CURS NR. 2 Yield managementul n firmele de turism.

Definire conceptual, tipologie, reele de agenii i agenii distri uitoare

2.1. Yield managementul n firma de turism 2.2. Aplicabilitatea yield managementului n industria turismului 2.3. Obstacole n aplicarea practica a Y.M. 2.4. Conceptul de agenie de oia! 2.". Conceptul romanesc de agenie de turism 2.#. $ipologia ageniilor de turism 2.%. $ipologia reelelor de agenii Bibliografie: & MOT - 2.5, 2.6, 2,7, 3.1, 3.2. & MAT - 3; 4.1.

2.1. Yield !anagementul in firma de turism

Yield !anagement"ul repre'int( o concepie) un mod de abordare a ma*imi'(rii profitului pe ba'a urm(ririi atente a e oluiei preturilor +i tarifelor +i de stabilire a acestora) a ,ndu-se n edere ,n'(rile +i disponibilit(ile reale ale firmei. .rin aplicarea Y.M. se urm(re+te determinarea alorii celei mai ridicate a tarifului care poate fi perceput n limita costurilor +i capacit(ilor disponibile +i) totodat() garantarea faptului c( toi acei clieni doritori s( beneficie'e de un anume produs sau ser iciu sunt +i dispu+i s( pl(teasc( tariful +i s( o poat( face. .ractic) Y.M. asigura/ Ma*imi'area profitului mediu pentru un produs disponibil pe ba'a anticipaiilor clienilor pri ind preul si stabilirea alorii celei mai ridicate a acestuia) pe care clienii sunt dispu+i sa o pl(teasc(0 Mic+orarea se'onalit(ii cererii) prin transferarea e*cedentului acesteia din perioada de ,rf in alte inter ale de timp. Y.M. se ba'ea'( pe anali'a si interpretarea curbei cererii) concept repre'ent,nd o e*presie a relaiei dintre pre si cerere. Clienii sunt mp(rii in diferite segmente in funcie de dorinele si disponibilit(ile lor de plata) obin,ndu-se mai multe ni eluri de pre. Ca e*presie de aplicare a principiilor Y.M. in practica turistica) 1cott 2ornic3 a identificat " componente funcionale/ 1egmentarea pieei0 1tructurarea politicii de preturi0 .re i'iunea cererii0 4isponibilitatea si capacitatea de a conduce0 5egocierea re'er (rilor. Segmentarea pieei are in edere identificarea grupurilor distincte de turi+ti cu comportamente diferite care au importanta pentru firma de turism in pri ina acti it(ii) a preului sau a lu(rii deci'iilor. #olitica de preturi ia in considerare posibilitatea oferirii unei categorii diferite de preturi pentru fiecare segment de clientela) in funcie de sc6imb(rile si cerinele pieei. 1

 #re$i%iunea cererii se reali'ea'( lu,nd in calcul ,n'(rile anterioare) m(rimea si structura segmentelor de clieni si preturile pe care ace+tia sunt dispu+i sa le accepte. Disponi ilitatea de a conduce, ca si negocierea re%er$rilor, se refera la ncercarea de cuantificare a caracteristicilor cererii. 7irma trebuie sa tina cont de e entualele sc6imb(ri care apar) ca si de faptul ca unii clieni sunt dispu+i sa negocie'e preturile. A anta!ele aplic(rii Y.M. au fost sesi'ate de mari grupuri 6oteliere 8Marriott) 2oliday 9nn:) companii aeriene 8;ritis6 Air<ays) Air 7rance) =uft6ansa:) precum si de marii tour-operatori.

2.2. &plica ilitatea 'ield managementului in industria turismului

>radul de aplicabilitate a Y.M. in diferitele sectoare ale industriei turistice este diferit) in funcie si de ni elurile la care poate fi adoptat. $abelul 2.1. 5i elul si gradul de aplicabilitate ale Y.M. in turism Sector 5i elul la care poate fi aplicat >radul de aplicabilitate 1c('ut * Mediu * ?idicat @nalt * * * * *

2otelier $our-operator $ransport aerian

?idicat Mediu si ridicat ?idicat

Sectorul hotelier 1ectorul 6otelier este probabil cel mai propice sector pentru aplicarea Y.M.) deoarece este foarte larg si fragmentat) cu ntreprinderi a ,nd o mare r(sp,ndire) de diferite categorii si m(rimi. $abel 2.2. 5i elul si gradul de aplicabilitate ale Y.M. in sectorul 6otelier 1c('ut Mediu ?idicat 7oarte ridicat Anit(i mici) in Ma!oritatea Ma!oritatea C,te a lanuri unele ca'uri cu unit(ilor lanurilor 6oteliere si 6oteliere caracter se'onier independente de unele unit(i internaionale m(rime medie independente foarte puternice Y.M. este adesea interpretat ca fiind numai o reducere de pre si este asociat in mod gre+it cu preturile de dumping. 9n realitate insa) Y.M. furni'ea'( cea mai buna te6nica ce garantea'( succesul financiar al 6otelului) combin,nd doi principali indicatori ai acti it(ii 6oteliere/ gradul de ocupare si tariful mediu 'ilnic. =anul 6otelier Marriott si-a de' oltat un sistem propriu) automati'at) de Y.M.) a c(rui unitate centrala se afla in 1AA. .rin intermediul acestui sistem) se poate acorda consultanta 6otelurilor afiliate) deci'iile fiind insa luate la ni el local) in funcie de condiiile specifice. =anul dispunea) in anul 2BBB) de 2BCC 6oteluri) in #B de tari. Sectorul tour-operator 9n sectorul tour-operator) Y.M. este foarte puin utili'at si c6iar pri it cu scepticism. Aceasta situaie este generata si de caracteristicile specifice sectorului) de faptul ca se ofer( mai multe tipuri de 2

pac6ete de ser icii alc(tuite din mai multe componente) fapt care face mai dificila optimi'area preului. $our-operatorii ofer( ser icii de transport) ca'are in 6otel si transfer la si de la aeroport. $abel 2.3. 5i elul si gradul de aplicabilitate ale Y.M. in sectorul tour-operator 1c('ut Mediu operatori de m(rime medie si mica ?idicat 7oarte ridicat Operatori de m(rime mare si unii operatori medii

Sectorul transportului aerian 9n sectorul de transport aerian) Y.M. este cel mai bine integrat si aplicat) aici nt,lnindu-se sisteme computeri'ate a ansate si e*peri in programarea sistemelor. 1ectorul de transport aerian este singurul sector al industriei turistice in care conceptul de Y.M. este uni ersal familiar. Marea ma!oritate a companiilor aeriene utili'ea'( un anumit sistem de Y.M.) in timp ce altele cum ar fi ;?9$912 A9?DAY1 sau =A7$2A51A) si-au de' oltat si aplicat propriul sistem de Y.M. ) pe ba'a datelor furni'ate de e*perii proprii. $abel 2.4. 5i elul si gradul de aplicabilitate ale Y.M. in sectorul transporturilor aeriene 1c('ut Mediu ?idicat 7oarte ridicat

Companii medii si Companii mari mici

1ursa/Yield Management in 1mall and Medium 1i'ed Entreprises in t6e $OA?91M 9ndustry) 1CC% Sisteme automatizate de Y.M. existente pe piaa Sistemul si #re$i%ionare Y.!. Utili%atorii promotorul automata automat O.$9M1 8$9M1: 4a 4a - Mari 6oteluri independente - =anuri 6oteliere - 2oteluri cu o capacitate de cel puin 1BB de camere 2A?.1 814$: 4a 4a - Mari 6oteluri independente - =anuri 6oteliere - Cei care utili'ea'( pentru prima data un sistem de Y.M. MA??9O$$ 4a 4a - 2oteluri aparin,nd 8?e enue lanului Marriott Management 1ystem: - 2oteluri fransi'ate 29?O 82oliday 9nn: 4a 4a - 2oteluri aparin,nd lanului 2oliday 9nn - 2oteluri fransi'ate 3

1istemul O.$9M1 O.$9M1 este un sistem ba'at pe trei module/ O ba'a de date0 An modul de pre i'iune0 An modul de recomand(ri referitoare la preul ce trebuie stabilit. 1istemul prime+te diferite date) si pe ba'a anali'ei acestora) emite anumite cotaii medii ale preturilor care pot fi afi+ate in condiiile specifice dintr-o anumita 'i sau perioada. Clienii sistemului O.$9M1 sunt marile 6oteluri si lanuri 6oteliere care au in medie peste 1BB de camere pe 6otel. 1istemul 2A?.1 1istemul 2A?.1 a fost iniial creat de AME?9CA5 A9?=95E1 4EC919O5 $EC25O=O>9E1 si ulterior perfecionat si ,ndut de firma succesoare) 1A;?E 4EC919O5 $EC25O=O>9E1) care este unul dintre principalii furni'ori de informaii si ser icii legate de sistemele de Y.M. pentru o gama larga de clieni din domeniul turismului. 1istemul 2A?.1 este recomandat celor care utili'ea'( pentru prima data un sistem de Y.M. si nu necesita o ba'a de date pree*istenta. 1istemul MA??9O$$ si sistemul 29?O =anul MA??9O$$ si-a de' oltat propriul sistem centrali'at de Y.M.) sistem care furni'ea'( informaii si ser icii complete 6otelurilor sale din toata lumea. 4e+i aplicarea sistemului se face in funcie de condiiile locale) 6otelurile lanului MA??9O$$ sunt conectate in paralel si la unitatea centrala de Y.M. aflata in 1AA. Aplicarea Y.M. si luarea deci'iilor aparin factorilor de deci'ie locali) care sunt asistai uneori de c(tre unitatea centrala. 1istemul 29?O este un sistem automat de Y.M. proiectat sa opere'e la diferite ni eluri si a fost de' oltat de lanul 2O=94AY 955.

2.(. ) stacole n aplicarea practic a Y.!.

Aplicarea practica a Y.M. este uneori dificila) datorita aciunii diferiilor factori care o influenea'( negati . Ace+tia pot fi grupai in factori atitudinali) operaionali) de infrastructura si de reglementare. Ei sunt pre'entai in tabelul urm(tor. $abelul 2.#. ) stacole in aplicarea practica a Y.!. 7AC$O?9 Atitudinali 5ecunoa+terea Y.M. 1cepticism 9ne*istenta moti aiei

Operaionali Costul te6nologiei 4ependenta de preturi fi*e 9nformaii insuficiente Capacitate prea mica

4e infrastructura 9nfrastructura insuficienta 1e'onalitate rigida a cererii

4e reglementare - ?estricii gu ernamentale legate de pre

2.*. Conceptul de agenie de $oia+

9n literatura de specialitate si in terminologia Organi'aiei Mondiale a $urismului 8OM$:) se folose+te noiunea de agenie de oia!. &genia de $oia+ este o firma independenta sau o reea de firme a ,nd ca obiect re'er area si comerciali'area biletelor pentru mi!loacele de transport si ,n'area produselor turistice fabricate de c(tre tour-operatori. &gentul de $oia+ este proprietarul sau managerul unei societ(i 8firme: desf(+ur,nd acest tip de acti itate) spre deosebire de a entul !e turis", care este salariatul aflat in relaie directa cu clientela. .rin agenie de oia! trebuie sa se neleag( o ntreprindere comerciala a ,nd ca scop/ - asigurarea tuturor prest(rilor de ser icii pri ind transporturile) ca'(rile in 6oteluri) moteluri sau aciunile turistice de orice fel0 " organi'area de calatorii indi iduale sau colecti e) la pre forfetar) cu un program fie stabilit de agenie) fie la libera alegere a clientului. Rolul ageniilor de $oia+ in acti$itatea turistica 9nformea'( si ofer( consultanta despre destinaii) ser icii turistice si oia!e0 .roiectea'() organi'ea'() comerciali'ea'( si distribuie ser icii) oia!e si produse turistice0 1timulea'( ne oia si cererea pentru efectuarea c(l(toriei0 Canali'ea'( curente turistice0 Contribuie la de' oltarea destinaiilor turistice0 Constituie un aloros i' or de informaii despre tendinele si necesit(ile pieei pentru diferii ageni si furni'ori turistici0 Configurea'( o ampla reea de ,n'(ri de ser icii si produse turistice. 1copul si funciile ageniilor de oia! Scopul ageniilor de $oia+ este utilitatea lor sociala. !isiunea sociala a ageniilor de $oia+ consta in satisfacerea necesitailor pieei turistice) neleg,nd prin piaa con ergenta dintre cerere si oferta. ,unciile ageniilor de $oia+/ 7uncia de consultanta0 7uncia de gestiune a conturilor turistice0 7uncia de mediere0 7uncia de producie si comerciali'are. ,uncia de consultanta consta in informarea si asigurarea de consultanta turistului) cu pri ire la caracteristicile destinaiilor) ser iciilor) furni'orilor si oia!elor oferite si spri!in in selectarea celui mai adec at oia! in ca'ul sau concret. ,uncia de gestiune a conturilor turistice este o forma deri ata a funciei de consultanta. Aceasta funcie consta in planificarea si gestionarea conturilor turistice ale clienilor) at,t ale indi i'ilor cat si ale ntreprinderilor. ,uncia de mediere consta in gestionarea si intermedierea proceselor de re'er are) distribuie si ,n'are a ser iciilor si produselor turistice. Este o funcie e*ercitata tradiional) mai ales de ageniile de oia! detailiste) care se materiali'ea'( in oferta) re'er are) nc6iriere sau ,n'are c(tre turist. ,uncia de producie si comerciali%are const( n proiectarea) organi'area) comerciali'area si operarea de oia!e si produse turistice reali'ate prin combinarea de diferite ser icii si oferite la un pre global prestabilit. 9n Aniunea Europeana aceste oia!e au denumirea de "

 #oia$e co"%inate. 9n argoul te6nic de oia! ele sunt cunoscute ca pac6ete) c,nd sunt programate conform ofertei) si #oia$e &or&etare sau la cerere) c,nd sunt organi'ate la cerina fiec(rui client.

2.-. Conceptul romanesc de agenie de turism

Conform 2ot(r,rii >u ernului ?om,niei nr. "13Faugust 1CCG) agenia de turism este definita ca fiind o unitate speciali'ata care or ani'ea'(, o&er( si #in!e pachete !e ser#icii turistice sau co"ponente ale acestora. .rin agenia de turism trebuie s( se neleag( o ntreprindere comercial( a ,nd ca scop/ Asigurarea tuturor prest(rilor de ser icii pri ind transporturile) 6otelurile sau aciunile turistice de orice fel0 Organi'area de c(l(torii indi iduale sau colecti e) la pre forfetar) cu un program fie stabilit de agenie) fie la libera alegere a clientului. C6iar dac( cele dou( noiuni) Hagenie de oia!I +i Hagenie de turismI) nu sunt similare n totalitate) om folosi +i om accepta n continuare termenul de Hagenie de turismI) aceast( ariant( fiind mai apropiat( de coninutul acti it(ilor care fac obiectul s(u de acti itate. Conform 2.>. nr. "13F1CCG) ageniile de turism din ?om,nia pot fi/ Agenie de turism tour-operatoare ) a ,nd ca obiect de acti itate organi'area +i ,n'area pe cont propriu a pac6etelor de ser icii de turism sau a componentelor acestora) direct sau prin intermediari. Agenie de turism detailist) care inde sau ofer( spre ,n'are) n contul unei agenii de turism touroperatoare) pac6ete de ser icii sau componente) contractate cu aceasta. @n (rile Aniunii Europene) conform recomand(rilor O.M.$) e*ist() de asemenea)) dou( tipuri de agenii de turism/ A en)ia !e turis" !etailist( furni'ea'( publicului informaii asupra posibilit(ilor de oia!) ca'are +i asigurare a ser iciilor suplimentare) informaiile despre tarife +i condiiile de acordare a ser iciilor. 4e asemenea) ele sunt autori'ate de c(tre furni'orii lor s( ,nd( respecti ele ser icii la tarifele preci'ate. @n contractul de ,n'are a produsului turistic se preci'ea'( de altfel c( ageniile acionea'( ca intermediar. A en)ia !e turis" an rosist( concepe ) preg(te+te +i inde produse turistice forfetare destinate a fi ,ndute fie direct prin oficiile proprii) fie prin ageniile detailiste. @ntre circa %BBBB de agenii de turism care operea'( n cele 2% (ri ale Aniunii Europene) tipul cel mai nt,lnit este acela de mici agenii independente implicate n ,n'area ser iciilor turistice en detail.

2... /ipologia ageniilor de turism

E*ista o serie de criterii de clasificare a ageniilor de turism/ a: 4up( !enu"irea tehnica si !i"ensiune deosebim/ - agenii de oia! angrosiste sau tour-operatoare0 - agenii de oia! detailiste0 - agenii de oia! mi*te. b: 9n funcie de tra&icul !e turi*ti, deosebim/ - agenii de oia! emi(toare0 - agenii de oia! receptoare. c: 4up( !enu"irea unui canal !e !istri%u)ie deosebim/ - agenii de oia! implant0 - agenii de oia! in sistem franci'a - agenii de oia! irtuale. #

d: 9n &unc)ie !e pro!usele o&erite deosebim/ - agenii cu oferta de ser icii complete0 - agenii de stimulare 8incenti e:0 - agenii comerciale0 - agenii pentru croa'iere0 - agenii tip implant0 - agenii organi'atoare de circuite0 - agenii organi'atoare de oia!e prin posta. &geniile de $oia+ angrosiste sunt acele ntreprinderi care contractea'( ser icii numeroase si di erse si le re ,nd loc cu loc) prin intermediul ageniilor de oia! detailiste. 9n practica) termenii tour-operator si agenie de oia! angrosista difer( doar prin dimensiunea ntreprinderii. &geniile de $oia+ detailiste sunt ntreprinderi mici) a c(ror funcie principal( este aceea de mediere a ser iciilor turistice sigure sau a pac6etelor elaborate de ageniile de oia! angrosiste. @n aceste agenii de oia! este fundamental( e*ercitarea funciei de consultan() deoarece ele sunt n contact direct cu clientul. Acest tip de agenie poate s( produc( +i propriile pac6ete) dar) datorit( dimensiunii ntreprinderii) o fac la scara mic(. &geniile de $oia+ mi0te. Acest tip de agenie de oia! reali'ea'( simultan acti it(ile unei agenii de oia! detailiste +i angrosiste. Aceste agenii funcionea'( ca agenii de consultan() mediere +i producie a pac6etelor) pe care le pot inde direct consumatorului sau le pot distribui c(tre alte agenii de oia!) c6iar dac( acestea nu aparin propriei reele. &geniile de $oia+ emitoare 1outgoing2 sunt agenii de oia! care emit sau trimit turi+ti spre 'one geografice J naionale +i internaionale J altele dec,t cele n care este situat( agenia de oia!. .iaa acestor agenii de oia! o constituie turi+tii care pleac( +i care doresc transport sau ser icii n alte localit(i din ar( sau str(in(tate. &geniile de $oia+ receptoare 1incoming2 Aceste agenii se ocup( cu atragerea turi+tilor din alte 'one geografice. Ageniile de oia! receptoare pot fi clasificate n/ a: agenii de oia! ur%ane *i costiere0 b: agenii de oia! "ari sau "i$locii cu departamente receptoare mari +i sucursale n str(in(tate dedicate capt(rii traficului emi(tor. &genii de $oia+ implant sunt amplasate n sediile unor firme +i corporaii mari. Clienii lor) care sunt salariaii acelor firme) pot obine bilete +i alte aran!amente pe loc +i personal. Ele promo ea'( a+a-numitul Kturism de afinitateI) adres,ndu-se unor grupuri mai mult sau mai puin formale) constituite nainte de plecarea n oia!e. &geniile de $oia+ n sistem de franci%. 7ranci'a este un sistem de colaborare ntre dou( p(ri) !uridic independente) n care o parte 8franci'or:) titular al unei m(rci) produse sau ser icii) sau sisteme de comerciali'are) cedea'( altei p(ri 8franci'at: dreptul de e*ploatare a m(rcii) dup( ni+te te6nici comerciale uniforme. 7ranci'orul i pune la dispo'iie franci'atului) n sc6imbul unei sume sau procent) elemente ca/ & Marca +i imaginea corporati (0 & Lno<-6o<0 & 1er icii sau produse proprii0 & 7ormare0 & >estiunea cump(r(turilor0 & .lan de comerciali'are sau de mar3eting &geniile de $oia+ $irtuale 9nternetul este util ageniilor de oia! irtuale care ofertea'() ,nd +i c6iar licitea'( ser icii +i oia!e n reea. A+a a ap(rut agenia $ra elocity care operea'( prin 1abre) E*pedia +i Dorldspan +i i aparine lui ;ill >ates) creatorul Microsoft. Orice agenie de oia! actual( poate a ea forma sa irtual() c,nd creea'( o pagina Deb +i facilitea'( contractarea on-line a clienilor. %

&geniile de $oia+ cu ofert de ser$icii complet. Ageniile se ocup( de toate tipurile de oia!uri0 mai mult de !um(tate din cifra lor de afaceri pro ine din c(l(toriile de grup +i indi iduale. AME?9CA5 EM.?E11 +i $2OMA1 COOL sunt dou( din cele mai mari agenii din lume care ofer( ser icii complete) a ,nd birouri n ma!oritatea (rilor lumii . &genii de $oia+ de stimulare 1incenti$e2 Aceste agenii sunt speciali'ate n ntocmirea programelor de oia! pentru grupuri) firme +i societ(i care +i recompensea'( salariaii cu e*cursii pl(tite pentru ei +i familiile lor. 4e+i pac6etele de acan( incenti e reunesc acelea+i elemente ca +i pac6etul clasic 8transport) ca'are) e*cursii) agrement:) fiind str,ns legate de munca participanilor) se deosebesc de acanele liber alese. @n ca'ul acanelor incenti e) diferitele elemente ale aran!amentului sunt alese n funcie de stilul de ia( +i aspiraiile participanilor. &geniile de $oia+ comerciale Acestea sunt speciali'ate n turismul de afaceri +i intr( mai puin sau deloc n leg(tur( cu clienii. Agenii se ocup( cu punerea n leg(tur() la telefon) a clienilor) re'er ( bilete de a ion) camere de 6otel +i nc6iria'( ma+ini. 7oarte adesea ei aran!ea'( nt,lniri ntre clienii lor. ?O1E5 ;=A$2 $?ANE= din .6iladelp6ia este un e*emplu de astfel de agenie de oia!. &geniile de $oia+ pentru croa%iere Aceste agenii ,nd produse turistice de croa'ier() pe na e care ofer( ca'area cea mai bun( n cabine f(r( 'gomot +i balans. @n cele mai multe ca'uri) biletele de croa'ier( sunt ,ndute prin ageniile de oia! obi+nuite. 4eoarece acestea nu au a ut e*perien( suficient( n ceea ce pri e+te croa'ierele) au fost nlocuite n ultimii ani cu agenii speciali'ate. &geniile organi%atoare de circuite. Acestea organi'ea'( e*clusi e*cursii n circuit +i care sunt ,ndute direct c(tre public) acion,nd ca agenii de oia!. Circuitele sunt ,ndute fie prin po+t() fie prin publicitate n re iste ca $ra elO=eisure +i $6e 5e< Yor3er. &genii organi%atoare de $oia+e prin pot. Aceste agenii nu au sedii proprii) ci operea'( prin po+t() n special pentru persoanele n ,rst( +i pentru grupuri speciale) cum ar fi persoanele in alide sau asociaiile de 6andicapai. Aceste agenii ofer( oia!uri pentru perioade mai lungi) ca) de e*emplu) o lun( n 1pania ntr-un apartament propriu. O astfel de agenie este American Association of ?etired .ersons. Aceste agenii acord( reduceri pentru clienii care +i fac singuri re'er (rile la companiile aeriene sau) mai simplu) c6eam( agenia la telefon pentru a elibera biletele pe care le-au re'er at.

2.3. /ipologia reelelor de agenii

Ageniile sunt ntreprinderi mici) cu mai puin de "B de anga!ai pentru C#P dintre ele 8inclusi touroperatori:. Ele sunt fie independente) fie organi'ate in reele. A. &geniile independente Acestea acionea'( ca si ntreprinderile mici si mi!locii sau societ(ile cu r(spundere limitata. ;. Reelele de agenii 9n general) o reea cuprinde cel puin 1B puncte de ,n'are. E*ista patru categorii de reele/ inte rate, #oluntare, &ranci'ate si prote$ate. Reeaua integrata 9ntr-o reea integrata punctele de ,n'are n-au autonomie. 1unt simple agenii care distribuie produsele selecionate de conducerea reelei. 1e negocia'( comisionul si se stabile+te o lista de touroperatori) pri ilegiai ale c(ror produse trebuie sa fie propuse cu prioritate clienilor. >estiunea si contabilitatea sunt centrali'ate. C6eltuielile de publicitate si promo are sunt mp(rite intre membrii reelei. 7iecare punct de ,n'are trebuie sa fie liceniat. 4reptul de a desf(+ura acti it(i de tic3eting trebuie obinut pentru fiecare punct separat. An e*emplu de reea integrata este 2a as $ourisme care dispune de o mare reea de distribuie sub marca K2a as NoyagesI) implantata in 7rana si ;elgia. Reeaua franci%ata Agenia franci'ata constituie o societate independenta) care trebuie sa obin( propria licen( +i dreptul la acti it(i de tic3eting. G

Agenia franci'ata se conformea'( politicilor comerciale ale franci'orului) beneficiind de publicitate comuna) de nsemnul) imaginea de marca) sa oir-faire-ul franci'orului si de comisioane negociate cu acesta. 9n sc6imb) franci'atul trebuie sa pl(teasc( o rede en( sau cote procentuale din cifra de afaceri. Reeaua $oluntara O reea oluntara beneficia'( de acelea+i a anta!e ca si reeaua integrata) in principal obinerea unor comisioane ridicate in sc6imbul unui anumit olum de ,n'(ri. 7iecare agenie are nsemnul ei) +i p(strea'( independenta !uridica) dar beneficia'( de campanii publicitare si ser icii de pl(i centrali'ate prin reea. 9n 7rana) de e*emplu) e*ista o singura mare reea oluntara) 1E=EC$OA?) creata in 1C%1. Reeaua prote+ata Aceasta este creat( de un operator care prefera) in locul propriilor puncte de ,n'are) sa-si caute parteneri independeni) titulari de licen(. 9n acest ca') agenia de turism se anga!ea'( sa re ,nd( cu prioritate produsele tour-operatorului si nu pl(te+te nici o rede en( acestuia. Agenia nu beneficia'( de nici o e*clusi itate) dar obine un comision mai mare fata de celelalte agenii. $our-operatorul +i selectea'( ageniile dup( criterii cum ar fi amplasamentul si m(rimea cifrei de afaceri.