I. Iluminismul este un curent ideologic(laic) si cultural,aparut in Franta in secolul al 18-lea(numit secolul luminilor) si care se extinde apoi in intreaga Europa.

Ideea de baza a Iluminismului este emanciparea(luminarea)popoarelor prin cultura si raspandirea ei prin scoli si prin lucrari de popularizare.Omul luminiloreste filozoful sau inteleptul care crede in progres,are incredere in puterea ratiunii umane,respinge dogmele si prejudecatile,popularizeaza descoperirile stiintei si tehnicii si are vocatie didactica.Iluminismul are caracter antimonarhic,anticlerical,antifeudal. Trasaturile iluminismului: 1 .are caracter antidespotic si antifeudal-institutiile feudale erau supuse unei critici severe,ceranduse anularea privilegiilor feudale,drepturi sociale si politice egale pentru intregul popor,pentru ca toti oamenii sunt egali prin nastere,si limitarea puterii monarhului.Iluministii aveau un ideal politic:monarhul luminat,care guverneaza supusii cu intelepciune,garantandu-le drepturi si infaptuind reforme 2 .are un spirit rationalist si materialist_ratiunea este pentru iluministi calitatea fundamentala cu care natura l-a inzestrat pe om,de aceea toatele fenomenele vietii cunosc o interpretare materialista. 3 .are caracter anticlerical si laic-majoritatea reprezentantilor iluminismului sunt adepti ai ateismului,ei pledeaza pentru eliberarea spiritului de prejudecati sau superstitii si cauta,ca si umanistii,sa elibereze individul de sub puterea bisericii,a credintelor populare. 4 .propune accesul poporului la educatie si emanciparea lui pri cultura-prin instructie oamenii devin constiienti de drepturile lor. 5 .iluminismul este doar un curent ideologic si cultural,nu un curent literar,deoarece nu are o estetica sau principii literare. Operele literare iluministe au,in general,caracter moral si social.

III Estimati valoarea operei"Divanul" in formarea sistemului filosofic national. Domnitor, patriot si mare carturar, Dimitrie Cantemir este una din figurile cele mai de seama dela sfirsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea. Prin lui activitate,reprezinta in cultura romaneasca un moment hotaritor, in evolutia spre lumea moderna.A fost un deschizator de drumuri noi, in multiple domenii de creatie, istoric, literat, geograf,dar mai presus de toate un filozof in toate aceste ramuri de activitate intelectuala. Intreaga opera a lui Dmitrie Cantemir are un pronuntat spirit educativ care sporeste si se aprofundeaza tot mai mult pe masura indepartarii de vremurile in care a trait si a activat marele carturar-enciclopedist :fie ca este Divanul, Istoria ieroglifica, Descrierea Moldovei, Hronicul vechimii a romano-moldovlahilorsau alte lucrari. Divanul este prima lucrare filosofica si foarte valoroasa .Aceasta lucrare este destinata sa cultive adevarata intelepciune si cumsecadenie omeneasca ,conduit a morala crestina si smerenie crestina, este o adevarata Enciclopedie etico-moral crestina. Element educative distinctive este umanismul lui Cantemir care priveste omul ca o fiinta rationala,fiind perfect ,desavirsit si creat sa domneasca liber sis a comande celor de sus prin lumina intelectuala care I s-a dat.Mai apoi ,pierzind perfectiunea, omul a pierdut si lumea sau existent cereasca. Evidentiind omul ca o fiinta rationala si umanista D.Cantemir il priveste ca pe un purtator al fortei divine ,avind drept menire stapinirea lumii. In convingerea deplina a lui Cantemir ,insushirea totala a cunostintelor umaniste il ajuta pe om sa conceapa adevarata sa origine, care contribuie la maretia finite umane ,la inaltarea omului ,la

patrunderea in esenta corelatiei ratiune-credinta.Aceasta interpretare consolideaza conceptia morala,precum si cunostintele accumulate conform carora ratiunea si credinta fac ca omul sa devina chiar asemanator lui Dumnezeu. Principele-filosof este, nu numai "purtatorul de cuvant" al intregii culturi vechi romanesti, cat, mai ales constiinta de sine a acestei culturi, omul care a atins treapta cugetarii reflexive, romanul care vorbeste despre trezirea-sa-de-sine, asa cum de altfel, toti filosofii procedeaza. "Filosoful este omul care se trezeste si vorbeste... el vorbeste pentru a spune ceva ce toata lumea stie, dar poate n-a fost spus niciodata, pentru a descoperi ceea ce sta in vazul tuturor, dar poate n-a fost vazut niciodata"(Mikel Dufrenne, Pentru om, Bucuresti, Editura Politica, 1971, p. 127). Ca gen filosofic, Divanulreprezinta un tratat de antropologie filosofica de inspiratie crestin-ortodoxa centrat pe meditatia asupra conditiei generice a omului. Cand spunem ca Divanulreprezinta un tratat de antropologie filosofica avem in vedere sensul larg al termenului antropologie, asa cum s-a constituit in traditia filosofica de dinaintea lui Max Scheler, cel care a instituit un discurs riguros despre om si care a intemeiat, totodata, antropologia filosofica intr-un sens restrans, ca domeniu autonom de reconstructie a omului. "Ceea ce prezinta ca exigenta unii filosofi contemporani interesati de problema antropologiei filosofice, cum ar fi Max Scheler, Helmuth Plesner, la noi M. Ralea, anume faptul ca antroplogia filosofica trebuie sa afirme si sa analizeze esenta omului, este implinit inca in filosofia veche, din primele re-constructii antropologice, cu toate ca acestea nu pot fi gandite autonom, in diferenta fata de re-constructia filosofica globala" nvocand acest context interpretativ, trebuie spus ca Principele-filosof a adus in prim plan figura inteleptului ca simbol al constiintei reflexive din aceasta parte a lumii. Inteleptul nu este in cautarea unei algoritm de producere a adevarului, precum filosoful.