BIOS-UL CUPRINS

Argument...................pag:4 Cap.I. I-1 Introducere.........................................................pag:6 I-2 Ce face Bios-ul................pag:8 Cap.II.Meniul Bios-ului................pag:8

Cap.III.Protectia muncii................pag:25 Bi liografie..................pag:2! Argument "a inceputurile erei calculatoarelor personale# cand IBM controla standardele $ard PC# aceasta firma a anga%at Microsoft pentru a furni&a ma%oritatea sistemului PC. IBM a de&'oltat $ardul# a scris programul BI()* Basic Input-Output System+ si a anga%at firma Microsoft pentru a de&'olta sistemul de operare a discului *,is- (perating ).stem-,()+ si cate'a alte programe si utilitare pentru IBM. Partea cea mai dificil de copiat a calculatorului IBM PC era softul prote%at prin legea drepturilor de autor . /irma P$oeni0 )oft1are a fost printer primele care a ela orat o metoda legala pentru a ocoli aceasta pro lema# astfel incat sa poata duplica functional *fara a copia+ softul# in speta BI()-ul. /irma a anga%at doua ec$ipe de i 22322o248l ngineri de soft# din care cea de a doua a fost selectionata in mod special pentru a fi compusa numai din personae care nu au 'a&ut sau studiat niciodata codul IBM BI(). Prima ec$ipa a studiat programul IBM BI() si a reali&at o descriere cat mai completa a ceea ce facea acest program. Cea de a doua ec$ipa a citit descrierea intocmita de prima ec$ipa si s-au apucat sa scrie#pornind de la &ero# un nou program BI() care sa faca# tot ceea ce a descris prima ec$ipa. A re&ultat un nou BI()# scris pornind de la &ero# care desi nu era identic cu cel al firmei IBM# a'ea e0act aceeasi functionalitate.

Acest mod de a ordare a reproducerii te$nologiei soft numit de P$oeni0 metoda 4camerei curate4 poate re&ista oricarui atac pe ale legala. ,eoarece BI()-ul original IBM consta numai din 85 de program si a'ea o functionalitate limitata# duplicarea sa prin metoda camerei curate nu a fost prea dificila. Pe masura ce BI()-ul IBM a e'oluat# alte firme producatoare de BI() au reusit relati'e usor sa tina pasul cu toate sc$im arile effectuate de IBM. ,aca se e0clude portiunea P()6*Power On Self est+ a programului BI()# c$iar in present# ma%oritatea programelor BI() nu au decat circa 325 de program acti'. Acum nu numai firma P$oeni0# dar si alte firme# ca A1ard# AMI si Microid 7esearc$# produc soft BI() pentru fa ricantii de sisteme PC. ,upa ce $ardul si BI()-ul IBM PC au fost copiate# tot ce mai era necesar pentru a produce un s.stem integral compati il IBM era sistemul de operare ,(). 7eproducerea te$nologica a sistemului de operare ,()# c$iar prin metoda camerei curate# ar fi fost o sarcina infricosatoare # deoarece ,() este mult mai mare decat programul BI() si este compus dintr-o multime de programe si functii. ,e asemenea sistemul de operare a e'oluat si s-a modificat mai frec'ent decat BI()-ul# care# prin comparati'e# a ramas relati'e constant.Aceasta insemana ca singurul mod de a folosi sistemul de operare ,() pe un calculator compati il IBM era de a o tine licenta. Acesta este punctual in care a inter'enit firma Microsoft. ,eoarece IBM *care a anga%at firma Microsoft+ nu au silit aceasta firma sa semne&e un contract de licenta e0clusi'e# firma Microsoft a a'ut li eratatea de a 'inde acelasi s.stem ,() oricui. (data cu o copie licentiate a sistemului de operare M)-,()# ultima piesa se afla la locul ei# iar portile au fost desc$ise pentru producerea de sisteme compati ile IBM# indifferent daca firmei IBM ii placea sau nu. Pri'in in urma# tocmai acesta este moti'ul pentru care nu e0ista clone sau sisteme compati ile Apple Macintos$. 8u este ade'arat ca sistemele Mac nu pot fi copiate9 de fapt# $ardul Mac este foarte simplu si usor de produs# utili&and piese tipi&ate. Pro lema este ca Apple este proprietarul sistemului de operare MAC () si deoarece aceasta firma a considerat ca e ines a nu acorde licente# pentru el# nicio firma nu poate 'inde un s.stem compati il Apple. ,e asemenea BI()-ul cat si sitemul de operare al firmei Mac sa re&iste oricaror eforturi de copiere prin metoda camerei curate# astfel incat# fara incun'iintarea *licenta+ firmei nu este pro a il sa e0iste 'reodata sisteme clone Mac.

Introducere Ce este BIOS Basic Input-Output System !

:ste un set esential de rutine# scris ;n lim a% de asam lare# stocat ;ntr-un cip ::P7(M de pe placa de a&<# care se comport< ca un intermediar ;ntre componentele $ard1are si sistemul de operare. /<r< BI() un computer este nefunctional# sistemul de operare nea'=nd cum s< comunice cu componentele $ard1are. /iecare marc<>model de plac< de a&< contine un BI() diferit# unii produc<tori opt=nd pentru introducerea unor optiuni cu a%utorul c<rora se poate optimi&a la ma0im BI()-ul# re&ult=nd o crestere de performant< demn< de luat ;n seam<. ?n sc$im # alti produc<tori ofer< un BI() s<r<c<cios# cu optiuni putine# care functionea&< la parametri cu 'alori fi0e# ce nu pot fi sc$im ate. ?n acest ca& se g<sesc marii integratori de sisteme *IBM# ,:""# @P>CompaA# Bate1a.+# unele modele entr.-le'el ale unor produc<tori independenti de pl<ci de a&< *A it# A)C)# Biga .te# :PoD+ si ma%oritatea modelelor unor produc<tori din linia a doua *:C)# Biostar# C$aintec$+. ,e cele mai multe ori# indiferent de modelul pl<cii de a&< si al BI()-ului# denumirea functiilor comune# u&uale# este apro0imati' aceeasi# ceea ce face mai usoar< cunoasterea functiilor principale ale unei pl<ci de a&<. Pe pl<cile mai scumpe# ;n special cele destinate o'ercloc-ing-ului# se g<sesc BI()-uri mult mai ela orate# ce ofer< o multitudine de optiuni# cu scopul de a forta sistemul s< lucre&e peste parametri proiectati. :'ident# o astfel de plac< a fost testat< ;n preala il de produc<tor# pentru e'itarea situatiilor %enante# cum ar fi arderea componentelor de pe ea ;n ca&ul unui o'ercloc-ing. (ptiunile setate necorespun&<tor pot ;ncetini sistemul cu p=n< la 4EF# la fel cum optimi&<rile reali&ate cu a%utorul set<rilor 4de finete4 pot aduce sporuri de performant< considera ile. ,in nefericire# multe din denumirile functiilor pre&ente ;ntr-un BI() continu< s< fie criptice# cre=nd confu&ii c$iar si ;n r=ndul specialistilor. Modificarea 'alorilor parametrilor de functionare din BI() poate duce la function<ri defectuoase sau c$iar la nefunctionarea computerului. Pentru remedierea pro lemei si aducerea parametrilor la 'alorile standard *sau GiHdefaultG>iH+# e0ist< posi ilitatea reset<rii BI()-ului# care se poate face ;n mai multe moduri: ;nc<rcarea 'alorilor standard din meniu# sc$im area po&itiei unui %umper pe plac< sau scoaterea ateriei si introducerea ei la loc dup< un timp. ?n acest moment e0ist< trei mari produc<tori de BI()-uri# P$oeni0 6ec$nologies# AIA7, )oft1are si AMI *American Mega6rends+# fiecare oferind# pe l=ng< optiunile standard# un set de optiuni aditionale# ;n functie de capa ilit<tile c$ipset-ului pl<cii si de dot<rile oferite de acesta. 6oate BI()-urile ofer< posi ilitatea modific<rii unor parametri de functionare ;nc< de la pornirea computerului# prin afisarea unui mesa% ;n acest sens# de cele mai multe ori acesta fiind: Press ,:" to enter )etup. Adic<# la pornirea computerului# se apas< tasta G,elH *,elete+ pentru intrarea ;n meniul BI()-ului. Pe unele pl<ci este desemnat< alt< tast<# cel mai des ;nt=lnite fiind G/2H sau G/2H. :ste recomanda il ca# dup< fiecare modificare efectuat< ;n BI()# s< se restarte&e computerul si s< se 'erifice sta ilitatea acestuia. ,ac< totul este ine# se intr< din nou ;n BI() si se efectuea&< urm<toarea modificare. )e pot face si modific<ri multiple de prima dat<# ;n ca&ul ;n care se cunosc foarte ine 'alorile respecti'e# stiind sigur c< respecti'ele modific<ri nu atrag dup< ele insta ilitatea sistemului. ,ar# ;n ca&ul

unor set<ri multiple la un e'entual o'ercloc-ing# e posi il ca sistemul s< nu mai porneasc<# fiind destul de dificil de identificat sursa pro lemei. ,e aceea e recomandat ca# ;n ca&ul o'ercloc-ing-ului# s< se efectue&e c=te o modificare# urmat< de 'erificarea sta ilit<tii. ,up< aceast< mic< introducere# s< ;ncepem descifrarea functiilor dintr-un BI(). Am ales pentru asta o plac< destul de des ;nt=lnit< ;n sistemele actuale# c$iar dac< este mai 'ec$e# plac< pe care am a'ut-o si eu la un moment dat si de care am fost foarte multumit# respecti' A)C) A!88D-: ,elu0e# soc-et A# c$ipset n/orce 2 Cltra 4EE MCP6# 30,,74EE# 20I,: A6A 2EE# 20)A6A25E# I:::23J4 *sau /ireIire+# 60C)B# nKidia "A8# Mar'ell Biga it "A8. Koi folosi denumirile care apar ;n fiecare meniu# pentru o mai usoar< recunoastere a acestora. Ce face BIOS-ul BI()-ul are mai multe roluri# dar cel mai important se refera la apelarea tuturor componentelor conectate la placa de a&a. C=nd computerul este pornit# informatia de la $arddis- nu poate a%unge la procesor *CPC+ si# implicit# sistemul de operare nu poate fi ;ncarcat fara instructiunile furni&ate de BI(). ,e asemenea# BI()-ul are de efectuat o serie de procese# printre care un test care 'erifica daca totul merge asa cum tre uie# citirea informatiei de la alte cipuri BI() care initiali&ea&a alte placi *de e0emplu placa grafica+# mai multe comen&i pe care sistemul de operare le 'a folosi pentru a lucra cu diferitele componente $ard1are# setari pentru $arddis-# ceasul intern etc. Meniul Bios-ului "ain Options Meniul cu optiunile principale se g<seste su ta -ul Main # ;n partea de sus a ecranului# primul din st=nga. )electarea fiec<rei optiuni se face cu a%utorul s<getilor de pe tastatur<# efectul fiind 4iluminarea4 optiunii respecti'e *efectul de $ig$lig$tning+# iar modificarea parametrilor se poate reali&a prin ap<sarea tastei G:nterH care 'a desc$ide un mini-meniu din care se pot efectua modific<rile dorite. ,ac< nu se 'rea nici o modificare ;n meniul respecti'# se poate iesi cu tasta G:scH . "a fel se procedea&< si pentru iesirea dintr-un meniu# dac< nu s-a modificat nimic acolo.

Prima optiune este setarea datei si orei# su care se g<sesc datele despre $arddis--urile si unit<tile optice instalate ;n sistem. ,e fiecare dat< c=nd sistemul porneste# 'a c<uta *cu functia Auto ,etect+ noi de'ice-uri atasate si 'a determina de ce tip sunt acestea. Aceast< rutin< durea&< c=te'a secunde# dar# prin definirea e0act< a tipurilor de de'iceuri atasate# sistemul nu 'a mai c<uta la urm<toarea pornire alte de'iceuri# 4stiind4 de%a ce se g<seste ;n sistem. Pentru asta# se selectea&< dri'e-ul respecti'# dup< care se apas< tasta G:nterH. ?n urm<torul ecran se pot seta manual caracteristicile dri'e-ului respecti' *dac< se cunosc+ sau se poate alege functia Auto detect # care 'a determina tipul dri'e-ului atasat. ,up< c=te'a secunde 'a apare un meniu ;n care sunt afisate tipul dri'e-ului si# dac< este 'or a de un $ard dis-# num<rul de cilindri# capete# sectoare si modul de adresare# ;n cele mai multe ca&uri "BA *"arge BlocAddress+. )e repet< aceast< procedur< pentru toate dri'e-urile atasate iar# ;n ca&ul ;n care nu a'em alte dri'e-uri atasate pe celelalte canale I,:# se selectea&< optiunea 8one . ?n acest fel sistemul nu 'a mai initiali&a functia Auto ,etect la fiecare pornire# re&ult=nd o sec'ent< de pornire * oot+ mai scurt<. Cn e0emplu ar fi asa: un $ard dis- setat ca Master pe Primar. I,: Master si o unitate optic< *C,-7(M# C,-7I# ,K,-7I+ setat< ca Master pe )econdar. I,: Master . ?n acest ca&# pe Primar. I,: )la'e si )econdar. I,: )la'e se selectea&< optiunea 8one . #$%ance$ &eatures )e selectea&< ta -ul Ad'anced din meniul principal. Kor fi 'i&i ile mai multe su meniuri# precedate de o s<geat< spre dreapta *L+# ceea ce ;nseamn< c< la selectarea lor si ap<sarea tastei G:nterH 'or apare alte optiuni legate de su -meniul respecti'. Primul meniu 'a apare su denumirea de Ad'anced BI() /eatures

Aici se pot specifica diferiti parametri la start# cum ar fi 'erificarea memoriei sau a unit<tii flopp. care# dac< se stie sigur c< sunt une# nu e necesar s< fie 'erificate de fiecare dat< la pornire. Mai %os se '<d set<rile recomandate pentru acestea:

Mai departe se g<sesc diferite set<ri care se refer< la optiunile de pornire si de

'erificarea unor componente# precum si acti'area memoriei cac$e a procesorului. Boot 'irus (etection: :na led. Aceast< optiune poate fi locali&at< ;n sectiunea )tandard sau Main la unele BI()-uri. Aceast< functie este util< atunci c=nd se porneste sistemul de pe o disc$et< sau un C,# care pot a'ea sectorul de oot infectat cu un 'irus. CPU Le%el 1 Cac)e: :na led. Acti'ea&< ni'elul 2 de cac$e din procesor# de regul< a'=nd 'aloarea 228-B. CPU Le%el 2 Cac)e: :na led. Acti'ea&< ni'elul 2 de cac$e din procesor# aceast< 'aloare oscil=nd# ;n functie de procesor# de la 228-B la 2E24-B. "a procesoarele At$lon DP aceast< 'aloare este ;ntre 256-B si 522-B. 8i'elul 2 de cac$e se reg<seste si ;n procesoarele Intel# deci aceast< optiune 'a fi pre&ent< si ;n BI()urile de pe pl<cile pentru procesoare produse de Intel. *uic+ Power On Self est: :na led. )e mai g<seste ;n unele BI()-uri si su denumirea prescurtat< P()6 # referinduse la aceeasi functie. Aceast< functie e0ecut< o scurt< 'erificare a componentelor $ard1are# temperaturilor si# uneori# a 'entilatoarelor din sistem# ;n special a celui de pe cooler-ul procesorului si a celor care sunt alimentate din conectorii de pe placa de a&<. &irst ,Secon$- )ir$. Boot (e%ice: aici se poate seta ordinea de oot *de regul< de pe un $ard dis- - @,,E+ si se poate de&acti'a optiunea de pornire de pe celelalte de'ice-uri atasate# pentru ca sistemul s< nu mai piard< timp si s< caute sectorul de oot pe fiecare. Boot Ot)er (e%ice: ,isa led. )e poate acti'a doar ;n ca&ul ;n care se doreste pornirea sistemului de pe alt de'ice# care nu este listat ;n acest meniu# cum ar fi de pe retea# un flas$ dissau de pe o plac< )C)I pe PCI. Boot Up &loppy See+: ,isa led. :ste a solut inutil< fiind o pierdere de timp si generatoare de &gomot. Boot Cp 8um"oc- )tatus: r<m=ne la alegerea fiec<ruia# nef<c=nd altce'a dec=t s< acti'e&e led-ul 8um"oc- de pe tastatur<# pentru a ar<ta c< tastatura functionea&<. : putin deplasat# deoarece tastatura este una dintre primele componente testate la pornire# ;n ca&ul ;n care aceasta nu functionea&< BI()-ul afis=nd un mesa% de eroare# cel mai ;nt=lnit fiind acesta *stupid de-a dreptul+: 5e. oard not found. Press /2 to continue. /ate #20 Option: /ast )ingurul moti' pentru care ar putea fi folosit< aceast< optiune ar fi ;n ca&ul folosirii intensi'e a sistemului de operare ,()# ceea ce pe sistemele moderne nu prea mai are farmec. ypematic Rate Settin1: ,isa led Aceast< optiune determin< c=t de mult asteapt< tastatura c=nd se apas< mai lung o tast< p=n< c=nd ;ncepe repetarea afis<rii acelei taste si c=t de repede se repet< aceasta. Poate fi util< ;n anumite %ocuri unde ap<sarea unei taste un timp mai lung produce un anumit efect. #PIC "o$e: :na led Aceast< functie# Ad'anced Programma le Interrupt Controller# este responsa il< de suportul multi-procesor# cele mai multe din I7M-uri si

alocarea mai rapid< a acestora. OS22 On3oar$ "emory 4 56": ,isa led Aceast< optiune se aplic< doar atunci c=nd se utili&ea&< sistemul de operare ()>2 de la IBM. &ull Screen Lo1o S)ow: este alegerea fiec<ruia. ,ac< se alege afisarea logo-ului# 'a fi afisat< o imagine * itmap la re&olutie KBA ;n 256 culori+ cu denumirea produc<torului pl<cii de a&< si# e'entual# modelul acesteia. ?n acest ca& nu 'a mai fi 'i&i il ecranul de P()6. :u prefer s< '<d ecranul P()6 cu parametri de functionare la ;nceputul sec'entei de oot# pentru c< poate fi util ;n determinarea unor disfunctionalit<ti ale sistemului: un 'entilator care nu mai functionea&<# o temperatur< prea mare# o setare incorect< a memoriilor sau a procesorului si altele. POS Complete Report: afisea&< la terminarea 'erific<rii componentelor un ta el cu starea fiec<reia. Speec) POS Report: este o functie relati' nou introdus<# care se foloseste de un spea-er *un mic difu&or de pe carcas< sau c$iar de pe placa de a&< ;n unele ca&uri+ pentru a 4spune4 starea sistemului. Calitatea sunetului emis este de cele mai multe ori foarte sla <# neinteligi il< uneori. ,ar# unii oameni prefer< s< 4aud<4 dec=t s< 4'ad<4. 7<m=ne la alegerea fiec<ruia acti'area sau de&acti'area acestei optiuni. ,ac< tot suntem la capitolul Ad'anced # s< 'edem ce alte set<ri se ascund su denumirile care sunt afisate cu o culoare mai ;nc$is< *dimmed+ si care# ;n mod normal# nu sunt accesi ile. #$%ance$ C)ipset &eatures ,in acest meniu se pot face set<rile referitoare la parametrii de functionare ai procesorului# memoriei# c$ipset-ului si ai altor componente de pe placa de a&<. 6ot de aici se pot face si set<rile pentru o'ercloc-ing# adic< modificarea 'alorilor parametrilor respecti'i# ;n scopul cresterii performantei generale a sistemului. Ma%oritatea acestor set<ri sunt pe Auto ;n mod normal# dar pot fi modificate si manual# ;n functie de componentele din sistem *;n special procesorul si

memoria+.

CPU 78ternal &re9uency ,":;.: de cele mai multe ori aceasta este setat< de BI()# dup< citirea microcodului procesorului si compararea acestuia cu cele din a&a de date proprie# ;n acest fel BI()-ul 4stiind4 cu ce tip de procesor are de-a face# set=nd automat tensiunea de alimentare# /)B */ront )ide Bus+ si multiplicatorul. Cn e0emplu ar fi acesta: At$lon DP 25EEN 2833 M@& multiplicator 22 2#65K# 'alori care sunt setate automat de BI()# deoarece microcodul procesorului corespunde cu cel din a&a de date. ?n ca&ul ;n care BI()-ul nu recunoaste procesorul *nu are ;n a&a de date proprie microcodul acestuia+ este necesar un update de BI() *care 'a face o iectul altui articol+ prin care se updatea&< a&a de date referitoare la microcodurile procesoarelor mai noi# tipurile noi de memorii si alte componente accesate direct de BI(). ?n acest ca&# BI()-ul 'a seta 'alorile minime pre&ente ;n a&a de date proprie. Astfel# uneori# procesorul poate fi 4'<&ut4 ca AM, At$lon 22EEM@& /)B 2EE. CPU "ultiplier Settin1: Auto repre&int< 'aloarea multiplicatorului intern al procesorului care# ;nmultit cu 'aloarea /)B# re&ult< frec'enta real< de functionare a acestuia. ?n ca&ul nostru# At$lon DP 25EEN# aceast< 'aloare este 22 *220266#66O2833M@&+. System Performance: (ptimal Aici sunt pre&ente mai multe optiuni# ;n afar< de (ptimal: 8ormal# 6ur o# :0pert. Cu setarea :0pert a'em acces la a solut toti parametrii de functionare: /)B# multiplicator# tensiune# frec'ent< memorii# timming-uri memorii# tensiune de alimentare pentru memorii iar# pe unele pl<ci# c$iar la tensiunea de alimentare a c$ipset-ului# tensiunea de alimentare si frec'enta pentru ABP *sau PCIe pe pl<cile mai noi+. CPU Interface: (ptimal Aceast< optiune ascunde practic *;n ca&ul nostru# pe pl<cile A)C)+ timpul de accesare a memoriei. ?n mod normal# aceasta este accesat< la

fiecare dou< cicluri de tact# 26 Command # dar se poate seta si 'aloarea 26 Command # a'=nd ca efect accesarea memoriei la fiecare ciclu de tact# re&ult=nd o crestere a performantei ;ntregului sistem. ?n unele BI()-uri# aceast< setare se reg<seste ;n su meniul cu optiunile pentru memorie# uneori c$iar cu denumirea 26>26 Command: :na led>,isa led . "emory &re9uency: B. )P, :ste setarea default pe toate pl<cile de a&<. )P, - )erial Presence ,etect este un cip aflat pe ,IMM-ul de memorie ;n care sunt stocate date despre tipul de memorie# cantitatea si timming-urile la care aceasta functionea&<. BI()-ul accesea&< acest cip si citeste 'alorile minime pre&ente ;n el# set=nd memoria la parametri optimi de functionare. :'ident# acesti parametri pot fi modificati# cel mai des ;nt=lnit ca& fiind cel de ridicare a frec'entei memoriilor pentru sincroni&area cu /)B-ul procesorului sau ridicarea /)B procesor pentru a fi sincron cu memoriile. ?n ca&ul nostru# procesorul lucr=nd la /)B266# memoriile# dac< sunt PC32EE 'or lucra la 2EEM@& B. )P,. ?n ca&ul ;n care se ridic< 'aloarea /)B la 2EE si frec'enta memoriilor tre uie s< fie la aceeasi 'aloare# 2EEM@& *PC32EE+# pentru a se p<stra sincroni&area cu procesorul. ?n ca& contrar# adic< p<strarea 'alorii 266M@& la procesor# se 'a produce un GiH ottlenec-G>iH *g=tuire+ pe magistrala procesor-memorie# procesorul fiind# ;n acest ca&# mai lent. Acest mod de lucru se numeste asincron si este util doar atunci c=nd ;n sistem e pre&ent un procesor care nu poate rula la 2EEM@&# ci doar la 266M@&# sau memoria nu poate rula la /)B 2EE# ci doar la 266# procesorul rul=nd la 2EEM@&# ca& ;n care ottlenec--ul 'a apare din cau&a memorieii. ?n conclu&ie# setarea optim< este cea sincron cu /)B# adic< 266:266 sau 2EE:2EE# ;n unele BI()-uri fiind ;nt=lnit< su forma 2:2# 2:2# 2:2# 4:3# 5:4 etc. "emory immin1s: (ptimal 7epre&int< set<rile memoriei referitoare la timpul care trece ;ntre o scriere - citire - stergere si se calculea&< pe cicluri de tact. Cele mai ;nt=lnite set<ri care pot fi modificate *;n modul :0pert+ sunt: Row acti%e $elay : specific< c=t timp o linie de adres< este acti'<. Acesta repre&int< num<rul minim de cicluri pe tact dintre o comand< de acti'are si o comand< de ;nc<rcare ;n acelasi modul. Kalorile disponi ile u&ual sunt ;ntre 2 si 25. Pentru cresterea performantei memoriei# aceast< 'aloare tre uie micsorat<# 'aloarea minim< la care se poate a%unge momentan fiind 5. R#S to C#S $elay : repre&int< timpul scurs ;ntre o operatiune de scriere si una de citire ;n acelasi modul. Procesorul trimite un semnal c<tre memorie specific=nd r=ndul pe care 'rea s< ;l accese&e. ,up< un timp# specificat ;n cicluri pe tact# procesorul trimite alt semnal specific=nd coloana pe care 'rea s< o accese&e# dup< care datele cerute sunt mutate ;n &ona de iesire a memoriei de unde 'or fi transferate ;n urm<torul ciclu de tact. Kalorile disponi ile sunt ;ntre 2si !. "a fel ca la parametrul anterior# pentru cresterea performantei# aceast< 'aloare tre uie micsorat< p=n< la o 'aloare la care memoria s< r<m=n< sta il<# cea mai mic< 'aloare posi il< fiind 2. Row prec)ar1e $elay : repre&int< num<rul de cicluri de tact idle care trec dup< initierea unei comen&i de ;nc<rcare ;ntr-un modul. Kalorile disponi ile sunt ;ntre 2 si !. "a fel ca mai sus# pentru cresterea performantei# aceast< 'aloare tre uie micsorat<#

'aloarea minim< o tinut< p=n< acum fiind 2. C#S latency time : este unul din cei mai importanti parametri ai memoriei# repre&ent=nd raportul dintre timpul de acces pe o coloan< si timpul c=t durea&< un ciclu de tact. Kalorile disponi ile sunt 2# 2.5 si 3# ;n unele ca&uri *la memoriile ,,72+ e0ist=nd si 'aloarea 4# sau c$iar 5. "a fel ca mai sus# pentru cresterea performantei# aceast< 'aloare tre uie micsorat<# 'aloarea minim< o tinut< p=n< acum fiind 2. Au ap<rut si memorii care suport< CA) "atenc. 2.5# dar aceast< 'aloare nu poate fi o tinut< dec=t pe pl<ci cu c$ipset care suport< aceast< 'aloare sau ;n ca&ul procesoarelor At$lon64 care au controller-ul de memorie integrat ;n pastil<. #/P Sprea$ Spectrum: ,isa led Aceast< optiune este folosit< pentru a a%uta un sistem s< treac< de testele :MI *:uropean :lectromagnetic Interference+. Aceste interferente cresc odat< cu cresterea 'alorii /)B. ,ac< se alege o 'aloare prea mare# aceasta poate duce la insta ilit<ti ale sistemului# cea mai afectat< fiind placa de retea# ;n ca&ul unui o'ercloc-. CPU 'core Settin1: Auto Aici se poate seta 'aloarea tensiunii aplicate pe procesor# fiind util< ;n ca&ul o'ercloc-ing-ului# pentru p<strarea sta ilit<tii sistemului. /rap)ics2#/P #perture Si;e: 64M Aceast< optiune controlea&< cantitatea de memorie din sistem care poate fi folosit< de placa 'ideo# prin intermediul BA76 Brap$ics Address 7elocation 6a le . Aceast< 'aloare depinde de cantitatea de memorie disponi il< pe placa 'ideo# 'alorile recomandate fiind de 64MB sau 228MB. Aceasta 'a permite pl<cii 'ideo s< rule&e la parametri optimi c$iar si ;n ca&ul ;n care o aplicatie necesit< o cantitate mai mare de memorie pentru stocarea te0turilor. #/P &re9uency: Auto /rec'enta normal< de lucru a slotului ABP este de 66M@&. ?n unele ca&uri# pe pl<cile care nu dispun de functia ABP>PCI "oc-# odat< cu cresterea frec'entei /)B# creste si frec'enta ABP peste 'alorile normale# uneori sistemul refu&=nd s< porneasc<. :ste ine ca ;n ca&ul unui o'ercloc- aceast< 'aloare s< fie setat< manual la 'aloarea 66M@&. ?n ca&ul pl<cilor dotate cu slot PCIe# aceast< frec'ent< este de 2EEM@&. System BIOS Cac)ea3le: ,isa led Aceast< optiune nu aduce ;m un<t<tiri ale performantei# dup< cum s-ar putea crede. ?n fapt# BI()-ul este 4copiat4 ;ntr-o &on< din memoria 7AM. ,ac< o aplicatie ;ncearc< s< scrie date ;n acea &on<# 'a urma un cras$ al sistemului. :ste util< atunci c=nd se foloseste sistemul de operare ,(). 'i$eo R#" Cac)ea3le: :na led poate aduce ;m un<t<tiri ale performantei su sistemului 'ideo# pe pl<ci 'ideo moderne. ?n unele BI()-uri se poate ;nt=lni su denumirea Irite com ine uffer . ((R Refference 'olta1e: 2#6K Aici se poate seta 'aloarea tensiunii aplicate pe memorie# util< ;n ca&ul unui o'ercloc-. Kaloarea difer< de la plac< la plac<# unele pl<ci oferind c$iar si 4K pentru alimentarea memoriei. Kalorile u&uale sunt cuprinse ;ntre 2.6K si 2.8K# ;n functie de tipul si marca memoriei. Cnele memorii au ne'oie de minim 2.8K pentru a functiona optim# cele mai cunoscute din acest punct de 'edere fiind memoriile 61inM() cu cip-uri 61ister. Memoriile ,,72 se alimentea&< la doar 2.5-2.6K# dar si ;n acest ca& se poate creste tensiunea ;n ca&ul unui o'ercloc-.

#/P '((* 'olta1e: 2.5K 7epre&int< tensiunea de alimentare a slotului ABP# implicit a pl<cii 'ideo. #/P <8 Support: :na led ?n unele BI()-uri poate fi ;nt=lnit su denumirea ABP Mode: 80 si repre&int< l<timea de and< efecti'< a transferului prin slotul ABP. ?n momentul de fat<# aceasta este de 2.2BB>s *66M@& 0 32 it O 2222MB>s+. Pe sloturile PCIe se sc$im < situatia# datorit< faptului c< transmiterea datelor se face ;n mod GiHserialG>iH *si nu GiHparalelG>iH ca ;n ca&ul ABP+ pe un num<r de canale dedicate# 26 la num<r. "<timea de and< oferit< de un asemenea slot a%unge la 4BB>s# dar a'=nd ;n 'edere comunicarea idirectional<# se a%unge la circa 8BB>s de date transferate ;n am ele sensuri simultan. #/P &ast =rite Capa3ility : :na led Aceast< optiune permite pl<cii 'ideo s< treac< peste memoria principal< c=nd efectuea&< tran&actii de scriere dinspre c$ipset spre ABP# ;m un<t<tind performanta# uneori c$iar cu peste 2EF. Cnele %ocuri pot a'ea pro leme cu aceast< setare. 7ecomandarea ar fi s< se 'erifice sta ilitatea sistemului cu am ele st<ri *:na led>,isa led+ acti'ate pe r=nd. Inte1rate$ Perip)erals Aceast< sectiune contine set<ri pentru componentele care sunt incluse pe placa de a&<# adic< on- oard . Acestea sunt# de regul<# urm<toarele: porturile seriale si paralele# cip audio# plac< de retea# porturi C)B# /ireIire. :ste recomandat ca porturile si componentele care nu sunt folosite s< fie de&acti'ate# pentru a nu mai consuma inutil resursele sistemului.

Primary '/# BIOS :ste util< numai ;n ca&ul ;n care se folosesc dou< pl<ci 'ideo# una pe ABP si a doua pe PCI. ,e cele mai multe ori# setarea standard este PCI Card# ceea ce impune sc$im area acesteia cu ABP Card# ;n ca&ul ;n care e0ist< o singur< plac< 'ideo ;n sistem# pe slotul ABP. USB Controllers: :na led Ma%oritatea pl<cilor noi suport< C)B *Cni'ersal )erial Bus+ 'ersiunea 2.E. Aici se poate alege tipul de compati ilitate dorit# recomandat fiind

cel

C)B 2.2P2.E. USB Le1acy Support: :na led :ste ine s< fie acti'< aceast< optiune# ;n e'entualitatea atas<rii unei tastaturi pe C)B care# altfel# nu ar putea fi folosit< ;n mediul ,() sau ;n meniul de oot *dac< se apas< ;n preala il tasta G/5H sau G/8H+. ,ac< se de&acti'ea&< aceast< optiune a'=nd tastatur< C)B# aceasta de'ine a solut inutil<. ?n mod ironic# ;n acest ca&# nici m<car nu se mai poate intra ;n BI() pentru a acti'a optiunea. Cneori pot apare pro leme la pornirea sistemului din mod )tand . sau @i ernate ori computerul nu mai e0ecut< sec'enta de s$utdo1n. USB "ouse Support: :na led "a fel ca mai sus# dac< este atasat un mouse pe C)B# aceast< optiune tre uie acti'at<. OnBoar$ #C>? #u$io Controller: :na led /oarte multe pl<ci de a&< actuale folosesc acest codec pentru implementarea sunetului on oard. :ste suficient pentru un utili&ator f<r< mari pretentii. ?n ca&ul ;n care se adaug< o plac< de sunet dedicat<# pe PCI# aceast< optiune tre uie de&acti'at<. OnBoar$ L#N: :na led>Auto Aceast< optiune se refer< la placa de retea integrat< *;n ca&ul nostru# nKidia+. Cnele pl<ci dispun de dou< pl<ci de retea# una 4normal<4 2E>2EE si una Biga it 2E>2EE>2EEE. ?n acest ca& aceast< optiune 'a apare de dou< ori# a doua su numele produc<torului cip-ului respecti' *3C(M# Mar'ell etc.+. OnBoar$ I7771@>6 ,&ire=ire. (e%ice: ,isa led Aceasta este o alt< modalitate de conectare a unui de'ice e0tern# asem<n<tor cu C)B# diferenta fiind f<cut< de 'ite&a de transfer# care pe /ireIire a%unge la4EEM ps# adic< 5EMB>s. &loppy (is+ #ccess ControllerA :na led Cnele sisteme asam late de integratori nu mai dispun de <tr=na unitate flopp.# asa c< acti'area acestei optiuni este a solut inutil<. ,ac< mai a'eti ;nc< un flopp. atasat la sistem# aceast< optiune tre uie acti'at<# ;n ca& contrar unitatea flopp. nu 'a putea fi accesat<. OnBoar$ Serial Port 122: Aceast< optiune este la alegerea utili&atorului. ,ac< se folosesc ec$ipamente care utili&ea&< acest port# tre uie acti'at. ?n momentul de fat< mai toate ec$ipamentele e0terne folosesc mai con'ena ilul port C)B pentru conectare. ,ac< totusi a'eti un ec$ipament care necesit< acest mod de conectare# alocati pentru portul 2 'aloarea 3/8>I7M4# iar pentru portul 2 2/8>I7M3. U#R 2 Use #s: CA76 *Cni'ersal As.nc$ronous 7ecei'er>6ransmitter+ este un cip speciali&at ;n receptionarea si transmiterea datelor pe porturile seriale. /iecare port 'a putea fi folosit pe r=nd. Cnele pl<ci ofer< un port I7 *Infra7ed+ ;n locul unui port serial *de regul< )erial Port 2+. Pentru a putea folosi acest port I7# aici tre uie setat modul de functionare# respecti' I7 Mode. OnBoar$ Parallel Port: ,e regul<# acest port se foloseste pentru conectarea imprimantelor mai 'ec$i. ,ac< nu se foloseste# e ine s< fie de&acti'at. ,ac< se foloseste# se recomand< alocarea 'alorii 3!8>I7M!. Parallel Port "o$e: ,ac< se foloseste o singur< imprimant< pe acest port# setarea optim< este :PP *:n$anced Parallel Port+. ,ac< se folosesc mai multe de'iceuri *&ip-dri'e e0tern# scanner etc.+ pe acest port# setarea optim< este :CP *:n$anced Capa ilities Port+. Cnele BI()-uri ofer< si modul :PPN:CP# e'ident# setarea optim< ;n ca&ul folosirii mai multor de'ice-uri pe acest port. OnBoar$ /ame Port: ,ac< e0ist< un %o.stic- conectat la acest port *pre&ent si

pe unele pl<ci de sunet# ca& ;n care este acti'at de dri'erele pl<cii respecti'e+# tre uie acti'at. ?n ca& contrar# e ine s< fie de&acti'at# pentru a nu consuma inutil din resursele sistemului. )etarea standard este 2E2. OnBoar$ "I(I I2O: : util atunci c=nd la sistem se conectea&< instrumente mu&icale# acesta fiind scopul acestui port *Musical Instrument ,igital Interface+. ,ac< nu e folosit# e ine s< fie de&acti'at. Power "ana1ement ?n aceast< sectiune sunt pre&ente set<ri referitoare la modul de pornire si de oprire a sistemului. ,ac< set<rile nu sunt configurate corect# 'or apare pro leme ori la pornire ori la oprire# iar sistemul nu 'a e0ecuta sec'enta de s$utdo1n corect sau c$iar deloc. ,in moment ce ;n 'ersiunile mai noi de Iindo1s este pre&ent un modul de po1er management# pro a il c< 'eti dori de&acti'area acestei functii. ?n ca& contrar# e posi il s< apar< conflicte ;ntre cele dou< module# unul din BI()# al doilea din Iindo1s# re&ult=nd o functionare defectuoas< a am elor.

#CPI Suspen$ to R#": Ad'anced Configuration and Po1er Interface permite sistemului s< economiseasc< energie atunci c=nd se afl< ;n )tand .# cu conditia ca toate componentele atasate la sistem s< fie compati ile cu standardul ACPI. ?n unele BI()-uri se g<seste su denumiri diferite# cum ar fi )3>)67 sau )2>P(). 'i$eo Off "et)o$: Poate fi folosit doar dac< placa 'ideo suport< ,PM) *,ispla. Po1er Management ).stem+. )e poate folosi optiunea Blan- # care doar opreste afisarea imaginii pe ecran# pentru monitoarele care nu au po1er management propriu. (ptiunea K>@ ).nc Blan- ;nc$ide si cadrul# prin oprirea scan<rii 'erticale si ori&ontale. )etarea recomandat< pentru monitoare mai noi este ,PM). :(( (own In Suspen$: Aceast< optiune se refer< la situatia ;n care $ard dis--

ul este oprit automat atunci c=nd sistemul intr< ;n mod )tand . sau @i ernate. Cneori# $ard dis--ul r<m=ne alimentat *ma%oritatea functiilor de po1er management sunt e0ecutate de sistemul de operare si uneori mai d< rateuri+ c$iar si dup< ce sistemul a intrat ;n )tand .. ?n acest ca& este ine ca aceast< functie s< fie acti'at<. Power ,P=R. Button B6 sec: 6oate sistemele A6D se 'or opri automat dac< utonul de po1er este mentinut ap<sat mai mult de 4 secunde. Aceast< optiune indic< sistemului ce s< e0ecute dac< utonul de po1er este mentinut ap<sat mai putin de 4 secunde. )e poate alege ;ntre )$utdo1n sau )tand . *)uspend+. Power Up On PCI (e%ice: Aceast< setare este util< pentru pornirea sistemului din retea# pentru utili&are la distant<. ?n unele BI()-uri se ;nt=lneste su denumirea de Ia-e on "A8 . ?n completarea acestei functii se mai poate ;nt=lni si Ia-e Cp (n Modem>7ing . )etarea recomandat< este ,isa led. #utomatic Power Up: Aceast< optiune poate fi folosit< pe post de ceas destept<tor# prin specificarea modului ;n care sistemul 'a porni singur# cu mentiunea :ac$ da. . )e foloseste numai ;mpreun< cu optiunea urm<toare. )etarea default este ,isa led. ime ,))AmmAss. of #larm: Aici se poate seta ora la care sistemul 'a porni singur. Pentru asta tre uie ca si optiunea anterioar< s< fie acti'at<. #C Power Loss "o$e: Aceast< optiune este util< atunci c=nd sursa de curent se ;ntrerupe si nu suntem l=ng< computer. Astfel# dac< este aleas< 'aloarea :na led# la re'enirea curentului# sistemul 'a reporni singur. )etarea default *si recomandat<+ este ,isa led. Power On 3y PS22 "ouse2Cey3oar$ : Aceast< optiune permite pornirea sistemului prin simpla miscare a mouse-ului sau ap<sarea unei taste. Cnele pl<ci de a&< acti'ea&< aceast< functie prin sc$im area po&itiei unui %umper din apropierea porturilor P)>2. PnP2PCI Confi1uration Aceast< sectiune e0ist< ;n principal pentru asigurarea compati ilit<tii cu componente mai 'ec$i. Ma%oritatea set<rilor de aici nu 'or tre ui modificate# dec=t cel mult pe 'aloarea ,isa led. Reset Confi1uration (ata: ,isa led Aici sunt memorate informatii despre de'ice-urile non-PnP *non-Plug and Pla.+ si totodat< si configuratia sistemului de la ultima pornire. C&ual# este folosit pentru diagnosticarea unei componente $ard1are care nu functionea&< corect. ,ac< se alege 'aloarea :na led# atunci c=nd se iese din BI()# toate datele pre&ente aici sunt sterse si rescrise la urm<toarea pornire cu noile date# iar setarea 'a fi pus< automat pe ,isa led.

Resources Controlle$ 3yA Aceast< optiune indic< sistemului s< aloce automat setul de ;ntreruperi I7M sau manual. Aceste set<ri e necesar a fi f<cute manual doar dac< ;n sistem sunt pre&ente componente mai 'ec$i# incompati ile cu standardul PnP *Plug and Pla.+. Kaloarea recomandat< este Auto *:)C, - :0tented ).stem Configuration ,ata+. IR* Resources: Aici se pot configura manual ;ntreruperile I7M# numai dac< la optiunea anterioar< s-a ales modul Manual. PCI2'/# Palette Snoop: Aceast< optiune este folosit<# de regul<# de pl<cile de captur< pe PCI care nu au propria palet< de culori si tre uie s< o 4;mprumute4 pe cea a pl<cii 'ideo. ,ac< nu e0ist< o asemenea plac< ;n sistem# aceast< optiune e ine s< fie de&acti'at<. Security Options ?n aceast< sectiune se pot seta parole de acces# pe ni'ele *de regul< dou<# administrator si user+ pentru inter&icerea accesului persoanelor neautori&ate. Cu o parol< de user nu se poate face altce'a dec=t pornirea sistemului si setarea orei>datei# orice alte modific<ri fiind inter&ise. Security Option: ).stem Aici se poate seta ni'elul de securitate# pentru tot sistemul sau doar pentru set<rile din BI(). A doua optiune disponi il< este )etup.

Set Super%isor Passwor$: ,up< cum ;i spune si numele# aici se poate seta o parol< de administrator# care 'a fi cerut< la fiecare pornire a sistemului# dac< la optiunea anterioar< s-a ales 'aloarea ).stem. Set User Passwor$A Aici se poate seta o parol<# alta dec=t cea de administrator# pentru a putea porni sistemul cu drepturi minime de utili&are# f<r< dreptul de a efectua modific<ri ;n BI(). :ar$ ware "onit or ?n aceast< sectiune sunt pre&entate tensiunile#

temperaturile# starea 'entilatoarelor si turatiile acestora. In unele BI()-uri sunt pre&ente si c=te'a set<ri de sigurant<# cum ar fi a'erti&area utili&atorului sau c$iar oprirea computerului dac< temperatura procesorului trece de o anumit< limit<# care poate fi setat< la 'alori ;ncep=nd de la 6EQC p=n< la JEQC. ,ac< BI()-ul permite# este c$iar indicat s< se foloseasc< aceste optiuni# pentru e'itarea deterior<rii componentelor# ;n special a procesorului. Norme $e Protectia "uncii Pentru e%itarea e%itarea oricaror acci$ente in procesul $e $epanare a calculatoarelor se impun cu respectarea cu strictete a normelor $e protectie si securitate a muncii. "asurile 1enerale ce tre3uiesc stiute sunt urmatoareleA 1. 2. 3. 4. 5. :fectuarea instructa%ului deprotectia muncii la anga%are si periodic# Inter&icerea desfasurarii inter&icerii acti'itatii intr-un loc de munca daca nu are instructa% consemnat in fise# Calculatoarele care sunt conectate direct la reatea sau prin transofrmator se 'or alimenta printr-un transformator separator a'and raportul de transformare 2:2# Conectarea la una sau mai multe pri&e de pamant a carcaselor e0terioare ale aparatului de masura si a in'elisului metalic al ciocanului de lipit# Conectarea aparatelor de masura in interiorul calculatorului atunci cand acesta este alimentat de la retea# se recomanda a fi facut cu o singura mana# cealalta a'and gri%a sa nu 'ina in contact cu partile metalice de pe masa ale altor aparate de masura aflate in monta%# "asurile in circuitul /I6 se 'or face respectand urmatoarea ordine de lucru: conectarea aparatului de masura in interiorul circuitului in care se face masurarea deconectarea calculatorului de la reatea descarcarea condensatoarealor electrolitice sau de /I6 si apoi deconectarea aparatului de masurare# 7. 7'itarea atingerii ane0elor metalice ale organelor de comanda e0terioare in ca&ul scoaterii sau caderii utoanelor care le i&olau la calculator fara transformator pe retea# perioada cand cordonul de alimentare este introdus in pri&e retea#

6.

8.

La efectuarea oricaror operatii de depanare se recomanda ca operatorul sa ai a mainile uscate# sa poarte e'entual manusi de cauciuc# iar su picioare sa ai a un co'or i&olat din cauciuc sau material plastic# (upa deconectare de la retea a calculatorului inainte de a atinge orice piesa# condensatoarele electrice si cele /I6 se 'or descarca la masa# iar anodul 65 se 'a descarca de sarcinile electrice re&iduale cu a%utorul unui conductor care are capat conectat la masa.

9.

~Bibliografie~ ~www.referate.ro~ ~ 111.1i-ipedia.orgR ~Winn L. Rosch -" Totul despre hardware, editia a II-a"~ ~Donald . !nuth-""rta tuplurilor si per#utarilor~ progra#arii calculatoarelor. $enerarea tuturor