Vitamina A ajuta la functionarea sistemului imunitar, mareste acuitatea vizuala si imbunatateste vederea, ajuta la mentinerea procesului de crestere si consolidare

a oaselor, a starii de sanatate a dintilor, pielii si parului, mareste rezistenta organismului la infectiile respiratorii si scurteaza durata bolii. Simptomele intoxicatiei cu vitamina A sint de la cele mai simple: dureri de cap, oboseala, greata si varsaturi, la cele mai complexe: tulburari de vedere, ingrosarea pielii, osteoporoza. Pina nu demult, era raspindita ideea ca vitamina A protejeaza impotriva cancerului de plamini.

Vitamina B1 ajuta la functionarea sistemului nervos si a inimii, stimuleaza cresterea si ajuta digestia. Desi cantitatile de vitamina B1 (tiamina) in exces sint eliminate prin urina, la doze de peste 510 g zilnic s-au inregistrat palpitatii, edeme, reactii alergice si nervozitate (doza zilnica este de 1-1,5 mg, crescind la gravide si femei care alapteaza pina la 1,6 mg). Supradozele de vitamina B1 afecteaza glanda tiroida si secretia de insulina, generind deficit de vitamina B6 si pierderi ale celorlalte vitamine B.

Vitamina B2 stimuleaza cresterea si functia de reproducere, imbunatateste starea de sanatate a pielii, parului si unghiilor. Mareste acuitatea vizuala si inlatura oboseala ochilor. Dozele mari de vitamina B2 (riboflavina), in special daca nu exista suplimente de antioxidanti, pot genera sensibilitate la razele solare si simptome precum: mincarimi, senzatii de arsura, furnicaturi .

Vitamina hidrosolubila care joaca un rol important in metabolismul energetic al celulelor (indispensabil degradarii glucidelor, lipidelor si anumitor acizi aminati si sintezei acizilor grasi si colesterolului) si participa la formarea anumitor hormoni. Carenta in vitamina B5 se traduce printr-o oboseala, tulburari digestive (greturi, diaree, dureri), cutanate (caderea parului, ulceratii) si neurologice (dureri de cap, senzatie de arsura a extremitatilor etc.). Reversibile, aceste tulburari sunt tratate prin administrare medicamentoasa de vitamina B5.

Vitamina B6 reduce spasmele musculare nocturne, circeii, amorteala miinilor si anumite forme de nevrite ale extremitatilor. Are rol in prevenirea unor tulburari nervoase, functioneaza ca diuretic natural. Deoarece permite sintetizarea acizilor nucleici, contribuie la intirzierea procesului de imbatrinire. Dozele mari, care depasesc 2-10 g, pot declansa tulburari neurologice.

Vitamina hidrosolubila care joaca un rol in maturarea globulelor rosii plecand de la celulele-mama si in sinteza unor acizi grasi si anumitor acizi aminati. Carente in vitaminaB 12 nu este deloc rara la persoanele in varsta. Ficatul, care stocheaza vitamina B 12, poate disimula o insuficienta de aport sau o tulburare a absorbtiei timp de 3 sau 4 ani. In continuare, apar primele semne ale carentei: oboseala generala, pierdere a apetitului, tulburari hematologice (anemie megaloblastica), senzatie de arsura cutanata, nevrita optica inflamatie a nervului optic, pierderi de memorie.

Vitamina C contribuie la prevenirea unui mare numar de infectii virale si bacteriene, stimulind sistemul imunitar. Previne imbolnavirile de scorbut si ofera protectie impotriva agentilor cancerigeni. Ajuta la vindecarea ranilor si a arsurilor, accelereaza cicatrizarea postoperatorie. Dozele mari de vitamina C genereaza aparitia calculilor de acid uric si oxalic. Dozele mari de vitamina C pot determina modificari ale analizelor de laborator si deci erori de diagnostic. Vitamina C este insa contraindicata bolnavilor de cancer, care sint supusi chimioterapiei.

Vitamina D contribuie la folosirea optima a calciului si a fosforului, care sint necesare pentru a avea oase si dinti sanatosi. Impreuna cu vitaminele C si A, actioneaza preventiv in cazul racelilor. Intrucit vitamina D favorizeaza absorbtia calciului, excesul de vitamina poate genera cresterea cantitatii de calciu in singe Suplimentele de vitamina D mai mari de 1.800 UI le pot genera copiilor hipervitaminoze D. Simptomele de toxicitate sint: setea neobisnuita, nevoia de a urina foarte des, greturi, varsaturi, diaree.

Vitamina E scade riscul ischemiilor cardiace si are efect hipotensiv. Preintimpina formarea cheagurilor de singe si ajuta la dizolvarea lor. Mareste rezistenta organismului, furnizind cantitati sporite de oxigen. Atenueaza starile de oboseala si accelereaza vindecarea arsurilor. Suplimentele de vitamina E pot determina cresterea tensiunii arteriale la hipertensivi

Vitamina K in exces genereaza anemie Vitamina K contribuie la coagularea rapida a singelui, actioneaza preventiv asupra singerarilor si hemoragiilor interne. Dozele mari de vitamina K (Menadiona) risca sa se acumuleze in organism, generind distrugerea globulelor rosii, avind drept consecinta anemia

Vitamina hidrosolubila implicata in reactiile de oxidoreducere ale celulei. Vitamina PP, denumita in Franta si vitamina B3, corespunde la doi compusi: acidul nicotinic si nicotinamida. Carenta in vitamina PP, descrisa sub termenul de pelagra - luarea de doze mari de acid nicotinic permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol; totusi, ea este in general prost suportata. Trebuie, deci, luate precautii, mai ales in caz de insuficienta renala. Luarea de doze mari de acid nicotinic este categoric contraindicata in caz de ulcer gastroduodenal sau de diabet.