Btrna Dobroge ascunde n adncuri poate cea mai de pre dintre comorile noastre.

Un rezervor imens de ap, vechi de 90 de milioane de ani, cercetat n egal msura de hidrologii romni i bulgari. Btrnii vorbesc de el ca despre un fluviu subteran care traverseaz judeul Constana cu un debit care l-ar depi cu mult pe cel al Dunrii. Autoritarile confirm c exist, dar nu intr prea mult in detalii. Dei poate fi sursa noastr de ap n timpuri negre. Comuna Silitea, judeul Constana. E secet crunt, iar n mintea stenilor apare iar fluviul de sub pmnt, despre care vorbeau bunicii lor. Civa au vrut s se conving c nu-i doar un basm i au nceput s foreze. Cu 2000 de euro, Gheorghe Popa le-a demonstrat tuturor c nu e nebun. Dar ce a nit de fapt din pmnt? Ar putea fi al patrulea bra al Dunrii, pierdut sub nisipul Dobrogei, aa cum bnuia Herodot n antichitate. nc din anii '60, hidrologii au ncercat s lmureasc, prin foraje experimentale, care sunt calitatea i cantitatea apelor subterane din Dobrogea. Ultimul proiect a durat 24 de luni i s-a desfurat mpreuna cu cercetatori bulgari. Astzi se tie ct este legend i ct adevr. Dobrogea are nu unul, ci dou rezervoare imense de ap subteran. Unul in nord, care merge pn la o sut de metri n adncime. Altul n sud, format in Jurassic. Vine dinspre Bulgaria, unde acoper dou sute de kilometri, iar la noi mai sunt nc 80. O parte din apa format la 600-700 de metri sub sol curge spre vest, n zona Giurgiu, alta se disip treptat spre mare. O mica parte din depozitul vechi de 90 de milioane de ani alimenteaz 48 de localiti din judeul Constana. Apa neclorinat, fr nitrii, cu un echilibru perfect de calciu, magneziu i fier. Dar se poate oare mai mult? Dobrogei: Cetatea Libida, o metropola a antichitatii

Romania este o tara plina de obiective turistice unice si fascinante care atrag anual milioane de vizitatori. Fie ca vorbim despre zona litoralului, fie despre cea montana, tara noastra nu duce deloc lipsa de atractii pentru turistii romani si mai ales pentru cei de peste hotare. De la pesteri nesfarsite la chei si stanci cu forme deosebite, de la peisaje naturale la orase medievale pline de castele si legende faimoase, Romania este gata oricand sa-si intampine oaspetii cu locuri si clipe de neuitat. Skytrip.ro va prezinta zilnic un obiectiv romanesc de neratat. Unul dintre cele mai misterioase situri arheologice ale Dobrogei este orasul antic Libida (cunoscut si ca Ibida). Cetatea se afla in Slava Rusa, un sat aflat in zona central-sudica a judetului Tulcea, in Podisul Babadagului, care apartine de comuna Slava Cercheza. Cetatea Libida este desfasurata pe o suprafata de 24 ha si a fost cel mai mare oras din Dacia Romana, dupa Histria. A fost descoperita in urma cu circa 22 de ani, insa a fost mentionata prima data in 1897, cand geograful Pamfil Polonic a descris-o ca o centura de fortificatii, cu ziduri groase, cu 33 de turnuri si trei porti. Urme din paleolitic Cercetarile arheologice din zona au scos la iveala vestigii si urme arheologice din paleoliticul mijlociu, neolitic, din epocile romana, romano-bizantina si medievala timpurie. In centrul cetatii s-a descoperit o basilica paleocrestina cu trei nave si trei abside, cu coloane si capiteluri din marmura si paviment din mozaic policrom, atribuita sec. VI p.Chr. Metropola antichitatii Cetatea Libida a fost o adevarata metropola a antichitatii. Intre 5.000 si 10.000 de oameni au locuit acolo, conform specialistilor. In 2001, cercetarile arheologice au scos la iveala ansamblul Portii de vest, considerata cea mai importanta descoperire, care servea drept aparare si acces in cetate.