Constantin Brncoveanu

Domnia
Logofete i-au spus boierii noi cu totii pohtim sa ne fii domn. Dar ce asi vrea eu cu domnia? De vreme ce ca un domn sint la casa mea, nu-mi trebuieste sa fiu; ear ei zisera: Ne rugam nu lasa teara sa intre alti oameni, sau rai sau nebuni, sa o strice, ci fii! Si-l luara de mani si-l impingea de la spate si acolea fiind si un capegiu imparatesc pentru trebi imparatesti, il dusease si pre el la Mitropolie; si dusera caftan la capegi-basa al imparatului de au cetit molitvele de domnie si au mers de i-au sarutat mana, zicandu-i: Multi ani! Asa a inceput una dintre cele mai luminate si indestulate domnii din istoria Tarii Romanesti. Pozitionarea geografica a tarii ii aducea la granita unele dintre cele mai de temut popoare ale vremii: pe de o parte imperialii austrieci, pe de cealalta parte turcii si tatarii. Austriecii au fost nevoiti sa se multumeasca numai cu ceea ce le daruia domnul roman, insa relatiile dintre acestia si Tara Romaneasca au inceput sa se imbunatateasca: Brancoveanu le oferea stiri despre ceea ce se petrecea la turci si ii aproviziona, iar imperialii i-au recunoscut titlul de "principe al imperiului" in data de 30 ianuarie 1695. Nici turcii nu erau neglijati. Brancoveanu le platea darile si ajuta ori de cate ori era solicitat, cum se intampla deseori, cu precadere in cazul intaririi sau ridicarii unor cetati importante din punct de vedere strategic. Insa obligatiile domnitorului roman fata de Poarta nu se invarteau doar in jurul chestiunilor banesti. Multumita averii sale, pe care o impartasea cu bunavointa, dar si a serviciilor aduse Portii, Brancoveanu a reusit sa isi pastreze domnia, iar in anul 1699 sa o primeasca pe viata.

Conflictul cu Cantemirestii
Desi Dimitrie Cantemir a ramas in paginile istoriei romanesti ca unul dintre cei mai eruditi domnitori romani, familia din care provenea nu a fost pe placul conducatorului Tarii Romanesti, un alt cunoscut iubitor de cultura. Mai exact, intre 1685 si 1693, domnul Moldovei a fost Constantin Cantemir, tatal lui Dimitrie si al lui Antioh. Relatiile dintre cele doua tari erau foarte tensionate, cu atat mai mult cu cat Brancoveanu il considera pe Constantin Cantemir un om de rand, in vreme ce acesta din urma era contrariat de atitudinea superioara a vecinului sau. Ostilitatatea fata de Cantemir sporeste si se revarsa si asupra feciorilor sai care ii vor urma la tronul Moldovei. Desi mari iubitori de arta si de cultura, Brancoveanu si Dimitrie Cantemir vor fi pentru totdeauna separati de interesele politice si personale.

Mazilirea si moartea
Toate lucrurile frumoase din viaa lui Brncoveanu aveau s se sfreasc n cel mai cumplit mod cu putin. n anul 1711, Dimitrie Cantemir, care era din nou domnul Moldovei, mpreun cu arul Rusiei Petru I se ridic mpotriva Imperiului Otoman. n acelai timp sptarul Toma Cantacuzino trece de partea ruilor i cucerete Brila. Toate acestea se ntmpl fr tirea lui Brncoveanu. Totui btlia decisiv de la Stnileti a fost ctigat de turci. Brncoveanu era compromis n ochii otomanilor prin acest act de trdare. La acest eveniment s -au adugat i uneltirile unor boieri care l-au fcut pe domnul Brncoveanu s cad n dizgraie. Acesta este mazilit n Sptmna Patimilor din anul 1714. El i familia sa sunt dui la Constantinopol. Toate bunurile familiei Brncoveanu sunt confiscate. Din aprilie pn la sfritul lui iulie, membrii familiei Brncoveanu sunt supui unor torturi cumplite precum: ntinderea pe roat, strngerea capului cu un cerc din metal, arderea cu fierul nroit, neparea minilor i a picioarelor. Toate aceste fapte se petreceau n temnia Edicule, Cele apte Turnuri din Istanbul.

Ziua execuiei a fost 15 august, cnd Constantin mplinea vrsta de 60 de ani, iar cretinii srbtoreau, ca n zilele noastre, "Adormirea Maicii Domnului. Domnitorul, mpreun cu cei patru fii i ginerele su, Enache Vcrescu, au fost obligai s mearg pe jos prin ora pn la locul de execuie, desculi i mbrcai doar n cmi. La eveniment au fost invitai s asiste i ambasadori din Europa cretin. Inainte de a se ridica securea asupra capului lor au fost intrebati daca doresc sa treaca la islamism si atunci vor fi iertati. Glasul cel inabusit de credinta al batranului Brancoveanu rasuna si zise inspaimantat de aceasta insulta: "Fiii mei! Iata, toate avutiile si tot ce am avut am pierdut; sa nu ne pierdem insa si sufletele! Stati tare si barbateste, dragii mei, si nu bagati seama de moarte. Priviti la Hristos Mantuitorul nostru cate a rabdat pentru noi si cu ce moarte de ocara a murit; credeti tare intru aceasta si nu va miscati nici va clatiti din credinta cea pravoslavnica pentru viata si lumea aceasta." La aceste cuvinte Ahmed porunci sa li se taie capetele. Gadele ridica securea si capul marelui vistier Enache Vacarescu se rostogoli pe pamant. Apoi se incepu cu uciderea copiilor. Cand gadele ridica securea la capul mezinului, beizadeaua Mateias, acesta se ingrozi de spaima; vazand corpurile celor deja executati, se roaga de sultan sa-l ierte, fagaduindu-i ca se va face turc. Insa parintele sau, al carui cap cazu ultimul, infrunta pe fiul sau si zise: "Mai bine sa mori in legea crestineasca, decat sa te faci pagan, lepadandu-te de Iisus Hristos pentru a trai cativa ani mai mult pe pamant! Fiul asculta si ridicand capul, cu glas ingeresc zise gadelui: "Vreau sa mor crestin. Loveste!". In cele din urma, a fost decapitat i Constantin Brncoveanu. Trupurile lor au fost aruncate n apele Bosforului, iar capetele au fost nfipte n prjini i au stat trei zile la poarta Seraiului. Mai trziu cadavrele au fost pescuite din mare i duse la o mnstire bizantin. Trupul domnului Brncoveanu a fost adus la Bucureti pe ascuns i a fost ngropat la Biserica Sfntul Gheorghe Nou. Plcua de deasupra marmantului a fost lsat fr inscripie de teama turcilor. ns pe candela de argint ce ardea desupra criptei avea gravate cuvintele: "fericitului DomnuI Constantin Brncoveanu Basarab Voievod...

Dezvoltarea culturala a Tarii Romanesti

n perioada domniei lui Constantin Brncoveanu, cultura romneasc a cunoscut o perioad de nflorire, domnitorul fiind un fervent sprijinitor al culturii. n cei 26 de ani de domnie, Brncoveanu s-a dovedit un gospodar desvrit i bun administrator al avuiilor rii, instaurnd o epoc de prosperitate i de pace. Domnitorul a iniiat o ampl activitate de construcii religioase i laice, mbinnd armonios n arhitectur, pictur mural i sculptur tradiia autohton, stilul neo-bizantin i ideile novatoare ale renascentismului italian ntr-un nou stil caracteristic, numit stilul brncovenesc. Denumirea de stil brncovenesc, sau de art brncoveneasc, este folosit n istoriografia romn de art pentru arhitectura i artele plastice din ara Romneasc n timpul domniei lui Constantin Brncoveanu. Deoarece aceast epoc a influenat n mod hotrtor evoluiile de mai trziu, termenul se folosete prin extensie i pentru a descrie operele de art din vremea primilor Mavrocordai, pn ctre 1730. Istoricii de art caracterizeaz uneori stilul prin analogie cu renaterea apusean, datorit structurilor sale clare, raionaliste, dar exuberana lui decorativ permite i folosirea termenului de baroc brncovenesc. Constantin Brncoveanu i-a asumat rolul de protector al tiparului i colilor din ara Romneasc, dar i din Transilvania, numele su fiind ntlnit ntre cele ale donatorilor de la coala romneasc

din cheii Braovului. S-a nconjurat de personaliti de cultur din ar i strintate, susinnd financiar i diplomatic pregtirea tinerei generaii de cadre n colile europene. n 1689 l-a adus de la Istanbul pe Antim Ivireanul, viitorul mitropolit, sub ndrumarea cruia s-au tiprit numeroase cri romneti, greceti, slave i chiar arabe, turceti i georgiene. Constantin Brncoveanu a nfiinat n 1694 Academia domneasc din Bucureti, o coal superioar (colegiu public pentru pmnteni i strini) avnd ca limb de predare greaca veche, n cldirile de la mnstirea Sfntul Sava. n 1707 el a reorganizat-o, numind n fruntea ei pe nvatul grec Sevastos Kyminitis, urmat de Marcu Porfiropol. n paralel cu Academia de la Sfntul Sava, funcionau i alte coli, n incinta unor mnstiri, n care se preda n slavonete i n romnete. Aa au fost colile de la mnstirile Sfntul Gheorghe Vechi i Colea, amndou n Bucureti, care pregteau dieci pentru cancelariile domneti, preoi i dascli. O serie de coli romneti existau n oraele rii, n mnstiri i chiar n mediul rural. n cteva mnstiri au luat fiin biblioteci, cu lucrri procurate din mari centre culturale din apusul Europei.

Ctitorii
Constantin Brncoveanu a fost unul dintre cei mai mari ctitori de biserici i mnstiri din rile Romne. nc nainte de a ajunge domnitor, el a ridicat dou biserici, una la Potlogi, Dmbovia i alta la Mogooaia, lng Bucureti. Dup ce a urcat pe tronul rii Romneti, Brncoveanu a mai ctitorit tot n Bucureti nc trei biserici, pe locul unora mai vechi: biserica Sfntul Ioan cel Mare sau Grecesc, demolat n secol ul trecut, biserica mnstirii Sfntul Sava, demolat n secolul trecut i Biserica Sfntul Gheorghe Nou din Bucureti, existent i azi n centrul capitalei, recent restaurat. n aceast din urm biseric au fost depuse i osemintele ctitorului, n anul 1720, aduse n ascuns de la Constantinopol, de ctre soia sa, doamna Marica. mpreun cu unchiul su, sptarul Mihai Cantacuzino, a ridicat mnstirea din Rmnicu Srat, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, nchinat mnstirii Sfnta Ecaterina din Muntele Sinai. n vara anului 1690, Constantin Brncoveanu a pus piatra de temelie a celei mai de seam din ctitoriile sale: Mnstirea Horezu (sau Hurezi), cu hramul Sfinii mprai Constantin i Elena. Printre alte biserici i mnstiri ctitorite sau refcute de voievod, trebuie amintite: Mnstirea Smbta de Sus, Mnstirea Surpatele, Mnstirea Polovragi i Mnstirea Turnu din Trgoru Vechi, Prahova.

Canonizare
Pentru meritele sale deosebite i aprarea dreptei credine cu preul vieii sale, Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne l-a canonizat pe marele domnitor, impreuna cu cei 5 martiri ca sfinti, avnd data de prznuire la 16 august.