s intre intr"un decala receionist. )otivul principal al acestei supralicitri este c salariile nu depind doar de cererea excesiv curent ci i de ateptrile inflaioniste. 6teptrile pot determina ca inflaia sa periste dup ce cauzele ei iniiale au fost inlturate. Aeea ce iniial a fost o inflaie prin cerere, rezult!nd dintr"un decala inflaionist, devine o inflaie pur ateptat, alimentat pe de alt parte i din convingerea populaiei c inflaia va continua. *aza de stagflaie se caracterizeaz prin faptul c economia cu toate c inregistreaz un decala receionist, nivelul preurilor continu s creasc. ;tapa a ###"a
+D +I

vezi Kic.ard =ipseC, 6lec A.rCstal",;conomia pozitiv/, ;ditura ;conomic, 5ucureti, +11? Gtagflaia semnific acea situaie din economiile rilor care se caracterizeaz prin inflaie rapid i prin lipsa de cretere notabil a economiei. 6desea, stagflaia pune in eviden o crestere economic ,zero/ insoit de o inflaie puternic.

:1

Kecuperarea. *aza final, este reintoarcerea la o ituaie de ocupare deplin. 6tunci c!nd economia a unge, in cele din urm, la sf!ritul fazei de stagflaie, ituaia este aceeai ca i cum economia ar fi fost lovit de un oc izolat al ofertei agregate. 6cei economiti care sunt preocupai in legtur cu ateptrile c salariile i preurile s scad se tem ca procesul va dura un timp foarte indelungat. Aei care"i pun problema accelerri temporare a expaniunii monetare se tem ca ateptrile de inflaie pot fi reinviate atunci c!nd banca central crete emisiunea monetar. Dac ateptrile inflaioniste sunt reinviate, banca central va avea de fcut o opiune pentru care nu este deloc invidiat. *ie trebuie s permit ca o noua receiune sever s sparg aceste ateptri inflaioniste, fie, trebuie s valideze inflaia pentru a reduce oma ul. #n acest din urma caz, revenim acolo de unde a inceput o inflaie validat.

1.3.3 INDEXAREA VENITURILOR

#ndexarea salariilor i a altor categorii de venituri reprezint tot o component a politicii antiinflaioniste, av!nd ca obiectiv compensarea puterii de cumprare pe care au pierdut"o salariaii i alte categorii de persoane cu venituri fixe. #ndexarea reprezint o te.nic ce permite evoluia 0creterea2 veniturilor in funcie de creterea preurilor pentru a influena puterea de cumprare a acestor venituri. Dup procentul cu care sunt indexate veniturile distingem3 "indexare total 0veniturile sunt indexate cu acelai procent cu care a crescut rata inflaiei2B
D(

"indexarea parial 0veniturile sunt indexate cu un procent inferior fa de rata inflaiei2. #n perioada imediat urmtoare revoluiei din decembrie +1?1 i p!n spre finalul anului +11+, salariaii mai erau prote ai mpotriva efectelor negative ale inflaiei i de compensaiile fixe de care beneficiau. 6cordarea de compensaii fixe a constituit suportul principal de cretere a veniturilor provenite din salarii in perioada octombrie &1( 0c!nd a avut loc prima liberalizare a preurilor2 Viunie &1+. Flterior aceast ituaie s"a modificat pentru c s"a trecut la negocierea salariilor dar, practicarea compensaiilor fixe s"a meninut, intr"o anumit msur. %otui, n condiiile economice specifice ale Kom!niei i a evoluiei procesului inflaionist, s"a a uns la concluzia c nu era necesar meninerea acordii de compensaii fixe i c trebuie s se treac la indexarea curent a salariilor. Fnul din principalele motive pentru spri inul acestei idei era constituit din faptul c gospodriile i optimizeaz ingure alocarea veniturilor pentru ac.iziionarea bunurilor i serviciilor necesare, i, in consecin, nu era necesar s se acorde compensaii fixe pentru anumite bunuri i s se recurg la indexarea veniturilor pentru altele deoarece orice gospodrie i aloca resursele monetare in funcie de consecinele ei specifice i nu de destinaiile stabilite la nivel central, n mod arbitrar.

D+