2013

FACULTATEA DE DREPT UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

ANUL INTAI 2013-2014 TEORIA GENERALA A DREPTULUI SEMINAR N 6

Tipologia dreptului. Sistemul britanic. Bibliografie indicativa

N. POPA, <<Teoria generala a dreptului>>, Editura CH BECK, 2008 S. CRISTEA, << Teoria generala a dreptului>>, Editura Universul Juridic, 2009 M. PARQUET, << Introduction generale au droit>>, Editura Breal, Paris, 1996 J. CAILLOSSE, <<Introduire au droit>>, ed a 3-a, Montchrestien, Paris, 1998

LISTA TEMELOR DE DISCUTAT I. Tipologia dreptului A. Criteriul tipologiei sistemelor de organizare sociala B. Criteriul apartenentei dreptului la un bazin de civilizatie juridica (sistemul britanic si cel american) II. Sistemul de drept anglo-saxon A. Sistemul britanic B. Sistemul american DOCUMENTE ATASATE 1. Document 1 - Aplicatii 2. Document 2 - Jurisdictiile dreptului anglo-saxon (in cazul Marii Britanii) 3. Document 3 - Hotarare judecaroreasca a unei instante din Marea Britanie bazata pe precedent judiciar (cazul Miller vs Jackson, 1977) 4. Document 4 - Hotarare judecaroreasca a unei instante din Marea Britanie bazata pe statutary law (cazul HP vs Ofsted, 2013) 5. Document 5 Tabel comparativ cu sistemele de drept de completat acasa sistemul britanic 6. Document 6 - Tema de reflectie pentru disertatie TERMENI Sistem de drept, common law, equity law, statutary law. Document n 1 Aplicatii - Precizati criteriile de tipologizare a dreptului.

2013

Caracterizati familia de drept anglo-saxon. Prezentati jurisdictiile sistemului britanic. Care este particularitatea acestui sistem in ceea ce priveste dreptul administrativ? Tratati izvoarele dreptului britanic. Care este forta precedentului judecatoresc? Precizati locul legii scrise si al cutumei prin raportare la common law. Prezentati forma unei hotarari judecatoresti britanice.

Document n 2 Jurisdictiile dreptului anglo-saxon (cazul Marii Britanii)

Document n 3 Hotarare judecatoreasca a unei instante din Marea Britanie, solutionata in baza precedentului judiciar (cazul Miller vs Jackson, 1977) In perioada de vara, cricketul jucat in sat este placerea tuturor. Aproape fiecare sat are propriul teren unde tinerii joaca iar batranii privesc. Satul Lintz din judetul Durham are propriul lui teren, unde s-a jucat cricket in ultimii 70 de ani. Il ingrijesc bine. () Echipa satului joaca scolo sambata si

2013 duminica, ei fac parte dintr-o liga, sunt in competitie cu satele vecine. In alte seri, dupa serviciu, se antreneaza pana la caderea serii. Cu toate acestea, dupa 70 de ani, un judecator al High Court le-a ordonat sa nu mai joace cricket, a pronuntat o injunctie pentru a-i opri. A facut aceasta la cererea unui nou-venit, caruia nu ii place cricketul. Acest nou-venit a construit sau a platit sa i se construiasca o casa la marginea terenului de cricket, unde, pana acum patru ani, era o pasune pentru vite. Pe animale nu le deranja cricketul. Acum, nou-venitul se plange ca mingile aterizeaza aproape intotdeauna in gradina sau in apropierea casei lui. Sotia lui se supara atat de tare din aceasta cauza, incat intotdeauna ies la plimbare la sfarsit de saptamana. Nu ies in gradina cand se joaca cricket, considerandu-l intolerabil. Asa ca i-au cerut judecatorului sa ordone incetarea jocului de cricket. Si judecatorul, desi nu voia asta, s-a simtit obligat sa pronunte incetarea jocului de cricket, cu consecinta, presupun, ca jucatul de cricket in Lintz va disparea. Terenului de cricket i se va gasi o alta utilizare, poate mai multe case ori o fabrica. Tinerii vor trebui sa isi gaseasca alte activitati de recreere in locul cricketului, si toate aceasta din cauza unui nou-venit care a cumparat o casa langa terenul de cricket. Acum, problema se pune pe terenul echilibrului intre interesele contrare ale celor doi vecini. Acest lucru a fost clarificat de Lord Wright in Sedleigh-Denfield v. O'Callaghan [1940] A.C. 880, 903, cand acesta a spus: "Un echilibru trebuie mentinut intre dreptul proprietarului de a face ceea ce vrea cu ceea ce ii apartine si dreptul vecinilor de a nu fi deranjati." Cu privire la interesele lor contrare, sunt de parere ca interesul public ar trebui sa primeze asupra interesului privat. Clubul de cricket nu ar trebui mutat. Opinia mea este ca cel mai corect ar fi sa refuz o injonctiune si, bineinteles, sa resping si cererea de despagubire. Clubul isi va putea folosi terenul de cricket in modul obisnuit, membrii lui nu au fost deranjanti sau neglijenti, ci au facut ceea ce aveau dreptul sa faca. Pentru ca membrii clubului au fost de acord sa plateasca despagubiri pentru eventualele pagube cauzate, se va constitui un fond pentru a acoperi pagube trecute si viitoare. In consecinta, voi admite apelul.

Document n 4 Hotarare judecatoreasca a unei instante din Marea Britanie, solutionata in

baza statutary law (cazul HP vs Ofsted, 2013) Tribunalul de prima instanta. Sectia de sntate, educaie si asisten social Standarde de ingrijire HP - Apelant V. OFSTED1 - Intimat INAINTEA: Judectorului Hugh Brayne doamnei Stafford domnului Beeden Sedinta s-a tinut pe data de 31 octombrie 2013. Apelul 1. Apelantul face apel impotriva deciziei datand din 18 octombrie 2013, care ii suspenda inregistrarea ca asistent maternal pentru sase saptamani, respectiv pana la 28 noiembrie 2013.

Office for Standards in Education, Childrens Services and Skills.

2013 Cadrul legal 2. Cadrul legal de nregistrare ca asistent material este prevzut n Actul 2006, de ngrijire a copiilor. Aceast lege stabilete dou registre de asistenti maternali : registrul pentru asistenti maternali ai copiilor in primii ani i registrul general de ingrijire a copiilor. Seciunea 69 (1) din Act prevede reglementri privind suspendarea nregistrarii ca asistent maternal. Aceasta seciune prevede, de asemenea, c persoana interesata trebuie s dispuna un drept de apel la tribunal. 3. Sub imperiul dispozitiilor privind ngrijirea copiilor (conform registrului pentru primii ani de via i registrul generale de ngrijire a copiilor) din Regulamentul 2008, decizia de suspendare a atestarii unui asistent maternal trebuie luata dupa efectuarea testului prevzut n Regulamentul 9: dac inspectorul-ef consider n mod rezonabil c furnizarea continu de ngrijire a copiilor de ctre persoana inregistrata la orice copil poate expune un astfel de copil la un risc de prejudiciu. 4. Suspendarea va fi acordata pentru o perioad de ase sptmni. Suspendarea poate fi retrasa n orice moment, n cazul n care circumstanele descrise n Regulamentul 9 nceteaz s mai existe. 5. "Prejudiciul" este definit n Regulamentul 13 ca avnd aceeai definiie ca i n Seciunea 31 (9) din Actul privind Copiii din 1989, "rele tratamente sau care afecteaza sntatea sau dezvoltarea, inclusiv, de exemplu, prejudicul suferita de la auzirea sau maltratarea unei alte persoane". 6. Puterile tribunalului constau in a decide daca, la data deciziei, inspectorul-sef a crezut n mod rezonabil c furnizarea continu de ngrijire a copilului de ctre asistentul matenal inregistrat poate expune un astfel de copil la riscul unui prejudiciu. 7. Sarcina probei revine intimatului. Standardul probei "motive rezonabile de a crede "se ncadreaz undeva n echilibrul dintre testul de probabilitate i "motive rezonabile de a suspecta". Convingerea consta in faptul de a judeca dac o persoan rezonabil, care cunoate legea i poseda informaii, ar crede c acel copil ar putea fi supus unui prejudiciu. Audierea 8. Recurenta a cerut administrarea probei cu inscrisuri. Intimatul a fost de acord s continue fr o audiere. Am aplicat articolul 23 Procedura Tribunalului (Tribunalul de prima instanta, Sectia de Sntate, Educaie i Asisten Social), din Regulile 2008 i am procedat la luarea unei decizii, fr o audiere. Completul de judecata, prin intermediul unui apel conferin, a luat in considerare toate dovezile i observaiile menionate mai jos, i a fost de acord cu apelul, pe data de 31 octombrie 2013. 9. Tribunalul a examinat mai multe documente, inclusiv decizia de a suspenda atestatul de asistent maternal, declaratia de apel, intampinarea, declaraiile martorilor prtului, cu probe, i scrisori de la parintii copiilor ingrijiti de apelanta. 10. Tribunalul a dat un ordin de raportare restrns n conformitate cu articolul 14 alineatul (1), literele (a) i (b) din Codul de Procedur al Tribunalului conform Regulilor din 2008, care interzice divulgarea sau publicarea oricarui document sau materiae de natur s conduc membrii publicului s identifice apelanta, orice copil ingrijit de ctre recurent, sau oricare membru al familiilor acestor persoane, astfel nct s se protejeze viaa lor privat.

2013 Contextul 11. Apelanta a fost nregistrata la intimat n 2006, in Registrul pentru primii ani, completand partile obligatorii i facultative ale registrului. Intimatul a inspectat datele furnizate de aceasta n aprilie 2010 i decembrie 2012 i stabilit ca acestea sunt corecte. 12. Recurenta supravegheaza copiilor la adresa ei acas. Condiiile exacte de nregistrare ei nu sunt cunoscute i nu sunt relevante pentru acest apel. Evenimentele care au dus la emiterea avizului de suspendare legala 13. Cazul intimatului este prezentat n rspuns, i se bazeaz pe dovezi ale martorilor MW i EW, ambii membri ai Echipei de Conformitate, Investigare si Punere in Aplicare a Ofsted, i NJ, asistent pentru probleme legate de alcool la un spital, precum si probe relevante. Aceasta este prezentat la punctele 16 i 18 de mai jos. 14. Martorul NJ lucreaz ntr- o echip de abuz de substante, i are un rol de sprijin personal al pacienilor atunci cnd exist admiteri neplanificate, asistarea la sprijinirea pacienti cu alcool sau abuzul de droguri, si consemnarea integrarii pacientilor in rpograme de sprijin comunitar, dup iesirea din spital. Ea spune, bazat pe note medicale, ca HP a fost internata la spital, vineri, 11 octombrie 2013, suferind de dureri abdominale, grea i vrsturi. Aceasta prezenta simptome de sevraj alcoolic, dar a negat iniial un abuz. Martorul nu tie ct de mult HP a spus personalului c a but. S-a ntlnit cu HP in urmtoarea luni dimineata si "a avut sentimentul c [HP] a fost de dificultate i nu si-a dat seama c alcoolul a avut un impact mare asupra sntii ei. [HP] a recunoscut c a avut o problem cu alcoolul n timpul/dup defalcarea unei rela ii anterioar, insa aceasta a fost nici urm cu cinci sau opt ani. Ea a recunoscut ca a baut foarte mult, dar apoi a redus cantitatea de alcool bauta". 15. Martorul NJ merge mai departe s spun c de cteva zile mai trziu, in cartier, HP ",a spus c a redus cantitatea pe care a but-o n lunile anterioare, nainte de a fi admisa la spital .... Cnd am vzut-o pe [HP], pe 14 octombrie, ea a spus c a but aproximativ dou pahare de vin pe seara, dup ora 18.00 . De asemenea, a recunoscut ca a but o jumtate de sticl de vin in week -end .... Nu am fortat-o pe [HP] sa imi spuna ce cantitate alcool consum, pentur ca, la acest moment, a fost de acord i a fost dispusa s se angajeze la sprijin comunitar i prezentata la un serviciu comunitar de consiliere pentru alcool". 16. Martorul NJ confirm c, din cate stie, detoxifierea a mers bine, i c HP a fost dispusa s accepte ajutor. Ea a comentat c, atunci cnd a ntlnit-o prima dat HP, aceasta parea destul de subnutrita. 17. Martorii EW si MW dau inca si mai multe motive pentru decizia de suspendare a permisului. Acestea nu sunt repetate aici, pentru ca vom considerara noi insine dac sus pendarea este justificat. Martorii au luat n considerare scrisori de susinere oferite de ctre prini a unui numr de copii ingrjiti de HP, i au luat de asemenea n considerare afirmaiile anterioare, care nu au dus la nici o sanciune n 2008, conform carora HP a fost cercetata pentru preocuprile unui printe care sustine ca ea mirosea puternic a alcool dimineaa i ca bause peste limita de alcool permisa atunci cnd a transportat copiii: n 2009, s-a raportat c ea era beat atunci cnd a luat copiii de la coal i a condus cu copiii n timp ce sub influena alcoolului. Aceste presupuneri au fost

2013 investigate i HP a negat consumul excesiv sau faptul ca bea n timp ce se ocup de copii. Un alt motiv de ngrijorare au fost ridicat n iunie 2009 cu privire la faptul ca HP bea, i ea a spus c a bautun pahar de vin la cina. Nici una dintre aceste incidente, dei investigate un timp, nu au dus la vreo aciune din partea Ofsted, care a nchis cazul. 18. Martorul MW explic n declaraia sa de investigatii suplimentare ca prtul a pus la cale ca HP sa semneze un formular de consimmnt medical care s permit prtului sarcina de a contacta pe medicii sai i s ntreprind controale medicale. Testele disponibile includ teste enzimelor hepatice i de prob testele alcool in uvie de par, care prezinta nivelul consumului de alcool, pe o perioad din trecut, pana la ase luni. Cazul recurentei 19. HP ofer o serie de motive, n cererea sa de recurs, motive pentru care Tribunalul nu ar tr ebui s continue suspendarea. Ea spune c a fost internata n spital cu dureri abdominale si febra i a crezut c a avut calculi biliari si o infectie, conform recomandrii medicului ei. Testele au aratat un ficat marit. A fost tratat cu medicamente i internata la spital, unde a stat timp de o sptmn i a fost externata mai devreme dect era de ateptat, iar marimea ficatului ei s-a redus. 20. Ea a spus c nu a consumat alcool pn la sfarsitul zilei de munc, la orele 19 i, n cazul n care bea, ultima bautura este de la ora 22 la mai trziu. Ea a spus c nu a condus sub influen a alcoolului, i n orice eveniment de acest gen ar putea fi o chestiune pedepsita de poli ie. Ea a spus: "Nu as consuma sau fi sub influena alcoolului in perioada de lucru cu copiii preiosi ai altor persoane". Suspenarea ar elimina sursa ei de venit i ar putea nsemna pierderea de casa ei, precum i avea un impact profund asupra copiilor ei. HP s-a referit la dou recomandari de la prini (acum completate, de un total de cinci). 21. Aceste referine sunt foarte pozitive, i nimeni nu indica probleme cu calitatea de ingrijire HP pentru copiii lor. Nici unul nu face referire la motivele pentru suspendare, i nici una nu prevede n mod expres c parintele este contient de acestea. Concluziile motivate ale tribunalului 22. Nu exist dovezi recente cu privire la orice probleme parentale, i nu exist dovezi de afectare a oricror copii. Trei inspecii Ofsted au gsit calitatea ngrijirii copiilor de a fi buna. Aceasta includ referiri la nelegerea HP a responsabilitlor sale n ceea ce privete sigurana copiilor. 23. In recursul su, HP a negat abuzul curent de alcool. Ea spune c nu bea inainte de 19 (sau 18, precum asistenta pretinde ca i-a spus). n zilele de lucru, apelanta ssustine c nu bea mai mult de unul sau dou pahare seara, i se oprete la ora 22. Ea insasi nu se refer la programul de detoxifiere pe care, n conformitate cu alte probe, a fost de acord s il ntreprind, nici la orice discuii cu privire la internarea n spital pentru consum de alcool. Dovezile ei pentru Tribunalul sunt c a fost admisa pentru pietre posibile biliare. Fr a face referire la notele medicale, nu este posibil s se determine dac consumul recent de alcool a avut sau nu a jucat un rol n nevoia de internare in spital. 24. Preocuprile intimatului sunt c istoria HP include rapoartele anterioare de preocupri cu privire la abuzul de alcool, inclusiv un raport de la un printe. Intimatul se refer la faptul c HP

2013 nu pare s fi spus prinilor motivul pentru suspendarea ei, i referinele lor pozitive trebuie s fie privite n aceast lumin. 25. Analiza ulterioara va clarifica unele incertitudini n acest caz, inclusiv gradul in care HP a but n ultimele luni i evenimentele care au dus la internarea sa la spital. Este posibil ca probele sa conduca la faptul ca exista probleme recente cu consumul de alcool, dar este, de asemenea, posibil cercetrile sa conduca la concluzia opus. 26. Cu toate acestea, preocupari care privesc consumul de alcool sau chiar abuzul de alcool nu se traduc neaprat n risc de prejudiciu pentru copii. In tot decursul anilor n care HP a avut copi in supraveghere, nici un ru a fost evideniat i nu au fost declansate investigaii care au condus la concluzia c exist sau ar putea fi un risc de vtmare suficient pentru a justifica suspendarea sau alte msuri. Nici un printe, n scrisorile lor de sustinere, nu pare ngrijorat de faptul c acestea nu i-a spus motivele suspendrii. Este rezonabil s presupunem c, din anul 2009, n cazul n care HP a fost sub influena alcoolului n timp ce are grija de copii, unele semne sau preocupri ar fi devenit evident pentru prini. n lumina acestei istorii, trebuie s ne ntrebm dac exist un potenial de risc n timpul investigarii daca HP a but. Posibilitatea ca ea nu poate fi dezvluit cat a but cu adevarat, n sine, nu duce la o prezumtie ca a fost sub influen a alcoolului n timp ce a ingrijit copiii. 27. Nu tim ce a condus la recenta internare in spital. Noi nu suntem experi n medicin i nu tim dac un ficat marit poate aprea si din motive care nu au legtur cu abuzul de alcool. Noi tim, totui, c la internare, nregistrrile raportate de martorul NJ indic faptul c au existat temeri din partea unor profesioniti, care ar putea ajunge la concluzii informate c abuzul de alcool a fost un posibil motiv de ngrijorare. tim din mrturiile lui NJ, c HP a discutat probleme privind alcoolul cu ei ntr-un mod care nu a fost recunoscut n recurs. 28. Faptul internarii n condiii in care abuzul recent de alcool ar putea fi jucat un rol face acest prilej diferit i potenial mai grav dect cele anterioare, prin raportare la preocuprile legate de alcool. tim, dei nu de la HP insasi, c ea a acceptat sprijinul de la o comunitate organizaie pe baz de care se ocup cu abuzul de alcool. n apelul ei, HP nu a recunoscut acest lucru. Acest lucru face dificil s tim dac, n cazul n care exist o problem, ea este n prezent dispusa s ia n considerare dac aceasta posibila problema are sau ar putea avea impact, asupra capacitatii ei de a ingriji copii. 29. Am ajuns la concluzia c exist probleme pe care prtul este obligat s investigheze. De i nu exist dovezi actual de afectare sau o scdere a standardelor ingrijirii copiilor din cauza alcoolului, o persoan care a abuzat recent de alcool , care ar fi putut fi internata la spital pentru acest motiv, i care n prezent ingrijeste copii, poate, n opinia noastr, s riste sa expuna copiii pe care ii ingrijeste, riscului unui prejudiciu. Nu nu se cere s fim mai siguri dect att. Sperm c preocuprile sa se dovedeasca a fi nefondate i c HP sa isi poate continua furnizarea serviciilor de supraveghere a copiilor pentru prinii care apreciaz n mod evident munca ei. Ordona 30. Apelul este respins.

2013 Dl Brayne, presedintele Tribunalului de prima instanta Doamna Stafford, membru al Tribunalului Dl Beeden, membru al Tribunalului 31 octombrie 2013

Document n 5 Tabel comparativ cu sistemele de drept de completat acasa. Diferente Sistemul anglo-saxon Sistem englez Structura sistemului Sistem american Sistemul romano-germanic Sistem francez Sistem german (la Seminarul 6)

Sistem juridictional

Izvoarele dreptului

2013

Document n 6 Tema de reflectie pentru disertatie Sistemul de drept britanic: este judecatorul creator de drept?